FtzlcA

pentru

TEHNICIENI
lF {t

EDITURA TEHMCA

CUF--)irlg\.!S
l. l:lr.r.irr'.ftt.illl
'I f . i.irltril

i :.
-. :r,.t.'

ll

rltilt

i'r rll
1.trr;:ili r.it,,,r,.r,, .,r ,:i .iti.i lii.i
ii,fir,r

II

:'.1. i lt lir:rlr rt r.i,:i.rrl trliii .,ircli.jc

l.l.
"t:rlillol,i tlc:liiir;:-i rrr ltriiii rtillr.i!r,
:.:i. l;r'.:r.;.!r,r'r.;t ,.:lilliti:li\.i rr Ir,'r,illrrliti l,lr.r,li,,.
_. r. i;t/i..lr:irl;t rlrl It.icti
-1.,,. ! rt'ilr:rrriclrt:r irrlr.r,ril;jl!i i.rrr..rrlullii L ir,r.il.ic i)iijlir-lln

:':

:)
.!.1

i'qi'i "
l,illi,1;';l';'

.r I

:,I
,

j.l

t,r

rirriritLr,i tlt: tcn-

.iS

"""ir

ti:i

i)4

:'i. I iDirrrrl ttI:triil( ii{,

.,_(r. !,:ilr'r|ilit'ilart it!rl'1:lIili,illl]:t
:;.1. l)t'ir.rritirrtrrt;r isilr:i tr]lrg,trr,li(r.jlr 'fiL] itr iurrt,lit: rir: r.j1111y11i lilitstrtlic
lt)llsttt l
.1.2. I)tit't't;:i;t:tlr.i tiilrliirlui Ilt!rtr,lir.i;i ilrl in irilrriir,,ir rrri.r.lrrt,:t (.llrlosClilij
rI Jlill'li I OIil0t. ric silr'tirri
'l .: I ir'lirliIi:t
;:ri Ir.t lrIrri
:1..1. iiirupirl rrlt5:ir,1ir: ilr :.lilr\liullat
'i .. !,;rJrrr'l:r:ri
;1.{i. (linrnll iurrgrrtlit' .tl [)rirrrirrlrr]uj
I

trr!ur.li:r r.lt {.lrrnt;ltnti i(.:l

4.\.
).

i.l{i
1;0
i irli
117
i

ti;

i {i7
tr;1)

Ilr[irrilca lr:riorrrr.nrr]i:i rle inLlurlir (,irctt(]llllt3-n(,iicij. i:ri.irrirnrriit'Inn

ti:irrrcntalc

irirltrclilt [ilcctrt]lti;i!rt0licr-r ittlr-irrr t'arnrltrr.{ol clrrr: sr rlt,pi:rstrrzi iirlr-llrr

,-'irlri) liit{rict iLl
4.:1. !ix;rrcl,i;r llnsirii:ii,,lcr.llorrrrrlo:trr intlrrsl
'|,.,1 ilegrrLl ltri i-r'rrz
''l

i:i1)

l ri!)

1;

1t2
|,-4
rl

l)es cric ri:rt

t.J.

llaxwell

,t. ir.
(:l

.1.

tfll

'I'ransfornrat.orttl

'fensiurrcir clectr0rloloarc indusir lntr-o spirit clll't st! rolc;ltl uttilorttt

intr-rrn cinlP tllegneti0
Principirrl genertrlorului de curenl alternativ;i al ctlui tle cut'cnt crttl{ilttttt
Inl.erprctaree electreil:icir a curentulrti alternatir
lilectrrl tertuic in curent alternativ

I)utelclr si cttcrgia in curontlll alternatir'

i:llernentt tlc t'ircrtit ideale in lcgim sillusoidltl
Prorltrccrt'r si trlrtrstrtitcrt':r cncrgici tlectrict'

6.1. Cotnportarctr rteliniar;i a unui elcttlctrt

6.'1. I)iotla scrtrit'orttlnctorrc
6.3 . 'l'r'an zisIclrtt I
6.4 :\plica!ii

r1c

circrtil

Llencrarea oscilal.iilor clectrotnagnetice

Cinrp elcctromagnetic
lntcldepenticlifa intrc intrc cimpuI Inagtrctic !i olccl ric (itrrroralizi lilt ltti

. P erturlt alie clcctromagn etiir. Uncla elcctlonrl

?.8. (lbicl <te undii. (l:lvitate rezolteuti
7.1(t. Ratliolocatit'

8. t)ptica
,b.1

lt.:;.
6.5.

212

fl:l

't.r1
229

23r
.l t.)

gneticir
t)4 o

242
2't4
J T'J

Sursc de

luutiliit

Nirturirri lumilii

llisur:iri f0toDtetricc
Ilunrinatul
\:iteza lurttitrii

o- t,.

0ptica

lt.;.

r r^ Llr

D. c\.

1'l

2.2i,

OscilaIii lort.atc

7..ri. lladiorrotnurrical ii

I t|4
I {rri

geornctt'icit

l ltrlrtinii
rur wrr ! r(
lnterleronI
lrrterlcrcntr l)e latne sub(il'i

I)ilmctilr .lrtrnirti
8.9.
8.1U l) ol arizlre:r

i
8.r1 Natura corpusculari a radiafiei

2'Iit

2li

21{}

25li

2iti
2i-r(|

2li:i
287
2 9{)

2li1

r(

)l'

:il:t

Iladioactivitatcr

It{}
l4
:rl5

:r

317
319
32O

i. il:'rsttr:rrt'l rllsr'lor ltolrricc

i ;li nrrt:lcu}rri

10..1.

320
321

1t|.2. (irrlstitucn{
i 0.:i. I zotopi

192

:l'ji

alon]ului

:r01)

l\,rrr.lcul

10.

222

l )cscilt'art:a ttnui cotlclensator

.\nalogie irrlrc oscilillil tnccrtricli si oscila{.ilr dintr-rtn circttiI o.sr:ilrtti

llaxrvell

18{)
19()

7, Oseila!ii ;i unrlt FI('rlrotnil!lncti(o

' r- .;

1().

I87

209

Iilenrente de circuil nelinial't'

11

Srrrsc rle clcclroni

f).;. 'l-ratrzit ii r:rranticc

f .ii. Iixcil:'rri si rlczercilriri stirrrul:rtc

1li7

5. {.rrrtntrtl :tltt'rlaliv sinusoidal

6.

tlir

4.i i. Aplica[ie. lJobina de irtduc]ie

I',lrtrlroriul, parIicuii corstitutivl

r\rrclcrrl, cr)nititur.nl :rl :rlor:rullri

iucrgia rJo lcglturii
Iichivrlenta rnrsicli rl saria!.iei ri)clgiei sistenrului
1l.tl. \i\olr' ('n(.rL('1it.c irr :rlont

I 71'

l lt{)

Iilenronte idcale dc circuit iu rcgiln variabil

{)

9.1,
|i.2.
l,.lt.
9.4.
9.5.

17lt

\utointlrtt:l ir
lnclrtcli:r Irlutuall

4.i.

il ( lir

1). ,tl1()lliul
l Tti
141

:\plicaIii

,1.a,_

.l

Irnornrnului de inductie clectrolllllgllelicit. {la{i-l dc 'l ('

323
,23

sporr tanl-i'

1t).:-r. Stabilital.e:r rnrclr,ri

1 0. (i. I-t eact.ii nrt:lrrlr:

iri

:l

0.7. ijlibcr:rrea enurgir:i nucil.rri

tr

{}.u.

l;isirrnea nrtclcal'i.

P.

t':rctolu

t26
l

ntttrlclt

;26

tr

H!*ECT'F?CST,A.TICA
[. l. (iirngllrI

l.l. [.

r.[r'E'f rur"

isr r irl

>[iri';';1, rir, i'Ic.t:lrizltlt.

St' stt-lrliirili r"ll iitt' tlrittii l'isii ulrrr ri,L' ,, irrilitr irnlrXlliri ltltistici qi
('lii:rlii cjr. lrc,'i:rl. ctrr' r't.lrrkrzii (o lrnr rrlr. rk: f iiru) (J'ig. l.l), .so {roaci
rryroi ii.,iilr' .ril llriinli)1i(', Sr' ,rlrsli'r'i r'ii r.lc inlr'r'a11.initrir"',i, il.trI't"igin{liti

rI

-*- -..
[,1

.r

.._-

;.)-.---ix

ib.

l\

'1

,$

.:|r
:i
t:, :'ti'

:11 |ti

fl

[:

.'f
.:
r:..--.:)/

,'

il
{J

,t' 1

rt,..,

lrirll
lt ir (itlr.'

rlr

rl

..t'. iiitli:r ii'r'";.i, .r:tiirt,.r r,.,.1,'tlr,'i iilll-,, s!.ti)'t: ttcl'ii, il, l-lii','so tl'!iliril'i':i).
rf ill'()i!t'i{'il{.i' !:ij.1i.l..lirltt'lir'',1i1!('ii illt i)Olil{'fi (l{: -r::.il1itii JII'A,r'iiiiiilili::ll-i lri.o:r:'(:r'i'" ;ii rr{'{.':ri i'iii. s :rt' 11 riirset'l'rrt tllr ll; ill'r'1lt.t{.
l.{':{ii1r!(,i.,: iiliijl iilrl er/rr.1ii.://l{''rtin tti, t"1t, s-l)li rirr,r;'i::rf{. ltlottr,*i.tl
t!(titi::iitt
;1i'iJ] {riri1' rr(: i i:r,itiir.1ii llr.'r'lsii"r lilrit(' '('itiil}iei1t
i'trtili' r'iri'rtr{l'ir" :ilirlilljltlt, itr lltirtul it'i'rzll rlrlir'i riilr grecrst'til
iltt:l,rtttr l.'.,.. r'iiiiiiirvrir:rt'l si ltttti;llt':i{'ri{r i'luilul t'ii, lrlr f irtii s(f lllilrrra,
ii; illtc,]r',,lrt'i.rr jlr"itli'ort't:uli'r.', jiI'ntrt'ilil'tr':i rlc jtilct'lrt'ti:itrr':t cliicctelt-lt'
"

tlg llhales di1 IIiltri,.-l'r losl gltstlt'r'irt'ri' llt' cltih(i00 i'o'n')

lirrtlrli,rnl lltlca,t: trrr lin'i (:r'proximativ anul
prirr rli{clittr !)r'{t(:(r(toe
elctrlr'iza
po:rte
*i
lit.iiii'C'i
l,lxlrrrritlnl.,cr" ,,"
galol'.
sir'u
lir'.hirl
stllir.l.
ot'ir,rt:
r 1r*r,,.r
..!....:r {.:..
^'trncotp
{izi*it)url 1l'll
oi-ltu*rL .iirrrii-nta,tt, rt secolului rrl XyIJI-lt'it,, tlintl strttlitt cditltt
au.inctpttt'
1'hllos
liii
i"l
;i
-',il
l'{rvr)ni1, tis*l}rit' uft*r""*f
1'**uro,rtclor t1l clecl,riz,llrt', "..tt..'t'ivir"c l:u
tr,lr t,ir- r*iri ,r1,rotu*nirt
ttu ,se l)Lllcrlt.l. 1)lllIo. ilr tti-irit'ulit
tr,r,gli,st.,-,r, pr,glrlistatg"r-o ,lirtot'tt:tt cit,
tn lirooesul rle sisloin&tizi'lr(r
olertrtrizilrc'
lle
tltx'ii tlouit tt'lut'i lli' stlli
I :r loltslitttil r'uttitttlrrrtttlli
lll{)lrtllli
lLrr
litrrlr:tiitlrli
*i.f.'r,,':iiirr. u
{'{'l'l}tl!'il(' {'iti't' itrll
llulni[
rr'
l'li
(l(' r:,'lrlrr 1,t,,1,t'.ii',in'i-;.
-", l'i''""ttlirr'
rniiiilsc'r', corpttri
cu
i
flgcilf
'crrt;:r.
qi
stit:l:t
rr,r.rgr,:r,li sl:ri.s tltr .,f
d0 tlitrrrl't'iz"t'r'o .rt'
St:r'l'e
"i,iltrriit,
it,il00:I:ii
lltl
rlit'.
r,.!*
ilrr.
1t.
;1";i,.;tute 1tozi,1it.,
iteqrt'"it
''l'ilJrclll itytfirtor
ri,siiliI frcrrltl;.ii,,,, t,i',ri,r, ,"r,,rl'r,,lii t'tt't'irixile
()[{rr)t,rizittr], rlcsr:risit

1.

"2.

r!rliit Prrlttl.it

de

rl.iltori rle sitroilli'r

tilt.tu'i rle

'ttl'-

siulcinl'i,.

uin"tipieltu, trltei r-cl,gele rnet,alice, Ia, ctltel.ekr rtii'oilt, 5j1if illsltenrilrlc {',ri firo (1ondu(toart-r douti }rerechi t1c ltcntlulc rnerllllizate
il";g. t.i. lr)" srr ll.sltrtr: lln (:olp trlcrilizitt, pozitiv tlc t'rttitpltl.'Ptrttlua
B

ilr

,ffi

0
I

cb

-i--

,'-i-7
.,-,.__J/

i-;==/

!rr':rnklitr ltr llririre ilt cltlcltiz:rrta lrlrprttilor

elet:t rieir

l.)eoa,lrtc l:biccl.,elr clcctrizato intcrac{,ionetzir. r'i:zult,il Cii t'xist,i,

piil'{,i a,l0 l(|r'int,r:tl tlil,lfe s(l orcrcitll"l' for{,e de atraclie sltu de l'csl.}il}gertl
irlectric:i. (iri alte cr'tvinto, substa.nta, are consfi1u('nti (r3,r{} sint'

rcztlrnir c'otllottl i;r- ltti l"rani<lilt'

(lonr

Irrr

;:g

,:]

(i apul rlc 1tt'ltlrrr

r:stt t'lr'r:{riz:t1

b
l.r;:. I L (l {:i (:!('lti;i (l( r'r( { l il;lii(
itr i1' . rir t i t;ii t t,tr I'lt t'i:' irr rii.rljtrli

Itilcnrt litttrt'rL t'orptrltti rir llrolrri

t:rr sticlri cltrctrizrtlrr ctt tttlit:lse
I

I llnrclic
I

r'cspirtgcre

r'lllli-l

tr c;4.r ti i'

{'1{r{)t'l'iz
)tr ltttrlrslrl {,r)ll\'(11r1. it r[masrYi]knbilil, virriliuul
llogil,l,i\.,
- ti-Oui ia,t' lr't',etil1.trl - ]r0zitiY.
caro
1,ip rlc ir.rteracliuno se dfttot'('lsle unci.propriotiLlti dif.r'il;o
(]{il'pttf iloI
irlterac.iun(ta
miisurind
rni.surabilir,
f
fi
ictrt,ir,
,r1, l)ul(,it
..i,"i'ti;,;;,,.''.ilr;tii itlee rluce l:r inl,rorlur''crLrr uttei rn'irimi fizit.rtr
rtntnii,ir srr,tL:i tttt el,ectrt't:fi (q).
noi,
-^ 'C;.p,;1
se rn:ri'nurnc51,t netr,trn, d|itr, \tu'nct ile t:td'ere
r|a,bchtl
'e.lerrtrizab
,,"irt'i"oi" irnplicit'' ;i concluzia cxptrriment'ali
t:ltc!,t'i,c.
ii *rit*i"ite t{r, ir.r,lrr,ii fel sc 1i,spi*g, i:.1.' cclc 11. selnlr c{)lrt'ritrlr '$o
{

(]]il'(r

i.[b

n,1,lrl,g'.

vil lYe:l ulr col'l)

- ia;Ji,i
,.r n,utn,ri sirnpl:-r tL: il l)1'c\'eil!).1 cc sllrs rlc clectrizltl'r:
lt()(f|tli lrl:rtctl:ll
cu
flccil.
corp
u'
difcriro
i"
,,,.,i.ri,ii.frccrit cil rl,. i.lLrrrlit
"nn,ir1ii
unt!l (iilllrc
prirt
{rccrtti'r'
lil:rllfcl,.cloctriz.rc:r
sri1r
ic-il,u,t* clcct.rizrr
p:lrc
'eq,tti\,.
srttisf:icitlol.5t
cxplicalii
nici
astirzi
urr
cstc
lenonrone,
'.ziti'
cck: rnai dr rnull_ ciilr{}scuLc
c;i cstrttiai cstt tltt collt:lct cil tnlli bun iirtic cnlprtri'
10

grt

rtr iir[1t,L irli:. N11]trtl jl (( l- ( { ti

lr::l lr.:.1 r,tir:s:ttrr ilr(i(j iiJ:rl

., .t:nl :t:ri lii.

i:l ltl l't { .'ri, lrii';it

rr, !r') :N rlrilicr;i

lrlt rilli;inii ririricrlitni i'l{'{',1 i'izeI'('lt \-('r'g('loi. l);lr:i :riittit'! tt.'i;f i'r'i'
(li;1. i :. ir t. I i,r lli, t-or'11 <'lor.rtrizlti ilozitir' :r1it'o1rir1 tlt' 1;,. iirltiltt
l{, i'("r.r'tri1}ll(, Ir lrlie , r;t' lrl cl.1;Itttl - l qi lt' :l11ltgi' irt' tr{'ltr rir' 1lr,
qlir.tl i.at1.ili /i. r,,'l:t {rc riL'i!1i c:i <rttle qiiti;ii Cxtt:enii1,I 1,i. iri'
"lf('11'iti(llr:.;,'i
1'a,1'j{: (l'i1. 1.l,f. r'). irrtleltrirtitttl cotli'ul elcr:itirz:ti i}r'llil:llci,{'1,",.i'l lll
pr.r;ri liri, ilrllilr,ii, (,r,). I {,:'$ei}utl llll rtrtti csie elcctliz:l1i" f it'r:ttii'lt i i'i llo
vrrt'g^i.tlil.rirL l-rrtltl t'ir,

l':lirrl,it, tt0l"tiitiivtt0lui pUft'ill,Ol'i dt) :r::l'{'illrit ('lU'(r 5-:lli

aclinn('il, (rol'l)uhri eler'1,1'izlii. itt ,,i:',rtitl.it, ( {)l'{}tllui

ill'iii t'r,<iistl'il.irriltl 1'ergeatiil, r'e[ieriilc ilclt11".i: lr,]l'ilI -.i]tlllL'(]
irlll'i'iitrt Jrrut;1,iv:i, r-ts1,o cg:t'lli ctit sat'ciria, ll('9,)tiri'i. It) $11.11'o neLlti'li (lis1r'ibir{,ilr i;ut'l'ii,rr;r'ilor {::rt(' lts.{ di'l i1'^1 llu l}lltcr}} srcsizli ilrr:ponclllt'n!'a'
lltl{)i (::t,tggol'ii illi,;r'-lr 1'('qiltlr{' ;i, t:iiiticil'ului. iiili l.ir.:1lirs1 n, ICzllitli. li
tliln cl si u rrrlt r: x i.t'l-'tn ti c ;-'etr.tl.i i lul'1. it t oI ilo1'.
l['igiltl s:rri:ttrI]1r tlc, llg('sl itrotlel. $1 areli (.lo r'lttrlfit.i.ll'e a llrliii r'{lrp
N[]lilr.t 1:,:! o )i.;l;'o jit trrt,t'e I)e cor']] fiiill ln1.1'-o regitliL(r lt ir.li sel ronlii:{)tl,zii
() (r(ill{,r.r}it'iilic itrti r;*}rc (lo purtirtot'i tle sarcitui (io uii ii;lulllit,ci.rlrn.
lJciullln (,:;[]{)T'.icirtrlt, lxccoalonl,?:1, lnloouind .i-('lrtl{rii,u:..t, tnol:tiIiri. {1i.1
o rri'g(iil, d* rlit.li, r-{i),U {:1t ltttlr d0 <rhotrjtil pl'eYitzute (iil J)OIIdrllL}. .,\i}i'(.)*
rlt',irlzr;,it, ).ul)

;lrLril

r,lslrri r'iz;lri,.

1i

llc I, li,r.r,rt llt] r)-\ctii {lrt r}lcct,1'oui tl st'ttt:tttiltslii

lltcbriza,i ui1 lrlc ellsti,tii obsc;'t'iii Irliui iltltilrir'- l't'ltnu sitrt tlci'itlte. S-al pitrela cil tnod.elutr pull,il,i,orih)r i]lt st r:oiL13ri, i1 a.Liest, tilz. IJste, insii, posil;il sil nu l)tlricl{1 lt, irltloirr'li txiStlta 1tur.1,[1,orilor', ci ttoar sii' adniit,etn c',"i, r'i nrt si:r1, liircl'i si' sl lilrillir,rze, cii, sint lcgali (r'' $2'4.ir).
l)i1 llgest 1'uncl de vidsi'e subst,il,tifclc -rt' itnillit'1 iri rltrll'-l t,it'l,sc :
tiri, ilt cl-ri,t il.tr.tltrltlu itltbiili:u]-ttt ttll ;nef ii'1e1c) Llill'() :t,ir ltult'ir,l,oi'i tribtri
ill,r r,rrrr''[:l,1l,i
-r, se rlepiir,st'zt tlc ill rur Ios lir, rlitul, ttttl-I-Iitu contlu.tttoartt
i*'e c()ir-itino sill!s1 :il1ic ea sticla,. r'lipinile, 1:l ca'c pu'tlitoi'ii 5ip1' llrglt'fi'
.c0 i,-sf i,'}ritirni. rtlllsl'i s-qte ;t i:ttlttlo)'il,ar (,ilit]tct't'[ri'l 'tr '
icl.t:lt, cr.rll.rulni

(,,rij1]11

cle clerltlonij' ioi:ii cttlistiino]tili (5 :.r.i 1i 1.2.4)

sarcin1
r[r
1'purbtltoliior
ir
1
irnpor.lrln
1 trit ,
IlLtiti (,tl1ll ;o 1-it ye{1oA'l'*, rnobilit,atcn, elcct.r'onilnr ;i lt, itlnilor,
,,,r.,, *.ii,, itr csetLfii o plopricLl.t,i,c lega1,i t1t'.qLrucl;rUir intcItli' lI' c'Orrtl:te11st'tlpicii'
irur,ilor', .,-rr putgu, ti ilcscrisli printl'-o miiritne lizis[,
t'on\'gr}1iofi
clasifilLt('
v{rr
ia.
corp'r'ils
(g
2.'t.2))
i'ii ,,it,,rl,t;,,;trica)
rttttrlrrr:inn'r(
irt
lni1ritnc
fi
pe:r,celstri
cr.iteriu'baznt
irirlit,irrtlriri
iLrri.
-ir,,,i,,1
,',,,:r. irL cortiiiliilc fizice iir t,ltle esl,(r (lctL'rlnitrlrl'li t'orttittctir.i-

Iti cOt'liurilc iichitlc qi in gazt" aliriuri

prr 1t,i'

t,,tl,'r" t.otuluctt;llrciir sint cglpuli itr cltlc'1;urNirtolii sinl'-rtrobiii, iar

ir,,1,it,,,,r,,1,' tI11 iILi! in rcc,lce$i conqlilii fizict', llttl'tltot'i litollili' St'Lbsl'lt'tt-{t'lt, izoliri0lr!'t' so tnlti lturncsc ;i tlirlccti'rci'

.\1;trrniri. uttii,rt,1,c sl,r'uctut':lli ltrllll;ltli1'r.Il,illi^ lr, srtlrstrrltltri. l'"ll' tlin

runcl, tl,ir r-trltlLq gltr{ri,i'ic un si}ii{}nr 19111t't.t'F. ln lllt,itt,uil'tll llti iiltl'ii

* r\ se vetltli clllitolttl {}.

r* l)c;i in Lo,lto crpcrirnr:ntclc tlr clcclriz:r|c cstc vorbll rlcsprc excesul de srtrr:irri,
lcptlu il sti sir:rlllilirrr liririr;tjrrl sr spunc cr-r rttr cot'p cstc clcctrizrtt cu o llttttui{.ir sltrt:itri'

t2

tlt} crir'1) cltclt'izlr,l'

I t'.::uj't) trtobil'itatt,u" elitctr'ttnilor cslc d,dtrtninurlld"

l.1.iJ. Strlir'Iul':t ilioltl:tltli''

tn nucieu, oll slnr.cinir pozitir.ir, fi nrI il,lls:i,ltrlllu rltr ttltrct,t'oari-plll't,iclri(1

1 Sl,rcin:i ncga,1,ivi-t. Nuclttui utrti clt,itrr'rtt. tttll,tt, 't-ii lrs{,rr fctl'rrtllt
lirr,{ 1t:lr'1,it'tilr, cotrst,ii'urrnl,tr Z pt'ttl'cttti, puri,t"r,tori de snrcilri llttziiv:i;i irt -- Z) 1r:ut,rott.i - prilr,licrrlr n,.rui,r't:. Siuciuii lol,:r,iX, irozit,ir-ir,
,, c,clot'7ltrrii,otri ('s{{'(rrtllill;tttsitl;i, rlt: sll,t'cillil, toirrli rxfgii'f ivi il {'clor
4 elect,t.orii. r\sl,Itl, lle cxi;ttt1rltt, rt,ttltttttl llc clli)I'it !i]Oti lIl'{' lllt
1pi'1r'tt tttlul,ininti 2i) 11'6to1i si:jl lI{ruil'tttti ; tltt tLilitti'ii'lltl 2ll lli' clt:e,roni so atli, iir iut'ul trtlclctlltli
Z si ;l Sc rl6lii{iSC,, r.cs1tCC1,ir', n,u,tnd,t' rr,l,tit,tt,it ,,:i tt,tt,trti't" d,t tti,t,sii,.
Srr obsct'r-l-r, ttii ttgrllit,llteit liulnii'l'ulrti dtrlrxl{,t;tti si Eltr 'rrltrt:1 t'tlni
tx1;licir, nculrllii{,ittr}il,"eIcOblic;1, !l ir,tolnultli $i a, Subsl,artl,tri, ilt gctLtt'al.
Aloiriii s(, s-i(()s{' tlc t'r.'lc ina,i rnult,o oli itr c{)ulilill:rf ii tln alii il'tomi
1c acela,li {cl -sittt tlifelili. I./ega,i; sa,u iil st,al'e li}ltlr:i, lt1,r.'ltlirl iroate
lyoA un itutnir tlc trlctrtutui in plus sittt ii pot lipsi ci{'itrll clect'rotti'
irr 1ugils1,'i sl,tll'e ?-l1olilul cs1,t llulr|it, itttt, irt pt'ir ru1 caz fii[ti llttzi;ir-. in t,cl tle-:tl lloile:r,, neglltir-. (h, qi in cazul iotriltlr' st,tt,r'cii tltr Oloc1'*' (1{t tlll ill}ll,rinaL-e lt, rrnni cor'11 cs1;c dicl,ltii, tlo tr,rccsul tlc srr,t'ci tlli
rnotst,r,! sott,
tt't,u,i
tr.u
trucleu,
nif srl[rrr. irrl,rucil: lrloionii sint legrr,{i in
'.ipsa, d,e rT,atit'tttti xi,nt, dc!,ernt,'i nrt'ntt.
irL slbstlrrr{e1e st.ir itr rrtlrlclialq'}1r l)t) (,lt,t'e It: i1l1r[l11i1rstl,, lr,ftrr-nii se
t,solilzli in s1,r'u<r-liit'i iit <rllt'c critrci,rtttiii se poi, tlepllrsa' libcr Sa,u nu.
As11'el, citirl printr'-un iniiloc oiltLrcill{r corpul os'l't l(hui in situa'1tiit'

c'a,

ilit' cirirl salcitra elcctronilot' tru trgalelrz,i-"1 slrrCina proi'onilot',

or,1r,('l(fct,riztut, poziti\.. Se irtit{ggtl tleci ah.i'n ltroctst!,t tfu: flec-

Itggir.tir..

ptrr'le

i.l./r.

(iorrr(rt'\'ill'c11 slrrcilrii eleelrit'r'

rn:li poiLl('-su.qel'it o t'tlllset'itLl'i"t itnporr;inct

1arrtii. iJ'1sir1*ri'1r1 c,ir p"c vorgeautl eltrct,t'izatil llrin infl..tr.1.i' n*
trtl
lti.lri
pe
1-ergca
t{e
1i1lllcit'
Iie
asetnetteit',
iri"i r" plr,hitor t1c sarLinir,.
ilr'",r,, 1rurt,iltor. de sarcinii,. (Verge:r,ua cslo izolatir electrit'.) IrrI illcei, fos1, rrcul,rti ;i rr .ritnris 'in at'e:rst"'"r'
ll;i;i ii*peri,.rent*lui vergc*,ua
ttlus in apropiele. lltrzrrlti cif
corplltti
r-Lri" ll itupi1 indeptlrt*rca
I sarcinilor' prrzitivil -;i
algebricit'
surda
tldic'i
totalii,
,,'u'cirir,
rl,rrir
d9tl.:"1. Sii,r'r'itrrl tot':llil
zt:ro;i
irc,g':rtiri, I fost rruli inaintc, ea riitriitL0
tLtt itsllt'cl' ai
oonstituic
constal;alltl
Acea,s1,il
-r,:'-rtrr,n1 iir,: coustantil.
eleclrice
rci
ni'i
sa
i
gtnt'ra,lt',
con'serttd,ri
'
lcgeu'
legi
nnci
J.mr-tr,r,' sislclt irttlat sarcittu' to[uld' sc cttnsertti'
Pttcizili, LlxpcI'itnentaliL a unci vcrifici,ri t1e felul t'r:lt'i rLt"it'tt'ttl
rntri inlitrlc esirr lilrl intloia,trir, foartc rnicil. Experilnonlc a'stltl'tiittt"t[()iil'{] ari 1,otu[i o important,il, cleosebitit rlcoarecc sllgt'l'ellzi, krgr:rr,
ullol'
o',-'ruri1,rt.r-u. -ldiri'irca pr;eciziei e-\pelilnc.l'clor prin utilizarea
:r
irlfirmir't'
llll.
pclfec!'ionl'1'(l
mai
aparata
cu
tuLi
sulrtile
,rt.tuil"
Ii.r.1.rt't'itntrtrtttl t1t irr, $ 1.1.2

Ia

'-,si

:rtlL)iLii lcgrr.

lati, un o-\err1plll r in proccsul t1c ftlLtrlare rltr pclt'chi ti''r lirlbicuit picctrizrltc, un foton clintr-lul fascicul <1e l'ttzc'",'(fottln tltl tttlLt'o
* l,rin rnoDllflok: se int|lcge aici clcpl:rsarel1 liberil
*x -\ sc r-cdcll clt1l. 2.

sul-r

at'!iutrcrt urltti citttlt

tD
IJ

cil('lgie) i(r 1l'ltt.rsirrrlti"l itlll'.(r IJi.r'('{.lr(' {'l('(.tr'(}n-pozitlon llig. 1.3t.

fn :tt't'st I)I'o(.(,s sitl'(.jtl:! lcltrli lr sislt'mulrri ritnine zclo. lot('nuI Jiin(l
neutlu. ill slrlr:in:r. lx)ril,r.onului fiirrrl , q:rlir 1i rlc stnrtt rrr)]ri!;,1 ",{

1.1

.,-r. {rriot:itc!iulroir

lrri {lotrlottrll

l)urttiloril{)l' dt' sru'tilti:r pttuttifrll'lrri. l,t't;r':t

Ip lr,lrrl Iiril-r, Ll. Coulornb

J)leiir. rl,ltitiogitr intel'act.iuttii r']t't'lticrr

g1 c{,il gl'ltf itioi1, sugcr'zltit de ll{,i tizicieni ;i t.[or-elle;lt ('\l)('I'illt{'lllrtl

('ir rrlililn(':r li' ll intt'rilcl,iunii dintre cloi pultirtot'i punctif()rilli. do
iirlrcilti (lt \r {ltt:r,fla,!i in r.id in fepaus rclativ, llr' o dist;an1,il, r rrnul tle
cr,liiintri,"'irsi g riitilct prop{}rfiorlalir, cu pro{ilrsttl silt'cinilor k.tt' t'lt'r'11'ictl :

t,':t,L'!:

(1.1)

?"1

t) Cor}Slit,ntii t[cpr-lrrtlctrt:r rlt' tLrritlilil,' t,1,'*t' ;i tlt' rrrt'tlitr.

Asl,tt], ilseutl-Lll?ll'ca legii ltti tlouiorlrli ( 1.1 ) r:tt ltllqtlt rt1'r':l, t i"i tttri1tr{'i0

.\-

r'l'ilt,1

/',i

r,s1e

1r

t)t1ttt2
Ir -- l; .).4

{untltt /,: e:lr

t.ot.11r1i16r'irfla,te

lrlt'aCtiti ltlli\'('l'Sit,it', iltt' rtrr ;i lr' sitrl lrrilselc

la dista'rr!t ?'), cstc eridcnti. St-' tttltrrilt'st[ <lt'tri lttltl-

(.Ortsta,IIl.lL

(*;

,AB

F
a

-*?Ag"
A-8

,q-fr-"-'

b
1lig. i..tr. l'.t:1rt'czcltt:rrca irtteracliurtii leprtlsir c (rrl ;i alrltt lir t
{1r) hrtrc clrri prr rtirtoli tlc salcirtii llunctilrlrttti. {lttnl orttt lcqii ir I ll-lt

I.::r. i.::. i'':,':.t:irr.: rrii i I't'(.r lri ' r,i:jirr:;r-i'lccii'rr

r,r'r:ll,l;rr i:l : ',r' lrir, l,-lt' l, - lr i{,,1:r.-I:tt:i .lt-L,i;rit r']t'tlritr. !lll, llrijt'i:lri:jci.lrirl
lr';trlilr
:,i:,i r.;iltji, :.t rir,
i.'i11.;',111 iil.r' llr:iri: t.tt:r: iil
t,lilrli'
C i:li.. I,
il
r l,r'ir;r,'ll;

Saxcillri (ti.r{'trr}1r::itri. -},'rlli'iiiitItiiui rir'-r'r'i'; {r|,illit'[]ii leseil (,(]li:l

Iri:,Iii sil,r'citlii <,it o if r'{.1';zirl {'t:'ilil;, itli ,,lr;'Oiiltr, tiilui clcCtIOn.

:r ilirtanricii
iuu -'

a) s:lrr -- F.17' '- F,7; lirr b)

;.elirrclc sint staltili[c lrr ralrort cu seusttl pozitir el sul)orltlllri. lt]t's:ttbiit:t
1ir-,

i dLlperidenl,i, t1e inYersul pitilatultti

trlor e3le ir,r'ittati1, in figura 1.{.

c;l.l
i

]r*r.,

tlisllin{r'i'i'" Ot'icttlitt'('il fot'

s i[ 191]6 s-a revcrilicltl oxperiillerrtll loilrl(] rigttros cl0lrettilcrlla tlt'irtvcrsLrl

pitrrritrlul tiistatrfei.
1,1

i5

Sisl,emul Interna,t,ieinal tle unitlli sarclina clectricil sg rntisoar5, in coulombi (c). I'cntlr rnol,ive plactice lelaJil tle defini!,ie
:r, sarcinii clectr{ce este

in

Q: It

(f .2)

estc intensitatea' c,urentului electric* printr-o socJiune tlatlsr.lerjsal.i, pe calea de curent, iar t -intelvalul cle 1,imp in care str ia irr
consicleri,re tleplasarea purti,tolilor de sarcinil, prin.,acea_ -stlt',!iunc.
tie*clifinilie (1.2) r'czultti, aplicinrl unitllile fql='l]l'i.61,
Din
in SI, 1C:1A.'1"q.
sau, 'elatia
ilupil cum se va vedea Ia $ 9.13, unitatea naturalii, tlc silrr'itlri csle
sarcinal c a unui anumit plr|i,tor - electronul. Sarciu:l de u1 couIomb cste de llc: 6. 1018 ori mai mare decit "sa,rcina unui eleot,rono
consid.eratri saicina elementarii. I)efinind q cu :tjul,orul rellt'iei (1.2)
qi punind r == 7 m qi -!' : lN se gX,se;tc experirncntal, itt vid'
uncle

i
Clu zrccaslit

s,987+2

lgoN'

rne

Apltealtt. l. (lonfonrr nrodeluhri etollrului dc hidrogcn, accsL:iton1 esLc alcitrrit

<Iintr-un p_rototr lnnclerrl) ;i urr cleclron carc sc rni;cri in jr.riul tLri tu oci;itai4d
ro variabilii,
tlar cu v:rloarca cc:r ntai probaltilir c,E:tlit cri O,5il . tft-io rn (raza primci'orfritt
i;ohr,).
{Nuclcul atomulUi dc hidrogerr cstc sirtgnnr] nuckrtr care nu con{i1c lcrrtroni.)
,Neglijind efectul rni;ciirii asupra inter:tc{iunii cleclricc sir se clrlcplezc for}a <ic :itr:rsl ic
coulonrbiarrii

p.

{-lr

llrloalc,

]ui troulurrib poate f i lr,plieatii io

legca,

-tr, --_

e. 1s^4-&
9r,

t.'

1-;1i r'rti.r

(1.1',)

pn1.

l; lttlli polll.(' l'i sclisir ;i sub forma'

I

t, :;:

a ?l i()

in cale iitlclvititl ruilrirncl lizir'i, eclnstantli, c,,. rrurnit ir'p errt'i{'i t:'ittr,l i
absolztt(t, u t,id'u]tri. tn acest, (-?lz elpt't--sia (1.1') L:t: scric r,ul; ftil'mlr
txirivzrlentil
f'

,,

"1:r

Valoalca }ui

c,, rrtLtt'{'

ii,fiir ' !{)-11

Q$t

I i-

l{

il.i")

?'2

. lnz

, dupli

inlot'tti ntj irr t rlrl't'sirr

11. tr0e.

(iu.rll

sc

(i.

p0:r1 ('

\'etit'li

,1,n

!4,-

,,

. r,,'

!1-{]r.._

s.2.

,,,

-.

.10-rli
9.1 .

st: oltlirrt,

g. I(ts
.--_--_.:
l;,r;7 . 1{l -71rn"ut]t

lirl) fiinu

nr,,

rtras.,lc protonulni, rcspcctiv,'..i,,;i":;;;;i,;i:

r/2

(i.(i?. 1 (l 11.|t.1 .10 ?r. 1,67. 1()-

16

27

x 2,2'

7Ose.

I:i,eiese cii int'er:rci,iuncir, tie 1ip eleclric lstc ru mult mai rnare
decit cea gravita{iorra,Ii. Accastr-r, con.rtata,},e are o consecinfii irnpor,t'antir,. La climcnsiunilc unlri inrt lcru (r.rza nucleului de hiclrogcn
este do ro:- l,) 'L0-15 nt, =-= J.2 fe.mi) natu'a forl,.lor ca'c l,rt"buit,
sit, a"sigure legir,tura cornprrnentibr. (1-r.oloni
,si rrciit'oni) tr,ebuie sri
fie alta rlecit gravitalionir[ (nt'.gfijabi1ir,), deoar.ecer {orlcle rle lcgrlurri
nuclcarii, trcbrde sri clepi,qeascii for'1.a coulombiurri lepulsiyii tlintltr
protoni.
For{,e de tip clecl''icr explic:-L trxtrern ric rnulte propr.iet[t,i frrio;i
Inc'ne c-lunoscute la scarli mac,r.oscopicil, dc exernplu elastirritrrlca,
lczistenl,a la iniinrlexr, la compr.imare e,rc.
sarcina tutu'or prot.,nilor de un semn este foarte mare. uiriritorul exemplu (1) clovederste aceastir,
in fenouicnele tle ele*'r,fi.ma{ie.
trizare intervin insi, sa,rcird rnult mai
mici (exempiul 2).

l' Sil presupuncrn ci vorgc{:iua din cxperirlcntul

la $ 1.1.2 csl c cili', . -trr)xernp-io'
dricir
allnd o lungitttc tlc 20 cm ;i un dir,rnetm rl: il cn'i, Iiincl rle
conlcctionatl <lil} alurniDiu' St: poate cllcuh rtttrtritrul aiomilor ric alunrini".r
.ii" -"."rrli'i.r!*'0.
tri

* \r. g 2.3.1 a.
** A sc vcdca;i$ 1.2.2.

1()-sN.

9' Pcnlt'rt :t tte tll sc:ttna tlc orditrr:i <lc rn:'rlinrc al intoracfiei electricc sl-r o colnprr:irrr
cu interaclia glavitafionalir intrc rceloesi particule at'latc in'u.,.1n";i,,o",iiiii. A"t1.,1.

lorma

Corrsiatrlir,

.-.-

t Sf0 rnr) Ei ar" (-1:

inr q satcinl liccrinri:1,

g. 1oeN. mr.()-r

ry

importantd, este domeniul distan!,clor pe car,c porr r. ri

o
, p::oblemr,
vaJabilii
legea lui ('ollomb. li-rpcrien!a confirmr, prin conscrlir,1,, ,.,,
aplicarea legii pini, Ja ilistanfe-de 1o-r0 nr este c6rect[. aoest,a, csl,r.
domeniul dimensiunilor nueleului unui atom.

I)acr-r

No:6,023.ttr,

#H;f

cstc nurnlrul tui Avogadro,

nrasir

iar,,lir:2a--1],

knrol

'r.

estc

17

se observe'c[, in sisteniul de referintii iegat, d. purtr,tor.*r

rrirr .,r
a'supra oriclrui corp punctifo'm incrircat
cu !-c4
$&r.cirra
q (uuu
\ 'u'.e r,
adus
rlr
. rris
l,anlri l O oarectrr,e dti -,1 se cxcrcitii,. ;-l;r
i;

,Jlrsii ill,li liiloitlol tlr: :llulttitritt, itvcttt

''r,l'.

lrr:J:':rr'.
l,lt

1).-.1-l'

il)jl rrlrrlrti.

,l.l

;,,,r/:.11 ,.
..
.t-,.,,.\,r------.\u-

lr, r':l'ii't',],,,,,.1,,.1{)16-

l"4g :=

.l.iniirLi serrrirn eir {iccalr ttonl dc alt1llliniu:rrc 1jJ cl0otrolri $i 1:l l]rololli'
ctl cea pozitisit' csto Ar '-' l'17i (l'
r;;--,,i;.;'; .';"i;.,l.i,

"s,re

il

Surci,-,a unui corp tl0

probi t,stc rlo ,l.li,2,r{]. ln

accsL crrz

slrt'tlittl toIalu

tlr 1lt col'itul dc pro}ri

au {o:,t indePirrta!i
,,

11 .-. f . 10,: rle crr.rri.

: :r ,-= :l'l'li'l'11,:
1{}-lr('

t)i-rrDil!i(-l,rrr.l:ilur.iitlr'srrcirlrPot ti'ii:irLlsiittli'-o:ttttilltitiit'ottfiqtlt'ltlir'gc()l!lttlici'
tl crtrbit rllrc('ltl't lrt Itrotl corcs.\stftl, cisepotgAsii"t"-Jtt..,f,'*ptosuprllial;ii'pc rirlrr'r, pc o str;lt'.rfriIi s:ltl l)e o ('tlrl)i
irr
replrrlizrrti
sc
sprlre
l)rrzat'r
stlill'llfa!'i
",i ",,,iji,ra-*stc
sc ltilizcazii clclsiLatca rlc sarcinir iil vol'-tnr 6t"l)c
ollfccitrr. ()orespulzator.,
srttt lttttilirnc'
r-.lrrttr-:trie
irnpirr.iii-r"r
sarci..
a.ici
o1,
.iu'tii,,
;';';..;'p.
'r

( I .,1)
- Q'Ic.
l'rin.prezt'rtlr sil corp'r cle sarcini q a deterrniriat astfel
exist,**l:r,
urrrri sislcnr l'izie carc poaro r.xercir,a r1or1c asrrp*
;";i,;;;i"r';i;; ;;:i:
za,te pla'sa,l,c in in1;eriir'ul l'i. accst
sirie'i i;;i; ;;^i;;,;nclte ..,iur',
elaatric- Yectorul D, numit i,nte,nsitate q, rimpnrtri
r.j6, drrsr,l.jc
in nricc purrct ar siu. so"a"r"a cirnpuluir:r.etv,icin
limlul
se
faee
corp clecrrizar numft.:,ory qe probii. Arrrp;-;;;;.;l;i;; .u un rnir,
probri rrlrrs
adtts in r.inrp ,ie m:rnilcsll:i forja clectriel*.
{-limpul elec:tric. zrpare ,1i dispare o datl crr r:or.p11l
elecli.jza,r, rle
ca'e cste leg:rtri existe'la iiri._cilnpul cste^rocariz,rti"Iri,rr
corprrrui
ca" creazir r:irnpur qi se intintrr: tebreric pinri la irrfinit,."i'pi.ine,ipirr,
oriciirui punct dirr r:imp i ser poa,te ata;-a ilr,r
E;;r,- desc,r.it"
Di'cc(i*;i
sensul vecl''ulrd.E 'cctor
sint
*",i*rr"
i, figur.,
lt1lt "r*r,*i.

gllrnelrr) crr serrr:irril f;rinctiJorrrir (ltj.iali iir ..,i). Scirs:rl vcclor.ulrr j il ctlr
sr.i...l f,,rl,.,r {.:,t.(: irt. :t.,,ifl11A it\tn}r.i)
lrrrlrrirri rlr: 1;rolli ,,!, r lt i:,,t p,,:'iii')
aclns irr prrncl.rrl clrir;itlc:rat 6.

tYind salcitra -i- q inltrraclifitr purt.il,ol pulrctifor,nr 'L (lir..1.i)

adus.intr'-un l)unct
srr'r'cir)ii,-,q,
tltr
on.)&zir cu un corp i;;;iit,,,tn'(j
f'trneazti u'
corpuri
tlouzi
\ccsbc
r'rle
-1.
;iil-i; rlitLt,r " airi""t,i"
for:lele coucare
sisteu Penl'rtt
lombiene, egaie ;i dt' sens corilrar
$(g'c) - G J"'u'
\ (conform legii u, tr.eia a lui__NewFo,
' f ion), sint f-trrtc intclioare' }-ixintl

",luri,

t""rc'

ll uc : I ' 10o'* (iig'

,'2

liirr

L1

8,."

- 9'
-r'o"
qt

lgn

'-q-

tr*,*,-,,;r,,
'--rt"'i
'

lQrtl

.4-**i

:.

!.

se

oi;si:r,vrj

:/r,:11:1 .-)i.

lql

riiirlilrir::r'iitd
srrrcirrrr q,.. -r-2.10 6il crcc;izi rin cirrrlr ii.,rit.ii:,
,..,_.:.'talr,tr,,t:1-r.
riil'
- ' '.
.!r lruirr.l :ir'l:ri i.r ciis[a;ilu ,r.: i;{) cm
ini:cnsitri!ii ,:,,i;
'iocluiul
l)

(1.3)

r,'r

'

,':

cale este indepenclenti de sarcina corpului C, fiind o funclie.lltT'i

de sarcina q a- purtd,torului pe care if considerlm cir, exerciti, forfa,
rie Rireclia-;i ilistanla dintio purtir,tor ;i corpul adus in punctul
colt.riderat.

r.cla,l,ilr, i l.li)

1.5)'

impir,r'lincl cl q' s:lrcina corpului

C sc obl.ine ex-Prcsill,

LI,

in-{ spunern cL-asupra lui

Iriij. 1.J. Inciependenl tle cxislen{a s:rrci- reperul
^so
o forl,i, clectriori de
e-rercitit,
c;;';;';,;;'i';i,,,
0
puncrut
din
<ic probi
'ii
sarcide
deterrninal
t:xistircitnpul elcctric
^ ft,'
1,'i t;u' ,i. Cina sarcina tic probi q' estt: modll
ir'r (i, asuPra ei sc cxt'rcili o lor[l'r

'l(g'ul

i..ii{. i.ij. s*iror.{ul r*cl,rrrlrr.i Ii jrr

;:uirclul (.- r,si(: (lroa].)tir can) ui]eflc

i.1.6. (iinrPtrl elettritr

Aplitintl convcttlia (l!ll liijurlr

* s^rcina corpurrri

1.(i sc

sllbile;te

cir vt-'ctnrul cirnp

cslaclit:nlut sprt-

'i:rirlor.
rrc

probi trcb'ic si fic cit m*i micii pentru

sii nu nrodificc distriir'rirr lxrriirtorilor pu

",r.pui """.

ca

r.rcr:erc.zi cimp'r.

prin prezcrr{i llri

1l
LT,

19

lor care il crce:r,zl,. in figura 1.S s-iILI closellilt iu l iot,lrr.t' prr rrr,l
\'{.cloli intcnsilabc a cimpului, tlaLori!,i f iecii,rui lrr,t,il,t,ol'
itr
l)
,,ri r,lpoi :i, fost, compugi pentm
ob!,ine grafie r-ecl,irlrrl l.ezrrl l ri

i-ll,ilizintj relalia (i.:t) ;i cottvcrLl.irt, ilrtlit'a.ti in 1ig.^uliI 1.{i

l,erlLrlt-_rplicativ al a,ccs1.ci figuri sc poitto iutagina configura,1,,ia
llului t"lcctric in jurul untti ptri'tittor p:'ttrctil'oirrr (1i.q. l.T).
_-l_ _

{
I

-l.-

../\

c,

+'9r)

\
,\'I
\!

t'lr.

i.r,

--{ --

loi

H/+o

. tt

/'f

*
a!
t
I

)'-

EB

l-'

Irig. 1.8. Vectonrl intensitate a cintpului elcctlic /TIigur.lrt

(:bC2,

.ifig.1.7.Oirrrpulelccil'ic irr vid crcrrL t{r'iirr 1;t'rLiiIot'Itttrctilcl'tll t'st'.' r:ldial

j-0)' Lccul gc,rlte Lrit: :rl
;i sirtrti'ic. Sirrl r't'prtzertt.te tlotrit c:tztt'i (4:'-{i si q
prtncIclot'ric acclirli trtotirti ul ltri Jr sirrl sltlc corlcctttrit't"

o').,r.o,,..""

-l 713, ;:rr ttrutlnlul veclontlui rczrtltant Ii "' 1|n- l: ': ll' l{'e | - - -',.,
\

.i,

20 cr.u,

sc obliuc

/i -- 9'

\rnj tS
10s

(.
-:):n':

:.1)1()o

(-12 (20. i0

\
o

fntrucit fiecare purtaitor i;i dir, cor1tribul,ia la crcilrca cit"npului,

inl,r.-1n punct oarecalrc cirnpul clepinclo tlcci tle rlistribulia lnrtirtori20

lre

11

",,;

irarticular carc prcsilpune..constatrtrr in tilnp o \.r:ctot.11ti f igir-rrn p.n<:l- rlat_ lltr asl_fel
tle cirnp se nurncste staliortar. i,r c.rz corl[rar. sc
,,,rrlinbit'.'i' accestri uarte
'urnc;re
i n l ercsc:lzii prinrtrl clz *.

2'' Daci vectorul illtcnsital-c cstc constant intr-o rcgirrrrt'ciirr sl.rlrlitr, ci::rprrl ticscris
ln acclr regiune sc nrrlne;to uttilornt; in caz contrrr cinrpul estc ,rrri,riji)i,rrr'.
jl-'' ln nllrea Inajoritatc a cazurilor calculul
intcnsili'llii r:irripuhri cicclric rczrillat
.

corcspunziirt,oare.

( I"

in

ailatcincimprtlclc<'triccreatdc rloi 1;urlitori prrr:ctiliriilil)unctr

allaii

{)bscr.uulii, 1'. Ilxprc'sin (1.3) a intorsitiilii cirnpului

c}c(:tric clcLe rpriqll--.si*-',;;.'
tls sulcipl
csic cKprimatl prin miirimt'a r carc clr.rpinrle nunr;ri de pozilic. t\
c"sr*

sit,a,tc a cirnpului care descrilt separat in rrcel pull('t cimpurile clcctrice

I,lxempll,CllrpllclcctriccsIcgcrrcrulrie rkripurlitolicrlsarcittilcpozitivc (r:=2nC

g ri(; situatl in vicl le rlisLairln ri .: 40 crn. Sir sc calcttlczc illtcnsitrtca citnPulrti
.si 92 :
iuti'--uu prtrrct nfht ia nrijlocul clistllnlci clitrLrc ctri tloi prrltiitori'
Cinipul estc rczlltatul suprrptrncrii cintpttlilor crclti:c de ficcltrc ptirLl'ttorr.tt Derte.
ln cclc cc urnrc.azi so faco cornpun0roll llcnttu purtctul f,', din ligura 1.|i.;\stfcl ]t - IiA+

C3),

in ,{ qi iJ.

Cirnpll elecrtric polt() fi irrsir grl(fl'llt dc tttl.ti mulli l)u1ti1tori

puuctiforrni plasaii in tlifclitt' klcrtri. A(lcsl& csbc] cazul ccl rriai d.es
intilnit. Confbrm legii supm,puuerii c{cclclol', cirrrpul rczultat poatc
Ji descris in acelaqi motl priri 1'cctor.ul intensital,ea cimpului eltlctric.
in accst caz vectolul 3 eSto rezultantll collrpunclii r-ccl,olilof intcn-

B : I',r:

-c,

cs

l/

p.riIr:llpt'.r]punere cste imposibil,

;;i

dltoritir mullirnii rnari tlc

t dist.ribufici lor f oaric veriate in spaf iu.

1.1.7. Legea

lui

prrrtrit-ori c:rr.c crr:crizi cinrpul

Gauss

Aspcctul cimpului electric-, depintle clc sar.ci*il pul.l ii,torilo' care

ciqnyl si de modul c,um sint ei distribuii,i in sp:rt,iu. Iie_
rq_-.,,':*-?1,
lrlrl dintrc intensitate& cinrpului clecurie
;i srr,r,cinl Diri.titolilor
ca,rc genereazi, cimpul este datd, de legca lui G.liuss.
*

Propriu-zis in aceast{ parte nc inlereseazi un c:rz plrticrrlrrr

.stalionar si anurne cimpul eleclric slalic creat de purtitori
ln rcp:rus ;i

irr

1i1np.

ll clrrr;lului c6ctric
*."i,," constanti

"..

27

ltri,ntr-o sttprafatd,. Considerim un cimlr

elec.,t,r'irr ciu'a.cterizat in fieca,re punct printr-un vector E. xc iln;r,giniinr o rnir.i-l suprafal;I A-3 planir, avind centrul intr-un puncb ,lf {fig.

;r)

I.'l,u..,:uI rectrn'ufu.,i, JN

AN avind aceeaqi dircc{ie qi sens c,r .d f,iirur:fia, r.ir,zci),

AO

I'luxul lotal

lr.rrrcrr,z,ri,

1;r,

'IJAg.

se obfine insumind aceste fluxuri pc bo.r,til sulrrilfrr,(,ir

sferei irn_p:ir!ib5, in b mullime ae sirp"at"-te dc lehll lui AB. rr.iintl la,
aceeali dista-nld, -R cle -1- in orice punct al sferei, vectorii intensibats
acimpului electric au acclaryi nroilul,E qi sinl toli 1re clircc!;iiie r.azelor
in punctelc consitlerai,e.
.\sbfel,

A{r!t

: Iao

:.F,'IA6"

Id.r

utrde tS cste supra,ta,la sfcrei. Deci,

<b == .1*7,21,'

6
Irig.

1.1i. rrl

ln

'+c

liltrxrrl '. r'clolului ? irriutr-u lrici

su;,ri'atait:r carc

confinc punclul -ilf

I'cnlr'n r':rllulil! illl):iilui r,-ticlcinlui frletcrnrinl't dcrrn llultirtorpunctiform.l plirr

{a!..r sfrrr:i cir ctrni-ml in ,1 ,

: i''i ,:).
sL t,r':l-

1.f.!,Lr). Sltplal'allr Ai ttste un r"t'r:tor (r.tvind nui,rime ryi orieril:r,r'e).

fntrucil, suirl'ilfa1ra, tri.l este rnieii putcm considera cil .il est;e lilda.si
in ol'ice Jlunot al supi'rrfr',1.ci. Sr rrurncSte llux al vcctorulni.4gl lrriri

irrilrrlll':till A,9 pt'qrtlusr,rl scitl:tr'

Ji. CI --

,p.

il"i)

so vcile irnerliat cri drr,b fiild cii,

: - .AAB, <D =- -Il'S ryi valoil.ca
lilu_xLrlui
'ii,r'i.. r.i.cc.,gi
d:lr arc scntn conttilr.

rir,zul }eprezenta,b

Adl

in fignr':r, 1.g, c

lo prin ccle cloui supratefe clcnrenlrre slnt: li;. AT li

.
4 S;
douii cxpresii sint e!1alc. ln acest scop sir ardtinr ci raportLrllo.

"ri.

u,eat s:l{ tr.,tt

un puiiii {ol
punctifr;r'rn dtr salrrirrr.i, q. Clnrprll creat estc czrracterizat in ol.ictr ])1i1rt
prir: r.crLurul J. {lirrrl;ul:i,re deci,o simetrie sferic:i (fig. 1.?) ryi poa,tg
fi rcprczerrtat c:l irr liigunt, 1.9, b pentru q > 0 gi ca in figurri 1.?.

AcD ..=
22

?' [3

cle

,\ccst atlcvir se dernoustteuzli obscrvlld pe figura 1.10 cri lrrcon.jurlntl slcg .S'prin
sttprlfa[a ittchisi Sse poatelmplrfi eceastl ullirni suprirf:rIir ln i:lerriontc ASi o6!inrrte
Prirl intcrsectlrea suprafe[oi cu suprafc!e conice cle tiJrul celor ariit:ltc. ln :rccst Iel lluxuri-

.f-"/ii,r'11 t:('(.:[(tt u.ltt.i. iuIr:ttsikrteu, ctm.pultti. r:lecll.ic

1;urtd,l.or purtcli'forttt. ltriritr-o srr,pru.fa{d, sJc,ricii. Fje A

prin A$' t'-ste

vala[i|i cind
orioc fonnii, cAre con-

.flu,nalu,i calcu,lrtt putrl'u, o sferty rjirnine

.c) ^rraloareu
irl
in consider:lre oricc supla,fafii, inchisi,
!itte purti,torul -,1.

se

b)

b, pcntru q{0.
ln figurir, 1.9, b s-* ]iniit o sferir, <le razk a,rbitrari, J? cu celri:,ul
in ;i. Irie ilf unnl ciin punctele care alcXtuiesc lcr,ul geometricr ii i'ic:
1'.,, intcnsitater ciinputui in accl loc. Direc!,ia lui 3 este ra,dial,.i.
;\legern in .iuml lui ,'lf o mici-r, sulrrafalri AB. Ftuxul vecLoruli;i li

E,'A3r

:
t;13;

lii

AS; cos e

4-r',;""-,

as,
-.1nei-"n,
61ll

fr.rlosit rctefiile

Asi

cos

r: ls;

^-

Aj::::f
norma.l gi

rrt
rr
tr2

4r=-nll't

,\r'

o-

-__a-

\c
rr)i

S:i orirtrirp
cgal cu 1.

ci

cel

norEll

lslI

-. ;fI "r,,"r"*tcrtirr

s-ror'ctri..

Generalizare. cind cimpul eiectrie estc creat tle mai rnutli purqrl".."a,re, fluxut inrensitffii cirnfului
electric pjrntl-o supraf-ali, inchis5, cle o forrnr'r, orecare ca*e coilio"
toli purtS,torii se calculeazir lininri se&rna, de principiul suprapunerii
efectelor.

tiitori aqezali intr-un- 1to4

t'l

In
teriza'l,

al

suprafe!,ei alese cimpul rezultant este caracveotor J/, surna vectoriall a tuturor vectorilol' ,Pji

fieea,r'e punotr

printr-un

AS;

Aplicafii' l. DistribttliLt etcesulrLi t:la sarcind in|.rrn coniLr(1or'. I rr t.ourlrrr l'r'

clectrizat, excosul clc purlirtori totalizind sarcinr rJ. (lirrtl pur.tlit.olii:r.j1rr1i trr
lilrrtr' intcnsitlttcl ciutpului electric clin intcriorul coricluclortilrri, trglruit.s:i Irl
ticolrer:c. in caz contrtr, ei ar continrra sir sc rniqlc. I):tcir
srr ill()gr. o supralaIi inc]risir esezltii irnecliat srrb [ute
c.sto

cotrdirr:lorului 1fig. 1.11) ;i sc aplicir legca lui Gauss sc

gitsclte ci fluxul esLe nul. I)c aici rezultti cit in inleriru
Itri cxistit cxct:s de sarcinij. '1'oli purttilorii irr c;L,r:c.s .siril.
det:i, pc suptalatd.

normal

2, (;inlpul electric itr exleriorul si itr inletiotrrl rrrrci

.s/crc. Sfcra conductoarc avind la strpralatl purlitori dt
srrcini il cxccs g genercazi un cinrp clcctric caracteri_

zrt pt'in voctorul f. f-io.,,, putrct iI in crro calcuiiur pti lrig. 1.11. Pc suprata{a S,
7. (lorrstruiur prin ,11 o supraiati sfericir couccntric:-r cti
:tlclsir sttlr lrrIa Crlrlioar.i
conductorul. Vonr obscrva mai intii ci to[i purt:itorii de
r corrductorrrlui, rrrr exisLi
rtcclasi semn se r.csping rcciproc si prin acrslai Sc rcparti_
zeazii rtuifontr pr suprafala ci. Sc rcalizeazir o simct|ir
sit:ricir, vcclorul cir'p a'ird dirccIic rac]iar:i (11ici o rlirrcric rrclii'cr

I
I

l)*

asenrcnca,

cirnpul trebtric sir aillir acec,li valo:r.c la acce,r.i

Ihixul pc sfera rlcasi, dc rnzli r,

tl

ist.'fii.

,s

et

l:l'ig. 1.10, Jndifen'nl.

<lc

lorrra lle calc o are suprafa(t

,li

l1>r'opicre

coltU).|rlcfnti ce craracterizcil;rI cirnlrul datolit ficciirui purtdtor ir!

lliu'to. Clurn flurul 1'cctolilor Jii clatoral,i purtlitorului t. prin int,t'ta,g:t,

Ji-.
-

tu'rneazti cX

.fl'urul total ul

'DectorulLLd 'intrttttsiitt-

()

te u, r:itn.lttrlui eler:h'it '[]rintv-o supraf{rld, i,ncltis.d'

q
1o,
--',:-..Qt:--'
g0
c0

este

(1.(i]

a pm-td,torilor care- generensd, ctrnpul 1{ictt'

4,n intirioyu"l, suprafQei. ,lcest:t este enunlul legii lui Gauss sau logoil
fluxului ele<ttric. Legoa flur:uluj elcctric este un instrument extl'eftl
rle bun pelltrl taloulul cilpuhri elcctric creat d.e un numX,r oaleca'te
de purtirl,ori dc'sarr:init. In c,ele ce urmeazi, se dau citeva aplicaf,ii
ale acestei IeSi.
11

estc

snrdno

tr,ttald,

a conilucl.onrlrri

=l.

ll)l -i-

(1

I-

.i)

1i

l;:nr:

?:, iri1"t'io",,, conclrrctortrlrri -1i,.-

0, cllrt
liirr! t.:i in cxlcriorul.trprlrtr.{r.i S rrrr
orisl:l sarcinir. A cest clitr u:'rnir nrntit,
polrte fi irrr,ocat ;i pcntru un t:orrtluctor

t-.lccil.iz.lt dar gol.

.1iept,ezcnttrea cin.rpului irr inttrior.rrl
si lr cxtcriorul unci sfcrc dc ra;tit Ii cstc

rriiillrtll in ligrlra

e0

trncle

cir si clll lofi purtirtorii clc sur.cirrir q s-trr

cor)trs:l in centrrrl sfcroi (\-. rcl. (i.li)).
I)r supr.lf.rfa constrrrilit in irncclilrta

carc lnchidt:

purtl'rtorul ptrnctiionrt tlc sarcin:l q,llr-rxul prin accasli srtprala.li csle

acela;i cn llttxul plilr sultrnia!r-r slericl S'. Dislanlelo dc la ,t la
-\Si ;i 1.r AS; sint. ll' ;i rcspcctiv ll.

suprafa,lri, este

.1;e6r':

1.12,

in carcprirr,L<s-a

tiotal. in tcnsitlt t cli cirnpul iri pc sIci,ir.

()bserua!ie. l)t:o:rrec<t

irr inlcriorul

unrri conductor ntelnlic clectrizat

nu

electric. un invcli; tnclelic

poate izoia corpnrilc din:'urntru dc inllut.xi.s1.i citrrp

Iris-. 1.12. (iral

icul lui ,l: pcnl_ru o

razit Il.

sie

lir

rie

en{:r oriclirui cirnp electric

cxlcr.ior, avind, astfcl, rol rlt ccrrrrr clcclr.ic.

C,impul dInlrc tlottii pliit:i p1s1a7i.. Tturalrle electri:alt r,u siricirri elula si dr srrrtn
toillro.t. ln accst caz lrcbuie sit avcrn in vcdcrc intor:rcfirrnca <.lintlc
l)rtrLitorii in e\ccs

ll.

25

24

l.l.{1. l}rvicrea

clir(r l)r('elr rfccl rerlist.rillrircrr prrrlitlorilor;lproaile cxcltrsiv pc fclclc aprripiltc. l):rci

rlisllrtr{u rlintrr.l.rlirci se llioforcuzri. intorac[innc1 qrr;tc;i sc poate cotrsidt'ra ci'i lrc cl]c
r-lriur'r pliici nu r.slc s:trcin:'i eltcit Irc fclolt: interiolit'c 1Ii;-1. 1.1i|, lr).

rurifortn
Lirr

_s1

t-r_n
+l
t-l
i,l,--l-l
i:i_l,i
Ll_i-ll-t
itt :--uI

rirui Irurtil[{rr dr" s*r{.i*ii i*

p,rti.to' rle sa,r'cinii,

r.irrrprrl

r.rr.r,rrir.

?r.,
.x(nur)hr r{, cl(,(lLr,()r,
ryi
pill'uilde
intr'-o rrlgiune in card cimpul (,sl.e uniforrri in 1inr1l
li,',l,ir_
liLt (// : const).
Pontru st'diul mfcir,r'ii s-a ales u' sisr.orn rro arc r:ot1 (tis,. i.rr.
a).
Jrir irrt.a'rei, i1. giTp blectron.r afrai-r; uro'entirr
iniiiai i' 1r.nct,l
r'/, rue o yitezi. iniliarx dn. lncepind
aiu accsi ;,;;;;;il;;r-'r,icura, .sr,e

____

rnasir

(rc

lll!l

ttII

--

ll--ll

ijj

tt
i-l

t_

lii:1. i.1 i. l)r,\ itrcal rlr(.1rr:,rtilrri in cinrpnl cltr'I

|it- '.r rri{rl|rrr ala

csl

Curr)

r ct'l dintro rlouir plirci

rrtl:riict'

lcct

riz:11.0.
l

i-r-:'_--=--F-T-:--:!--=--=---+-.?:---T--ri
I

llatalit;i intt'nrt:lirrnii ntlc Jnrrl:ilorii ric sarcinir tlc po doui plirci plan-1.aru!eit'lplo1;iutt'. rlistribtrlili cste (at:rrirtalii (tri. Srrlrrlle!t,lc intlrisc alrse perrlru t:ilrrrirri ir,i
li sin! fig'unilr''ill {r). lrr e l situalia llzut:i dirr sec!irrnc.
F ig. 1.1:i.

Oirnprrl tlirtllr'1rl:ir:i cslc sitrrclric irr jrrnrl uttci trornllrle contllne;i cstc dcci. practic,
runilornr (fig. Ll:1. :r) cu t'xctrpliu nialginiior. urrdc existi oanulnitir abalcrc <le ]l sinrctric 1i unifolttritltc (efccl tlc, ntargitre), cirro lru urc insi inrportanli deoscbiti;i poalt: fi
neglijatir. Sarcirt:t sc disllibuic urtilornr pc suprelnlri. Notiim cu o sarcina po unitatcii do
alicr. Str:rlogt strpt'rla(r t:ilindrului Sr (fig. 1.13, b, c) pcntru calculul intensitirlii elrr;Jruhii
clcctri<'in exlcrionrl pl:ir:ilor si so rplicir lcgea lui Gauss, Pc suprafefa latoralir? ri Ai'
sintl)rrpondictrltri. Scoblirtc,obsrrritrrl cirslrcittatolalir din cilindru ester.cro, cafhrxrrl
lotal ostc nul 2,li;l, -, 0 satt Ji: 0. ln spetole pllcilgr iltensitatca cinrprrl,i t'stc rlt't:i
rtulij. Pr:trlru c,rlcullll cinrpulrri lnlrc pl:ici sc alegc u r ul <linlrc cilinrlri S, ;;i ,\". ])t.riilrr ,\"
de cxcnt;rlu. lcgt-'rr

J\j/

ltri

(i;rrrss

s,4
tli ,4lD .: ---- "1 ,

i.tt{rrr:ii urtt}i folte 7;, .. -- rJli : corrsL., c1r,c:tgtir)}lr}i1zi i1 1,ot spil,{'iul dirrtre pliici qi care,- ii irnpriniri o ,r(iceloral,ie d -. lt71r. gcllstarLtil,
oricnt,al,ii, ciltre plar:,:l ckrr,t'izntri poziri\-. sitti'a{ia cstc'rLnir,logii, arunl
cririi pc orizontalr, i'.cimp gr&l.italionar (po tlistan!,c ,"i"ii.lu*r,",,
tttl sl doplascaz,ir, rkrci sirnultzln urdforrn iri scrrsgl joziLii:-irt a,xei o,r
sj urril'orrn acclekrrfl1, in srrrsul erei orl. (:ooldonirtik
1ll.r,rt.ir,utei sint
lrr {ni rrrtrment rlat t
.r'

lliirniuinrl

1,impul

, so

r'u/

'i 4 it,t: ,,

ol)tinr)

slrrr

lt = -l "I)

ii

,-.

*-a

(r

.i')

'\s1,te,l.

., -.

ntr;;

traiectoria elcctlonului estc un rlc <ic lxrr,al;olii,, llr ir:sir,cil

fiind dcr.iniI si rl,vind . vitez,,-1. tle rnrriul

tlintrre plir,ci palticula,

decraLt't:t'ttt itt tcrion:l pl:icii inltrrrsitrt('r csl.r tnrli, itr pc strprlfata latcral?l lhlxul o r:Ul,
s-rt il rr'iti!t pelltru cilir)drtrl .Sr. I)cci cirnpul eleclric dilrtro rrmilurile rlnui e<trclrns:rior estc rrrrilornr si lire t';rlo:rlclr cltrtir tlt (1.?).

irill cutll
2A

:!

u')

4,t:1

-y '', * (nii)'a
27

\ritezrr, se nrtnlinc apoi constant,S in motlul qi dileclie, electloriul

drplrrsindu-se clin punct,ul ,4" unifornr qi rectiliniu.
Frocesul tle <leviere a, elcctronilor in cimpul electric estc folosit
in oscilosco 1.rttl cutodtc cu dovicre electrostaticl. In principal, construr:1in, osciloscoprrlui de acest tip este liigural,ri in desenul 1.15.

r fiintl.tlistra'nta dclil prtrl,irtolui -{ }ii. 1lurr.-,Lul consitlcr,:lt. [.)r,trsrrprrry'rrr

eii dorinr sir' apropieru qle,4 ex1,r.ern rle lent ct_'I de-al tloile:l 1iirr.ti,r,,,r..
Asullra:rcesl,uill priunrl cxr-,r'citir, o for,1;ri;i oste lleces2rr ca, up sist,r,rrr

,v,
I

(
\---i-.,'

l.'ig.1.lrj. :r) l)ur'Iirtor.Lrj clt,salr.ilrl

<iirr

Jj cstc tioplaslrt sll.r, _,{. Slnt

ligurlllil Iolla la cap:ilul iitlcrrrrlrrlrri. cxelciiatir 4ti u1 sistt'11

t'rtcri,r- .\r'r'slr'lt silrl rr.c.s:rrt: I.)('rlt.' 1r cchilibra for{olc coul(rrririt.ne. lr,i

triig.1.1i. iilcnicnttlt'((rlislitlrlivc:rlt

osciloscol;ttlrti ctr <icr,iafic clrclroslatit'd.

catotlul cxcitat prin inc[lzfte (efect ternrcel,ccir"ic (t-t',2''S 9.1.,1). Illcr,lronii eutisi de c&tod sint focalizali* ;i rl,ccclel':t,ti in tunul electrrnic. Fasciculul estc alloi tleviat prin combin&reir
:l rlorrzi c:irnprrri electlictr exislentc intle pli,cile perechi dispuse perperrrliculilr'. Iia,sciculul rleviat cxcit[, substanla fluorescent* de pe
ccl'an, iar eventualii purtltori provenili din bomba,rdarea eclauului
sin1, oapl,tlti dc inveliqul mel,a,lic pentru a nu pcrturba procescle
Sulsrt,

tlo r'let'trorti

e,strr

descrisr'.

ttr( ,i -'j

4rceo 12
is 1.1.1).4)

2E

clectrollicc (\ r7i

{r.s)

pultirlolii rnr lbsl,.inilial ryi au r,ir,rn:l,s in fin:ll iu r.cpa,us,

. L)eoarccc
iilr
deplasa,l'err s-lL fii,cut lcn1,;i unifornr, rucrul rnecanic efeclLr:rl, run
exlelior :l rnotlilitrlrl strlrca, iistonrului'lr,fectind riulrai energia lui
l-rcr1,en!,ilii de llr' o lrrlol.rc irritillir, fi, 1a o rlltij, r'aloare linlrTii Lir.
t'nelgiei rlti

Ur -_

1.1.9.1. llnr.rgia potenlialir t unui sistun de doi pur[ltori punctifonld dr slrt.irrl. (lonsiderir,m un sisten l'olmat din doi purttitori
puncl,iliormi -,1 ;i -// de sarcin5, qr [i respectiv gs de a,celseasi scnn.
l'ix:-rnr reperul in /. J'urt[torul din origine crt:eazra un cimp electric
i.r, citlni iri,terrsit.ate .E intrun punct este datl clc relatria
r Qt
ItLi _,,

posil.rilc.

bienc dc lespingelc. in citlculul lucruiui rnecanic efecluat de sistemril

e-rt'erior' l,inern soiirrliL cii fortt e-r1,er.ioa,rii csl,e valia,bilil. in rrcest
Caz Se ilt,a,1.ir, ci,

Clonsorya,r'ea

cu ajutorul unei lenlile

rei tirurrrrrri

c_ri,cr.iur.sir, trfectueze luclrt ruecir,niri pinii l:r, o tlepirtalc oar,colr,c _,{JJ,

(tig. 1.1{J, ir.) rlt'oalcce ptrntlu rr,-l depiasa, pe -r3 inifomr cri,1,re _\ t,r.crbuic sit, se ii,cl,ionezt-r rlin cxtcliur cu o fortil F"" opusii, forlei coulom-

1.1.$. Potrn!i:rlul in cirnpul electrie

Slrinsi ittlr-rur f;rscieul lngust

'.l

I:.,.l,

rs:lU

[:t..{ii+L.
i-n :tcersl,li, c'xpr:csit' Lr, irnpnne o conl.enl.io,
,luatii
cir, o corrstilntii ar,bitr,arii. I)eoarece

adicir L/o po:r,t,e f,i

cirra iiur.t,ii,toi,ii se inrlepr'Irteazi'i nrult int,elircllirurerl lor eloctric,:i est,e fo:r,rti slab[,., e firesc sii, sc
ia, U, -.0, a,clicl energitl sisternului est,e zcro cinA pai.iiciilJ" ,.r,, ,rrrri
intell,ctioneazti,
a,tunci cinrl pur,tiitorii sin1, laio dep[r.l :r,r,tr lil1r,to
-rrrlir-.1'i,
rlla,I'0 /', ,: co. (lp
itcrt':t,S1,it lOnVeUti.
{t

r -,,. L
29

pt'ntru zlduccrea purfX,torului rlc sllrcinii,

tie la irfinib in punctul consitlerat rrste estul cu errergi:r, ltoien{iir,li, l,
sistcmrrlui in sta,r'er:l finali.

;i

lucl'rttr nrooanic efectuzr,t

()ltsentIii. 1'. I)acir purliiIolii rrrr sulcirr:-r rle scrnu couh':lr, lrerrIr'u :rrlrrcclt':r purtri1ot'ttlui Jj <le h co irt ptrttt:[rrl consitlclrrt sislcrrrul irtstrsi cfccltrcltzl rrn lucrLr rut.c.rrric si
ctrrrgit lui sc:rclc cu lrcc(lafi virlonrr : Ii1- {.:- -:: 0 suu U/ .: Ui.
2 l)r'csrrprrtrcrn cii purtiit.orul Il esic:rtlus dc la iulinil in punctul consiclcrat. pc lrll.
tlrutrr tlecit segtrrcnlul rlc <lrc:rptii IJ.\. Sc alttri cir iutlcpertdcnt <lc drurtrul ri.rnrat pcrltrtl
r :rtlucc purtiltorii iu poziIi:r finak'r otrorgia potcrnIialli a sistcnluhri esto ucceesi. lrr
f igulll tr.1(j, ir sint tlescuatc citer,l vuriarrte penlru il u.iuugc cLr II in pozi[in Iirralir. I)eci
(:llt,rgi:l littalir r sistcttrului ct'loi cloi lrrrltirtori tru dcpitrtlc rlc rlnrtnul I)c (:irrc so lucc
irltrollit roir Ior.
:i. I)ctlllu ca sisLcnurlui fonrat tlin pullir{olii -l si /i allafi la o dist:rn{ir o:rr(,cilrr
sir i st: tuti atlauge ulr ll treilca ptrrtritor (l cu sart:inlr r7., dc acelasi senur, L'ste ncccsrr
sri sc efoctttt'zc dc c:itre ttn sisterrr exttrlior rrtr luclu rrro(:lnic cgal crr srrrn:t itrclrrrilol
Itic'clrttice trl('otLlilk, calctrlate ca tnai irurin[e , pcntru fiecarepclcchc (i 5i J. {.] si /j..\ceuslil
(ollsiirlllrc sc ptxttt i4eneralizrr pcn'Lru un Itrrntirr o:rLcc:rIc tlc pultirlori r.lisPtrsi ilrtr-lln

:rrurr:il

sislt

rrr.

l'oterr[ialrrl in rinrprtl cllrr.l.r'it, I]r'r)dus rlt lur l]rrrtitor

lttrttclilolnr. Jjucrul Inrrcarric t'llcctuirl lx'iltru il ildiloo (1{)r'l)1rl tlo ltl'obii
r'lecl,r'izirl,. cu sar'oinu q (Io.'r.ccla$i setntt (-rn r/, (l('lt itrlitrit, la, disl,tn!:r,
rl rlsl'(f, ('onf{)lirr x'1t1.irri (1.S),
1.1.1).2.

'1!

irrrplir'!iirri ('ii

rr11

rl

1r

h:nt':

(l.e)

s{' ol)tiurr ttliililtt(\rl

It:

l.)xcnlplu. l'

intr-lln pun('t

ol.ott I i:thrl

lorlr ;rvirxl s;rrcirta r7: . r.1{}-6(l

1r:9'

l(,e I : 0. l0r

..1

1ir

siclera cinrpul ca liittd creuI tle rnr

purlirto| pullctilonu de srrrcirre cg.rlir

I0'-3n.r

:::

:j ' 1 ()5

\'

lri:rtl.

S-;r

rrriilrrl (rel:r1iu 1L7) si

fi.:1trr'.r

cl t
rmr

ctr sarcin:t conductortrltri sferic rlc rrrzri

,ll.

10-6

lrlr, li

2)

-t\

s;rtl:rr',

.-

(1

'l-:il/{

(ir:rficrr'l Iunctici I': /(1i) cste

pcl)tnr .l -:' (), (l:ll itt f igur:i 1.17. (lrr
a
con\t,rrfi:r :rlilinl.ii.li in cazul q -..('.
l;ir'1
17 I'otctrI i:rItrI tttttti c<rtrclut'lor sfct'ic
cnrllit lrc lcceltli llLrrir. tlar estc situlIr'rzaI pozitiv.
tir srrb axa Or.

t'k't.

Locrrl gcornol.r'ic al prtttcLtlor

caro arr acelali potont.ilil const.i[ttio o strPt'(t.f':.td rltiTtotenliald.ln crrzrrl rrirui t'irr1r crcaI
dc rrrr llrrliit.or llurcl.ikrlnr, J.r:,. cq115[. ituplici cortfornr rrrl:rliei (1.10) r: r,orrs[., i:rr
suprafel.ele r:chipotrn!iale sint slclc concolttrico.
ln crzul urrci clistribufii olrccarc lrotentialul intr-Lrn ]llllct sc calculcrrzi, !lnirrrl
scanrlr si dc obscrvaf ia li" dc l:r p. 20, prin inslrrnlllcl aigclri'ir':i a l.rotcrrlilrlnlui lrr prrrrcttrl
Irspectiv rlatorit. fit'cirnri prrllrilor in porlc.

cirt:r
(1 .10)

r;

-, 3'
l'

ttrlt'prltrlenlii rlc sauritul l)ultiti)nrllri tlcilltrsltt . Acrcltstii t'r 1r'r'sir,

cill'(, l){'ntl'u lln &nunril purtii,l,or de sa,rcilii c(f cl'tcltzl't t:ittt1lul tlt'l)irrdc tle riista'n{a l la calc se aflii l)unctul tiin cintp itt ozLre calculiun

yirloareil lui [, so nulnefte potl:n(iul, elL:elrio qi citrtrctclizcaz,it (iimpul

itr oricc punct al sriu, ca gi lcct,olul intcnsit,ate a, cimpLrlui clrcllic .Ir.
Plirr conven!,ie, potculialul estc pozitiv in cirnpul cl'oxt tlc un
pultitol de sarcini"l pozitivti, ;i negatit-. itr cimpul clent (.1(' iltl purrlegtr,tiyti.

I)olerrliaiul t'ste r) rnrifilne s(t?lhi'ii. Lrnititt.elt tlt' liotettl.itll

tri.ltLl

J.

(:!

"\plicar!ic. Poterttiolul tuttti t'outltrrlot' :ilt:rit tltt

ci. irr acrsl. cuz, pcntnr o rlistan]li rnri lrurlt' rkrciL /i sr: po:r te t'on-

rlistlitrIir rlt:15 ctn rlc prrrtilorrrl

1-rozitir'.

1(I

\',

(i,

cstc

1'- t,. t,' s( !'

ittol rlr rarcillri

lrr

\ rrl

I'

liirrd, conlorril c(,nvcnlici,

ljxorllpltt. I)olertIialrrl itrtr-utt 1;ttttct rtllltt l:r rlisIitttll,lt'rr.- l6cttt elc rrn nrrrtiitor
puttcIiforrrr. :rvitttl srrnrinu {r . , S' l0 6(] si llr r. = lir t:ttt dc trn.rlt 1;urt.irtor', llirrrl s:rr-

l; :ot'-

lrfl:r

cslc

cste

t"'|

\,,

,,

:;' r(, '

{;

\
1;1. 1tt :/

\.rrrr/ li. lrr-e

ll. r' . (.r
--

\ iii.irF;

_t; Ir,4

rrr

{lorllurtrr rcl;r!it'i 1 1.8) si rirrtolitli frrpiului ci lrrt'rul crtlr:rrLrt rrrr rlclrinrlt,tlc rlrrrrrr

,.
'

trQr ( t
a--ru

rr,

t
, u,

satr,fitrlnclscarrrlrrlcexprcsitrll.lt))apott'rr{iahrlrriinprrrrcit,}r I}siIl',
l, -.. rlt(.1'JJ - - I'r,,).

i1.11)

.
.f1

:10

Se obserlii cli lrrcrul lnccalric ctcctual din cxterior', suu tlr cirtrc cirupul clcctric
l)i:lliru trRnsportul purtltonrlui dt: sarcinri q,, <lcpinde nutrtri tlc tlilcrett(a tle prrtcnIial
(ltr -- lj3,) intrc punctul linel Ii;i ccl irrilial 13'.
Difcrt'n!a dc potcnf ial dirrtre dor,rir pullctc ()irrcc:rre . rrulrtitii ;i lrrtsittriir eletlt it:ti,
sc ttotrazir cu

II.

,"\plira!ir. Act:eleturca itt titttltrtl elet:lLic. l)rcsuputrcrrt un elt't:tt'otr ic;i1. dirr clttodul
tubulr:i din Iigura 1.1ir 5i afl:rt hrtrc auozii I $i 9, itltre curc sc stabilelte o tcllsiulle U,
2 fiind mai pozitiv decit l. Iilcctrodtrl lrvirrd la nivclul attoclului 1 r'itcza ir o, cslc :rccclerat pln:i llr viteza u la nivclul anodului 2 in ci:rtpul clcctric crcnt dc teltsiullsa I-i. (lirnpul
cfecLucazi\ un ltrcru rnc.cllnir:

ir(:r'st

ctz,

so cxprirtri plitt

tllt

dc (1.11).'l'cot'crtr:t vuri:rtici cncrgici cillctice, splicrlle ill

PLriui. r'lectric, s-au prin potenlialul erectr,ic.

{lesr'r'ic.e sint eehir-alente qi se pot rleduce

' 'ntlo!

tr;)j ri:-

csto pelpouclicul:rr po l'eoborul dcplaslr,re' continut irl.

pla,mll ta,ngent supra,fetoi echipol,en{ialc. l)cr'i 7

pcrpenr}icrular pc suprai'il! :r cchipoten!'ialil.
Invers, supratala cchipoterrl,,ialli oste pcrpendicularti po ,lt. hr cazul sft'rei elcctlizatc suprit,fe!,ele echiltottrn!,itr,lo sitlt sfett c.ottctlllr'ic(' ('tt tollductorul. \:cctorul itt1,t'ttsittLtcl citnpulni t'lcctricr
e ste rr dirrl.
in cimput tlirttre douri plirci p:ll'lIl('lo crlct'triztrtt suprafel,elc sint l)Llll(' l)alalel(' ('u lrlii:ile
est,Ll

(fig.

lrig. 1 .18. Sulrral e lt'lr:

ccirilroltttlialt' sint.
Jrllnt paralcic l:r
plr-x'i.

Dq
trJ

1.18).

Ycctorii intensiLrrtc :r oilIll)ului olccl,ric sint itt

rcest c&z paralol intre ei qipelpcndiculariI)opll'lci.
3) Dacii, purtir,torul (]ste 1,r'arlspoltal, in cimp l.x)
o curbil inchisiL, lut',r'nl lnecanic esle llul intltlcil,
poten{irrlelc dilr relati& (1.11) sint, egnle.
- l.1.9.3. Lcgitura intre itttensitattra eimpttltri si
potonfial. L'ln cirnp electric poate fi tiesc',ris irt
I'ieeare punct sau prin Yc{:1o1'r11 ittlt'ttsit:'t1 c lt rrirn-

rl.

1) conductoru'l sfer'ic. cimpur electric estc descris rle vectorul

g
"ET clr: rnodul -It :
, ;sau de valoarera poten(ialului in fiecare
1reo,t,z

tle.ir-a..

I'.: -3-,t-i'l! so

Se

observS, cir, .E poatc

rle pliici.

{lonstciule. 1) I)acii purtiitorul crsto t,l'i}nsf)(.}l'ttl1. pr: (, stlpl'iralcltuitii, din punotc aflatti Ll :rcelearyi potontill (srryra{tr!,ir, echiltoten{ialir), lucrul mecanic osler nrtl. I)a,t, tlct-rarec(} ltlcrul rrleoalric
ic crlculeazir, prin pro(iusul sc:Ilar intlc vtrctgrii fortil ;i cleplasaro,
rlnn(.:tz?"r, cil pe o Strpra,ffl,lrii trlhipoLerl!'ial-"r cei doi Y(]c1,ori 1,r'ebuie
sr--r fie llL'r'p(-'rl(litiula,ri in ol'icc pullct. Curn insi vectorul .lJ este colitriiu'cu 1r1, rezultii cli vecltolul int,cnsitate a cirnpului
, , .

motrur.r

Pentru a preciza luc.rrile si,

conducito. sfe'ic ;i cimpul dintre dou[, plirci pra,ne,,!ilra*i"i".

rrlaIir: r:trc dri posibilitltclr calcul:jrii vitozci a cu clllr t:icelronrtl itttrit lrl ltlil;t:t ptrt'clttl

frr,{,[

din

''uleremltzecelir,lart.
lur,rn dottd,
: cimpul u'Lri

purrcc
1,,

[]..le douii

-31dr

fi

calculat cliu

I:

prin

.u'.

-Ltii titttp cit intre d,oud, pu,ncte d,in cinrp euistd, o diferettld d,e polen{ial, e;r:istd, ;i ttrt, ctmp eLectric; altfel Iz- =: const.," io" derivata
unci constanto esl,e nulr,. se spunc cit, ,intensi,tutca cim,puttyi elect,ic
rlerii:d,. d,i, ltotenlial. intotdearina intre doui--r, puncte
cu potenliar
clcctric diferit existil un cimp electric.
I)in figura 1.19 se vede ci, intr-un p'ncl .r,i cst., rir,d"iul ilr.c s.rr;i
sul -ittspre purretele t1e potenlial mai sczizut. Se obserr-l-r ci'r, urr plr.liltor pozitir- sc ndqcti cirtre potentialo rna,i ruici. i:ir urrul negiltii-, irr
sotts illt'tfs.

2) Ctnpul tlintre d'ou'd, Tttd,ci pa,'ttleic. Oinrpul liirrd unifor,ll lucr.ll

tll(\litluic efectuat de ciurp pentru clepla,sare:r rrnui pult[tor. dr s,*,cini q intre douii puncte situate lr rlisbantir 11 ;i ii.tre carr, existiu
fensiiurcn t' are cxpresiiie echivaltnlc

L:?.d,:gDC:qfi.
rJilr ultinra egaUtale rezulti, legittrril
;i /' in cimpul electric uniforil

irrl rc

.FJ

Ed,

: (I

(l .1:

Se er.iclentiaz:i din nou concluziir, subii_

rnai .suS : [i : 0 => D : 0.

triil'r'it,

-\pliealii.l. Fie<Jou:isferederrzcl'r ti r- (rr- tz)

, .l:l.l.a:lc(iate
eicclriz0te
printr-un Iir conductor. Cclc doil,i slere
sini Il tcclaqi potential.
3-c.

lS7 3l

r+

Irig. 1.11). Lrgiltrr:r irrtlcr

cimpul eleclric ai ctiferenla
dc potenlial pcntru un contluctor sferic (I; < I'/).

D'

insl ii[er.cn]a

IntensitSlile cimpului electric pc cele doul sfere sint ln raportrrl

--2

Ej

Arsori

Ez

Qt

4z

1.,

_qt rr.

S,
-

ut

4-=o' r, )

""zult,i

r.{i,litr tca 1'-.

' ' ,.
/:

I'ur "o",
A,I

- V 1, -

toll

A2

+,,

oLicei mediul dintrc cliscur.i estc aerul (e :

en). Forfa se tn:i_
prse pc rclcrul baian[c;. i;, ;;r;i;"

:::.::,1:i:].:.j'lra.r(!r,cor"puritor
ur
coilstrttctle, crr clcctrometrelc se pot mdsura
tensiuni intre

I^ inrrginoa plicilor paralelc clr'pul clcct.ic, unifortn i'lre plirci, sc r.r:ertiificil'

potelt!irll irltle
Elccfuomelrul absolu!. EsLe un aparlrt carc rnisoarir tlifcrenla dc
tlo

doud nldci metalice ,ne..irina intcrac[iunca clectricit intre porfiurrilc.corespontletite

schematic principi.l dc cotrsr.r'its''1ie.
i" pieii tlisli;6,1.1; il;;;" 1.20, a esie reprczcntat
i.rti."cti"ti.a oe atr"clie .iintro tiiscul topo-tiot D, de arie A Ei cliscul i'teriol Do sr:' ':r.irrri.'
festi prin forla electrostaticirT" Densitatea de sarcini liind o
6

llu

r-n.

v Dr--_ v tr,

1rl-5 sl 1il-6 \,olti.

ductorilor.
---

lt :Llq:

vr,,-

iri locrtl
ctmpul pe sistemul dc conductori Tormat din cele clouS sferc este nai intclrs
atrit
e\iii;c;j
excntplu
.\cesl
marc*).
mai
c
(curbura
mici
mai
este
rn cu"".nra do curburi
I:rrir:i?Jr;1cn
in
cii
faptul
cit;i
conductorilor
pe
s.pra{ala
aistrib.rlia ncuniformi a sarci'ii
prir:ti,iriiilii Q' mic) intensitaiii crtin'putui elcctiic esle rnarc. Itr vecinitatoa virfr:r'ilor cot.ltorii de saicini alla{i in ljaze se tlcplascazit in cinrpll intcus llrovoclnd clescrjrcrirtr:'
Z.

succt,siv.6:

1l' ."F

pc care folosind-o ln rela!ia dc trlai sus, oblintrtr-.t

!-:'"
E2 rl

Inlocrrinrt t)c d sc obtirre

,1,

,-- -22
a)teOt

. ( Qt
Jrrr L \cgrlc
Deoerccc potontiirlclc lor silrL
i.r! | _-'-:
4t"o '.,

rlc potenljrl dintrc discuri este (conform rela{iei (1.12))

3. Lcntila clettrostaLit'ir, punincl

metalicc
c,\trliltrrr rrlc sistcrrrrrhri tlin figrrla 1.21,ditrfragmelc
,, Ia;_.;
zitir-. ilr. .pc col interioarii la un pote,rti,J;_g;ti",potenlial po_
se formcazi
uu cinrp elcctrostatio avincl srrprafel.f"
{igurr 1 .21, b.
".iiipot"nlialc ca lrr
5c-ohserv{ ci un elcctron care intri in acest
cimp este de_
viot. ulrnind o traiectoric asem:initoare
la tro_
rorel ei prin sistonnrl optio doscnat in "azei-luinirroase
fi.q.u;--i.21, c. pentru

v^

d;1.

-.q

Fig. 1.20. Iilectronretml absolllt.

f:i!'1.21. l.crtiliterectrostaticii.Sistemurdediafragmemetariccpusclapotenliale

* Curbura :
34

raza de curburii

diIcritc (d) crccaz:i o gcometrie a cirnprrlui

rletermind o traiectoric a
'elect..uului (01 sinrirarir r'crsnrui razei de"1"".i.i""'"u.,,
lumini printr-un s:istem optic conver_
gent (c)

35

orientltL rlcla
.iustilicar0,s-a ligurirL Ior!a tlcctr.icir intr-o pozific oareoiltc, citrlpul fiintl
ntai
sclzttto.
spro
ccle
trtai
ridicetc
Dol-en[i:rlc
-\slltrl, ruz.cltr cleclrottiec forttlcltzit,,irnagitlca" P'a punctului olliect -P' lrtsir rlrLrlul
rlc pitrsc rrrctalicc (fig. 1.21, r) avincl rtccea;i funcl.ic pcntru ,.razelc" olcctrot]ict cr si
sistenrul (lo lentilo clasic(! (lig. l.2l, cl.

Ijig. 1.22. d) 5r'utl]e lr

llrtlltlir' (llcetl'izal.li tttg;rtiv (lupii

Il.ccrr.cir

l)ostc tilr]rJ)ul,rrl srr1rr,r,ior., s0 rlcs<.;il.r.i llr

I)illrli])t' l)rill irltc.lll(!(lirL.l picptcnrrii,i ;,ii,'r],..'tlensiuuca
in 1.:rport. c' pijr)irtrl r)()ijrc
rlltrlgf citevll trtiliolttttr rlc voi1i, ri;rt,r ti,tlii"i,iin
spccial rlc car:rctrristicilc rlitrruerrit:il,r
ttlilizali pallt.u strl)orttrl izolaior'. r;,. .,arti*i,
r, icrrsiurriror rrrrri pc c:rra le crce:rzl,r, lrc'ctlc:tcerl lip r.ste rrliliz;r[ <.a *,,r.r,if.:,,'iri,",rccetorirlpli
rle p:rrticrrlc. l,t.nt.r;r uti_
il].t"t],1
Irzir :.:(.Ir,r.il1(]l.rrl r.;r :rt.ccl.cr.rrlor ,l,, prol
ori. rt.,' *xcrilpln. r., instlrlllrz..t, sirrr,i ,tt
it irt(,r'i(l.rl c(,lr(rr(.rorriri r;,.1,,,_rr'ict,i,.tu
l)r.tuI] i
p,,i.",,;,,;,
i:r cirpilrrl c:irruiu sc uSirz:i o

l,,,ii",i
lintl rflaU tll poi"r,tl"f,,l

;;;.;i.;;;.',,l,ii,i_,,,,

soltrlui.

rrrrr r ittirt

incclcuite aral;i :ur'-

cina (pozitiYi) a
s{crei inairrtc tlt a se
introcluce in c:rlitltc
conduct.onrl rlectlizat (pozitir'). iri Set'cina carc r])iirt'llLl

suprafa!a ittttt iorlli

il corlduct(}rtllui t'stc

datoritit illlutn!-ei.
c) (ictrclalor \':ttr du
Graal:t : conditt itrt'ttl

metalic (C), Jrttrtla.

transportoue ( 1l),
tarnbrtrii -- iii{tt'ior
( 7'1) ;i superiol i ?'")
pioptcnii - ilrierinr
(-Pi),si superior' P*)'
suport izolllor {S)"
1

bc
Diicritc i.iput'i construcliYc tlc lcutile clectronicc sitrt lolosite cu ilploxilnilliY rtcclca;i tunclii ca ;i sisterne)o optice in microscoapele clectronice sau iu altc dispozilive
or*lt.oniti, pctttnt ncrclerorc7t, lotali:urea' dctsicrea lusciculclor rle elecltotti'
4. ()'tcralorttl Y{.nder Graall. \n intcriorul urlui corlducIor clectl'izat (I;g' 1'-::'-r)
nu cxistit cimp clectric, iar' potcnliatul esto egal cu potcn{ia)ul conductorului' hltrocltt-

Ia u1 pot\lllti11l
ciltl i1 ilteriolrl u"*rt.ii "urtA.,.,io" tu alt cionductor elcctrizst, rflat
rlig'
cliferit so creeazir un cirnf intrc cci cloi conductori dalorit electriz:irii prin ilfluerriii cottde 1;r
L22,lt).cirnpulclintrcceidoiconduclori, rletcrtuinatexclttsivdc sarcina
rluctorul iutrodus (logea hii (iauss), este clcci indcpctrdctrtrie.sarcilta tle pc corttiLtcLurltl
t'rltrior
cxl.crior. l)otcnlinlul concluctomlui intcrior. estc mii llure dcciL rl coltductorultri t'ti t'loi
acest Inotiv, ficind lcgirtlra iutre
;i aceaslir situa!io." -uriiin" poi.ir,anertt. Din
concluctot'i sitrcitra trccc tltt ptr cotrductorul intcrior pc ccl exlsrior'
1 'r-l' (1,)'
Gcncralorul Yan rlc Graa{f r:stc 0 aplica!ic tlirecLl a proccsltltli dcscris (fig
trtrlll-'trrttl
ctt
pozitivir
ilr
conillct
sarcin:'i
c1
clectriztrazil
sc
lhnda do ltaterial izOlant carc
ill ilrtcdc jos, cste tni;catir dc ult sistcrrr rilocalic. Ea trauspoltir purl.iltorii dc sarcilrit
srtperior. J)eil:ii;rte:l
riorul conductorului 11retalic olccltrizind prin inilucnlir piept.encl0
locitl lrrrrrtc
sarcinii pc virful picptcnelui osl0 lnarc 1p.:l+;, {lcea cc (lelcrn}iliil iln cilnp
cottsec;n1rr
i1te1s, carc prodrice-atptai"rea purtritorilor ciistcntri lntre bandir 5i. r'irf,.cu rt corltlttcci purltiitorii-pozit.ivi trcc pc pitptc,rtl contribltind lil nrlirirca srrcilrii pozitivo
tolului C', ier cei ncgativi irt'c pc llatrdi.

3ti

1.t.10. Capaeitatea eleetriei

I.1.10.1. Capaeitatna utrui (,onductor izolztt
J7'rpettl)t( )tl(' &) St' elettrizcazti cu sarcina
q () Sferi lnel.irlic[,
tl$ezatl in intt.riorul uriui ecran elecirostatic,
plontr.ri'ir,*fi
izotatl,.
Fre'ranuL estc
ta pii,mil!;li fiiri aceasta, &r'epolentria,l.l
.ces"legat
Iria. .oniirl.r'irr,
ri.i'<,olr'cn{ic z'er6. cu un olcclronictru ie. mii>tur,d,
rlife'cnJi-r, rltr
{/ futr;
si plmint, dtri i't,re cron_
rLuctor ii ccr.an
(fig. 1.28, a). "o"a"irro"
'oti-ntizrl
Se rnodifici treptat ,sar.cina, q a concluctorului
nducinrl sau hr_
ind cu un corp de probn-llu'gl6r,i"au
sa'cin:i. Sc constal,tl mr:rtiifiea'rca, difelcntei de potcnf,i-ar cr. Fr.cinrr
raporiur di"t"r:"''*1",.;".r, q de
po cond*ctor $i dife.ent,it, d. poreulial a-;;;;;;;i;D;"
il cn'sr.at[
_q, .-- consti.

ljig.1.2:1. lI:lsurarcl
lclrsilll.tii intr.c con_
rirrt.toltrl --l ;i pinrirrt,

j)cltltlr o

ltnrrrrril.l'r

s:lrcirrir : c *. cu car(,

tstc elcclrizlt

.,1,

in

t:orrdil.ii e1e izolare

loialir: /l-1gg1'11i
illasutar0 cc in (r,

tft'chrnti itr coirdiI iilc prt'zcnlei rrrnri

eli conrluclor I).

o.-

schirnbintl conductorui ryi reperi'cr

;i rnrsur.iirilc de
m:l,i ina,inte se observ'). exper:i'reitar menl:inerea
'pcratiilecoirstanl;
a xapor_
rulai ql(I cu deosebirea cx valoa,rea,
Raportul
tlefine;te o rnr,rime nouir ce caracterizeaziL
";;;i;-;;,;;;';ii;:
din ;".;p;;;l de verrere

oond.ucborul. Prin dcfittilie, ar:east5, mSrinre constanti in conclifii

d.ate se nLrme;te cayl,citute& electricd, a utniluctorului ;i se nott:azd,
c,u

litera

Unital,ea de

ca,pacitate este faraitttl

'eni.r,'
rt1 t
lq)
L, I -

q _ c.

rnri,sur.ii,

b) Dacir, alituri tle contluctorul i\ in incintS, se mai afIS' un conduclor B neelcctrizat,, r,a,portul c1/A se mocliJici, vizibil in funclie de
rciativJ, a ceftrr doi conductori (fig. 1.23, b). Pe rnirsurS, cc
nozitia
^B
tnai rnult dc ,4, potcnfialul lui A descre;te mereu'
*"
"p"opie
Aceast'a in^sea,mni, c:i, intrucit sarcina de pe cotrductorul ,4- (impreunfl,
cu electrornetrul) cste ?r,ceea$i, ceea cc se rnodifictll cstc capacitatea
conductorului -4. Posibilitatea conCuctorului de a, fi elcctrizat se
rnodificfl deci in apropierea, altor cond-uctori.
Faptul constatat ciperimental pentru cond*.t.r'ii :l ,qi B (fig:
1.23. b) se explicd, prin electriznrea, prin influcnfii a conrluctorului
B adus in cimpul lui -,1. cimpul acestuia tlrrtertninl soparalea purti,trtr,ilor existen{i pe Il. Blecttiz:lt, IJ gtlrl('r'0:1zii lll rintlu-i 1n cirnp
elecl,t'ic care tnotlificit, tlistributiit llurtirt,olilor rr,il:r{i pinli :rt,rinci in
echiliirr.u po I, stabilind o noui, stlrc d.c cchililrlu;i nroqlificincl astfel i;gtentia,lul'tlc pe -4. A;rr,tlilr., simpla prez,ctt{ri ir,_cronductorului -B
o,',oil,.,r,,, lu, ruorlifibarea capn,cihitii lui ,1. St in1,elt'grl cir, irrczenfa
altor. cgn{11ctori a,r mtirlificrr, in gent'ral qi tlr:ri tuttlt cllptcitatclt'
cotyluglgr'ulli -1 . A;u,tlar'. slrlt'itur, cll cat'e se cltt<rtt'izclrzil rrrL <lt.rntluctgr h u1 llrnruil po1,r,rL1iirl tltrpinrle tlt-, fenotrtttttui tltr inl'lutrnllii recicoluluctori citltt siitt sub influcn!:l
ltrtlri intlo corulucltor' fi ccihili
st'
gilsc;te.
t'itl'till
iirflttt'ntli
sub
[1i -r:tu
1.1.10"2. (|rrrrlcnsul,ori. Corulerrsatol'ul plitrr. l)acii, int'rc cele clou'i,
sfere din fig. 1.?:i, lr t'slt'l1lliclr1i, o tc.nsiune elcrrlrit'ii, sistctnul ft)rmir;4ii Urt iitisltLrtirLtr tlt tlttttiL r:tx'pUri rrUmit crtttdcttsr.tlo!'.
CtIe dou,j cclr'lnu'i so uulnesc i;n'tnd,tur'ile conllensatorului. in acest
{.it:1. il liincl srrrciirtr itt valoare lrllsoluti cle pe una diu armtituri, iar
l-- trir:riunra inlr'e allrlituri cc Se stabile,lte ca ulntare a incdrod,rii
ci)u{l{'lis:1.[ (u'tt1ui, l'ltpltt'illrti'ir, C a conclenSatorului este datir, prin
tltJiri.lic' tle lclit lia

(t

=-

3-..

t;

(1.13',)

{-'ir1'riicifirt't'it' T nui condenstrl'or depintle de gr-rotnet;ria arnt:iturilor

pozi{,ia rclativir, r lor. Acest arleyl"rr r.:l fi dcttronstrat, pentru
rle
;,i
cazLili-de condensatori care prezintir interos pcntru practic'i,.
d)c
d0

('
-t-:1,,

[r'l

(1.13)

iar sirnbolul

I'

corrclcrrsatorului r''ste

obseruulic- -\plicind clerinil

sc oblille

ir

(1.

(It)

JF

|i) pcnt;.n lrr c6ltructor srtr.ic ri,l rrrzii r itr

-

tirrl"

4re ot.;

4reor

prr'irr<l c"critia cr

sia* sii:ribir capacitat.'o rrg.rir cu r Ji sc orltir.

t :

1t*"

-'

9' loern

adicit itlr contlrtctor cll r'alz:l cle ripI'oxirnativ.l

4(x) dc ori rnai rnrrrc dccit rllzir l)lir,.rintu'lui I)enrnr accst r]roti\-cap,rcitirt;rc ri.,i
iu rrrritiiti rrrrrlI nrri nrici.

""p"i,r,"t,,

, dlotrtrens.lo.rl plurr. (.rrirrsideriim *n sist.r' de douir pli-r.i nrei.alice

pia'ne.gi pilra-lclc asL]z:'t. ia vitl ra
o distan{ii rr'cc.*r c1 rnic.ii, in r:ol'para,fie cu dinrcnsiunilc ,r.r,. Fiicincr
.u,rt".ii,i rrr'*'r,"r,r,cre pr's qi
minus alc u'ei bzrterii qi plirci, ptticile so
\-or eletlr.iz,, r,espcctiv c'
sarcina' -i-q iji
Sistcniul e,st-e uu conrle.sat.r .'rir'rii,tu'i plane
-4.
mol.iv perrtl'u cal'e sc rluincll t' crt tttlc ntrttrtr

ltltr,tt.
(lir'rrul elt'cr'ic int'e cele dr.ir,
ar.'ui1,uri l f()s1. r,cpr..z'r1:r.t in
fig. 1.13, a.; intensilatea, r,inrpului _Fl c,ste rJalir

de lr,l:rli:r

J').

1' = -c
s0

care
f:r,plul cir inlensii.atca cimlrului cste
punct.exprimii,
dintre cele r.rouir, a.nriituri. p'in colrlilia pusii :i..,(.crlsi in or,iee
ca, trislanlrj ri sil
fie muit rnai rnicii, crecit dirreo*iuriito pliciioi.
efectur
rle nra',siner
care consti. in modif icarea, ,rdf'r,rnittitii
cinrpurui
ia-ril*rgrr,,u,
lrxilci_
lor', se atenuea,zii. intre purti,torti
rle pe crt,le rlotril :rlnri=rturi se exercitr-r, o intcrac!,io,ra O.i-i,.r,cinil
cc clet.r,'rirri tristr.i*
bu{ia purttitolilor' 1e fercie
"t,r"t,i'i, inceera
figrir,a r.1i.}, e.

"rrii,trl"-ca

1cl

Llapacitatea condensatorului se calculeazih cu rela{ia cie tlcfinifie

o d' : !!- a. Inlocuincl, a\rem
(1.1;J') lininct seama ch C : nd :
E6

^qqoS

ri _qg_

(1.14)
d,

Buo

relal,ie d.itr care se vede clepenctenla capacit[fii d.e pozilia relativd'

*.t"e,t""itor (d) qi <le diniensiunile toi (S). De fapt, ln calculul
"capacit.i6ii au inreivenit qi considercnte cu privire la. aspectul cim;;fii ""*n .. irnplicir luarea in considcralic a geornetriei armd,turilor
condcnsatorului.
---ruicqo"inrl
pe d capacitatea crcqtc, iar efectul clc rnargine se micosorcazii tot mai mult. Capacitatea se moclificii,.

1.1.1t,.3. Inedrearea condensatortrlui. Encrglia eimpului elcct'ric

gl
]{e imagin5,m cL pentru inC5,rCarea arm5,turilor
"nodu".ntorului.
n6utrc, se iransportfl purtri,tori cle sarcinfl
inilial
contlensa,tor,
unui
-""
'armi,turi,
pe cealaltil. I]ucerea unui purtS,tor
pe
o
seml de
o"
pc alta lasir, prinra' arm[tur5'
pe
arm';bnri,
o
-*"i",1
pozihivil
6e
Ae
il";""ott"u nigativ ,si eledtrizeazd, pe cea cle-a doua pozitiv cu aceeaqi
;;;;i"t- Opeialia ie repet i,, cle ficcare dat;, varialia sarcilii pe fiecare armiituril fiind aceea;i.
yarialia tensiunii u intre armlturi in fugc{,ie de sarcinl arc
asuectul rlin fig. 1.24. Transportarca purtd,torilor dc sarcinfi, se face
extei*l- r""-it.i t-elsiune Uu prin efectuarea tle lucru mecanictra din
veloarea
md,rirea telsiunii
io.. O*pt*sarea purt'i,torului cletermin[
U,ur. tic"nl m6canic efectuat poate fi calculat prin lipsi
Lur,sa: (er*t Q.)U, (1.15)
V(Lt)

sau, prin exces,

L,,,," : (gr-r, - (r) Lru *r. (1'15')
exPresiilor (1.15)
Semnifica!,ia
-csl,e
(1.15')
aceta a eriilor
si
drcbtunehiurilor 1234 ;i 1?56'
mid ni irare dirr figtrra L.24'
Lstfel, tr:rnsPortitrd o sarcinif

I
i

Qit cii rnai micir, celc

- expresii
sint rnai aProttouil
lor este
aliilor
Mcdia
niale.
-arin

e;+t
Fig. 1.2'1. l'cnr.ru cllculul cncrgiei cimpului

clcctlk ll coudcnsatorului'

40

traPczului 125{.

I"*r:r*l r'ecarric' totzll efectua-b pentru

-cuprin,s;.transportul sarcinii g, in
'''rrtliliilr' 'r'ii'l&tc, esre egal cu ar,ia
int"iTqli *,,ridreapta

,
rtttlat

4'l3

C LI':
__r.

Luc.ul rn.u&nic efecbua,t truce rr rnirirt,a enc.giei

1lo1 en{irrle a
sisternul'i de purtd,tori obligaJ,i sL ri,mini pe armd,t'r,-[,
deci reralia

;ilffi;ffii"J cere troud,

r''mii'i,uri crea,t tle noua clistr{bulie a'pru,txtoriror
in eonclensat'rul
inr.ft.cu,b
rrre.cderrtii, este e.',presia energiei

ci-puiui

N:CU'.

(r.16)

.'-1.I0.4. .capaeitalea eerriv'rent{. (irnparca eo*densatorilor.

n), Gru'ptt'ren' i,n
se'rie. int.e punctere -{
apricr, ten;i B intre
sinnea {/.r' se
doi
condenisatori c, ,si "*"u-r"
c,
in
serie,
adici,
'ront'ea,zir,
una clin ar'riiturire
condensatorului c, so teagh ru'p"""tur r,
iar
..ll rle a doua l* una din arm'turile condensi,toruiii ;;;:
%
Llrra, tle-a' rl,rrra &lrnliturir, lr, acestui al
tloilea cono"osatorle leagri, cu
Punctul 1J. Sr: pot rront:l in general un numr,r oa ecarc ,, cle conden_
slt1ilI'i in sr'r,ie.

i{ontind condensatorii C, qi O, in
intre punctele _4 ;i B
-serie,
la rtnsiunca i/ ryi presupunind ci,
pe
armir,tur.a, 1 r,,ste :- q
"qarcina
s:trcirrt pe cclelall,e arrn5turi trcl;uie
]O in" I,), _rq
respetiv
iir, {i"
(pe ), - q(po 2') (fig. 1.2j, n). intr-ader.i,",
p"ii puner6a.in courirct
cu -A ;i 13, plii.ilc r' ,:i z' formincl un conducto.
inainte ne*tru
treb'ic sli sr: erlccl,r'iz,eze pri' influenld, cu sa.cinr, m:ri
egalr,, dar

de scmn
cont'ar, deoa,rece lr,plicintl lcgea cle conser,\:are a sarcinii
erectrice pe
sup.afaia gaussia'r, sarcina totari, trebuie sir, riimini'orlo.
^g
fo ,*"'ri
fel, deoart'ge capaciti,lil"
c, |i c, ale condensatorilor siilt dife.ite,
terrsiunea LI.,,, -'rr) divicle in tensiunile t-r
ri r, r" rrt""ele conoensatorilor.

lJtn

: f:t -r

U2.

Probiema ca,re se pune este elc a inroc'i gr"upart'a

tori in r9r,r: CL, C', printr-un ait conclensator, ca'c *_ pnsae co'densaln1re punc_
lele ,4 ;i B intre care se rnen{,ine tensiunea Liru
ie ircarce
sir
-l
cu aceea,si salcinii, q ca ryi conrlensa,torul
.o., C".

41

Facem inlocuirea (1.13') in relaf,ia preccdentX, si notlnd. cu

capacitatea noului cond.ensator se obfine

q,q

cr'

-:+.|+

c2

f's

rtr,

(-s)

, b.) oruparen (,n paralel. intre pu'ctele I 1i B intre carc se eplicr"i

tensiunea {/,a; So monteaa?i, condensatorii C', ;i C, iriparalel, atlici, uuzl
din armd,turile fiecdrui condensator se treagti la-iruilctul i, inr celelalte doux la punctu_l B (fig. {.25, b) ;i in-acestimodl se pot monta
un numdr ra de condensatori. Intrucit potenfialele plileiioi legate la
un punct comun slnt egale. intre armd,turile fiecirui condensator
exist5, aceearyi tensiune ljra ii o di-r11i6p1ie cle sareind tiiferitri. deoarece capacitrltile eondensa,torilor sint tlifer.ite,
: ClUs qi

Qz

Cz L-..t.

A pune in locul bir,teriei rle coudensatori in paralel un condensator

_
de capacitate echivalenti, c insc.arnnr, a purie uu conrlensator care
menline tensiunea D,46 intre punctele -a ;i B. Arrnd,turile eonclensatorului c se electrizeazra ut sarcina in valoare abstiluth egald, cu q
61 :
{! (-i ,no .
Do{ q : t, := q, intl'ucit tensiunefi, inire I 5i B -"i capacitatea, C
a sisternului rrirnin constante in cele dou[, cazuli c]infifura l.25rb
Inlocuinrtr ralorile lui E, ;i qr" se obline
{JU,qn: (C, -r CrlUnu

adici,

c : {lt _r cr.

riclatia se }ioate generaliza pentru un numl'rr rr finit cle condensatori legali in paraXel

C-

..
..rTportanta gmpfrii condensa,torilor
lizririi
unei capacitlti clorite

DD

normaliza,te.
- Aceastir, posibilitate este extinsir, qi

Ab

intre eea in paralel li cea in

L.-,

(lr'02

Ileirl,lia se poate gerru.:rliza llt'ntru tttl nutnirr

.-: I ,rt'i leglt i ilr st't'it'

1_i.!.
C

constd,

,L, (',

serie,

in po..ribilitatea rea-

printr-o grupare conbinat[

,\.

numitir, grupcre ntirtd,, it c:irei ca,pacitate

se, poate ea,lcula -qimplu cu ajutorul
relatiilor (1.1?) 9i (l.LS).

inrllil'!irrt1 cu q (+ 0),

111

(1.r El

cu contlensatori cle an-umite capacitd{i,

Fit. 1.25. r:) C0r..tlcnsal.0ti ilr seric. D) {lrrirtlcnslrtori iri paralcl.

s:,1r.

r c!.

ra

finit

dtr condcn-

(r.17)

Ilxclnpln. Estc necestr ca din priru conr_lcns:rtori de cite ,1 ;,1trr fiecare sil se formeze o {rupxre
crr crrpacitatel echivalcnt:-t rle !.{ y1p.
SQ alcirtuie;te un morrtaj ]nirt, fn cAre trntil
dintrr: condensatori esle pus !n serie. cu .l grupare
c{lro are un grup de doi condensatori legati in seric,
col)cctirli in prralel cuun .1]t conrlens:ttor llNg, 1.26)

l
I

Fig. 1.26. Grupare nrixli.

43

Gmpul

tLe

doi condens:ltori in serie arc

capa'citzlt'ca

c,.:9!:
-'s 2c 9: r *r.
2

cu un alt cond-ensator, di, capacitatea echi-C""

'\cesta, iri paraiel
C
va,t"otil g',o
* :6 p.F, iar aceast[, gruparer in serie cu cel
tle-rll patrulea c1[, capacil,atea echivaient5, total'i C"

a,4:!t!- == 2,1 ?r'.

: 6i;.F
{ul''

I-)eoarece sarcinilc clin interiorul tlielectricului sr) conrpensr)rl,zi"t,

se comportX, ca un dipol mare in cllre
sarcinile de semn contrar sint concentrate pe felele opuse (fig. 1.29, b).
E- --

in r:impul exterior dielectricul

(o

u,rc,

(]-.c

oe

V;?1:

ab

spre tleoseirirc cle conducl,Ori, dielecl,r'icii rru au-purtzitori tle sarcinir, inobili. Aceasi,a este o proprietate legatil, de alc5,tuiren internir.
cleetricr
i'i.d"--ilbstant:1 cste coirprisi, din unitd.ti stru.cturalo*
a,nurniti,
o
incoirjuri,toare
structurale
lnitltild
neltre. in raport cu
interaclioirez,e electric ca qi cum ar aYea doi,,,genuniiat"
al purt[torilor d.e sarcin5, rle un sernn' celi'lalt' ai
;T;'i;ri;t;
'oattisir,
",'-."r
purtAioriirir d.e sarciid, d.e semn contrar. [,,a unele substanfe qci.t]9i
iiiiii iil,"cd4 (fig. L.27, a*a'),la altele ei sint di.qtincrli (fig. J-.2f I;)**r'.
primele -sint subs*tan\e'ncpai:l,unr, celelalte sint, Ttoluye. Unitllile' structura,Ie d.in acestir, categorie se numesc d'ipoli'
electric polii substanlelor nepoLlre,..se
Sub acliunea
'nui"cimp
p"o""si.l d.e potarizare c* formare de dipoli (ti*aesriait. Se prod.uce
i.t8,'-;j. in'substan.fete polare riipolii, cleja existenfi, se or.ientcaz[
in cirnp (tig. I.28, b).
ptectut Ttepintl-c de inbeusitabr.a cirnpului electric extct'ior'
Si, presupunerrr un mediu dielectric aflat in cinip eiectl'ic. Polarizatir, sub acliunea cimpului, substanla prezint5'"la,un cap5t un sl'r'at
O* .*ubtrire elec-trizat negativ,'1ai la celi,lalt un strat asernilni""i""*
tor electrizat $ozitiv--Pe fe-lele un-ui dielectric cu dipoii, _permancnli
sau nu, apare prrn influen![,'o sarcin'i electricf,. Dar,-spre tleosebire tle
p-6**"t
ir"rt,fo d.e electriLare a, concluctorilor, sarcina^zlu, este [iberd,',
-ca
in cond.uctoli, ci legatd,, aparline dipoiilor (fig' 1'29' a)'
* o unit{lte stnrcturald poate fi atomul, rnolccula sau grupuri de tnolecule.
x* l)e exornplu. orice atom ln stare de encrgie cca mai joasd'
*** Ile exemplu, o moleculir de api.
44

lu i clectric
a - substanja nepolari {polii coincizind, nu
:-au notat semnele); b - substanta polari
(polii sint distinc!i).

Fig. 1.28. I)iclcctr.icii din f igr.rrl 1.27

irr cirupul clcclric:

a - se formoazi dipolii si se orieltcaz;:

& - dipolii erist.rnti se orienteazi.

tr

1.2.1. Itolrrizartla unui dieleetric

-l

ab

Fig. 1.27. Dielcclrici ln afara cimpu:

1.2. Cirnpul r:lectrie in dieleetriei

(+

oremmre

o-om

re

oo o-o o
re,qo 0-o o

o-o

o-o
re

ab
Fig. 1.29. Dielcctricul polarizat sc conrportl ca rrn rlipol.

Aplicalie.:\tregerca unui obiect uqor de cltrc un corp electlizrt sc cxplicir prin

procesul descris. Obiectul uEor., alcituit. din substanlir dielectricit, sdpolarizc:rzir in cimpul
rrlectric exterior, ial interacliunca atractivl intre sarcirla de pe corpul eleclrizat si sarcina
{lc scmn contrar lcgrtl. creati pe partea apropiatit acestuia, este mai intensir decit
intcrac{iunea repulsivir cu sarcina de pe partc:r rnai indcpirtatir a obiectului.

1.2.2. Chnpul clectric

cu dieleetrie

iutre aunlturile unui condtrnsator lrlan

intre pld,cile unui condensator incirrcate cu sarcina clectrici

liberi, q qi -q se stabileqte un cimp electric uniforrn qi o tensiune
l;AE: V^ - Vu (fig. 1.30'a). Dupi, introducerea unei pl5,ci rle die(indicatS, de un electrometru) scade (fig. 1.30, b),
lcctric, tensiunea
tleci capacitatezr, condensatorului, C :
cina rd,minc constant5,, condensatorul

Uou
,4

cre$te intrucit' sar-

B fiinci izolat. L:uind in

45

relalia (1.12) rezultd, c5, in fond cimpul electric tlintre

consideralie
'sld,beryt6,
ceea ce este exphcabil deoarece in regiunea ditl
armd,turi
interioml dielectricului trebuie s5, se ia in consid.eralie un cimp elec+d

-av

*oL

e" \c rrulllL,;It' Ttuttt,iti.ttitu[,e rektl,ilri fi este un nurn.ir.. in talu'lul

t-rrtlt;ifttl' se tlau lalori aler perrnilivitirlii leltrtir e puntr,u ciliva diekrcl.r^ici

-d v

Suhstanrr

^ll

.-l I

iJr

al ___
I

un

ifl

RnRacela;i1lrrnt.t,i.,,.,iiig'1.31).Asifr,l,

l-lI

ll l ,

,,

:l

si

-1. rl

t'i

llol
i loi tle trunsfolrnrrlor'

A rriliuir

j)

r\l<:ool etilic

2ti

\ pr'r

.)

_:

lichiclr-r

lJl

I I<rliu

'l

l'l iclrogen
^'\ ('r

1.00{):l(}
1, (XX)(i0

co.,

l,(x)10r,

, (x)(x)7

u,,'

"

Se obsclr-ri din rela(iri, (1.19) c,i, inlr'orlucerca urrui clielcclr,io tle

ll{,'tlnitililitte lelativil e" irttrt':r,r'rliitnlik'<.onrkrnsrriorului cleter,lltinii mic;orat'ea tle e" ot'i tr, ciurlrului.
Iixplcsi:r cirnpului diutro irltniturile coll(lerr:,ittorulli plarr cu

;i

".j;:,j;:#,r,

ir

{i

I t:

olid

er

foLrsitrtl lcla{irr (1.7') sc ttriii polrtc punc suir

ace,.,a

(1.le)

(1.20)

11,,,",,, ,, ,,
o

punem cir raportul este

for.rrrir,

[r1;1";ik;"#r]i'J;;::HiJlre;lt;:rtii"'t?:"];.,t#",0:",tf,:l"so'#*.ll
Euebt*tc

J--

r'r

dieltctrir. orllogrlll se poi-lte sclie !irrind serullir rlc (1.1g)

Jiu,",",,r,, - '!)""-

8,.,:8,,,,n,".

rnoclurul

ne.,asi

icl

olt cllti

rezultant, in fiecare punct intervenind o suprapunerc de cimptu'i

electrice : unul datorit sarcinii libere, celiilalt clatorit sarcill legate"
Vom utiliza l-ectorul intensil.ate tt eilnpului electrio D pent'ru
a descrie cimpul rezultant.
Cimpul electric generat de salcina litrerri ale inl.r-un pulret ()rreca,re intensitated D,uo, iar intensitatea, celui generat cle sa cina
le.gatri separat'i prin polarizare oste in

l-

i|,6-4,::j

I:iat'lroli t:t

llicri

@"_,)

it" .l

Iirtic

St

-ll,l
t{l q"
, a |

2.;

.):

Strll

tiil

'

F]
t-l

Fig.1.30. L.n experinrent care dovede;[e nlirirea capacitiilii untti

contlensator clnd irltre armilturile lui se iutroduce o placi de dielcctlic .

lll l-

\iri
l) rt lal iuir

J',IrortiIir
(,IrihIirrr Ilr

lrl

El

Nut,itrrl

eoe"

tl,iel.ectr'ituht

i,

'

: r o urirlirnc fizicil nurnit,it, pernt,itiuitttte

rt'lrtl ilr 1rt'r'r't'rlt,ttl i sc sr.f i1'
JN,ti,t*t,i,

qbsoltrtri

(7.2L',)

I)",o
46

47

l-iezultli trir ltertrlt'u cottdcnsatorul izolat tensiunea dintre pil"rci

se nricfor'(".tzit it-t acela;i motl tleoarece U' : Ea.t,tr"tri"'il.
Ast,fel, capacitatea condensatorului plan cu dielectric tlevine,
ulilizinil definilia (1.13'),
--.(r
Jr cOv

C':Q (i'
in

eS

(1.11)

It oln.ia

riniiturilor

Sl(]ric
1t.

Nrtrrra rliclrctricului

absolu.td,

(lu

q'

Se qtie tlin $1.1.5 cir eo:8185'10-13gziN'm2. Unitatea C2/N'm2

poate fi scrisi, sub fonna F/m, fapt ea c rezulti, din (1.21). ,sau
(P F'N'rn F
scrilu(l
f(m2 N.mu m
Exemplu. {lncondens'rtorplan,cuhiltic(er::l'5)tiegrosiltc0"2rnnr'cu
fa f a arrniturilor de 12,9 me, lre cnpacitatcr de

"l'5'12'9ru:

2'10-r m

:2.10-6 F:

2rrF.

Ilxcmplu. I)ielcetricul condensatorului din excmplul prccedent poate fi striipuns

urr cinrp dc intelrsitlrtr l; - 2 i(X) -*t' 1.rgrdrr., lea tlielectricit). La cc tensiune ttrzr-

simir poatc fi cl conecLat

L-111a1: L)slrllbnn{erc

cln

: E'd:2

k\i
500--'2'10-2cllt
cn]

c. Irosibilit:rtca tle varicrc a capac.iti[ii

t.ic

r;ix
Variabil
;tjustabil

t1.

I)upii utilizarc

Folosit tn instalaiii eucrgetice

I:olosi t lrr tclecomrruica fii

tt) condensu'torul, plan, a fost clescris. r\re capacitatea e,s/d, unde

estc aria unei armir,turi, ri
-este distanla diintre a'ni,iuri, iar .
este pc mitir-itatea diclectricnlui,
caro poate fi aernl, oo ,o*t".,id
ceramic, micf etc.
cond,ensatorul c,ilindrrrc a,r'c: ar.miturile eilindri r:oaxiali de raze,
r, ;i r, ryi luneime comnnil l. Capacitatea lui este -jl{:l-.

S1b actiunea unui cimp intcns' creat rle o tensiune narer clielectricul unui condensator poate deveni cond.uctor permilind deplasarea dirijatX, a purt[torilor. Se produce stripungerea di_electricului,
condensatorul fiind scos din uz. Tensiunea la care se tealizeazia conduclia se nume;te tens'i,une d,e styd,pungere qi constituie o cara,cteristicii, a condensatorului.
cle

lilectroli

suprr-

I;

rnicir

tlera rnicr

'uid,rilui.

_'-

Crr aer

Cu ulci

Ctr hirtic inrpregnati

rnod corespunztitor, e0 se nume\te perntiliaitate

c" : it
d

F'l:rrr

Cilindric

8'65'lt,-Ie;

ondensatorul

-' ir'1(tl \"

1.2.3. Tipuri de condeusatori

Existir r-ariate tipuri tle conr-Iensatori. ln tabeiul tlin pagina unn5,toare se dir, o clasificare (incompiet5, desigur) in funclie d.e anumite criterii.
Descriem cite\-a tipuri mai tles intihrite qi cu aplica!,ie mai frecventi,, ordonate dupd, criteriile din tabel (fig. 1.32).

:lniL

rr

b) aonclen'sutaru.l ttrn,tndc. pe felele nnui disc sau cilindru de

nraterial plastic sint.depu,se
inetaiice larm;,turiie). Ar; ;;p;:
-pciicute
citatc foalte mar,c (fig. 1.112--,
c).
conilensaturul clrctt:riLilic. -{.uoclul estc :rlcituit rfintr-o foa,ei
de
alurniniu. catodul r:'nstii, clirrtr-un
erectrohi l;;i"til;"
anroniac

sau glice'i*5 cu a,cid boric) introd*s intr-un tub dc aiunrlnlu. pe

cale
electroiiticx, _la supra{ata anocrurui se dep_ule un stral iuulirc (d;"
-sime molecuiar.d,) cle oricl cle alumini"
1ai"f"ci"i""iy.
.J+ guf"l strd,pungerii stratul este rcgenerat. 'Grosimea *ric[,
iu ctielectricului detelrnini, capaeitatea rnare a acestui
tip de conden_
sator (fig. 1.32, b).
co'nd,ensatorul cu htrtie irrytregno,td, axe ca, ar"mr,l,uri foile sau
straluri metalice subliri, iar ca dieleclric foilr, de hirtie sublire
impregnatd,
ru o subslanjL uleioasl. Are capacitate mar,c (I.ig. t.iZ, a).
()ond,ensatorul crr. nriad, at.e ea elieleclric
foile-de rnier,
arml"_
turile sint_foile metaliee alipite ctielectricui"i '*" affiJ6 ia,r
prin
aife_
rite procedee. Are capacitate mar,e qi tensiunea a; ;d;-pil;ere inaltd.
4 - c- 187

sg,

o capacit'ate ce poate- fi.modificatit'

Se regleazir,
lrrin'.rchirnbarea poziliei rotorului in iaport cLstatorul.
este aerul
Dielectricul
ale
l;LI"i-suprafoleld
"o"L.p"od"nte
sint alc'ituite 4in ansamLrluri
qi st'atorui-plicilor.
sa,u mica. Atit rotorul'"it
,t- piri"i pu"alcle inierconectate pentru a forma o arrn:iturir cotnun[
{,fig. 1.:12, d).

rl

Cond,ensstorul mri'abit are

2
ELECTROCINETICA
2.1. Ilefinirea euren{rrlrri eleetrier
2.1.1. Experienfe fundarnentale

_ 1) -De Ia un generator e,lectrostat,ic se incarcf,, crlr sarcinL electric6

sfera N
a, unui electroseop. Foitele se inclepi"r.tea.zir una de
cealalti"

/2,
h
\ __J/
\

*-g- *\

'.t

It

F-ig. 2.1 . Sub

ae f iu ne;a

clnrpului

elec[ric plrrtdtorii de sarcini c]ec-

tr.lci se_dcplascazi priIl trirul

l

Fig. 1.32. Conclcnsator

a

c',r

hirtie;

electrolitic; c

de

ceramic, variabil;

/t

cu aer {variabil).

condensatorul este folosit pentru posibiiit';tile lui de

.acurnrllare d.e purtS,tori de sarcinX, elecl,ricS, ;i de 4escS,rcar-e rapidi,
{ryocuri) in surie de lumin5, pentru fotografiere (flashuri), Ia filtret
iu instalalia de aprind.ere auto.
cond.ensatorul e-lte utilizat de asemenea, pentru caracteristicile
trui. ryi in circuitele de curent electric alternativ (circuitele oscilante
($ l.:), pentrn cuplajul electric intre iliferite circuite etc.).

utiliz[ri.

ecirturi.

sub un anuurit unghi' ardtinrl crr potenlialul

sferei electroscopului

.utl*i-in",*l;"i a;;;#t"r"i.'u"iiil cerc rrour,

printr-'n fi'merarie *u otr,su"-',i
;i; a;;;;;o-fri'*" descarci,

esle rtifcrit rle acera'nl

a'rm5,l,uri

(fig. 2.1)
starea cle echiribr' *, sarcinilor eleetr.ice existente pe
electroscopul inc:ircat s-a morrifir-.at. o alt:i stare
de eetrilibru ""i stabileqte
*"n*^:i^t*"i1,,r]9]q celor etour
-uigarare& rrotenli:ileror
"ir"*t"rt d;viL;s;i;.*'"
.slert,i 1i r:utiei electr'icopulrri s_& r.eft_
Iizat prin t'ecerea p'rt[toritro.
u".iloii erectrice de ]a'sfel.i Jrr :rrrnii,tura, exterioarr,
sau^ invorJ. iiepil;#; pur.td,torilor
se facc sub a,c:tiunea cimpurui erectric existeni d lir iruf"irie
oii*-""r,ii'oJil;li-

50

51

la capel,e;i durcazii, atit t,irrtp cit potenlialele sferei tsi armi,burii sint diferite, pin:i ia stabilirea noii stiiri de echilibru.
Durata deplastirii sarcinii cste foarte scurtiL. Din acest urtltirpror,.esul observat intre cele- dotil stirri r1e echilibru, carc sirrt sta-

',i.ial tlt:

bilr-.

.re numeoste proces

in gazele fierbinli crrle se riciicii, trebuie si1 existe particule incd,rcale cu ambele feluri de sarcinX electricl asupra c5,rora aclioneazil
:for1 ele clect-rice. rleplasinclu-le spre plirci.

h'ttttsitot''itt sau reg'im de tran:tili,e.

toarni apii intr-o cuvil de sticlf in care se aflii doui, pllci

,r-netrlice (fig. 2.2). Un crista'l dc perrnangan:il dc potasiu lisat in

2)

Se

lri3. l.:i. (-iazrir {iclbinti

-cint
C.

elclrhsritc critrc 1;11'rcile,l si

.lntrt cele existir o diferctrti

de pott.nlial.

rris'

: 2 t"tll1li,linu:lT'flilJii]Jiiilli:ii

:i li:;:'o

'llep]nsar

sc clizolvil trept:rl., apa colorindu-se violet in acel loc;. Sc'pun

in legril,uril cu polii unei baterii eiectrice. Sc observi cI regiuneir, colorat[, se deplaseazii preilorninant spre una tlintre pl[ci (electrodl. Inversind legii,turilc, sensul rriqcd,rii se schimbir,. Desfdcind
r:oner,iune:1, rniqcarea orclonatli preilominant spre unul din electrozi

api-"r'

pl5,cilo

incet,ea,z[.

:\Ii;carea observati se distinge ne1, de rilspintlirea haoticir a regiunii colorate cawzatra de fenomenul cle difuziune. Deplasareu orienl,atil a particulelor colorate este legatS, d.t-. existen{a cimpului electric
ce se stabilegte intrc electrozi ca urmale a cxistenlei t,ensiunii dintre
ai. Particulele colorate trebuie szi fie, arsadar, inc'lrcate cu sarcin5,
clectlici,, deplasarea lor fticirrclu-se sub acliunea' fortelor electrice,
pe dilec!ia qi in sensul aeestor i'or{c.
3) intre pli,cilc '4. qi C se aduce flaci,ra unui arzi,tor. Se proiecteazl, pe nn ecran cu ajutorul unei surse de luminX, (Iampd,) umtrra
gaz:elor care se ridici, (fig. 2.3). Se observX proieclia de pe ecran cind
pl[cile sirrt incXrcate de la poiii unei maqini electrostatice; eoloan:u
de gaze se imparte in dou5, coloane distincte, care sint deviate cd,tre
pld,ci.
52

conel*zie. Din experien{ele mentiona,lc s-a tleclus existenla unui

lra'nsport_rtre_purt[t'ori rle sarcinr, electricir, sub actiunea uoui ci*p
electric. Deplasarea dureazi atit tirnp cit existf cimpul.
-nume;te
curent
_ Deplasart& ord,on&td a pu,rtd,torilor de surc,inii se
electric, iar rnediul prin ca,re trece curentul, nted,iu, co,id,uctor saa
tJ0.n d?t

ctor

elec1,r,ic.

9.1.2. SursI de curenX

_ l>entrir deplasa_rea ordonatd a purtitorilor de sarcind, trebuie

si, se efectueze un lueru mecanic cle cd,tre un sistem iiric, aaicx
necesar[ o anumitd, energie.
"ste
rlceast[ energie este furnizatd, de cirnpul electric a ch,rui existen!5,, cum s-a vd,zat, este cauza miqcd,rii &irilate.
53

L,a sfir;itul experienlei 1 s-a subliniat c6 in acel caz trecerea,

curentului'electriclprin firul metalic este un prooes de tranzilie' 19stalionar, 6"o21sse'^ellergia cimpului _electric existent in firul rnetalic'
a fost total transfera,tI purti,toiilor d.e sarcini, care se miqcr, in timpul procesului tranzitorin. Arn putea reface aceastl experienli, prin
iein65,rcarea electroscopului. Dar pentru aceasta, este necesar[,
energie.

c-onform legii conserv[rii energiei, pentru men{inerea curentului electric esd indisperrsabil un iransfolmator de_ energie care s'i,
asigure energia pe care cinlpul o transferi, purtit'torilor. Acest transsursd, de cu,rent, osi, d.eocarntlatl, nu ne
forhator de-bne*rgie
-e se numeoste
intereseazi oare na,tura energiei care se tranSformd, $i cum Se
efectueaz[, aceste tralnsformiri.
o surs6, de curenr a,re dou[, borne (poli) aflate la poten!,iaie diferite. Cea a,fla,tx, La un potential mai ridicat se numeqte bornd, Ftlus,
iar cealaltd, borrfi, 'mii1us. Diferenla tle poten{ial intre horne se meniungi. O astfel tle;
line constanti:i, pr.rntru intervale t1e timp tlestul de ttrotiv
penlru cale
sursl eqte hatr:r1a rili,ihzalir ln expolienfa, a, d.oua,
decit in
rnai
lndelungat
Inenlinut
tiurp
poa,te
ti
eurentux electrie
prima experienll.

2.P" Purtirtori de s*rcinit

in medii diferite

2.2.!. Curent electrie in solnlii

Punincl in tregr-r,tu1fl eu polii unci surse cle curent cei eloi eler:tt'ozi
de cd,rlrune afla,ti intr-qn vas cq soiu{,ie de sulfat de cppm (fig. 2.4}

rre obscrvii, dupx, citeva minute, pe electrod.ul legat la polul ;11rgrr,Liv

ica'l.odul), care la inceput era cenuqiu, un strat r-oryietic-; estc cuprul
ln.;r1,alic.

ointi,rind catodul la ince,Futul experienlei qi la sfirqit se poate

rn"'.liura cantitatea cle

lnetal depus. Se consthtX

bd, depunbrea sd f:rce

numai atit timp cit electrozii sint conectali la sursahe curent. .rrecel'ea curentului se face _prin transport de substanfi,. Transportul
sutrrstanlei se produce sub acliunea cimpului electric existenf intro
elcctrozi,-aclicri substanla deplasati, ci,tre electrozi este purtxtoare d.e
sarcinii, electric5,.
" ,tn solu-lii, purtxtorii de sarcin5, sint atomi sau grupuri de atomi
irrr:art,,lrf i electric. Aceste particule materiale se nuriesd iozrl. se stie
ci,, r1t-r exemp-lu, sulfatul de cupru (CuSOr) este o substanfi, ionicd,
iur r:arc ionii de crJpru^ qi cei de radical acid sint iegali prin'forlc de
nir rur'5, electrostaticii,. in solut-,ie ei oblin doar autonoiiia qimonilitatea.
. solulia ]n care s,c gii,scsc ioni liberi se numegte soiulie electroliticd,,
ia,a' .'rnsarrrblul, cei doi electrozi qi electrolitui flintre ei, cetuld, elecffo:
lirricci. curentul electric in solulia electrolitica, eonstd,'in cleplasarea
rfiri.fati atit a ionilor p_ozitivi (cationr,) cit qi a celor negativi ('anioni).
S'r: .spnne c5, soluf,iile electrolitice au o cond,uc{ie ionicZ.
nepuncrea substanlei la electrozi este un efect al curentului
tlcr:l,rir:, e;f ectul chintic.
La $ 2.6.3 qi $ 3.2 sc vor studia si alte efecte ale curentului electr"ir:. Aparitia, efectului este o dovatlir, a existenlei curentului. ln
1ll:incipiu, orice dispozitiv capabil sL
irln'i:g^istrcze rrn efect al curenlului
c:trectric poate lli folosit pentru a
irr,r{ic:r, existenla acestuia. Un astfel
qI,r ap:r,rat se numeryte galvano-

sc{)p.

2.2.2. Purtitori de sareinii

fur rnel,ale

Ilxper,icn{a

lui A. T.

Ste.wart

;i It. O. 'l'olulr.tr (1916) a reugit

d,r1 o(.tez(, o terrsiune elecl rici

s:_i

la

r:irpt'telc unoi ]tobinc rotit:i rapid in

jrrrul axei qi frinat5, brusc (fig. 2.b).
I,

ig. 2..{. In e}ectno]iti (.rlrcnt,i electric constir in tleplasart'rl ordorial il

a i,irnillorr tf ig,EraEl prin cerculele). Iilectrolilii tll

J5

{)

condllclie ionicii.

Apari1,,ia tensiunii se observl

ir-t.cliferent de metalul clin care este

I.ig-.2.5. La capetclc fir.trlui bobinei

Irirnte uniform aparc o tcnsiune electrici (expericn{a iui Ste.nart. ;i 'l'olman).
55

confeciiolltt linrl bobint'i. iar sarcinir, pur'firloliiol' t'ste intottk::"iuna'

negrrl ivir.

zie:6n,nrctaltpLttdtoliidtsarciuristn!tlrth'onii.

St'sprrrreci.rllclal(.1(.;r.1 (()rr(11(l'r,.1,,-

ron ici'.
Obsewalie, ,Cunoscintlu-sc s:rrcir:a, t,lectrorrrrlrri <iirr t,rlrt.rit'r:1ii lrri llrlliL;rr ,',
n : t,60-2; 10-10 C, sc poaio t:alci.rl;r rlasa ,r? a pa,r.ticrrlci, lolosjrr<i -r:lltnrclL {ii:rtir i1
t

Si, studit'rn c'trrrtitzrtiv frnontenul, cralculiltl ltptir'1ul tlintlt' siir'pultirtolilor tle salcinii, fiierinel ipotez:r cri tof,i
purtll,orii sint identici. Se va considera cir in intelvalul dc titnp,
scurt f in care bobina este frinati, uniform viteza pur:tiitolilot ritrtLenali in mirycare uniform circular[, scade de llt vlr'loili'r':r, 'u h zr:r'o.
Datorit[, aciceleraliei tangenliale cle modul a .- o/1. asupra, fier,ilui
purtXtor de masl, r'a ac!'iona forfa cle naturrimcclnicir,.ln: itittit).
I)eplasarea purtritorului inceteazii cind sc stabileqte ecirilii,rrul
intre aceasti, for{,i ,si cea cle naturi, electricii,,f, tletelmina,ti, de cirlpul electric creat ca urma e a aglomer:i,r'ii pr.rrtiitorilor dc s:it',,,init,
q spre nn cap[t aI firulni :.[".:4D, untle Jr] cste urotlitlLll intettsit.:r'!,ii
acestui cimp. I)eci
e.irra clecl.r'ic'.i;i ruasa,

ttt.!' :

raDorlnlui

o.rnt

,,,,

==

r_1IS{lj_

x e,r.

ro_r, irc.

Pentru a ilc Putt.r floe o it-lcc'dc.sprc or<iinul cle mir-jmc al nrase.i purta),tor.lilui sr-t lcre:rrni;.rtim ca masa atouiicii a cclui.tuai usor clctncnt, hidrogenuj, esic 1,67- lt)-l? ko;i f;icinrl
,:'aportul maselor electrorrului rz, si a atomului tle hidrJgrn,111 sc o);tirrr.

i':lc

,lzn

9,

1l . 10-31 kg

1,67

10-1? kg

!-

I S.i-

rl,H.

Concotrtiteut cu concentrii.ret srr cxercith, fi o lt'spingere inile

purtitori', mrrnlit:ul lor in unit:ltca cle lohrttr variintl propof i:ional
cu lungirnea eonrluclorului (fig. 2.6). Acea,sta inse:rmn"lr, ci, cle-:l lulgu}

contlucl,ontlui, intensitatea r:impului

clcctric ^E osl e tlceea;i. ;lstl'r:I, se
lrtxttc scrir: tli ltr :'Li ,t[,, u]lde L- {lste
tt-nsiunea, la ci'tpetelo firului d.it iunsinrc l. Iielalil precedentii, tlt:rine

q
nt -t'I Ut
;i inlocuinthl-se in exliresia de mai
sus, r-iteza u in funclie t1e freclen!,a
'/ li tle lazlr rnedir: i" i't, tlollinei
t.t -,= 2;tr) se obline
-'!-,

l.ii{.2.6. Pe por!iune:r -l /J a {iruirti

conductor, in nriqcare unilorm lariatl,
nunr:irul n aI pultitolilor (negalivi'

in excts) (iinficcarc fiiic crcfto proporfional cu lungime:r 1, de ln -l la ll.

-2.:tyrtilr.it

ftt

in

J)ar[ea, th'et1ttir,

sint mrisrirabile.

toate

ilrln itnile

care siui j'fi'c'lr raza t1t' 12 cnr-'

-pr
tle
rolafii pc se20
dt'
tnrii1it:
cie
]a
ti
frirrati1
este
g.rrate 500 6e spire cq un fir de criplu,
iulcli la zeto it.t tinlp de 37 100 secrurdc.
La capetele firului se rnasoari o c1i{ercn}i_de Pfurlial dt: 10-s \- liircind calcr:lcler
vase gd,se;te pentru rapoitril qlnt, -raloatea * !,76' 1011 C7kg, ceea ce corespunde cr:
loaica g:rStd anterioipent*ielectroni. Este fi.reso sd fim cond.gi la urnrittoarea conclu-

Iixeurpl*. i'tr-o asifcl

56

<1e

espcrie'{ir, . bol;irti

:1.2.i3"

trxpiicarca t'ristanlei electrorrilor. liberi (de cr:rdut.!ie)

]retalele an o stl'uci.Lrrii cristirlinr. -,\ceasta irrseunirri t,rr iilornii

sint aqezr{;i ruLr
intr-un
trrr ar<!rrrJdrrruut,
alnrr.janrent. !til tr.rrrc
(ll{- UUtltlelL
cerlr.elc' l()l
ltx, I()l'lllOtl,Zit
lor,rrrca,zri iill Spaliu o relea cu o confiiJulli{ie geortrelricti anumitii. itr i,e132,rur splliirlir,
pr!ia1ir,
o anrruritii st'ructuri,. rri_lmit..i celulii eltrul<,rttalr-r' sc rtiretii, iniit'pu_
tem considela, iirtrtrg_ rrlistalul ca fiirid obtinut pr,irr ltplotlnccr,t'r1 cir,
un nurnlr clc ori a celulei rlementlLre. in iict,.t
caz se vorbe$tc despre un monocristaj.
Pentru eremplific:ilea struct,urii cr.is1 uli nc
alegem un cristal de cupnr, unul dil ti,lt
mai utilizate rnetale in clectroLchnicir. in
natu,rt"l,, cuprul poa,te fi g5,sit sub llorrnit ric
cristale de aspectul celor :irltete in fig. 2.i .4,'., .
Acestf formi, exterioarir, esl,e o crinscrinl,i,
structurii interne (fig. 2.8, a) in cirle se
'a
poa,t d"escoperi celula elementar[ car,o este
un cub cu fe{e centrate (fig. 2.8, b). ,\ranjarnentul e,qte astfel incit, sistemul celor.
2.7. (lristalc dc cupm.
paisprezece atomi are energir..! potcntialri Ifig-.
illir ('ttnt sr' l-.iliSCSC lut(.r)) i ilr
minirn[,.
ltxtut'at.
* v. 9.1. j.
** De$obicei nu se gd.sesc monocristale d.c cupru, ci conglornelate rjecristalel
_

problc-ma care ne interoseazti, nu are importanl:i acest fapt.

clar, in

57

In fig. 2.8 sferele reprezintd, atomii alcd,tuili din nucleti ryii

inr.eli$ul olectronic. Raza sferei este distarrta la ca,rc se gr"rieso
electronii exteriori, iar distanlele dintre centrele sferelor {,t:,:rt'
trele nucleelor) sint, pentru cristalul de cupru, la temperalrrra

Ia clistan.ta r. TJtnteazd, c5, sistemul format din ionul de sarcinf,, pozitivil Q qi un electron are energia potenlia,ld,.

Er: -

Qe

4neur

S5, r-elxezentd,m gra,fic funclia Eo :

unrle am notat cu
/, lrrrrdusul Qel4neo, constant. ln figulal2.g -hlr,
se observi" varia!'ia energi,'i potentiale in funclie de
rlistanla 1. Est-e clar c5, existf
E.

Fig. 2.8. Celula elcrncnlxr'!.t (fr)

sc regise$te ln strncturn clitl:llului de cupru (a).

u rirnetrie sferici, aceasta

irr"crnninrl cir, lcgea de variatrie este aceeaqi pe orice
r-{

reilptii care trece prin centru.

Experienla aratd, insf ci,

nu poate avea
energieci numai anumite
r-;.rL,,ili. Acest fapt este ilustrat
1rr {igurii prin liniile orizontale

r:lectronul
nl'in':e

qt'.

$ 9.6).

Pentru a putea treee la

ir trrectul energiei potenliale
irrLf.r'-un cristal s5, studiem mai
qi presiunea atmosferici', de 2,5'1g-to m. Aceast[ dist*t,!ii,
este rnai micil decit tlublul distanlei maxime la care se gzisesc t'ir:ctronii extr:riori. Prin intermecliul electronilor acestor orbitali se l'f,'rAlizeazra legi,tura intre restul atomilor (ionii). L,egi,tura nu rlt'rline
loealtza,tra deoarece electronii orbitalilor exteriori trerc suecesiv sirtlt
intluenla altor ioni ai relelei metalnlui, aceasti, mobilitate asigulinel
qi
cristalului.
' coeziunea
Pentru a lnlelege mai bine cnazele care determinfl mobilit:r'tea
electronilor in riretai l,rebuie sd, vetlem care ar fi situalia eleetrc'ri,ulni intrnn atom consid.erat ca sistern izolat'.
l'ie un electron intr-un cimp creat tle 11 plrtltor plnclifr.rllr-r
cie sarcini, pozitivd, 0 (ion). Din $ 1.1.9.2. se qtie cd, potenli:;Jul
ca,mer:ei

iutr-un purrct la distanla

este

Ve-L'

+7c

Eof

va'loare care exprimi, numeric qi energia poi;enlialii, a sistenrr;}ui

format clin sarcina pozitir.i, Q qi unitatea de sa'rcin'i, pozitivil aJJ'p,te.
5B

irutii rnodul cum variazd, enerintr-un sistem

:rlcfituit dintr-o pereche de
gi,i, potenfial5,

ioni pozitivi. Aplicind princi-

pinl superpoziliei se obtine,

r:u a,iutorul graficului prece1r'rr1,,

curbn rlin figura

2.10.

[:'- rtcest sisDt'm fiecarc lrivel

r:llel'gctic din fig. 2.9 se scinrlt"az.i, in dou5, nivele, desenate
rtr: rrscmenea

in fig.

l'ig. 2.9. I}iergia potenlialI (Er) a unui sistem

ion-clectron nu poate avca irrice rnirime, ci
numai valori discrete marcatt: prin liniilc orizon_
tale (r, distanla in cinrpul electric).

2.10.

.fntr-un.crilta\pe o direc!,ie-oarecare (X, y sa:u Z in fig. 2.g),

.-qisfir 9.1 qi{ dc -l/ ioni. Aspe6tul energiei potenliale poate fireprdi
zrtrtat_(fig- 2.11) prin consiclerarea de un nunri,r'd.: r$ori a, configur':r,.rr:i.din fig. 2.10. Dar,.qi in cristal, ca qi in atomul individual, eftcil'rlrirrl nu poate avea.orice energie, ci nurnai anumite valori, cir,re ar
!r",'rrrri ildicate, ca,1i lnfig. 2.g., prinlinii paralele. cum fieca,r,c ni.r,el
r{{rr 1rg. 2.9 se scindeazx in lr nivele, s-au repr,ezentat
-ly' nivele aproPrute printr-o bandf, difcrenta d.e energielntre nivele fiincl niicd,,
trir,:irt'i, aqarlar, un numir rle benzi egal du acela al nivelelor din tigl
59

rrir-t'lelc r)nu'getic() tlin rrcestc benzi sit11, posillilc llr'r1l'u

r:Iect,rordi erist,itlului, rnoti't pctrl,r'u care st' lttll]le .\c ltctt:i ltt nt'ixt "
Conform unui principiu, plincipiul lui I':luii, rttl lilr:l ctrct'gt'Lttr
n1 poate fi octtpitt decil, de tloi electlorri. \ivt'ltrle se rltrtllit irrci'ptnd
2.1). Nunru,i

licr, su{icicnt on(rlgiir, ului (flr'ctt,olt l.}(rnlr,u

iL_l N{luo(_r l* un rrir.ei t,rier_

(,tjupirr. Eucrgiil :r,6,sor1it[
lroa,te sii lrrovini'r, din..inci,lzir.c si :r,tunci se rnfre;1e agit-ati:r, ttezgr.tlo_
rrirl,il, clcctrorrii transft'r'incl o pzir.t,t, dirr ener.g-ie irnir,ri:i"lLrei, rrrri,ipa
Vibrat,ia, lrx. I)a,r'cn(-ir'$lia, po:lf,r fi 1r*nsferat-i a" ,,rr"l"ip
*,t".t1i". iri
L'lll'o caz electt'ontrlrii.tlirr blrrda, lrerrrrisri nelotlll o"l,p,uii1 (barrtllr
c1,
t'ourlttt'{ir') i.se ilrrplirrru o vilczi suplirrrcrrlar.ii,
rrlr.-o
(roplasAre or.rlorllltir. I)oa,r.cce eilcctr,onul
"*i.'l,rri,l*n,r,
dtr r:orx_luclie
sc rui;cri lilre1
irr,rrrctal, trebuie sri sc u.,dnritf cii irr rr,bstrrta.rtiii; tiirrp ext,tr..i'r.otl
('ste resesillii
_ctLergicr suplimenl,rr,r'i-r irunt,rri cloplrrs:u.c:J lui <lirril.urr
prrrrel :tI corulrrr.lor.rrlrri
irr iultrrl.

eetio superior', dacii, itccst nivel nri

J.2.4. I,url{l.ori tle sirr,t:inir irr

r.,s1c

r;uztr

lltilizirxl a,cr-rlra,si-lrlr"rci rneturict' clr il exlrericnta, tlirr

figur.rr, 1.3
-irrr,errltl(liui
lllircile 1:1. lrolii ultei snlstr dt' cr'rrcnt ptiir
rrnui giull'l,floss1;11 G (fie'. l.l 2), lur ,{(, obscrl.ii ,,rist'e.1rr,- cru.(,lrluhrl

|i

conecl,incl

l;ig.2.10. l:,ucrgi:r pottnlilrllr I tttltri sistcrll tlt: tloi iotti, trl'r!iltttt,t

j.11.
llrirtsnlrr.rl)r.utr'rrr n (J(,ltlicinlpuf ictl collligura!ia tlirtIigtrrlr

Itis-.2.12. I'lxistcllllt }trliiLorilru' rle sarcinir tlclrintle dc lgctllul iorrizanl.

tlnzrrl rlcr.itic <,orr(ltrc lor, (clntltrc l ii. r.lcftll l (,nllllir)

ljig.:.11. '\s1rcclrrl crrer'gie i potrnlialc a rrrrui sislt'nr Iolrriirttl r11 .lr'

jrxtlu iolti (1,2, ),1l (li1) clistahtl tlcsetr:tl in lig. 2.|i, ,i.

(lc

cu (ir.le rnai i{)a,se. Pot trxista, tlt'ci rtivclt }}(rocltl)it,tc. l,rr, f} Ii t'lt't'1i,'tril
ucupil nir:elele celc lu.il,itlt: jo-r, (liu'lrullt:l'i jtt lrcrtzile l('Ilttist|. lii,,:ilordi tru liot, irvetl o cnergic cuplirlsii, intt'c bt'rrzilo pertlirc. Ilitr lrr'cst
rlrol,iv ibceste intclvale tle enelgie de trurtt'sc he.nzi inttrcise.
iritr"ucit di{elen{eie tlr enelgii' jrrlr'c rrilt'le siti1 , iniiunlr'ttl utrr:i lrr.'nZir
tlest,rrl rle urici, o cntl'gi(' (rolcslmlrz;r1ol,r't' dil ('rtelior'l)(,irt(f Fi t,rrrtli-.
60

t'lectric. irr ae}ul tlirrt:'t'lrlir:i rm sirrl pnrtril,oli rlc sl+r,ci:ri, crrrt, sli
se ticlrlaseze sirb aciiurrcl,_cirrrpului eltlctr.ic r,],cA,t. (,irrd
irrlrt, plirci
-ro :r,clueo o lla'crilir ap:rltlul ar,a|i prtz,,ntil culenlulli gicc6,ii,. ii*i"_
irirltind flu,ctir':r,, curlcrrlrrl irrcel,elrzii. Jtept-.tar.c:l operlliilor. tt. rrili
ill-q rrc gorrr irrgr' ci rlr.si_ e-ri-lii r,irrrlr r.li,r.tr.i,,. ,,ri.stctr1
rr, r.rg.r,r :rrltri
r':t(' t(,S^11,1 :r rl('l).1'('z{'l.ri.:r ili<,it ji irtltr,
Cl,t,t,trzi.i J)ur r:-, l{rl.i
Plirt.i.lrl:rr.ir,lt,
tle silt'cinri,. ()u.ttt{.rtt:!itr c.slt rtt,ttulott<ltttri (nn s(, fAt,r, (,n nri ii.lrec
yit'oprii). estc rlr,lrcrulclilir tje trir 1'rri:1 or. er1tr,t1.
6l

-,\crul este alcd,tuit din molecule de gaze diferit'e, care sint p_articn.[r,, rreutre. ]'lacfi;a ridicd, temperatura gazelot qi agitalia moleculat"ri creste. Yiteza" medie a moleculelor creqte direct proporliorlal cu
:
or) ciocnirile sint nrai
rir,ilricina p[trati, a ternperat *11

| z

enr:l.gice qi transferul de energie es-be citeod.at'i, suficient perrlru

* l'rlnna ioni*. Gazul se ionizeaTS. Flaci,ra este un agent ionizant.
I)eoirlpce la inlS,turalea flscflrii culentul electric incetea,zfi,, i1lelegetn
c.i ionii existenli inainl,e dispar, rnoleculele iqi refac ncutra,litatea.
Ptucrsul se numerste recombiitare. Ambele procese au loc sirnull,an,
prerlominintl unui sau altul in furrclie de agentul extern.
Oit:eyualie. inaerexisrS.intotdeaunaunanumitnumdrdeionidatoriti,acliuniilttullor

fac:,tri ionizanli. Dar in cazul unui mic num5,r der ioni curentul electric este nedetcctabil
cu a-.ra1.atele obignuite. Din acest motiv, in experienla preCedcrrtd, nu se poatc irtregistra
n-rn !r1:rjilt in absen{a fli.cSrii.

fi traversatii, intr-rur sens de ionii pozitivi si in sens opus t1e c.ei

1lsga{ivi.
. Luind in fiEura 2.13 un sens pozitiv arbitrar, de exe'rplu spl"e
dleapta, trecerea unui ion pozitiv prin secliunea A in a,cestlcn.-insenrr n5., cii, in volurnul_delirnitat de sectiunile ,1 si B srr,r'cina pozitin.i,
cl'e;te-cu sarcinlt ionului. Trecerea irr sens contlar aunuiioniesirtirserirrnificii. crest,clea sarcinii ]-rozitive clin acelasi volunr cu s:Li.t:iua
ionului cir'r't' tra\.elscazii secliunea -,1. neci trectrea ionilol pr.in -r:c!,irrneil -'1 , intr-un anurnjt, inten al tle tirnp poate fi caracter.jz;l,f,ir
prili surrla, sat'cinilor ionilor tle urr sel]ltr, si ll salcinilor ionilor tle sulltl
con1,r'rlr. salcina, l,ranspoltalii tle cati<-rni intrun interr.al de tinrp af
fiinct q-, _iar cea transportatti dc anioni in acela;i intervrr,I ( r , i!tui.cina, totald, care trece intr-un il,mrmit serrs este
rl+ + (l-_.I)ir,cir
in cliferite intervale de tirnp ega,1e purl,xtolii car6e:traverseazir,
st-ctiunea tlansportl sarcini egale irr. unitatea tlc timp, sectiunea c.rrrl,sitleratfi va, ti traversatii rle sarcina L,qlA,t. Acest cii poate calactelizrb
tleplasart',a ordorratii .a purtiitorilor cle sarcinii priir sectilnel tlatir
qi se numelte intensitute
a cu.rcntu,lui electric. Notind-o'cu I,
va

1q

3.3. Deserierca cantitativf a ertrentului eleetric

9..'1,1.

A'

Intensitatea ettrcntultd elet:trio

llrritatea de m5.suli, pent'ru intensitatea curentului clectr.ic este

, simbol '1. In Sisternul rnter.natiorral amperril este c.r llnitate fuuclarnentalr,
tleoarece intensita,tea-curentului electr.ic (,s1irr o
rni"lrjnre funclamentali,. r)cfinitia amperului va fi datii I:l $;t.;3"

Yom

scrie

Ag
Fig. 2.13. Sarcina elcclricri
care trece prin secliunea 'l
intr-nn lnumit interval

doui feluri de purtitori.

lntruclt inLrc A qi B nu existd
surse de sarcini ;i nici puncte

a celor

unde

sI

se

l^rl

de

timp estc ogal5 cu sarcina totald

* in unele gaze moleculele (neutre)^pierd clectroui cleveltirld i.ni pozitivi' Asatiar

care <tevin purtitori ala,turi
;,";-;;;i't;;l;;;;;rt;iio"iir"g"tt"i,
*urr!.rc,riisintellctroniigiioniipozitizi.'in altele,molec,lelegielectroniipotsi'seasociedc cei nrenlioilali

-- 1Al,

: 1 secundi,. I]rnreazi cir,

1C:1A.1s

1 coulornb, iar [AI-]

sau

1A

actllrlllcze sarcina'

prin cele cloui sectiuni Purtitorii transport[ accea;i satcitri.

62

ro 1\

qtttperul

:z', In e[,ectroli!,i. Se inrrrgineazi, in curi] din f!S. -!'+r o see'l;iurle

tl,"lm.r-ersali,,1, uncleva intrb cei doi electrozi (fig. 2.13, a). Secliunea

iriai -;l:.

.r

Jleci : intcnsitatea curentului electr,ic este dc un arnper: cind printr-o

secliune n concluctorului
-purtritorii transpor,tx, ini"-o--s*crindi'. o
sarcinil, egal5 cu un coulomb.
obsevuatii': 1'. Daci intensitalea curerrtLrlui electlic este constanid in tirrrp
se sF,ule
c5's-astalrilitunregimpermancntsar rcgimsta1.ionar.in""""t"opitol-rori"or..r;o"rr,rr,,,l"si'r existcnta unui regim perrnanent.

53

_ Si presuUutlulu ca st'ri[1soit,t'ir szrr|iu:r c:rro 1l'('r.i'])riti .'ct'(.jijllll(il "l.rttlr-utt rtlL, 'ri,l ,i,,,.iritir. I)a.ciiinrcrgirirr(.trriiltttelsi -Ijrrlrr'ri.tiisrur.t'rir:1)lt11:it(rl-isittici r;etrtrcrlncle
::'L !, , itl)tL'zc licsti pu;ti-[tori, t;orrfolrn lrgii cott:ilr-rlirii sa-ri,iltii clcclt'icc, accc:l;i slLrL;ittiL
rfci,;i(.s;i strirlntir iuprtLi;lte Ji irr act:la;i itttrrral tir-'1itltp. ltrltttsilatea cut'tttlrtltri' tst;
.:tt .,

..1

c.i' d,' !ti stflit!tl;.

irj 1rr, nletale. Sit cousitletfnr rl pi)t'l.iultc r.litrlr'-Ln fir ttrtr1,a,lic.

tt'risl,ind o rlifcrerl{i dt: llotctr['ial lt c:Lpete. j'ilu.l tlstt] iII echili]'rlrt

tfia. 2.l .1 . $ul.r lrcIiutrcn

cinrprrlui t'lcctric. Pt'slt
;rrilcart'e tlt'zortlonat:'r 1l
clcclirrrtilll se slll)lllptlllt'
o rr i sc:r i (' {,rtl{)nltl li tl c
l

rttr:rltotl

t(-' il);\L'il,l}l liii Cir itricrtsit.a'Lt'it Cillil)ulLli cictlt'it'

irr illclior'. llltct,r'ouii^r'ct{.ri('i s(} (l{r1t:}s('llzit libtt
pgste
t{)i,
cst:{, 11lii
liri 1ristrr,l,'ill-irttl o rtlil(la,r'('(lcriol'{i{tlll}ti. irr {ig. 2-1'1 es1't'irlngirtalli
(-iL,tltiri
tlir.ierio.t,i:r, ullni electrrln (l(] coli{llrclitlpo pillcill'stil :l ciior'i'rt,
1.t'l,itctttl'ilt,
t'leclloi'tplcziiiti
colitinil';r
frilrill
cu i,rrri ai cr,istalulni.
nuiui in ltjlscnla cintpuhti elt'crlt'it: itr filrrl lu{'f iliic'
('riu;itlolintl o iiu"1xilfttl'it tl'fl'lrtI-('l'salir ltt'lri11'al' pl:lslttti' \-olll il\-{'li
(lltti'
ir-l i t,rlcrr.r (,lcc1-rolrii dare si;liil;r11, iir utrit.lil,t'a (ltl tilli,l) -.t'ci,iLtn(ra,
(lc
lrn
ntlnri"ll'
I)et:tt'cct-, irr 1ir ntr estc Cu1'e111, {'lc(:l}ic, I'czlliti Ci da'Cl"r
sell"
in
tt'tlc
elcctlflrti
lltllltitl'tlc
r)leclrc)ni t,tcc itttrr-utl -s('tls. utr l,ccla:qi
. IiiiLt:in1,elt's. 'in.Punctelc-sectittltii il
cotitt;,*', rlstfcl cir, cfeclul c ntll-!'il,tlz{'
tliferit ol'itlltittii. I)acit rt' es1 t'
cftt'r. trd l'efet ilu ttlt'ctrortii iIil
lirLrlui AIc electronilQr
tlircC{ilt'
rn{'rliir, rjorrlponelrtelol Yilczcior 1ir:
celr,l:l'1tir. al'nrrci 1] ll
a
.scc!irritii.in
pallre
rlintr'-o
cal'it sc rlelrl,lsca,zit
p,ir,rir cgai ttc electl'ttlli tlc irin<luc1ic sc tniscit cti tlcct)itsi vitczir' r'l:rt'
in
- sctrs contlal'.
lliicir ia crrpetele porl,iunii tlc lir' '.t' itl|licri-{J tttriiu-tre consl'antil'
cirrilrrri electriir ac{ioneaiir llSllpl"ri liecirltli t^Iecttott de s:trcin[ -t'
cri ir fgr!,t1 l' .: ( - e)n =-. -t,1') r)l'icntlr,tir irt setrs cotttra,r l:ectol'ului inteiriitttc a cimpr.rlui clecl,t'ic. Se efectueazil 0 rnifcilre1'atle l'l'lltlstl-cplasa
por'1 L'ttt.r,r r11 ylL 1no(iifica e-!en!ia'l folm:l tt'aiector"iei, ci o
elt'cl1'()trlit:c1'oliil
r'cllrezitti:r"t
ip tstir,lit:r.te tl'ig. 1.14)..l,inilr. yinrrntittir

,clrtil.r'ostl-Llic, c0{fll

lrtt:1ii ilr'('oiI{lilciii'iir pt'ezcnllr cLnlnrliii eiectlic.'l'ol i clt'ctl'('nii (l('

r.r)lrliLr{.ii(,iiil)t ))i{1t'trl anl,r.etrir.1 i itt1,r.tt r)tifict-il.e 11t'llli,rrsiloi.t, orriolltti,
('lil'r' (")il'it i1 l-lr(' {'llr'('li1,Lll (}it'(liI'iO"
Fi:r r:rtlcuiint. {ritr fi iir cazul colr(iuotrioi ionicr., sti,l'cill orl"re trcc()
l)i,r i{;i'{'risi sr'c1 irtttt' :i, iil'ul rLi. I}ltrlt r ,.:st;e ntodulltl 1;i1 ('z(,i rnetlii [a,tii,
rlr' {'' ,rultict,ot' ir, niisllii'ii o1'{iollir.1 r, (le tlilrrsport, t}tulici lil,cza l}tedie
--

.i:
:- '--'r,

-1"'

:lb
/
, . :rl i)rtt'lllri rri.. iri ii tlr' [;lttspoli clcliiulIl-r sri]r :tciirirrtlr cintirrrlrri tlrr'tlic,
r:j i: l"l"r'lioitilolilt'rottrittclit'irrLL'Inrvclscrrz:'iir\lir]ilirlcrtrlt'lirr;.rlrt'cliulrt::rrlirrir:ijloc,
i. .. . r",rlr.r'ir1'r ct l orirltti ,i, rl I r,rrri rilrlr,ltt iI r Irrritflrl cr']ri| rlrLi' lt'('( slijltlll:lllt iir 1Ir.cla;i
, , i:, llijrltcirorriiilinl-'11,r,,,r'llt(.!oiirst;irsesc
irrlcglirltrli tiilr slrlit:t. irir t,r'i tlin
Ir rl0Lr:r. iri iiIttr)l:r. 5r'rlroriiir('i; rititl:r:lrrc lrtfit::1;rt'slirrl]tt.
'r' ri"ttl tlr'(llrlril(ir'(in'tti,ivttl;clr:rirstr'littnilt.-\
si ll tslrirccl:rsi<ltoltrereintroccle
Liottri sci litlli rttl sinL ::llrsrl sllu i iilici{' in (lir(' :iii l(. (irirLr.zt' s:lt'ct;tlr.

, ,'i,i'1 r'{)trilol' (jiil'rl s(. llrrlrl:lsllr,zii. il sens cotitl'lti' cirrrlr.tLliri csto

it .-. ilu'lr, cei{}r'ciu'o s(} llrisc:-r ltL tl'nittl cirritrlrliri, rr. ir. l)i'iii tilpritl'r': ';"r)irni(l('r'itIi \'(]tii s(i(,o1i 1o1i t,it't:l!'otrii (,iil'{,i.r't,r irr !trlitl},1;():t ([c
l;iili :rl 'itlls (r()irln.u' cilttlrttiui fi \'()Il). sciiticlt. iti.lillii'trl c('ioI' cru'{r trLlc
r,' :,' r'1 rs,i int t'i"i lr.l rlt' iirrrll ilL iLct'trrl1i sr!ii)r (iu ciillllril . 'l'o1 i t'k't,i,rtinii
r: 'j'.i)ii (.trtr.y-cllr' :1' :liisr,:r(, ilrit'-tt:L i'()lltil ,l (il ,- l), i:tr ct,ilnll,i
r, ,;illnrill .1. // - r.. .l liirrrl Lr,jir., seclinnii corrsirltr.u,l,e (fie. 2.15, a).
i:;ri:' iil itilitill:{'it t.ilr t'olLltii :it} giis{-r\(, ?? el{tctt'oiii (l(" c()tuluotic si nicj
rrr;r rii11{:1'f iieilsut'ii(' rlc rleirlasa,r'() nn (\ lx,iyirr('g'iitl, csle plauzillil sir,
lt
rr1tr, rrr ('i, r>
r,lr.ltl;r'orri ;rar qlq'1;l'1<('iritii ilt1t'-rin s('lts si 1ot ltl,ilitI in
'
,i{i, i r:){. -l- _l(,, - r,)c -tt, ,.lit,,
!1, 't' .. ri)Jt1,r'iI.i'cirttlrttltti. iri :lrrr14,zrl i';'i iir l'it,ellrc iliiilir,t('tlo t;irrtlr l,r't'ce
:tr'r'f irli siir'['ii]i, r;riiliin{'it, /t.1r" (,tulLctt.r'izeilzii rlr'y;;il,s:trell or'([o]]i-[ti a,
, i,'''' 1,,;rikx' 1it'i Il s{,c1 iilneil N ltlu'aii, itr f e{lerrl. .\celt,sl :i r}'}?"rl'ille este
rlr',rr i nltnsitrtttrt t!t,relttulu; r,leclric.
"'-

:l

65
$4

lieiai;ia tle mai inairrl,c alatti qi la,ptul cil-sin'cintl t1':l,Ilspol'iri-iiir'

este rnuitiplu al salcinii elernentale' clectrolllil.
;reobsetualii 1". Distribufia vitczcior electronilor rler cotrchrclie c-q1c intlucit'/.i-/:'"':tA
m5netoare cu distrillttia ritczclor itr rniscare tcruriciL. '\'Iai srrs s-zl considcrat o
medie D perttt'u iot coleotivul de r:leotrorti dc colrtlrrtllie'
Este'irnportaut dc s.bliniat cA, orclirtul clo rniirime peltru il cste 1()c rrtis' al'l':i o
vitezi mare. itt conpa.ratic crrritczlt c1c agiter,{io in ai)';(1nta cimirului citcl:'ic, 'ritr';':r l;;' i'lli''
r't:] r:r|lt
cle transport u esie cu mult urai lnicir,, orrlirrrrl clo rttirirnc -fiiirrl
10-r0 i.i (un calcrri 'ra fi cLat ':r l:r

.Bo
'-t'--D
r---r5
(:)

ronii negativi sint grupurile sau ?rtonrii

irrdivirlu*li tle clor', r'aclicalii-acizi SOn Di NO,.
Irrtensita,tea curentrlui este aceeasi in toaie celulele. ln acelaqi
interr-ll rle tirnp salcilia care trece prin cele trei celule este deci

lu, cill;ozii cclor tlt-ri celule.

liCt'r';r'i.

{'intii,rirrd cu pl'eoizio fiecare catocl, inainte ;i dupI, efectuarea

'r'\l i.r'icntci, plirl ca,re sc lirsir, si tleaci_"r, curentul un anunlit interval

2.3.6).

CI,

2". Irtlertsilatt'a crlrcllluhri':lrartric cste elcceztgi iri .'.cc1illti1c -'i si

-/1,:lrbiLral aiese, aic firL;hri it;r:

figura. 2. 15. b inLr.rrci"- - 1le(]r;i!'11'trl
srrtst ,lc satr'ilt;r si rr;.i prr:r, t''::, .i'
sarcitra si, sc acutnuirlz( ilrtr(l

s(

cii'.lil::lf

rlaic itrrltlitrrrl (i1(rclrorlil(ir ialre

Lrl
i rrt;'ir, irt t-cgiulc ( :,1 (' alrli:;
rrrrnriLlll ccior citLe itrs.

Irig.2,16. Aceeagi sltrcirri tlecopriu sec!iunea -'1'

gi B,una irt electrolit, a cloua irl lirul mctrlic
carc lacc legilura cu catodttl.

3". itttr-ucit ;lici irt'il'c sualirrl:il'

A St B alc cleclrolilrrlui, r!r:i:jil-/
firrilrri rlctalic cart' lca.g:ll t:aloi.' -, tle
rcst lln trrislir, srtr-sc ljll,ll pull'i-I rie
cal)tare sarciltit cill c 1t'tt-t'.',": ttzL
supr:l{cfc1c considel'a1e iti jtllt:''lltr
clej tirnp cgalc esre ttr;et:a,si ({ig. : 1t.
l)ei;i iittcrtsiialeir illlr.rllill1ui' .''-1:iia
esle accrcl,si itt oricrr' stcliltl'lc ;r l;itltrrlrri ,1n { (}rl,lrrcl ., i i -:rtrlt.

tralsportatl de rur ion.

intensitllii curentului electric

2.1|.2. Snrcina cleetrieI

-t'l*sur&rea

Se renlizeazfi trei celule electrolitice rl,rillti leslx'e1 iY stllutii ':]ectrolitice rle cloruril tle tier III (FeQlr), tle sulfitt dc ciiplLr (('irs't!r)
qi
azotat tle argint (.\,gTOr):
' cle
]trlectrozii tuturor c{riul"elor"sint bastonalc (ie cilltunc. -\st'zilrr
cele trei celuie electrolitice intr-rin;ir (fig. 2.17). tin rrstl'til tle:rr':i,trjanront Sc ntrmeDte in scrie. Tot larLlul rid con'.lucto]'i nsl'{el fot't"r:'fi
se c{}necteaz6,Ia o surs[ de curcnt.
Trccerea culentului elecbric constii in rleplasalca, oi-'dolriii'i-r; a
ionilor pozil,ivi ,'si negativi in soluliiie elecl,r'olitice 1i 1,i':t,ttsportul
;irij*i a't eiectroirilt,r.,'in conductorii metalici. 1ifect1l poii,1e 1'r ';bser;&t mai a,Ieri prin tlopnncrile de substarlte (fier, cull'tl;i:r'r'gi::ilt
L\

tr

'

i -.2.7

Fecli

CuS0z

AgN0t

t-. (lt:lttle clcclroliticc lcgi116 in scric. Accca;i sarcin:i, nlr.rlliplu al sal'cinii

clcclrorur)rri, trt.ce plin liccarc ccluli in acct'a;i unilate de tirnlt.

tti: iirirpr se poa,Le :l,fla cantitatea de substanld, depus,i. tr'd,cind r.alr()l'r'ril ini,r'c nrasra fiectirci substanle tlopuse $i rnasa, atomilor de fier,
r,.Lrl,r'ri. urgint, se poate calcula nuln.il'ul al,omilor clepuqi. Cri,lculul
ilrir,i ii cir pontru fiocare cloi atomi cle fier se depun tr,ci atonri c1e cupru
si sii.ie ittollri cle :lrgint.
iiczultri cr"r fiecare ion are o sarcinl ega,li, cu un urultiplu al ionulill ,le algin1,. ld. Fa,ra,rlily, care 2r, descoperit :r,ccastti corelatie, a
eur-itlerat,-o car pe o clova,d?i a existentei unei sr,rcini elementare.
l,rr, rlcpunerea, ionilor la catod se produce neutlalizar.ca sarcinii
lru,ri t iYe cu electrorrii primiti rle Ia electrod. Lrrrneaz:i cit, urr
:r,r-,r-1itsi nutniil t1e clech'oni este prelua,t de la catozi pentt,u depunerea
rr (1(.,i &toilli rle fier, trci atonli c1c cupru fi $ase atorni de argint ; in:,{:ri.i,ilrr]i"l cir, salcirra tra,nsportir,t:i de tloi ioni d"e fior, trei ioni de cupru
:i )i1re cle als^int este &cceasi ,si egalir, cu un rtrultiplu al sa,r'cinii electt" rtLjui.
liezultri ci'r irL meclie fiecarr: ion transporti, o sarcinir, ogtki cu a
ru'r'!1i iorr cle algint satl un rnultiplu al acesteia, aclicX, aI sEneinii
l).. ciu'e o are elt'ctronul. fonul de fier l,ransportii, o s:ucin5 egal* eu
rle tL'ci o-ri, ial'ccl de cuprn de dou5, ori aceast5, sarcini,.
1,n anocl se produce descirrcarea ionilor negativi. f)lorul, radicalii
ttclzi SO, fi NOB cedeazih, electroni eltctroclului. (Simultan se produc
r r;i,(j1 ii chinticcl. c&r.e nrl nc intereseazti aici.)
67

St' r.t,rn:n,cri l'u111 ul eti nti;clt'ea, prtl'titlgl'i1o1 itr t'lt'r'1lrtli1 r^'r,' -'ltlis6lulrri |1rgrlti. tlc'rltltunrt,r]rl (l(r s[rl)s1 illrtii 1rt, t'lr't,1r'l.rzi. St'1il,.r,., l'0.'ii
iorflor pfill ('tllt'1]1 t'lccfric sc ttutueiitt' t:{r'tt;'rtI i:ti.
l,tt'
C:rn1-ita,l.t'lr, rLt trlgint, 116rpnsI, lit, r::r1.oti irt c1'lttlt, ('1rl'(' colli it'
tat, rle lt,lginl cs1 r' rrrr rrrultiplu ?I1 nlrlli('i utLtti ittotti tli' ltt'girrt. itlrr"
pent1l deprtritt'r'it rltllti aloilt 1l'('L)tiit' clL f i('(:a,I'e ittrt iic irl'gitit 'i f it
ircutralizir,l cll ulr elcc1 r'on. rle lit, crrlotl. [-]trrrelLzi"t trli tttitsit' tlt'-''tirstnrr!,ir, estr llrrpoli i<trlt.lli (,u lilut'ilul llt'r'lc'<rtt'orri r:etla1.i lli'f i1'1 r1r'rlrtl
legati\ l)Clrtr'li treul.t':tliz:llt'. ltrliirir t^:ri:,11:i i: riit'ttiti ltt'ol)(,t'!i,itt"'il<rlt'
i,rire ,,, .t:t,t tit iCittrsri,si,r'rtttrirlrt q (.'(tt'( tslt ltt ltsltttt'tttii ttt'itr r'irltt!l
'| )t
nt , , l;t1

I):lcii, str ittct'1,t'itz;1 irtttizitt'r':l lrislrogerrtrl-.r! rit't.rritiil .,. ,irir',.r ii ,

rlcritllt'r.t. irrtt't' lllir"i itu ('\isti tlli,nsirol,l tlt' 1rtrr.1 lilrit,i rl,' -.r (.t:"",.
(lilctrit.ul cs1 (' ilr ll(,r,{i t,.tti: t{i.:;clii:t. -.\slrr}:t,r., in1r.ri..liJrcr.t,;r, t.;l,r,irriulru
sc fiic() itr1,r'-tuL lrit'irr (.?i1'{'inl r::i>ti, irr;si}riil1lti,t,rr, rir'p}:i.,;-rr.ii X;riritoliltrr tle s:r,r'cri ni. i)t'i rr lt,st:r,bilir.t'rr, lr'_giiirrr.ii t,ir,r,rri1ir] .',r_' !j!( tt!tt,
+

_-4;;q----_--\__
-----'L"_:,)
/l/

i
L

.i

pncle r', trst,e lLlr r:9ol'ir,icnt tlt'1tro1tot'tiortiilill.tc. liitstii'iltri, <lt'r'i.;r,ris:l

tleppsir itl Unilillcil titl t,iritlt ilvellt posiiritrititi,t'it, si, liilisutiirr i iri 'rlrli

f,ittr?. lt'tlicij itrir:ttsit:t'tt'lt, (ltll'{rni ttlrli ","r,rl,, ,,f'|\<', .pi'int(r !ti1e tt r'lcrlr'rtli;r:.i
1,1i1,. .\i'lr,irriliiir, rit:
_;ri lt
irr
isilli.
i"lrlii'tiai..
clglcz
}liclirr,el
{izittia'tttil
tllr
coprlrit,ii
,\r-r,iti itt ccll' 1lt't'trctlt'ttlt: o tttcltltli 1tt'trii'lt :l' iliii:'i111':i i,r''-,,-itl,i,cil crilrttulni rtlrrrlr'ir., (l('oiu'e{'o t'al)o1'lttl irrll('Illllsli, tlr'pii'r-, r]r'
'r,11 g111.trrrf tlt' itiLcruitilto lloourrosc:it1rl.
tlt' tttr ( 1l.l f'll1
'i tttlt.lt' tlcittlsli
('rli('iltttli;i
tle 1 :lut1;t,r ali dirtrct tlc cile oi'i illt'eii:iilll,lcil
"'l'' ,'i,i
irr
lt't)tl){'l'.
(leeit
tl<r
litt
irrt,errsil,irlerl c,ru'r.trtltltri
irl'irrt:i1liti. "l lc'('
trlal'r,
lll)ill':ti "; !tl
lttlii'I
trrl
ntt'lttrittrtrrr,
Ii
liir
icil
cler:tt'gli1
celulii
llollt'e
rnisol.r,r.i, intensitrl,lrq} clll.eli1rilrii, dlrcl"r es.t,r't'1 llltttt:t1r-i.
'
t,rn a,s1 ft'l tlc linl1)cllllet.r,ti lll csire l)r'ilclic, tlt'oll.t't't't' c()lrli r,r illl
Iittrit pr.,lilI.u :{ s(.ilt.,,r',l('lrtilr(,1(':t -tlll}-1:rlrl.(.i. l}q'l:litr :' lll:!:l,l; : .t

l,r,rr,ns1xrr,1 :r,t,ii

irr

ei

_\111r:trtr'1t'l'olo"it,t'silll C,orlslt'uiic ilrt lr:ii;:l rt,l1o:' r'i'r't'tt' rllt',','1,':t1,ului tit'c1t'ic tlt'tri1, Cel cllilll;(t. in pi'itr<ri1:iti, r:rt';.i Ili, il,ttrli('l]lr''ri'l1l
r,lectr.oclriinic eie irLrogislr'traz:'L itLietrsil?tt('iL i.'l1l'('ltl:litli t'li'r'l;l' r'll
a,jutgr"ul ilif itlril{)1" tlit't'trt pr'o1lol'!itlna,lt't'tl tll. I)otlri iiilill'i 111';rr';r r:r'nrei,re s('vol'st,tttilll ill $ 2"(i'i si il"1 .'i.

Sg citrrsidcrir nroniaiul ttin fig. il.l8 tr,lt:iii,rtit tliti rt sitt's:i rlt 'lll,'iii,
o ce|tli1 r:leclroliticii. lrn sislerrr du lllirci i)f itlll'c (':lt'(r iie lioir.ii' ir-. t';
hirlroggtr ionizat,, firele lrl()litlic(f tle lcg:i,tuli si, uLr llll)l)t'lirirr'f l li.
i)ei..1i;raycrr, pulllto]tiior de sll.t'uinit se fat'tr ill'iit ril't'ie tit'lt'gr1 ['.il:'..i r"''
lutra t,lecbrotiticli, g:lzul ionizill clitLlr'c plirciie liioltiiic(' si tttitlret.til', i'rl:
tltr-4, litngrri tlmii tiltl,;l ilrtilis nllmit cit'r'ttii tltr'it'it'.
6r.i

t..

I t.t
L 1-r.

,.-

./,

4 //
"^"*l-f, "
,,'/,,|' ii

,.,) ii/

l,'

v1

',)2

lri!. 2.1ll. {.:itIii t'lt'r'it.i,

'I'itt'i,liit.ri'ii

ric :rl1t'r.;rri ,t'r,lruir.' sii si, .i.r'l;lr:,,i';ti, .i!r

cit si itr inltrr'ilrt'trl sttlst'i. i)t'iirrrultl,.rlrt ri l,r,l.rri :i sil..i,i
lfl'rli';t' sulsci, .t' lttii!{'{i t' t.it't,t'il t. !i ti,tt,, ill.l.llt iirir,: i,::..
$-.t, r':i:ziL1 i,it, I tr1 i,li.it l[i r,iL i]t.ti.tlt1 ttlt,i ,,r,i (, ,i{.r.r.:,.i
si'r'ir'. itr,.,i;l:lii1rrl rlirr ii:;it::r,'t.i.iJ lot.Lii ii.,1"7.i,,-: :
estc ittiiiir't't'rrl rll,o;l,li,(,1', oti,;it(l(,s('trrli,t..;t,.::- : i,i. .,rt,
eS1 o lr.t'tt,:lsi.
l,xrnrpl;r.

prirrr;ir',rrii.
=..

Sll

tlltt'tcljlrtt

r:i

iitlll('.litil

i.i,iLi

!,, ' r., .r i!tic

rrr;
l,ii: -.ilL-,i- iiiLt1sltljl.lii
,t :.. .r 1, . :r tlt
i riui,iir(ll r,., ,llr ,,,

toliilii

2.ll.ll. {lilcrri{,trI eleclric

l/.

../-

n1ii1t,l {rtr, rlc

([(]Ptlst).

!,,

trra,i sus ('st

srrbsta,;'ii

it
U'

i.6 ('r' l ;, iar' .rn,:l rr.L r1r'

i.l, lrl,.lti.'i...

. :. .,r

.1.,

1.tr

'

lLrl :tr

trir'rltjr..
;rItlriIiU

r; r .rL !rrtr ,-tri

,:., r,,,r,illlrlr. rlr
;,t.t,,, r;.ti

I
I i,.'i ';t ' ,'trf
r,,i: t:, l ,i
i

i ,\,
lt.

'

'!

it,(
i r' ' :(l''irr

,.r' .11';

lsti.
ilt sit:lir'il, ll I r.l l| .,r.rr', ,i!,.-t i(l[1] t,r,.trri ri;,,r

atl sr

ltirt. i:rt ii)I'i :llr r i:ri i.lt rll( tr.i.i (' :;; L- rrr;l irl rrt r:t1 ! ., ,Lt .rr - ,.
lt)r1l ('l r ;ui !,lli,{.rri;rr.
l0re
:ir.i I (ijui ;r,,.,iii ..
l)iri:i.r lirr:rt.it .1, iti rrlO,.1:t,sci1).irlii1(),. :r iLj-iiiii,,:t u ,l,i:rlir
1011 r,lceit-.rni 1t (.r,lrrri rjl,t't' r)r'liil lrotiii r si iLll lllrji,6r ,r. .
lIi(lr't):lrrl),ir.pl;r,ritriIit
s{ :l]t I rrrti-,rl tri'rs;rri'r".

,]

il(.l

De-a lungul circuitului csterior, de exemplu, purtS,iorii de sarcini pozitivi se decerilalti spre borna pius
- irrtl uriL cfgctll chimic aliarcurcrrtuiui
depinde, ca ;i aite cfecte care se vor sturlia, do
ssnsll in caro se cleplaseaz;i purtiltorii de sarcini estc necesar sd so alcagd un sens al
Curentului clectric; Itrirr convcrtfic s-a, ales ca sens Sensul in care se deplaseazi purtd'-

IJeci crorrstanta (lin (2.2) ale erpresia

-..irastati'- s1;rc borna minus.

segeatd

toriidesarcinlpozitivdirtcircrritulcxterior,ceeacoestemaroatpefig.2.lScuo
d,e-a lungril

liniei inLrerupte.

r :4-.
11

il.3)

111

Inlercuirul (2.1)) irr (2.2) sc oirlinc

:L

in -._Q. nFt

2.3.4. Ideea de discontinuitate a sarcinii eleetriee

Cea cle-tr, clou:u lego a electrolizei' datoriti, de, asernenea, lri

M. Fzr,r::atlay, exprirnii iirodul cum depinde coeficient,ui de proporfionalitate din relt4ia (2.2) cle n&tlrra substanlei care se clepune.
Din cleterminiri e-xperimentale r.ezultd, cL prin trecerea unci ftcleia;i sarcini prin celulClc clin fig.,2.18 rnasa fieci,nli element depus
d.epinde dr: rnasa a,tomied, (l) !i d.e valen-!,a, elc'rnont,ului (3). F5cind
eldctroliza astfel incit prin celule .\1i l,t'ea,c;I o sar.illii' { = 96 ir40 couIornbi sc constatli cri lC clectr'ozi se tlcprlnc cit'e uti iirol rliu substanfa
monova,lentit, L12 moli din subsl,rultii, bival:rrrlri ;i ti;3 moli tlitr cea
trivaleltil, tlr-ipi, cum a,rati, titbelul ulrnit'tot'', itL cllt't so (litu rtlzult,iltela
erpcrimcntalc- pentru cele 1,1'ei clerncnt,e carc s{l clclirrn in celulelo

din fig.

2.17.

I.llcrnerttui
107, lt

31,71
18.6

Drrcii ,l csle rrli.ts?l atgltliclii, (e-rprirnatii in g1 iI elcmonl,r1lui ds

vabrrliL ?r, al,unci prin tr,ec,olera unei "qarcini dc 9{i 510 coulombi, l.a
eleciltldul'unei otrlule se d,cpuno o masil, de Ain, grlrmo de substan.t*.
,\ot,intl cu l|r .qilrcitln, {/ :96 500 C (constanl,a lui Fnraday) relatia (2.9) tle'l'ittc: porll,I'u rlt'gint

Ao.: l;I'z
pentlrl

ciuill'tl

pe:rtlu fier

Jl-

l:

7,.7'.

2
.t-.!e

_fr

r)

Cortsecintl. Llonlorm detelrninlililor crpelimerntale un rrrul de

iorri monovalcnli transpolt,ri -F coulornbi, iuul cle ioni biv:ll:nti
deplaseazil 21 coulorrrbi, iilr unul de ioni trivalcnti trauspcllti 3F
coulornbi. IJrrneazir cii sarcina electricrj, trebuie sir fie nn multiitlu
al sarcirtii unui ion nrono'ialcln1," Aslfel, in 1 8133, I,pal'c pentru 1n'inl:1,
t1at5,, rlatoritil, iui lt:llirdfl,)'r irlecti, tliscrorrtinuit[iii ur]ei r]ririrrri fi;rir:e
currr este sftrcinlr e]ect,r'icii.

t.il.ii. -\plicat!ii [chniee uh. rlectrolizei

l. Gall,artoitcgia este tehnica acoiterilii nnui mct:rl ulor, ,.nlodaltil cu ull altlll rczist,ent lli, a,gcn1 ii chinici trorozivi. St: llce trit;l1plarcu, ct'ont(t'euj ttt'q,i)ftateu,
u'Ltri.rc{t olriei,elor'. Obiecl,ul
carc tlelruie :rcoireliL scr'\-(r;tn
tlrepb cit,lotl. .li)lectlolitui iLt't:
ioni zri ntrlalului (,r1 ciu'c se
acoperti, plovenii i r.liu rrnotl ul
uct.i1, rriel,ir,l llrnorl

ficrit tliu

solubil). in fisura 2.19

prezintii

r_r

ccluli,

utiliza,t,ii pcltt'u at'gitLt:lle.

Ionii de a,r'g;irrt, sin1, ncutraliza\iIa a,nod (Ag+ ; c--+ Jg),
ia'r atornii tlc atgint sin1,
oxidrr,li la, crltud (,\g -; c- *
--+ Ag+ ) qi 1,rec in solu{,ie
menlinind conccntralia

t;L

se

trlcctroli'r,ici"r,

teia in iorri de algint.

acesFiS. 2.19. Cc.luli cicctrolilicli lienlnr lrr-liinlrru.

t-[

'i

{)

ia t.slr t,chnica rcploducerii in tuei,al ll utlui

(iiplrlrri) {'xr:tlrtil1, rlitttr-un rnitttlirll ulcr de rnodelat (glti1ls,
rrurri ;rlrsi,irir). lfiprrrril (irnblicir,t, ini,r-un stral, de grafit conduccare conlinc ioni
tol'), leg;r,t 1:t' l-,:ti,orl qi rcnftrtrdll,l in baia
"1u"1rrslit,icil
clopia, sc acopelil cLl un
zr,i rntttlulni tlin ca,r'e l.r'tlbuio confeci,ionti,tli
:.

{iu1l;uurpllilsl

oLrieci,

sbr'..r,1

gl'os rl,':

ruttt

tll.

'i lllqrtl,romt.talull;ill" llste o rlltnui'ii, a lnct,irlurgici ltrin (rilrc so

obqirr itt.:trl1t''ltt slartr thitrlit ltnri"t -flotl!'s:i,1'(] ilt 1,r.'httOlogil.l.
, il,tf i:trtt't:tt. ctt lit'ttlu i. (lutrl'itl lrllll . <'ltlt: t'lritl iltl' ttrlrile ittlpulit,ii.i, ;rrr ;trullc ii qtiliztr,i iri clcr'irott'ltttir'i. lrlittd I'r'rzi.tir-ilrilr: trta,r'c.
Crl .trt:ri lxrn

trirocerltrLt pentt'ir lrLtlil'it'lit'r' (')ii {' t'ill'illiil'i'lt c}et'tlltiilicil.

r,rrlulrl oir.r,troliticir, .se irt'l'Il soltrlil' tli' -rtt1l'itl tit' t'ilirt'it iu iicicl
sui'illl:r,' tti tilrtlrLrl tllectroliz;t'i' r'ttpltli rri :tlll' ;tt.'t;ilt' ('riii'1"'rl!o ilr
a,rr,;i.ii .o1ulri1 ti'trt itt stllul.it'",l rr.i'it'il1l'oli;',ri i'it'itttlit st' Ll i.'iliiitlui
!ni,,i. lliia,li llrrii ih elrllr'Ll si'1i(]ntntllzcltz;i lrt i'rtltllltil ('ilt'('irt iil'i'1lttlttl
lit,,,, '11ly1i r,.il r foii,lt, rlt(lrliJl'tl lrttt'. S,'oirij;r ill filrrr,l lltiri" ilr'{'iti}l'lr
t,r ij !iiit'i1:rir. iil, 91),9'lb.
', i"(']tt,r,t.1''',,, ,y,l.tt);!ind:,iiti.. (.'til't'ii1ttl. r';tt'l' il',.'i'tl 1lt'itr r';,iit1rl 1.ttir.'1te
1'rrl rir,',, .i,rirltr i | 000.(l) r,r'ioli1iii t.rii'l' rlizoivr"l o.lirltti rl.' :tIittlli::itl.
{::.;r: r r.r.ii;iii !rt('t}l.ilt('ltli.lrri,iiul iil st:it'i'irlltilli
itr'1tt;ttlttl t'rr','ii,l(|
\,.- r i r,rt;ri iuin rti.ul'.:r{'t'(' tlis^. :}.:llit. SliLll ru'l:ltttt',i ri 'lril,.itti
rt.lr'.11
.lir,,',.i;:1;r \,lr'r 'ii' rlt'rrilr*r'l.zli lit t'ltluti.ttlttit'sl'ttclt,l'.i1;,litt;lit.
r'li',:

ii'

,,1

'l ,tl,-:alt'sea.'i
| ,;':.'tirbune

f)splas:tt'ca ot'(lorlir 1i t put'tlltci]'ii()r' ljol 1t' li 1;tirit:r krr-trl si tlt'scrisli crt fltctolii (.rit'{' rr rir.ir,rlrritni rrr iltrirctirl r.orrsitlrllri.
in lier'lrrt' l)uti(.1 :rl t.iirrl;rriui i.lt,r.1r.ir. tiirl rrrt,rliill i.nrrrsllli.ir)1. st
l)ortte toilstllti r,erl,ot'ul irr1i"lr.i1;t1r':r (.illlrLrlrri J'-;..\.rrlrt.; r lxlr.tirtontlui lle srrlr'ittri iroz.ilir,'ri iiiiilt irr rrr.r.l lor.[rt.1iorrt,;rzi rr iur.iri :1,..= qi.
Sub irt'1irrlt'iL t-iu'ilrului ;rnltitor.ii rii, slrr'rrinri, llrtzitivit sinl rurli'trriiii t,rt vilt'zrr rrrrrrlit
T:. \tont r,otisitlt,tit (J trli(,t"t -ul)t.ltt':tql-L pltr,rri
17
de nlie A-I ltlliitlirl rli, nrir.li .r()irliiillr(l lrrrnrrl iil
irt ctu't sl rrrlierrr rlr,ltlirs:r|t,ir pril 1.r-lirir.ilrlr..
I
Sulil'ltf ittlt t'ot'ieitltt1r-r i:r \ (.r'1(,t'11i,' f tig. 2.?I).
Jlr iirici'r'irlLrl tlr'liiirir Ji pr'iri supllLl'rrii
tlcr,e unil'ot,nt u sirr.r.i llj _\{/, ruultipltr ;t l
salcinii r'lcrnt,rrl iu t'. I ri utiit rri eii 11e 1irrrll,
tlnilfttell (kt sul)t'itfirlil . ol'iprrrirli {,ltl}t s-ii
-'.pu:r, t'sttt 1t':t\'(rlsitt;i rlt, .;rt,r.jtliL
f (,/
rll
I 11. I'ttllitrilii
I

I)t'u:t'et'r,,(.('ris1",.tr,1r,:i. tit,lrirrrlt. tk''r.i.rrtitl'tt slllil'rtIc1.t'i slut. (-.{,("ir r.t, t'str: rr,lrivllltnt.

ric otierrllllcir vilt'zri lttrr'l :ilor.ilor. ltlitr prrrrr.l ul
rilt1, tirijlirirelr lrsll't'l llt,lirritl-r irr.r' (.ltut(,1('r.
r-r'r.1ot'iltl. (^sl(' lltr \'(,(.lr)1.. -\ort:t lrit'irric
irrlr'orltrsti. rrtttrtil J tirtt.*ilrrtt rlt trrt'(,ttl. s(,
ll()1{'liZtt ( ll .7 ts ;ri'r' ul1l1irtr':l i1]il])r,t'l](, lt]('1l.tl
}tii1r'111. rlttlli (lllll !(' rrlrsr,tvi sr.r'iirrrl

Irig. :1.:l{). fll, r'1r:cli:lt :rlllrtii;r:lili:.

J(1t 11
_\_

l,ii, ',-;i 1,'rr t'ili'('1]1 rii:ri i'lt'l:'1i'il clllll('i('I'iz('llzit gloll:11 I l'0('{'l'(:}fL

.
.l-r.:. t,;r'iir;l l -:r|r'i;iii iil'i!;1i'-() r.,i.'{'1inli(' 1l'atlsl tlt':rltil't itl rnctliuI
,r,,j, iLt. ,{}r'. i,'.,;i,tl, tnit'ilto Iitt riit, ittfot'itilrl,ii t'il 1)t'ilir'(' lrl l recerea
l.)ir1 j:'iioi'll0:
lii'iriti-tLit illiltitlj[ !]Ull('1,

l'i!.
\:lr('iilil l,irzilirr-r sc tlt'p1e:rlrzrt Itt r ilt'zlt l;ltt itt stt;,111,t; tt t:l::l' :r:,2:tll'r l'r'fl)frl(li('itllr Irr o !i ritrl
cottiirrt'prrrrtlrrl l'. \ itt'zlr
,\1", t,.(rlit olrlirrrtl;i ;uin
ittsutnlrrt'lr r ct toriltlie rilrzi lor lttlin(,r l)lrrl:iL()ril()r
rit sitltirur pozitivii si illlliiirli|r'ri lrr rttilriirrtrl 1rtil'lii[017"

(2.4,!

(.lalcrrjrrl r'c(:1()r.ului r.ltrisitirtt' rle r.rrr.err1. :

.,r).,\'oirrlii eIc:t.lt',,Iili,',,. ir, fi,.,,,rr'(, l)Llli(,1, [1,(.,(: ii1 i1 (,irtiorrii rrit ;ii
ailioIrii. l'itr rr ' .i /r.- tltltltirrirl sirlr:itriloi t,lcurentitr.t'1lozi1ir-t', t,eslrcctiv
ncgal,iYc t.lin rrnill1t'lt tle vr.rlutrr. l)nr'l ilorii st' rlt,jrllsclzir irr rrrn4ie
Cu Tilezelc ?.'.+i t'{,sl){.l..lir' ,' l,rir,1 il1;t.ii rlt'srrr,t.irri'1 ]tlzitivl'i r,ir1g 1r.ilver:-qeazit ltttilrttt'lt tit'snl)r':rla1i irr llull(itul trolrsirlr'nr1, lt.illtsl)or.t.ir
st.tI'cina_,r -t:ij'j irrrrrorI rror:eslrnrrziil'r.. lrt'rr1r'rr sirlt.irriL Jrcglrlivi, gi,rirn
lt-t:'tt- ) t'r i.i 'r.'.- r.lilelirl(l r,il lrrrtrlrtl iri -st,ils. l)t,r:i
J .-

at.,lt

,t: , ',

tt

_,t'_')

(2.5)

l:
laJ

al vitezei cu carc se deplaseazd

qi notintl cn do* r'ectorul unitate

pult'il,orii incdrca!'i pozitir',

-i

r(,r*a*

n-u-)i,*'

-nl'l\.

('olltI'lr lui

t:.

Aplicnfii. 1. Ltgd,tt.tya/in.tre inten,sitatca ctryctah.tlu.i c!tt:iiic si 'ltttsitatut de cuvcnt.

Da;:. l-sa,rcipa trarrslroitati, printr-un fir mctalic este distlibuiti uni{ortrl t1c-zl lungul
up ui s :c1 iu rri

trans rci'sale

<ie

arie

l, tofi elcctroni i fii ld

uer{a cintpului

tra usportafi sub infl

paralel cu axa, atunci

Rezolvind

in rapcrt cr !,

rnd?
d?

ta-

? 14 . 22.
,2. 10-6
to-6
3,14.

Iriecare moi avind :rrasa ,4.1 si rt7 {num6rul lui A.rogadro) atomi de cupru si presupunlnd ci fiecare atom t:'une 1ar tlispozigie uil electron de concluclie, numirul rz al acestora ln unitatea cle voiu;:r ra fi egal r:u nurndrul cle atomi din acela;i 'rolum. Deci volumul
l,X
p liinrl densitatca, tat +'t -ra fi calculat rlin relatia
ocupat .le un niol este I: :

;P
9. 103 - .6 \l:.

'
f,4

t0A

dZ
44

3,14.
Jrlf_l

---

0,B.106

42.- 10-6
ru

i, cotstante. Fir:ul a,rc sccliurrea trausvcrsald

dearie l. NuntiLrul cltrctroniior de conducfie din
unitatea do 'zolittrt {iirrd rz, lluntS,rul total clintr-o
porlinnc rle lurlq;.nte I t:sta nAl' 'Iofi electr<lnii
ile concluc]:ie trcc prin scc-liunoa dirt dreapta in
nare

i.22. Pcntm ctkrrtlul vitczci

i:r' illtlrsport in func[ie de dcnsilatca dc curJnt.

.if,I

aiomi
1013

elecl

rno)

. ln-3

roni

atom

- -

Le-

3,4

elecironi
1028

---;-nlr

mol

17e

tintpul I

t::-'

A
nt.

ele:tloni .
C
i,J . 1.i:8
i,6. I0-1$
,r
_1."r_]

oeea ce

i*- t ---;

9Na

t/

0,3. 106

lli "

l]r.:!iia1 ca c1e cnrent este in ai doilea caz cam de 4 ori mai mic5"

X:i:: .

ll-,1

lnlocuind aceastA valoare in (2.8) obtinem

II

(2. S)

nr

volunt.

cazul cclui de cuPru

"z

nAc

Dxemplu Sd, se :a,c'rle:e viteza de antrenare a electrortilor Ce conduclie io

firul de cupnr riin ere::lnli:ll r:,recedent.
Pentru calculu]-ii'.er'ri sc ::l71,\zcaz.it r-ciatia (2.6). Dcnr^iratea tle curent fiind culoscut5, trebuie mai inrii sa se aile rri,'ri.rul rle electroni tJe concluc{ie din unitatea de

44
iar ir

ti

I,

10A

A,t

nA

::e c,biirr'

"

I:xtr}rplu. I-'n fir- de alumrriu de diarnetru d: 2 rnln cstc coltcctat clt un {ii de
cu:r,l al ciirui diatnetru este dr:4 rnrn. C-are estc tisnsitatca (l{l ctlrrcilt in {iccarefirdacS,
prlii el treco ull cureilt clc 10 arnpeli ?
' Conform relatiei (2.7) rlensitltea de curent in cotrductorul dc aluminiu ests
-

nAlc

- rn -

-tj

i, :

'-

b) nIetuIc. Purl,ii,torii fiincl elecl,roni, ri, fiind riLrrni,rul lor in unitaie c1e trolutnr clensitatca (1e Curenb inl,r-uir puil(l],r unclC elecl,ronii
arl r_i1,ezlr 2,, Va fi
(2.6)
I :
ilr:!'lti

Interrsitatea curer-, ,:::r:i ',':L Ji cortlorn <lcfinitiei

justifici

! 6. 10-5 _
s

a{i:n-'a1ia ,le la r}rse:-/alia lo, p. 66.

2./r. Rezistenfa electriei

Sub actiunea unui cimp electric rezultat in urrna aplic5,rii unei
tensiuni electrice, intr-un mediu eonductor se stabileqte un curent
eiectric de o anurnitri intensitate. Yaloa.r'ea intensitilii curentului
depinde e-le mecliul p:rrcurs de purtitori.

t)

7S
Tri

intr-un rnod cltt'itcteristic. I)e accea

t,lt-lrui n s;"1 sin inl.r'urln(,ri, o rtririllc crll'rr st"i tl+rst'r'ic catrlilativ rolul
rrirrtiriltri r"oitilnt"tot'. Actastil rnirrirne este i'r.:iste nta elcctricii.
(

1r;6111:1'l{,r'u{ ilrtr{'r'r'itre ust,fel

!.{.l.
I"r'it,i

lil,i'ir,aiuril l'tzirletr!{'i uirtri (i(trldtrctot:

fit'ui t'ottt1nr.'lttii (lic.

ilttt'e ltollrt'Ic Rr ;i Bt
1, rnt"tsulrtl iit' lr.trlllt'r'ltlclr ul '1. 'Ien-

?.2i3. a,),t'tlttct'1'lrt

tt"ur.^ f.iti i:,.rt'r^lt{ rlt' illl't"nsititttr

c cilitir lrr voll,uretrul l'. Se calculeazd, citul d.iulre U ryi

dintre B, qi B, cu un altul. In gcleI,
r.:rl, r-irlllr.rii citului sc rnotlificii. R'epetarea operaliei d.uce la concluztt,, r.it in func{it tle concluctor Se Sohimbi, valoarca intensitillii cqrenl lllui.
.irrtlc borntrle,1/, ;i ,I3, str poate inlocui cond.uctorul rnetalic cu
un t,tcr:irolit, rnnntiirtlu-sd celula din figura 2.4 ToL astfel,-intre Bt
1i 1i-, st' ptutle rlorrL2r tlispozitivul cLL g-az ionizaL din fig. 2.18.
ilr toitc tirillrilt' sc constati, cir, valoarea raportului clinlre ten,'iLrrrt';r. r1e lrt cr,tpctele mediului conductor qi intensitatea curentului
r:rll,r.-1 1r,lr.t,ulg,-' este dependenti, cle Conductor., qi cle Starea lui fizic[.
l'errllu u1r anumit conductorr in anumitc conditii clate, unei t'enii colespunde o anumitl intensitate a curent'ului.
'iLt.rr,ri
Xi-it filesc s5, se aleagii, acesl, raporl, ca o mi'rilile care si, c:lracte,-iti:zt: conductorul in privinla acestei clependenle.
]lii'imea astfel definitil, caracteristici, contluctorului, se nilmeDte
r,'::i ;lurtlir, electricit,. Relalia t1e d.efinilie cste

-iriirrrir.

{:

t,sl

:rj,r,ri sc irrlocuit'1tc cotrtlutltt)l'ul

a:!'I

(2.e)

Lrlillatea de milsurl sc ntrmc.te ohmt (silnbol ()).

iiczistenla este o mitrime flzicd' ce caracl,errzeazit' compor'l,alea
q'lr;l1t|i (macrofizicS,) a conductorului tlin punct tle veclerc al depenrir:rriri intensitir,lii curentului ce trece prinl,r-un conduotol clc tensiuru,ir aplica1,5, la capete (rnilrime macrtlsctlpicit').
llirr relalia I : fIlR se Yedo cri, pentru o l,ensiunerl:itit, ilrtr:nsi[.i{tca culentului Sau sarcina care trect1 pritttr'-o sec{iune a con(luctorilhli raportatir, la timp este cu atit Inai male cu'cit rezisterll'a este
larili mict. Cu alte cuvinte, mediul concluce cu 1,1,it, rn:r,! [itrrr cu gi1,
rezi.tenla e mai micii. Din acesl, moti\r, mS,rirnelr, itrvc'rsit rezisten{,ci
ie trtrlne$te cond-uctantx, (G)

a:--.n1
[-Irrilatca este:

inkerupdtr
b

Fig. !.2:.i, a) Un artnjarqlall{ qxpcriincnlal i)clilI'u ttr:isularca lt'zistcn{ti

tnui

(siernens)'

Ilirr relat,iu, de definifie a rezistcnlei reiese cd, pentru mitsutarea

ultt'i rezisten{c cste nevoie aqada,r cle un ampermetru Di de un volt-

contlttc{ or

fr) Moritaj pentru studict'tia tlcllct:dctttr:i I't'zislcn!ci uttrti cottcluctor dc

g't'ottlcllic 1i naltrra lrri.

It)

[G]sr:]() :O-1 :1S

(1.10)

Gusta.-z ()hrn i

17117

--

185{),

fizician german.
71

metru. Figura 2.23 inclicii un mod de aranjare a aparatelor in circuit,

in veclerea determinirii rezisten{ei conductorului pus intre B1
qi fr. In cele ce utmeazd, vom adopta acest procedeu, ih ca"" ampermetrul este montat in afara porliunii BrB, aclicd, dincolo de punc1,ele und.e se conecteazX voltmetrul.
1-.,a $ 2.7.4.2 se vor adinci problemele pe care le pune md,sura,rea,
rezisterilei unui eond.uctor ari,tindu-se incl o metodd,, analizindu-se
in ce caz este indicat fieca,re montaj.
Obsermlii. 1'. P"elalia cle definilie (2.9) nu poa,te fi interpretatX,,
proporlionalitirlii tlirectc sau invelsc a rezi,ctenlei cu tensiunea de Ia capete" respeetiv cu intensitatea curentului electric,
deoarece rezistenla el,erctricii este o caracterisl,icX, a concluctorului"

in

sensul

2". Din relt{ia de defirritie se

d,ed.uce

I:-Vn
pe care putem citi

c-:ti intensitatea este direct proportiona,lii, cu tencapetele conduciorului cu condilia ca rezistenta acesttria
s5, rlmin.i constantii,. ceea ce este adev[,rat mrmai in anumite ee,zuri,
ilupi, cum se rra, rr-rdea la $ ii.1 .
Cincl r'orbim r-lespre un conrluctor, refcrindu-ne Ja proprietii,lile
trui rlin punct de vederc al lezisten{ei pe czr,rc o are. il nunrirn rezistor.
Rezistorul este tleci lrn elcment r1o eircuif , iar rezistentn, r)
rnirime finicit, cts:ar:teristir:ir. Iiezistotul poa,te fi similolizat prin

siunea

iiri

i.,entru concluctori d.e lungime qi secliune datfi,, cum influenleazd,

itlialul din care sint fdculi.

r) Un cursor motril (C) va-forma un conta,ct atruneci,tor astfcl

ii.r.ii pe firut -ts 8, se modificd, lungimea I a por.tilnii.de contluctor
d,e cuient, menlinindu-se aceeaqi tqnslgne- (fig. 2.23r b)"
lrrrllu*rs5,
' i\o alcS,tuieqte
un tabel in care se trec citirile la ampermetru
(lungimi ldiferite), tensiunea
i-lr pentru diferite pozi!,ii ale cur"qorului
intensitatea curentului scade

i,i,irriirincl constantS,. Se observ5, ci,

rlrr utr num.ir d.e ori cind lungimea conductorului cre;te de un acel?Ei
rLrrnriil de ori. Rezult5, (v. relalia (2.9)) c:i rezisten{a conductorului
\.)rl,iitirii, d.ireCt proporlional cu lungimea Conduetorului, coea ce se

r-:Cl

ie

2./r.2. Deprnden!* rezistenlei unui eonduetor omoqen

tle geerrnetrie si natura lui. Ilezistir,itatea

Pentm a studia .jum depincle rezistenl.a de forma ;i de natur.a

eoncluctorului, se trtilizea"z:a un rnontaj identic cu cel clin fig. 2.23,b.
Pe suportul izrl/ratrtr 1le r,.ale sint rnontate bornele Bt) I]2 se lipe;te
o fiqie de hirt'ie gr.l,datii in erentimetri ryi milimetri. Se stucliazii, :
a) dependenla rezistcrnft:i rltr lungimea qi sectiunr_':r, conductomlui ;i
* Nu sinl t-tcir1-c|

rit is,rrflqnrra

un fuilcles mai spccial.

:ifllrolurile -IfLflJLIL,

si L\\WAA- rlesi tneori au

n-L

Se schimbd firul dintre -Bt gi B, cu aite fire, din acelarsi material,

dlr. de sectiuni difel'ite. Cu fiecare schirnbarc a firului, lungimea
lriirriltind, ca qi tensiunea,.aCea\Sir Se constatd, O alt5, intensitate.
llriLllsitatea curentului creqte cind seciiunea:l , a filului cre;te. Peci

j".l

ia

la

sernnul -d+- *.

fo
tu

ir

R-

!/

lr) Alegem conductori cu aceeaqi geornetrie (aceezi,sr rungirnc I

clin metale sau aliaje diferite qi ii montS,m intrcr
intensit|,lii curentului indicii, o schintliilre ir
Ilodificarea
-Bo.
',i'
r,.ri.tenpi circuitului intre B, il Bz. Rezulti, cii, in relatitl car<r
rli ltzistenla conductorului tr-eb1ie s5 inten'inir, gi un factol cill'o si"rr
rixlrlilne d.ependenla de rnaterial. Pentru a-l intloduce s-a,r' ptti,etr,
11',rr:tda astfel: S5, presupunem cit se mii,soarit rezisteu!:l unui conihl,,tol de lungime qi secliune egale cu unital,ea,. Fie p aceasti, rezisLluii. Un conduCtor de acelaqi material ,si llcer-rrr,qi sectiule unitate
rl"rl tlt'lungime Lva avea o rezisten!|, pl deoarece s-a stabilit rna,i sus
r:it, {l - l. Ooncluctorul din acelaqi material, aceeaqi }ungimc I qi sectiilire ,4- va avea d.eci rezistenta

ri'It,.r'cliune -{), dar

R:

o+

(2.11)

Il,r:1uint1u-se experienla cu un cond.uct,or de lungime ;i secliune unit;rt{', fabricat din alt'material se va constata o altir, r'ezis1,en!_i,.
In relalia precetlent1 p apar,e deci ca o mi,rime d.epinzind d.e mateli:il ; p s'e nirmeqte rezistiiitate. Puezislivitatea este egal6 numeric
c,u rezisienla unui cond"uctol cle lungime ;i secliune unitllte, confec?9

lionat dintr-un anume material. Explicitintl pe p $i transcriintl

unitd,li se obline :

_ inltal
r^r
LFlsi :
:

Tahelttl 2.1
llezistivitalea unor materiale la g0"C
(temperatura camcrei)

!).rn.

,4

Rezistivitatea rnai poate

cu

fi exprimat[

mtn2

in

(compozi!ie procentuall
sau temperaturd)

10-6 rnz
Argint

IN

10-6 O.m.

Unitatea () ' rnm2/rn este mai comodX cincl

conductomlui in m $i sectiunea in mrnz.

1, 6 . 10-8
. 1,0-3
2, 8 . 10-8
5,6 . 1o-8
8. 9 . 10-8
10 . 10*3

Cupru

I,7

,\luminiu
Wolfram iiurrss1r,p\

se mirsoarii, lungirnea

Nichel

Obsayualii. 1o. in afinnatiilc cu plivire la rropor{ionalitatezr, directi ;i in'rersir intrc 1i, I gi -,1 sc subinlclege ci mdrimea cle naterial p este aceca;i pe toatc
direcfiile gi constant5, pc or:icare direclie. Sc spuire ci
rnaterialul este izotrop ;i omogen cu privire ia aceastir

proprietatc. Itelafiii (2.11) este (icci yalabili ptiiurir

ma1r:rialc omogene gi izotrope.
2o. Se dovcrle;te erpcrimentril t;ii daci in1en"^ilaiea

curentului nu esle prea rnaro,

Iric

\{ercur

9-5. 10*8

trIanganirr

42 .10-8

-\ichelina
(loirstantan
Clr;nrllichcl

,{4 . l(l-s

49.10-8
110.10-s

rclatiat"

0, 062

a,

rirnine valabilir ;i pontnr clcctroliti. inl.clegindu-sr r-rirr

1 si,4,lungimea si set:liuntra col.:anr-'i dc (,lectrc)]it, asa
cntr se vode irt iig. 2.2{. lllrportr}n1a:rct:stui {apt rcziriri
in posibilitatea ailiirii rezis!i'lj1a1ii eloclrolliiriri, (iin

lr'lalia

ic rnraniri

Silici

(:t(1

),

Ni(65),

Fe(2-.i)

(1E.c)
(1E.c)

17

(!.07

-.j

1l), Ni(a)

il u'cl

f,J,032

n .= "i'

cru(84), xln(

tlu(55), Ni("15)
Cu(60), Ni(40)

( 18.C)

0,6

rr

Ii0r)

sfictai
l\{io:i

l()lo
i01r

Cuart

75.

-_

1014
1015

1016

Fiq.2.24. ltetafia (2.11) eslr:

talnbilir ;i pclrlru calculrrl n'zistenlei unui clectrolit, rniuirrrile

din f ormuli avind scrrtnif ica til
de pe liguri.

ii prin explicila::ta iui p,. -.\ szr, sitt ctrk:ula.t i, r,,.is ti'/itAliio clcolroii{ilor dirr ralrt'lul i. l. trlilt, s('
<lau ;i 'rilloril<: rezistiviti,tii pr..nirLr nrct:rlr: sl ;r1l:ijc
ulilizatc frL.c'/r)nt irt elcctrotchrrir;1.
o)rli rtrrt

Iiremplu. Si calculd,m rczistenta nnui conducior de cupru lung de I hm pi cu rlia;letrrrl

de I mm.
Dintabelui2.llrri,m ?:1,1 .10--80.m,restul rl:"rrimilor din rcla]ia (2. 111 fiirrd

cuuo:icuta-

sr)auia, ale e5p1,r51rl

'd2

3,

l{ '

lO-G nr:

--

21,6

I
llsLe intercrsatlt si. se faci conrparatia cu rezisten{a filanrcrrtului unrri bec
care cste de 100 O ;i arc o lungime rlc aproxitnati.z 1rn.

cle

loij \\

-= ,.lr

I ) s0 \rede cil, inl,ensitatea,

?-

(.urentuluicstccrirltitnlirinlittccjucit
l,ell{iune aplicati lrr (.:ll}r,t(,trc unorl-rlt_rntluclori
Iel1te mairnic, p,rttr.u aceerrDi
tlc n;iiu; Jil.cririi, dar
tle aceearyi georletr.i.. 11p s.'urne;triconauctiaiiiti.
ffi; i
1

6 ::_.._
D_^

80

linintl

iuriisuratii

in e_l.n1_1

sau S.rn_r).

J)espre subsl,an{eie c'a'e *u *r1 p

a.icir, o concluctivita,te,
r':r,r,mflre sc sprlne r.li sint tttai ttittluttibite.
'rai.mic,
-ru pnvrm cu aten.t.ie tabel*l 2.1. obserwirn
ciii, rnateriarele sint
:is(lza,te in ordinera. cre$terii
cru
cit
coborim
rrateriale rnai putin conduertibil*.""ri*ti'itri1ii.
ili t"rr"l***o -""#., intirnim
('{)ntinue citevft gru}re
cu linii
care *u varori ibp'opii}te tr,te'-irezis.ivitri,!,ii.
a-c.I8?

t1

cotuluctori' Cuplul 'si r'hrmiuiu

Tu grupa inbii sinb cei mai ltuniAn
ori mai pu\in coil{hrcti.tit t,chivrlunr*, .fo'i'fi"""l;i;
"inli
p t'sre Lct.t'tninrti in
"u*
t,i1. Tlcbuic =',-r" n'""1 i;*;;il":Jonto't'*-i'i rle icrnpela'Lul'i rl+ c]rc
ttepenaenlr'
luuttritc cilntliiii' t[ :tiltii"J'+':1,.i1"^'1'ti"
t'"r it au impurir'i{ile' De
p*;g;;f;
det'ernrinurcl
ile vu!rlocul)r t*
cll c&re s-a--luerab pentru
cxenll|ltl. pt''rll:t' tle'-c-rrllru io'"i*J'oriz["C-iLptu'1
inflirst'ial obi;'uir
rti:. t,rbt'l u*'" '*"'t'fi'T'^f]'lo--t o rr"r,. *"n=itrii mai mare' in sctreral'
r'e :ezis[ir.irare:r ,t;'"ib
sc cxplicii' qi rczistivit:r'Lcir
irrrplLlii,'iqitP rrlirc.; 'l-'ii*''iti'n'":,,"1:;
o rniirle
rnrr'.:rli:rjc (siupn' ufrnal'oiui'.1
;;;i;r.
(louit'. (:auesorii c[r: mntrri:llo cu
" ""'it,'itliirrr,'lc
'r
slirpc sint trecutc
ro" r* pdirgrnful 2'4'5'
1i'7t-.1iirif25s' \''orn i"";# ffi;;;

turii este constant. 4i.,gl0 pentru referinlii, un punct A(To,

gTgTplI ^.Tr_:2?3.1it I( ;,i po : 1,56 . 1b-' fi: rn, p"i")t(T, p) fiind un puncr orrecre,
fo-'

? (!c-o

,'lf-ll
r{-V

IJ
4t_ql
-

po),
de
'
locr"ie,

FO

r0

n.n',i

eonductomlui nretirlic
2.4,3. Ilependen{a rezistivitllii

dc

temPor:ntutir

di. figuril 2.lii st l91t* obserra'

de.-,' clislrozi*r,iv ca acela cl-escris
,r* t"r.tp.:r.n-iiiii-u, ci-t' rezisliribrterr'
il;;;;
nrr.r,.,'it
ur.
$elirl,u
{-.rr

Iri{.2.:;. Un

montni
sirrrttltr lrentnr a ccrcctl
rlcn-cncLerrla rczisl eltlcl

/c0

rr n'rLi

,{ -

variazi. sc tnoditici

fost ob-

Cutba din tig' 2"29

ninrl.r- d.e temperat'ura contlucborului' p"itt'ti"*i"iia'le'tempe*tut'ii

cuprului
-]i6lvini

"

I(.
"'i'iiii'"i"*
.$i"i"ziio
abrot[re inrre citivi,"^;;;;";;
p-"1!:^:drnit'c intr-un
*"
asmet'
o : f(?) este op,"pLfi" "*it*ptl' direcf prongr-t'io-1a^1ii'-intt'e p st
irrerval tlcstrtl ,I" ill; l"a"i*i[;;tt intrc ireapt'n qi axa bt'mpera?. Pt'ntrtt tr,sttct tleirit;;i;';;gh-iuI
82

c,trculiiLd

a'dicr,

punct

c}e

Gruficttl funcliei

W ,)A

/000

jt1j

-,'f,)

? _ iln pentru cupm :

relerin!;l : :i,l *'pune t curent. clcpe cufbii.

varialia rezistir:itirlii pe gr',d este constantii. Bezultit

F:Fo+atT-To),

'sr

interrsitaita cntcrltulur'

70a

FiS.2.:6. Graficul lunctiri

cstc

intt'oclusi, irr aPri allati

la o ternPel'aturit cunoscutiL. (lind tcnlPelrtur.a

ti,*t,i

condlrctol rlt letn-

nernlurd. SPirele

50c 60c

2N

rle uncleo clinrl factor pe

iur

P: iofi
-'J
L --f-("
?o - ".)l

)trotind s! po : c se gl:fine

Fo[l -i_ s.{,? - Tdl.

e.IZ)
leg:
este
varialia
uniti,!,ii
tle rezistivitare pe grad.
."
^I"--T^"?:ji
nrvne$te eoeficient
fr., se
rerrnic ai reB,istiaiidlii, fi;d-o'"oiutr"r,d, ea_
r':r'cteristicfi,. subsdanf,ei. aceasta
afiimalie este justificatd, expe'iF

rxlenLtrtl
peuL{,r"tt

ti,ve,tzlr.

Nlglijind .zariatia rlimcnsiunilor gcometrice prin dilatare

putem
noua

se vcde qi cI' a cstr: dif'crib

nrir cur'l)tit' din tis,' 227,9o+"ap'u-\i'rir,t,i'
tlt't'p[e' se moliiilrri",ri*i,rir,*^ Ci#icele,'fiintt

'i':nir iinrlui lil

'ii"ili'*.i",i,#';"1;i;';;;'''iii".,li''-"''iltiftl|;H**-;ul

):
Plumb

'!i )'i

1_ [p-Pol
I po I L'f - fo]

r-r
L* tsr

Phtina

ier
Fier

r ;) ;!

li

Fis. l.-, . J.tcPcntlttrlit rezistivilllii

rlitt
pr,,r't li collsider:tla iii,i.,rl: Pattlt ttr-t
diIcrilo'
tttcl:tlc
ll
,iitlcrite
illsrr
tig. :.'l{i r\te

1tr'he-

lrrlui"urrirn t ot' sc tlalt va'Iolermrc

'';i,.,'rtt'{icit'nlulrii
d'in
tltllteli:r'[o
fr-n,ttu rrucle
2'1'
1lr,belul

4, (K-1)

Tabcl'ul 2.2

-A.;r:ir'l

,{^irtltlL1r1rl

3,3 . 10-3
3, 9 . 10-3
.

+,0 l0-3

upr"t

-5,0't0-3

r,^r

0, q . 10-3

['I,rrr:' li:

6 .0.10-3
,1,5 . 10-4

N r ln"^,

W'rifr:rtn

a.,

NIat eriahLl

rl

(l{rrmurulu
ljl!--.1
il- Srlrcltr

II

\-i.t,gottilt
Nichclili
I ( orrslanta,rt
Cr',,mnichel

--E.5'10-'

I
I

3,
I

11

I
I

-5

It

;;

si la temperatura pe care o calc'l:-L'r.

Po: Po(1f aAI)

tO.r,S. tO-u

: _ {.t000
1

_ ))

))

^/

'a

'':,tr;'at.i,. in aplicl,rca rr,ialiei (2.121 rru se

lacc 6 gr^q,,21,i lr,,qi;jinri,lila.tar.ca
Irrrr(irne (/, cir si in sccrirrrre l;.
1.

i,i

rulrri

-{iste foarte inl,elesant si se observc

rl.r'ix rnijlocul labelul*i 2.1, p"nt"u c,r.c cii materialele din Erupa
s-r, consta,tat o rna.c rezisr ii'ii,u1.', au ur coeficient
t*'nic-ite"iernpcratririr negativ. Aeeasta
r0r ri"111111111 mic;'rarea
.rezistivitr,fii cinrl terirperaiur; ;i"$i; pr,opr,ie_
l ul ,.:, este clrractcristic:1,
't,' r'r n:lniului, siliciului, car_
1rr11i11.,1 qi altor substante

nrunil.e

]i

l,

(Ii-1)

.
-- 4,3 10-e

I
102,

no

i.:.r r,'zaria,!ic insotnrrati", care depiudc nurnai de

rriaterjal.
r

(loeiicientul termic al unor uratcriale

j.ur,'iat.'l

obtine

scr-ie, notincl rezis_

11

11

\-/'

1lo

LO

(sari grtl-t)'

tlc t ctttpct'allt

se

iirnbolrl

Ru*,

sint.r:zisrivitifile la.0"c

-! rlicincl relati a (2.12)

e.m _ : r(_1
0'ur'K

in lurlt'rt ilrlii I

",

n
ft,

coeficientului t'ormic al
rezistivititii este

tcmperaturi

sr:trt,icon[l,ttctoar:e,

(lii,r {lcpeuden!:r, rezisl;ivi-

lfi"C)

( ts'Cl)

tcmperaturi,pentru
.r"rrri(,0nduct,ori nu este
lilllalir, adicii nu este cle
lrr)i:rrir (2.I2).
{;i t 11 4"

. 10-r'

2.

10-4
10-5

0.2 . tO-t

Vas

.i,{./r. SrrpraSrreonsta,tiillpa'rLeadejos'Lr't:lbelului'cit'pentrutllia'ie:rcil'ot
J'irU"i"t"i 2'1 coeficit'nt'ii
;iti# "ofo*oll;";l;i"t"
(1 -3)'' La un alia'i
tenuici sint tntt t""i'"; cji"-ua oroi"t'tJi*ii"ite'tii cu temperal'ura
cLc riDul maogooil'-ti"*i v""ialia dil*bi;;'importanfi tehntL:r'
e"*tt eit'etn ac mi*i';"""';;;;* "

Xewar

conductibilitatea

compozi{ie specitica?..-u'il

;*t -;-;;

r'edca

in'$

2'6'5'

si

de mi'rimea,variagiei rezistenfei'cu'tonlperatura
Flemptrr' Pcrrtru a ne da' seama R a unui r"-iT"tl"rrtu* aflat la temPoralrrra de
calculiln la ce totnperat;;;;;'ttt;;it
0'C ctegte .cn 10]ir'

84

,iLudiul dependen,tei re-

ziiririt[1ii rle tenrperatuli,

t ig.2.2g.

=-z

Oexpericnf{cuaerlichid. La introtiucerea
Ir, i.-.-.r,u,*'
*a turi ilit;! ;i i; iiii,iiil,lffi:1
ft",l'lf ::9; l;i, i',1lii,Xlll,l1
1.1 ^.
obscrvarea unui
ir'{r'|rrrlen foarte intersant (fig. 2.2g). rn experienlete
de electricibate
iv:t:uate pentru cercetarea" compoltr,rii' conauci*ir*'
"rr
i" heliu
''r ):t cllt ce,
l,r, r,,\r.., la

3:t

B5

a .tlescoperit aparil;ia supraconduclichefiat, trf" Kanrer'1irgh Onne#

:
iiifrjiiaiitlcit"hrn propria lur descrierea fost d'e 7i2'i ohmi in stare
.,Valoarea rezlslenlei merc'urului
topirc spre 0"C cu
lichid[, la 0"C; e-rtr;ltpolaleii' de falu'liluf-rle

::xt:il'i
* lls:1llltr1,'lllt
ri:i:*l::tl:'fi;"i$.:i*1f;
"1i,:
tnzit'l (Ji'!l'c a
nr a\:ea-o
ca]'e
po
ir'
t'ezistenf
ori
t','ooZr
COf eSPf

scd,zut,Ia 0'ub4

ffi;;fii

.tiio

premiul Nobel

din valoarea Po cale ar

t*,l't;

aYe&-o

t;:,",;.i.i"1ilt'".Ji#il'i1

;:'d";;;.il
':utnr'" I 'i::,1:
t'czi';f itr;i,':t sttPelioatli

"
"t,rrteitt.
bin' tle'clit'l'"r[ e-sperien{ci
,-^'orr*"ti^i sc'idelea' bruscir' -a
""i.i -1111:l*" ii'i.:ililt,i:.1:
^',f",:i
'*i=r
rle tclnpcla,tultt:,

nlterioare au [Lf ici r';ir""ir'

i'""t."1"1ot4 tic ]a t:'rle eotttlucsc:rrle t'irpid (tetttpeiittiiGr.^
.l,rf ',.tn de llruzi\ie) cilc dtlel'lrll t
.to('tn:Il
t*i"1n" caltrctt'r'ist'icit
scit iL I ezlsoa"^ *t,l vlliat ie lrnt
ingust
irtte^-,'l
i-iii,iir ilil'-fu
-

n, +.t h,? {,'i

i(K)

1,4

itJ(ii
rirr a 1{} i. r'rtltltr
1l(n'rrr(rrltrl
!rir*z!l''i"
:.i;
""* ;;i,,'.i"**-'ii'
tr't'l' ;Lr'
.te t,,1't,'"ol'nlrrtl:l'rljll'tc) l;'
i,r',s( i

1o

21'-t1'r

2.4.5. Sernicouductori gi dieleetrici

tn $ 2'2.3 s-a arxbat

cf,, intr-un crisbar electronii pot

r,rrunivele de energie. DacL sint ]tr atomi qi tie;rc ;;- ocupir,
, elecli'11, in cristal sinr rzv etectrctni ca;;l* 0'K;;ir;;"rwat ;r" riivclere
i"ll;).:
nivet, conform *g"lti;rt" -cte'plincipiul
l;;]',]]].-t1, s.rnL..Vril2
".i,r:,$oi.po.uo
niyele
t,ner.seLicc.
j,,,
cclc nf,,2 uivelc _to'nind Jy'
1.,,r11,].
'r, i:zl
l)cl.tnrse rnterelulabc eu berrzi inLerzisc.
i:'r'intr-o a,bsorbtie
e'c'gie se p.oduc tranzilii de crectrorri de
j:i' lrrl ni'ol Ll a,ltut. de
sc-i^{eiege cL tra'zilia unui erectron nu se
ur1 niv,,l rre"ocupir,b sarr incornpler ocup*t,. l)acii,
ll ljr-()
I l*".,tlccii.
1,9
r)tt,!t(l:l cxish-r,
ir:uivele ncocrtpal e. cel nL,r,i u;or se poa,te realiza
t'r:.ire

,{
I

-:j
cs

9'2.?]"
ele ternperatura (fig' stt.P)'(t-^

.s

ir' llullleftt'

i"n,',rttan,,l
tttl
cil cYrt leltlpelltttll'l
r:upr.itttlc
rlrrrir"tol
Tabelul
(il,it
nte'
i

a)

.o

t-

tr"anzifie-

q/

r\l

I aDittt -..)

'X'emperaturi

dr tranzi!ie }a srtprltontluctibilitate
;\1uminru

IIct:riril
'Ic mpr r at'r;r:;

ositor

3.69

' Ii

* II . f{anutlirigh
lui, irr i9{i8.

(-

Ilercur
l

1)

L--l

ru
a

i'lr:rni;
,)(,

in anui tgiZ.

ru

*I' n

aon[lur:l

prezintd, fenomenul d.e supraconducl,ibilitate.

o stare de ordonare a clec_
tranzitie;
deas*Dra
-"iliii"*"",,
aecstei
{.el'ireraturi eklctronii se rni,scii tlezordonab. iredt.u
*o_
-i.
riii'.conducLibilitx.tii,-.r. Bardeen., rr. N. coope. ;f
H.
schrieffer
r,,:r primit
sl,.,rea- clc supraconductibilitate este
a,vurrijor' ;i.lr,pare sub ternneratu'a cle

-'llli
,n*iitiit'Jit*
il. i';)ffi"r?;*:l;;;',;1,i": -"'?fi,""ffi?
u,l
.

l{u toate metalele

Irig
{,1':rtizili& pe

wml

77n m

2.;J0. I3cuzi pc.r'isc qi interzise

i' cazul un.i

(l) si scnriconductor (c).

rnctal (a), izorat'r

ni'clele libere cu energia ma,i inalt[ din aceeaqi bandi,,

nivelele neocupate sint mai

r-!rr-';lrece clifelen!,eie (11. cnergie piriri, r,i,

Onnts (1353

1926),

iichlf irlrca lr'rliuiizician olantk-.z A rr'aliz-al

cu.

Se pot prezenta situalir.le din fig. 2.i10 in ca,re regiunile ocupate

elcctloni sint halurate. in ca,ztl'it, o micii, energie este suficientii,

risticir, curent-l,ensiune de for.ma datii in.fig. 2.32.

Observiirn ci'i, irr
l,lrare, se dctil$eazL trei regiuni. prima
intervatrul in care tlifererrll,
de puucrrlial este cuprins:"r, inl.rc zcr.o qi aproxirn,ativ

trece electronii d-e pe-nn nivel pe a'ltul.in aceeaqi barlrc$'

*ir,-ele ntocupite (regiutiel nelaqulatir)'
ie"*i*. 4eoarece eristi,
ie
astfel cle situal.ii sin1, conductoare'
tntillresc
la,
cfr,l'e
ifatel.iaieie
rr
l'czistirilil,te rttir,'i, (priruil grupil,
lrr{..1r'liciot. czi,r'r, rru
E^ii"

pentru

a,

2E

V;

graticitl

"urul
2.1).
tabelul
*-f;i;;i

b. ,,trr, lrer.,csarii, o energie mult trtri r'ltre pontru a tr'{:ie

*t"ctnoo"r pe un alt nlvel pelnris, deoarer,.' itr :Lt'eeali ll:lntlti, titl rruli
c,u t1isint nivetre-n,:ocL,.pat.,. linrireia necesarii, llr estt^ ir(:,lllll egtl,licel
irrai
:uppljoil]'1i
jos
balltlr
din
cle
r,'I
lnil,i'
tihll
riir
intre
terenia,
,ryi
un
obi;nrrite
lorrtlilii
este
in
r\{irtei'ialul
i;;;'i; b.ncla rutrer.iua,iir.
absorli{ie
printr-o
,lln
,\utnlr'i
i:rL[ar,t
d,ielectt".t]c.
-qan
rd,u conductoTr
pot ob{ine etrt'rgi:t l."l.li"-tli trecet'ii
ffiortrr,ntri de'crrergie clec.tr:r-r'iili?zi-qtivitntt'a
uriui tlielectric cste tle
io'uir,rntoureil Lranrili pelmirri.
titbt"]ttl ?.1) carn tle
rlin
grupfl
i)l11.
{ntr1inr:r,
o"Ai".,l ftfto - 10x6
10to :
1tll3 nrli lltai ttt:.t,I'e ttecit la melale'
l-0

-t

pl'czeilLa,tit irl fig. 2.:)0! c t'rt[' itsemitniltoale e'u

tlltirnir, sitnrr,lie
'rtrti
liitirueir, beuzii-interzistr, l-/i, este rnai m'icit'
pt".oi""io {t l.
'-f.Stiet, enelgia sLlplinr'irtir,r'ir pentru tl, &{lttco tllcctlcxltl tlilr }laitdu
perfnisi. r.,,'r,.itlt,tutir r.rJrr)l)lel ocupalir ttt llltttttlr,. tttrrtitorr'c t's1t'
f,i*i"t,''i,.n. t;,;;'ii,,.,,trir:...'ti,. r,r,,rtiplu, tttrltriulitl .i;i.trr-Jrcltt' t.rntll
conductibilil,:ltea. :\stlt'l '(f cDrnpoil.li gelrrttt'niul si siliciul lvezi-tan"tu :.r1. eii,r'rirtel'istirra esentirili tr, irnol luttelia,le sc'mit'ondtlr:('eeib c{r'.
r-,ir ltrzistiritateir trtl;rtit: sri scae'll'i, clt tu]llpela'tltt'il',
iororlo
())
"*trj
2'2'
tn'l:elul
dili
eipilo,it, dir,tr:]e expelinttttt;l,lc- tv- 'i

intcnsitirlii eur:(|nt.ultti elet:trie

('ondtl('t(|r
tle tensitttleft irpli(latit
Xlrintr-lrn

I (Nr,
.A

r,

ll

e;iire

l.l

:11

'

]111;1111j

tl segr,cnt

2.5.1. {,urenttrl nelllttotl$11}

trTtilizintl iitr t-'ircnit (:i't, itt'cl:l tlin figurl l.llI, irl ('i{le ie fo}ttse'1te'
oll lln
,li-"p,.,ritl""l c,ri hirlrogerr ir:lrizi-r,L elin figurrr, !.18, se rrrii'solil'ir petrl'r'u
sulenl'ului
intcnsila,tea
,iirriri"*trr,f t:il seitsibil irnilirrmpernretrtt)
,tlt"itt* vr;loli alt. 't eusiltrrii *iii('rlte In, r:lt'ctrozi cu ajrttonti dispoziti-

I/
vului Jr {in{i?ldt'iLt. cu litrie intremptil,) (v' $2'6'6)' .\'olttrrtrtlrti
t'sltl torts-

rni,soa'rl-r tensittll*'a
1

il trl,it,.

',,
t8

dintrt' plirci. Ac{iunea fact'omlui iuttizllnl'

tr)upl-l ii-rlegistrtl'etl sttf,'CeSiI:.i ; lui I

tur,.i,lr,zl'r s-Iuticrll. Se rl'trlilie () cill'])i

penlnt,lit't::tt't'.lt'trsiutte

'-= ,l(,1 'l' lrrtrrrili

f-r'

t'rt't':[rlte-

,r.i-

fir-i :

2.1-r. llexrerrrlenIa

Petttnt- sitrtlirrl tlcpt'rrrlc.!ei Fiij. ?.:t2. l)cscl-Llr,:rrcl .r,*rr{.rratlj

I... ttl|t

illir-ull

t1r: clr.:r,ptii, ia,r

functin I:/([i)
I -= ltU

li: iii;rrl o constlrntli. liezulNii

,.

s.

g1rz.

scr,i*

In accsb i,ntertal
ttLert, r:u,rertttt,Iu,i.
tlired proportiono,ki c1L tensi.uttttt Io
^cst,c
r:n 1t,rl :l r ut tt,tlur:totttltt,i,
frr,ctornl
rle proporf ionillita,te liiincl conihrc_
ilr':i ;r .
t

rr

lp

ri.,; i !

Sr'

1tr

rit,l6. st,l'i{'1

lb:--:-.,:

L't It

ccrnst.

tl r'r.r'

r:Lc-.
R

(:j.13)

B9

Depenclenla d.escrisS, d.e relalia (2.:1q) se numeqte legea lui Ohnt

prbporlionalitatea inliensit5,lii curentului electric in func";pfi^d,
iie Oe tensiunea aPlicati.
u a""^l"giuie rezistenla nu mai e constanti, $lProPorlio'atritatea constatatd,-mai inainte nu se mai respectl, iar legea lui 01im
ale tensiunii
;;-;"-fii ,priA. Peste valori de aproximativ 65sauV creqte
impel'constantd,
r5,mine
curentului
anlicate inteisitatea
;;tttbii. L"ur,*tn valoare a curentului, practic constanti,, este nuutiti.
i,niensitate a curentului d,e satura,tie.

qi

Expliearea gralicului 2.32. cind tensiunea dintre electrozi cre;te'

ionii ryi electroiii rezultali in gocesul de ionizare sint supursi rinui
dirijatd,, suprapusil'
.i*p ifio ce in ce mai intbns (-d cregte). Miqcarea
mcrt'u t,:ai
antrenare
de
cu
o'vit'e25,
face
sc
agitatie,
ffi" "*-de
ciin
recombine,
se
sd,
timp
purtxtori
au
io""". I)in ce in-ge mai pulini
curentului
piir,cile
metalicel.intensitatea
ia
ajuig
;;i; ce m*i mulli
f"riXtorii sint "protinii ;i electronii p9 carc iil..consirlerfrm'
Utilizind
"t"ryi".
dr=#ib"i!i ooitot- in s6cliunea.transversald,-de arie
putern
scrie
(2.6)
qi
(2.5)
reialiile

I : jA:

e(tr,+a+

n-a-)A.

sub acliunea forlei electrice ionul este accelerat. Dar, molecuiele

lui
fiind foarte nu-uroase, drurnul ionului est'e barat gi inaintarea,
Lilnita
vtlezeia
limitare
o
impune
ce
prin
ceea
ciocniri,
este rri"atx
A"pi"A", ll d.'e md,rimea intensitdlii cimpului electric.si creqte. ocl;r,tit
a-"ru. DacX tensiunea se motlifici putem considera cd, viteza ionului
ai"""t p"opo"1,iooalzi, cu intensltatea cimpulgi electric E: i.' :
"itu
unde k* ;i k_-sint factorii de propor{ionalir.a'ue,.
;"tJ air- i :-tt-.it,'ionilorqi au valo:i diferite
i,riiiutaptt
-j.or1ul -p'ziti-';
disttrpftl
Uld, tJ fiind
Dar E: -Pgltr}
""*iti
gi
electronul.
rbspectiv
lrrrotonul)
intre plici. Inlocuind, se obline

I:e(n+k,+ln-lt-)AU

analog5, cu legea lui ohm. Dacx diferenta de poten-tial c]'(rirt,e

expresie
^continuare
curentril se limiteazd,, deoarece nll se pot l,tanspc'lta
in
;ri-.ritj purt5,tori decit existS, penlru o anumitii actiuner presupusi
constantd,, a agentului ionizant.

2.5.2. Curentul

fn

pld,ci
90

eleetrolili

ilin fig. 2.3I se inlocuieqte. sistemul celor 6"r-rui1.

o 6"*, cu "electrozii de cupru in care se afl:i t"url-

montajul
"u

in

fat de cupru. se procedeazd, ca in $2.b.1. xntensitatea este mx,suratr,r,

cu un miliampermetru.
experienfd,-de acest gen s-a,u oblinut clatele incluse in
._.1,1t"-o
La,flelul care urmeazd,:
012

0,4

0r6

0,8

1,2

2rl

3,0

3,9

6,2

respectd, legea
^ iic vede cr,-dependenla
iuctependenti,
de intensitatea durentulili.

lui ohm, r'ezistenga tiind

:i.5.3. Curentul in metale

lrontajul-din fig..2.81, in c&re se inlocuieqte sisternul de plr,ci cu

un fir metalic mentrinu-t ia temperatura constantd,, se poate
utiliza
pcutru a stud-ia dependenfa intensitilgii curentului de'variagia
ten_
;siunii aplicate ia capete. D6oarece rezisienla tiruiuilsti
cJnstanti,
'constati, cd, intensitatea curentului este direci- prlpoigio"*u so
cu
teniiunea, adicd,

-I: 1
n
,ca,r'e

este legea

lui

g.

Ohrn. (relafia (2.18)).

9.5.4. Fonna Iocali a lcgii

lui

Ohrn

conductorii metalici,omogeni respectd, regea rui ohm. r_.,egea

Irri
in"tre mxrimile *'*""oriri"u]'}, u ;i R.
?11:: ^1-{11".t}..j",o_:+den!a
trebui" ll-i corespundr.i, ;i o relalie jntre m[rirnite
*1,:l!"rrl-"9*buri
r'':ir rc. rn cerc ce urrneazx
y.oy.pune in eviden[L aceastS,
rezisrenlei
f""gi*", "eta,tie.--qi depenpropor{ional5, de arie presupune""'cd, reTistivitatea
",...1,*-PjllY?-^pj:qgr!ioaalit5,!ii
iste
:n:1"]:..t1yf,"s
ar'r'c&iI ailt in sect'iunea -4 cit qi de-a lungul porliunii
de
conductor
cle lungime l.
x'uezistivitat'ea este- o proprietate localf a firului. p
are acee&si va-{.oare
pe toate clireclii]e- coi.,ducto"ului o'moA;;i ir#;.
ileirii;
.{3.11) ca ,si iegea tui Ohm (2.18) implca :
p
const.
ot

Aeestc constat5,ri leagd, intre ele cele tloux, feluri, global qi local"
rle il clescrie starea contluctorului parcurs de curent.
ca urmare a aplic[rii la capete a unei tensiuni {/, prin conthle.r',i,or
se stabileryte or ciimp electricl fntensitateh n ? cimpului,_defil,iti,
in olice punct, este hceeaqi pentru conrluctorul omogen. Se itrr,atr-'
scrie cti

U:NT.

Putem scrie succesiv, pornind de la legea lui Ohnl

".UEIEA
,-!
'-{
"'I
tmpri,rfind plin

AP

n.

Insi

p qi E, purttitolii

.':irt

(:.1i1'J

tlilt,oril i, omr.tgenitiitii, pultiitorii cle sarcinti se tleplascirr'i'

J. I )eci relt{irl preccd,entX, se scrie

r':qsli-

niar cu

7 : "F;

t.!.i:t")

()hnt li ,,1n"rexpresie cilre poar.tir nurnele de .forma loccLld, a, legii |ui

crie legii,tura intre c^D2a E qi efectul j. DacL este tnai 1]12l1'Llr lieutl'u
o anurnitzi intensitate :r, cirnpului electric ,z* se obf ine loca,l o clt:'tsit,:r,te de cureut mai mare, qi invers.
Exprcsiile (2.13) qi 1i.ia';, una dind d.ependen{a intre mi'ir,riie
globald /, t/ ;i ll, a <1oua arirtind leg5,tura intre miirimile j, ,E 1i o,
sint echivalente.
Legea lui ohrn este o formi particularii, a d,epend.entci cirl'fr .,e-a
interes-at in acest capitol. Dar categoria conductorilor la cltl'e se
obserl'it, aceastX dependenli este cuprinzratoare qi prezinti 0 hiliilg
imuoltilnl ii unctic:'t.
'in ccic ci urmeazii, ne trrom ocupa rlai ales cle contluctoli t't.i.r*jotintl legea lui Ohm, a,sa-nurnilii conductoyi ohmici, elementele lit:iurt'
d,e circu,it.
I'tr, regin't permanent I suu i st'nt conslante in ti'mp'
ot

;i

pul,erea tr.arrshral,t-r irr eireuit

irurtitorilor ch sarcirtl

cli,sbribuili uniform. Pe suprafa-ta transversaii, c'onfortn rela{iei {!'T)'

egalitu,teir, precetleltit, se scrie introducincl conduct'ivitatea o

i:oE.

eireuit

Pelr'ru l. se pulea cfeetua rleprasarca dirijalii

a p.rtiitor.ii,,1, 11p
sat'r'inil in or.ice rrrediu cr_rrrcluctor irl*to,rua"sor
se efecluezc uri jirr.r,rr
si
meca'nic. cir'pui electric
transpor'. tr':ursferii,-purr[,to.ik"'
"r"n "*"rl"ii;, to"1"r" "il;;;;iqciir,ii cre
trctru;* r_n'
prirneirscii, rlo la irfi, sjstcrn tizic.--"'
" "",".gi" il;;r;;ir";'l
rtr p'rir'grrlfclc 2.ti.T qi 4.2 se -rir, a,riita cii, pentru
deplasarea p.*,rir.xislcri{t. cir*'ului clccriio ii"
19",i1:'":
acest..fapl, tlupi, curn sc.\.a verlea, riu"st" nea,piLrir,t l1eees:ir.i,r. i}ar
schirnbi, corrcluzia r:ii. ril.[
transfer d(' cnergie nu exist,ti
electric.
:1.6.1. Energia

Dar in fir. clatoritx constanlei rnf,rimilor

in

"""""i

se obline

l_:_,

2.6. Transferul errergiei

relrrezentat i'fig. 2.83, tt intre Jr'rnelc:l;i

,? se
^^,.iimo,tajul rnediu".contructor,"
co.ecteazi'r'
nu
ar.
i."pu"to"!lrt.llr,r."
,,rr,uro*"
'n
Ilin acest rnotiv vom figura
a, circ,itul,i pri'tr-o ..c'rie rreagrii',-(cu p-or.etj osraci;."""rJui^ir-.rte
inir.;'1,;;n;i;';iB:li:,[,;.,ri,;.;;;,1;
constantii, v
v,._!' figurii poreu{iaiul p"""i"r"i l+"o*io",'r*i,rare
^decit a,l
-B i' &stunirr liei'naneirt_ care s" stairiieEr,e.
frie y'
interrsilatel

crr.cntului. Dcoa.n,i-jr"i"niinlul in -[ estc l'iri r11;11.1,

'u'ctului
decit in N, pultritorur-tl.t' surcirri
l,iriiir; "*"* ,,,-,rnpir.""r,i rrirr -r
in B ar co'tribui ra, sericlere:, poiliiti;luliiiilJ
;i r.;'fiH;eii 1;r1{.E11_
liaiului irr B. in act,r:r1i,r'o,r. liirr;r'"r:n",ri n*gudi
tri:t B
in ,4- arm.ri.i pote'1ialul.in B'{i i:,ir;;;r,oir'.r} in { l'r;l'*,:;,,.,,
(i'
ambr:k:
*izuri
o :lnumii;'t, sarcinX pozitivzi clii1;ar.r: Cin ,{ op*"o-'ir-r'-H
xi
orice -purti,tor iransportii o .,i""i",i'"r",,,"irt*"r';
.
tipul al acesteia. pentrri,reptasareii-rui, cirnpur electric"".i; '' ,rul_
efecrrreir,z:-r
un anumib luclu mecanic.
Q - ne cste sa,r,cina, total;i citl.c r-,stc,
^Dicl'r,
transpo.tal,ii, i'tre -'{ ;i B iu intcr'aloi .lu ti-1,
tensiunii energia cirnpului electric ail sci,dea t. orlr.tti cr: scirle'e:r,
W

cu

q(Va

- I/t) - ne(y^ _

yu),

i3.1ai
era,ct luctul meca,tric necesar
ltentru.antrenaretr,
sarcinii
iie intLer
-l ;i 13. -{;:r,airr, transportur purtliiortro"-.i"**uilion-#"ir,.pririr
sr'ilderc a to'siuuii. se crplic,'i;-ii,,r .ic cc
inLr-o cxpcrienri ,trt, ferul
celei din figura, 2.1 sc constatd, .,gararea*iirtiri;i;';;i".,ririelor
sferei ;i carcasei elcrctroscop"r"i. p*iru- a asigurJ
uo'-"r,"girr per:rnanent, aceastil scijrlerc tr.ebuie compcnsatii..
t_r

p*"3t"9 fi trans;
Cu cit se micqoreazS, tensiunea, cu atlt 9""ryil::
mic[' 1ielult'6
mai
ce
in
ce
ai"
ter:,.i,ir purt[torilot Ofi""i"'; "*i"

timp este tlin cc in

zeta,

c.c

rnai micd,. rntensitatea se retluce trept.lf

lu.

transporta.ea i' reglm pcrmanent a purtirtorilor de sira:. Peltru

cini
din^ por{i'nea de circuit ittatfr, in cutia
s[
se trlnsfcre cle ciitre cimpul electric energia ""og"d, "ii"-icccsar

IY:Q(Vu-Yu):It(Ve-Vd

sau lrutcrrea

{2.74')

'II-

P.-r:I(Vu-l'r,).
+'

(2.15)

Curir se qtie de la mecanicS,,

joule (J), rcspectiv in watt (W). cncrgia qi puter,ca se nrii,soarri in
Se nrai utilizeazd, unitatea kilowatt-oril, (kwh)
1

kwh :

103

W. 3 600 s : 36.10F J.

2.6.2.'rrarrsf''ntrrea e'crgi*i tra'sferate in crircuit

Pent.r o tensiune aplicati ia bornere .4 B are cutiei (fig. ?.J3,

Ei
a) e'ergia transfe'atd de cimpul eicct"ic p""txto"oroi
ar
trebui, conform legii conservirii energieii s[ pr;;;;;;'iliJ .sarciua,r,
creql-ere
a
energiei lui cinetice. Dar., in medie, purtr,torii se migci,
unit'11..
Energia primitii nu se regr,seite i''i-ardti;;;i;Ei;i";r';i*"
,, pn'ri:L_
torului. !'elut cum este f6tositx^encrgia
raiiisp;;iii;
i,u,sx
de
cirnpul
electric pe porliunea de circuit int'ef
b
a"pi"ai
u
de
ceea
ce estc in ,,cutie", Tigura 2.3S, b ihrstr.ea,rX dit.ei:r.p"*ibifitr:ti,
"*;'"iior
1. Sitrt conductor"i, de esemplu, nrr,talelt.. la care iLpr,oal){,
i)treaga encr,gie trarsl'erarii
certirrr ;; ;;;uil#'r.,i,jr"i. i.,,r,sri
^esre
conductori si't rezistorii. intr-uir rezistor tt;;;ilil"
due, in cea mai mare parte, ta m:irirea ampiit,dinii ;'i"rii ;;;i;i
lor in^ jur*l pozifiei. de uaiinn"u,-oli";l r, incfrzireaoscil#ftr.1-t"i't]
conducto*rr'i.
Transforinarea oste irer.ersibilii. Bt""i"t *" fi;;"-t;";r,:;;;;.
fin .r,zistor este
pentru a -qe realiza ci,aerea, cle
consecirtf,,
il;ii;i,

'tilizat
a acestui
efect (p.
ob
Fig.2.33. a) Un circriit cu
cnelgici incircnit I

c5,

riteza

qi, clegi toli purtitorii se .dcplaseazS'

t"""" prini; lecliune inti-'n anumit interval dc

d,e antrenare scade

cllrijar. s?uci,rl
94

neagrd" pentru slutliul tr':rnsf erulrii

,,cutie
l) iiei varianie pcntru interiolul cutiei'

""

91).

2. Dacii, lntre I qi B se afl*'n rnotor, energia

ceclatti tle ci'rpul
electric s-arregr^i incea mai pare p*.t" 6* *""1.gi;;;canicii
f.i*rizatil, de motor. l$u se poate inlXtura'cu totul
efec?ul i;;;;;.
il: .I,^.!il,
penrru
l*-*p;r"eiecjric:r or,rii_
,...,1; rn aeest caz'
-atesem
rulLa.
energia se "r"-piiticr"u;
re_gilse;1 e. in ener.gii 1c'rriei-r
din ca,rc o parte este in dorncniul-i.iriilif.
",,,ioa,

"

95

j;-1rtnplu. Ulr rrolcilruz care se lniFoi

Lil
11 r,,

'i-

';

: i|
.

,i"r,oilJo fntpte

a dc 2.5,2 krn7tr,
\:. Si sc dcteruil.rc
,

,i

a, c5,rei temperatur[ cre$te, ceea ce se poalr obstt'r'a

termometru.
Se poate calcula ci,ldura transferat[, apei $i ca]orinrtruhri rlacir,
se ounosc masele (murnz), cS,ldurile specifice (ct,c) ale calorimt't,rului
qi apei ;i temperaturile (0r, 0r) ale apei la inceputul qi sfirqitril intcrvalulni de 1,imp t. Dacd, se considerl l,ransformarea acliabatic[, ;i sc
negliieazli capacit5,.tile calodce ale accesoriilor crlorimetrului. ciidurit, tr':l.nsferati, este
Q -- (nt,{1f inrc,)(0r - 0r).

este ccdatl, apei

cu

I'a ctrrettl ulrti

! lllilal

pe u-n tras"(rY orizortlal'

rcctiliuiu;i uni{or-m 'l'ensiurea
intre fire estc
trrLciittue 'ic 3 136 N'

I r'irc'igia clcctricir plimiti, in timp d9 -3-0--1" rnirtute;

k$Ih estc' de exemplu' ae oQ!1t1i,
.r ro;iril accsttJi eler:gii .i^J pt"ittl
clectriciL T" '= tJ'1 (rcl' (2'15)) uutle F'
coa
ia1t"",
1l-l
meoal]icar"rt.,
, i'rircrca
"t"ui
tcnsiunea intr-e firc si
:-. i i :iirif, rospecii r, for{a cle traoJiurte, 'zitr:za lroleibuzulrti'
ostc egali, regii.liltd
purliri:.ri1or
.l""ir",rit
ir_iir:.r :ri.rj. crrrcut.l.i. 1i.,,;;;;,,;;f.rrouti
tlcccsarii:
rrlecatrici
gr.,., ..I irritt elecL tcl'nliLi, ou ptrteroa
103 rn

:1 l.16

l:L-

[...t

-, ' -

J-':;'

. 1- lit'rgia cotlsri.Lltatil es'te

fi' .". l)t -- LiIt ' ( r:irri rrslt

N' l'5,2' ---0-

-:

1111

Pe tlt' illti parte, conform rela!,iei (2.ttr') erlergia trrursiclatir dt

citnpul electric purtiltorilor de sarcinri q : 1l pentrn rlcplasat'cir,
intrc -.1 qi 3 sub difcren!:r, cle potenfial tI,rB este

5rluv

Iy : It[i.trr

.,

10,97-i

-)00

\'" J3,9.\' 3t)'60 s -=

kwtr ' 0,60 lciihNh :

i.ti.ii. triitctrrl terrnie. l,t'qea lui

6,{10

10'9',:r

k\-h'

in

e-rperienfil se pob rnXsur:t, 1, , $i [I,rr,, rleei se l)oate calcrrln ll-. Se

constatl

lci'

cL

1l'

P.

(e.16)

Rclatia se mai poate scrie .tinincl seama cle lcgea lui Olrrrr.
(2.1;)
Q : EI2t
ceea' ce exprirnl cL la trecerea curontuird electric c1e intensilate
constantl"r, 1 prinl,r-un rczistor de rezistenfi R, irr1,r-irir limp l. se
dcgaji, o ciildur:i direct proporljionali cu f, -82 ;i t.
-Ridiea,rea teniperaturii unui conductor priu treceleir curentulLli
elect'r'ic este rrn alt efect al curentului, efectul termic san efectul
Joule'l'.

'Iorrle

dc' tticlioLit-lir sPinc',"i1zc;tt 0iltrr1 trlt

Altstn:utic.,\pari!ia, efectului Joule este apro.lpe de ;tt:inli,turat. -\tit i.inrp cit oonductcirttir arc o r:ezistenfd sc produce o transfonnarc ircvcrsibilS, tlrr errcrgir irr t:lii,lur:'1.
Jjr':isti o c,xccpfie, starea dc supraconductibilitate. Il a,cest caz, cultr s-a ./irzrrt la
{ 2.{-'j, rezistcn!a disparc aproapd cu deslrvirgire, picrderilc prin cfcct Jorrlc sirrL cu tot ul
lreiflscrurlitte. LTn curont eloctric stabilit
indclrrngat, fdrzi un alt aport cle energic.

in circuit rimine ia .raloarc corrstanti linrp

2.6.4. Amperrrletrul termic

Ws

eolo*fneliic

Sc intincle orizontal un fir lulrg intre doi sulior'li r{ ;i B

(iig. !1.:35, a). So t,rece un curcnt, electric prin firul -43. Se constatir, c?"r
sfgeal,a s creste. Daci, intensi.tatr-':r curentului varilzi, sXgeata se

oxpcrimcntal pcntru velificalca le[]ii lui

9$

" J. l'.
7

-c.

187

.foule (1,818

1889),

fizici:ur englez.
97

modificri, in at'.e,la$i scns ; clefto sau scade cu intensitatea curentului,

friril insil crl acea"qtii <lepenclenfri s[ fie proporfional'i,. Faptul se e.\plicri prirr dila,tirretl firului datoritii, incirlzirii. Silgeata nu depinde de
sensul curentuhri.

,\plicnfii. l. (Curba 2) Q lnc,nl:i-

ItoaJ'clt sit\L construite din fir sau 1;cuzit) 69

de :iliaje specialc, dc cxcmplu cromnichcl
( rczi tabelcle 2.1
+i 2.2\ cu o marc rezis-

ti'/itate gi un mic coeficicrrt terrnic

<le

1empcrature, icftine 9i u;or de prclucrat.

[,a u r r asr fol de aliaj telnperal uriL , lc 6r-rc
f,eqinr (.ite intrc I 000 ri I 200'C.
1::1 I:ilatntt.tlele btcului dc ifu,utina,t,
fabricatc ,lirr rvolfrarrr (actrrahncrrtu sin- 6 . _
qrrrlil urilizftl) funcliorr,.azi ll tnnrp,,ra- -ry'trrri irrrro 2 360"C (iu vid) si 2 600'C
(il gazc iuerte)* mai nrici rlecit tcmperatur:r tlo lopire (3 370"C). In ilcest caz, o
irirltr: rlirr cncrgic se etrritr-' sub formi de
Iunrini, a,pi'r,piatir ca structure de lunrina

zilei **.

3. lCurl>a 1). Chiar clac:i filul picrcle

air,ltlur:d, intensitateil fiirtd rnarc crcst()rea,

l.'iS.

2.3J.

rr)

I'n -rIcrintcnt cal'e d(l\-e(lottc tlilatarca f irului parcrrrs

rle 1r'irrripirt l utrui anrpcrnrctru tcrrnic.
e

(lc curcnt : D)

stltttttlt

i)atoritii rlcpendent.ei lungimii firului de intcnsit:rtoa crtrcntului

care trece plin fir ,se poa,te rnri.qura aceastii, rnlritne tniisurincl llutlgirea. Acesl principiu oste aplicilt ln a,mpermetrul 'terntic.
Ourentul 1,rece plin fit'ril lB de rnijlocul c[nia este sucl:L1 rttr alt
fi'- )[R, trecul, pesle un scripetc,S;i intins tle resoltul R (fig. !.35'l.r)Acul indicr.tor ,{c est,e fi,rtrl, pe scripete, nfqcintlu-se odtr,l'ri ctr elO tno1lifit:aro rnic'i a intensit.iL{ii curcntului electrir: 1, sc}ritu}li ietrrlrrrrllturit, firul -1 B tlil:rtincht-se s1u contrilci,indu-se. Aparillui sc
etalonca,zl trccind prin fir curenti de intensitiLti cttltosL:tt1(,' si rllill'-.
cind pozi{i?l ?l,clllui pe sulrii.
1.6.5. iuealzirea rtnlri

de tcnperaturA are aspectui I (fig.

2.36. l,Ic+.alrrl se tor:rcstc inairrte de a Fig.:.;|6. I)ou:i posii)iiitii!i la incitlzirce Ullrr
.ntillge temperatura cic reginr. Estc cazul
lir plitr lltcct'ca cutetltului clcclric.
futtcfionitrii sigurarrteior {uzibile ou caro
se ersigurir intrerupcroa, circuitului l:i irri:ertsitilli ale t:ttri:tltttllti socolitc pcricttloase
peutru ilsta.la,lie.

Ii-xemplu. I)o'.rii resouri de puteri P, gi P, {unc!:iortcazl ttormal la ttrttsiuttilc tn si I-'".

Sirnrr,lc sirrt cor;fcclionatc ciin acclasi rnaterierl si tontlror:tturit clo ittcartricsct'tl1:i a firckrr
csts:r,cr:rzt$i pcrrtru amltele inf5,9trr:iri. Cildura oetlati, in fiecart'sccrtrttld cic iit,cartr irtfisurafc cstc proporlionalil cu elria fimlui, coeficicnirrl do proporliortalitatt fiirttl acela;i.

l) Siisotlctcrntincrilportuldiametreiorinfi,grtririlc',rcolorclouirrt:tolrri.

ri,r

2; Sc poate ajunge Ja o astfel cle stare ilciL

ii ..i r',iruirti cun:t.Lr)ti .'

l) Cirklura ceclatii cie o infi.surarc

infiisrr-

rierezistctrl,ir il prirt t:art 1r('Lrc tlll ctrrcttl clc'i;itt'll-

siialr: J t,srt'

'=

'

111':

i''n

rlcriarr:ic, couform oortdili<;i din enun!, esto prr'po:tionalii crr arir lrri. ltclalia sc scric,
pcutlLi ficc:lre inliLlurarc, iulocuind 1

{ir parcurs de eurotrt

I):lCli firul pritr care trer:,tl cttLentul constant es|e izolit,l' lermic.
l(.lnl)(,t.illur,il prefl(j eorrl inurr. itt e:est ettz firui ajtttrg(' l.t iettt[]r'l':illll'it
tic topire. Oind finri pieltlc criltl"urir, prin conduclie ;i cortveciier dar'
mai ales prin radia!,ie, i:tr clrr'e'utul nl1 esle cle irlteusital,o prea malu,
se Slabilc.i{rc un regirn }lelnla,Irent, inainte dc l,opirc tla^toritti i'rt illului
oii, energi:t piiuritit, |lrtplinoite piertlerile cle ciildurl. In fig.2.liti sc
r-ild douir, cttrl.lt, cilr'o reprozirrbii' cele dou5, sibua,tii.

1t'nrperatura do iitczrttt.lescenfi

si J" =:-

to2
,1

di

ui

t i)\rrtru :l e rita suirlirnarea r-apirl:'l a rnc:tahllui istralul rlctalic l6rrn;rt lrriit suLlinrafc s. ohselvi. lit trccrrrile inncgritr-.).
:::;i ()rico corl inciilzit la peste 6fl0"C crnite rariiatii 'rizibile. l)ar: pcntnr a se cmilc
.rlnciiatieicientic:icclei solalccorpular trebuis:iaibir,6000'C.Deaicirenclill:lticaridica
Irrlrjrcra,i Lrra fil;rirrentului, tendinfir linritalti tle :'rririimarea ulctalrrllri clir', carc estr: {:icrrt
fi lanr ert t

tr

99
98

6in care, prin impirfirc cu relaJ.ia similard, scrisi pentru cealalt5 in{ir,gurare st ol;linlr
J

/ r' \ ]t

uT-{

\4) V4'4'
2) Se ajuugc la starea descrisd t1ac5 energiaradiatd sub Jormi de
estc: ega]5 cu energia transferatd de clmpul clectric prin efect termic.

cilduri si iunrirt;1

In total, energia.care trebuie transferatd, va fi

Wau * Wo" * Wgz : e(V"
- Vu * V, - V" *
: e(Vt - VD)

SL calculSm, !,inind seama Ce cele ard,tatc in $ 2.6.1, energia,

t'ransportl,rii unui purtd,tor de sarcinl elementarr-"t intre
F\9.2.37. Ciderea dc polettfial

dc-:r

doul rruuctc Jf qi iI ale circuitului (fig. 2.3?). Conforrn relaliei (1.1:t)

cimpul electric trebuie si, transfere energia

-VN)

adici tocrnai cit cstc nevoie pentru miqcarea purtritorului de sarcind,

elementarf, intre :l qi -D. Rezultd,
(V^n
- Vr) -F (Vu - V") -f (I,'" - V) == Vn - Vr.

unei pofiiun,i de cirar,it este egald'

parte. Astfel,
intervale astfel incit sd, se asigure energia necesart"r, transportului fiecfuui purt5,tor de sarcinl elementari, pe fiecare interval.
a) Cond,uctor ohm,ic. Energia nocesarii a,ntrenirii purtl,torului
rle sa'rcin5, elementard, intre capetele llf qi -ltr, de potenlialo V*, Vr,
este frelalia (2.18)1.

W:e(Vy - ]/"):El-eflI

lurrgul unui rczistor.

e(VM

VD)

(,rL su,mu, cdd,erilw de 'potenlial pe .l'iecar( sectriune i,n

diferenla de potenlial de la capete se repartizean\, pe

necesari"n,

Cd,tlerea tle ltoten,,tial de-a lun,ul

2.6.6. Ciderea de potenfial de-a lungul unei porliuni

de cireuit flrl surs[ de eurent

Wvru

Vc

(2. 1E)

unde 7rr fi I'-.v sint' potenlialele punctelor -nf tsi -l[ (I/,'r] 1")'
DacX intre bornele plus (-4) qi minus (B) ale sursei de curent'circuitul exl,erior esl,e format, de exemplu, din trei concluctori colrectali in seri e, este evident c[ pentru antren&rea purtS'torului t1+: srtr'-

unde "P cste intensitatea cimpului electric, considerat uniform in

conductorul ohmic, iar Z distan!,a intre dou5 punete aflatc pe aceeasi
linie de cimp.
Pe un cond.uctor ohmic cX,clerea de potenlia.l este proporlional'i
cu lungimea conductorului.
Apliealia l. ln montajul dc Ia p. li9 sc utilizeazi pcntnr nrorUficarea cliforenlei de
potcntial la capetele A, B zLle conductomlui dispozitivului inc.adrat cu linie intrerup1e in fis.2.31. Schcma montajului este arStatir in fig.2.39, a, cu simbclnrilr,: indicate ln
fatx:ltIl rrrnl'tor :
.r.abelur 2.3

Citeva simboluri pentru scheme

ve-vc
vu.-va
V-vo
potenlial
dc-a
unei porliuni dc cin'rtit
de
lungul
cjidcrca
t ig.2.:J8.

cinii, elementari, de-a lungul circuitului intre -4 qi .B trebuie ca surs&

si, transfere purtS,torului energia necesard, antrend,rii lui pe ficeare
porliune (fig. 2.38)

IVAI]:e(Vr1

100

Sursa dc curent continuu

Arnpennetru

:_g;l ={n,_-.
F-l

-,1i)

Voltnte tnr

-Vs)
'WBc:e(Vs-Vs)

l)-azis1

Wcn: etvc - Vil.

Divizor do tensiune

or

101

lntre punctele C si D este montat uu rezistor format dintr-u6.fir otnogen lqng Fi

subfire de'secfiune constart:r infir.surat in spiral5 pr un cilindiu.izolator (fis.2':i9, bl .
De-a lungul l,i sc prorlucc r: cir,clcrir clc potcnfial direct proporf ional[ cu.lungirnea cotrductorului. Fiecare punct dc pe fir, atins de c.rrsorul M arc uu potenfial difcrit dc celc vccine. Astfel, tcnsiunea i[ire pnuctclt: C s\ h[ se schimbe cirttl se dopla,seaz:iL ottrsorttlpotenlialul pnuctului /1, aceligi cts l[, ra varia in raport ou potenf ar6rl lui l.

Vn) Vt

este conform relaliei (2.18)

W:e(Vy - 7r)
cimpul electric nu mai 6s1g unifolrn, datoritS neom-ogeniti,lii. Tlungimea-, a cond.uctorului poate fi impxrlit5, in intervale mici astfel incit
s5, se poat.i considera lntensitatea cimpului electyic consta,ntd, (d.eci

Dlvizor& tcrsntttrt

-Cuts-1,/
^{

IE:
t^

Fig. 2.3.c). Schemr rilonlairrlui riivizor clc tensiunc din {igura 2.1i1 (rnontaj

Potenlioluotric) a) si :r divizorului

D).

}lontajul ilcltis cu linic irtrrcluplii. (P, iD fig. 2'31sau 2 39) sc rtrltc-';tc tlixinr cle
t( ilsi t! t1! sa\r l'oti'1' ;.ttt(tii(.
<1. lcgiObserualit:. i1 disculie nu au intl:r,t cS,rlerilc cie pot.nfial c1e-a lrttguJ lirclor

t'ri. Oricltde,rnici. ar iiimpor-tan{alor,existi inlotcleaunao cirlcrcdepotenllalpe {ir

4ar aceastase.cglijc.zi.Sr:iirfelogocLpentr*caaproxirna.ca-sii{i-cpermisi.stcllcoesal
rlr: sarca,:ezistentar, {ircior"sir, {ic i,r ar.lir;iii mici, adicil cnirgia ti'atlsfct.rl.i purtirlomlui
{icinlind,.
sd,
acolji:cpoitiunirlccircuit
cii.rSelementarir,giclisipatSiil
i' 'rou,..jcLc r:Ll,"tr:oto1.ice si ulec,rronice se utilizeaz;111uiti rezistori
cliforite pructe alo circriit.lcr.
1rrodr',;c, a,nrii'ile rcrrsi.'i i'lle
",, I)ac6 l? cste rezistenl:r,, conform lcgii iui C)hm, o:irlerea clepotcnliai, cinci prin
Potcntiill
rozistor trocc curcrttttl l, ltt'" ii : t/ : IR. Se observd' cii se oblrin c;idcri c1c
fiirrtl miCi, .tirnrai claCi reziSteilla ;t'zisto1.uluitlSle irial'1(' lrrarc'
a.nreciatrile.
-','"i;;";;,,,i;.itiictlsil:ii.tli.
dc
orrlinul
,r,,:,,,"i. :Lic a.1;a:aiclor cic ra,dio cu tianzistori sint cureuli
irerr:r1,,:r sc obtin. cideri <le poten',cial sr:ficicll dc^nla'ri silt
zccinrilor de
oa.rc ric ot rlinul zeciioi tlt: liiioohlni'
ncrrosaru i:czirli'riliar''-.r'.

A4

ab
Fis.2..io. a) ri,ergia rrer:rcr.ur.ii

pr,.l1:ll,:ll_li.l:":nHl ri.nrtrra.rr

dc,a

lu'g.r

unui

lt) Tiilci.1lilr trlnsleratir ele clrllpul elct:lric iJ|11;itor.uhti tle ::ercini (ilullltllllcl'ir pentru rlef i':cl-tntl r'ozistol sc s[aI):iasaren lni inli.t- A gi B in cirr:nitul clin li:.lUIn 2.iJ8. l.r cra-nctcle
bi) c;tc tlilcrcu!a tic poterll ilJ ]lc( ('sairi"{ trlt;l:1-,ortrtlil i prin rczi:;Ittl'-

Aplica(ia g,

a,.rupri

c1c

a...

lixemplrr. i'tic:Iiltt1l1 !-ii)1,:r\ lrccirrtl priil'lr--irn r.rzisiol'rie 60kO plc(itlc('i'rc5'rltre

cie potenl,ial rir

t; -. ltl -- i.5tr

102

-'!'

60 000 (-)

'

\i'

tr)nergia jrec,esalli anlrcniirii ptiltili,l)rueler,enta,ril, inlre capet,ele M ,si -rY, de pote'{'iaic

1>\ Cttntl,tratt;r rft;0;r,)itit.

lui de sarcinl

1(l-'r

tie-lao seci.iune
fiforll) prlntru fiercare ltortiune in partei, tl-ar cliferritr."i
i.r,ii,r,L. fn fig. 2.40, a crtte repr,ezenlratii, ei-{-'n'gi:"1, norosailtl!,-aria ch'e4ltunghiurilor iwirld semnilicillia onergici t'ransferat,o p() lloelo 1)oltiilni.
Ar,in totl,iil osl,e mitSurs, energiei totale tlatrsfcrrt'c in circuitul neoiri,

mogcn.
''intrncit

hborlele sursei de cu.ren'u sitrt cotr{]ctll1iulai Hulti

conductori penl,rn fiecare purt;tor alc sailcinir, elernentari transportatri estc necesarfl ti energie egalil cu Sllma enel'giilor cerute pentlu
elel-rli.,srrr.ca ft.ri pe fieca,rc din llc1.itiunilg dc (rir{,git. Astfel, tlifei.,'--11,u tle 1rtl1,on{'ial la borno, }:lnrllit;,,\\j'tuti;'i'?t'lt0 .ltt Iti;t.'tte acoper[
cil,clerea dd potential pe tot c!retliiul elilcl'j()r'. l{rrtlgitr. neces?}'r?i,
ttrz-r,cii,

pro\-ine, el:ident, d-e l{i, sursa de rrurent"

103

I)e exemplu, dac[, -l ;i -B din fig. 2.i38 sint chiar irornele sursei,
cilcuitul exterior estc neomogen irr totalitate dar, daci, ficcitre r:ezistor estc liniar, putenr reprezenl.a, energia tlansferati, in cilcuit
pentru fiecare purti,tor do sarcinii, elernent:r,rii ca in figura 2.'t0' b.
Suma ariilor dreptunghiurilor estc rnS,sura c.nergiei totale nec('sare
pentru transportul pnrtiitorului intrc trorne.
o

Fig. 2.4I . I)otrit 1;ori.iurti

de

circuit irrlrc A si (,,

pu_rtd,torului g2lsinii elecl,rice elementare negative de Ia polul

la
* . T-,egea conservd,rii energiei cere ca enirgia acestui sisl,em 1-fizie
"gl
sir, aparx pe seama unei energii echivarente caie se transformX. vom
numi acest sistern cimlt electromotor. Natura cimpului electromotor
$i mecanismul transformililor energetice ear.e determind, aparilia
lui vor fi treptat in^capitolele urmd,toare, dar un prim exedplu'il
avem in paragratal 2.2.2 in experienla lui stewart^ qi roknaf,.
DatoritS, accelerr'irii sau frinfrrii bobinei, fa!i, de slstemul accelerat ia,n na$t_ere forfe..rJe inerlie. tr'iecare purtitor., electron, este supus
unei forle de natur5, mccanicl

eclLir':tlr:tllo

.f*: ttt,!t

Aplicafit" (ltczistcn{a echi'ralc;rt:i). l:ic intre punctele,l ;i C alc rrtrui circuil- tloi rr,z.istoti AB si IiC, dc r:czisicnte Jl, :;i -R", tcgafi iu scrie (iig. 2.'11, a). Jirrclgia t-rirtrsfc::-it:i
i1r unitatea dc limp tle t;impr.rl electlic pentru transportarea purtiltofilor <ir, sarcitrzi inlre

gi

e.ste surna

energi i lor

p1r n1

ru liccare por1.i nuc irr part

L

-;

,4sl

(fig. .l.az, b).

accst caz sc scrie

sau, aplicirrri ingca lir.i OiLrrr

("1c|

;i

--.- L

ARt

r, unct

Rt-

Rz

creeazx, o

cimpul electromotur poate exista, or,iunde, ca in cazurfirurui bo.binei,

s:i,u numai in anumite regiuni. in lrcele i,egiuni, in care cxistf
"elementarir,

utr cimp electronrotor, purtitrlrul rle sarcini,

se poate
afla snb a,c{iune:l rr, rtouii forle : un:l cle naturii elecl,rici, .f != eD"
tia,torit'.i <limpului elt'.ctric ryi alta de natur:i care poat; fi qi "neetect1ieil..;f *. ltaportinrt for.!,ir, electrioi la, sarcina eleil,ricl e se ob1;ine

.d1",

i'ul1r:lrtirrii cu,1i, sc ol)fine

R:

bobinii. so

rtcuniformitate de rlensitate de szrrciru-r, ;i prin a,cea,sta rrn cimp electric. Oimpul elcctromotor este r:impiil de acceleratie a : .0-.
t

L 11qI

Daci se iniocuicStc sisiemul {orrnat rlin cei doi rczisloii omo6lcni r:rr utt alt tczistor omogerr dc rczislcqi::i R zr,stfel incit cnergia tr-ansfclatir, purtitorilor dc serrcini"t
intre A gi C sir riitnini accea;i, rczistorui esle cchivalclt cu cei I)e carc ii suirstituie

III

calre Jlrodflce dcpla,siLrelr purf:i,torului f:r,!ir, c]e

.{,le

intensil,atea cinrpului electric. ln aeelasi rnocl, numim

: I),,, intensitat.a a cittt,pttht,i eler:lt"otttcttoi,.
"apoitul

12 te)

Rezistcnfa it se numegte r::isi,t'ttid. cchiualt:nlti- Cu al te crr rintc, lluuind rczistorttl ,lc rr'zlstentS, -R potenfialcle in:t 5i C rJr,rnil neschinrbate. Rclalia (2.19) sc potutc g,)nei3.ii7a
pcntrn un nrrniilrfinit der|ezistori ruonurli in srrie.

lrig. 2.42. (iirrrpul clectro-

2.6.7" Tcnsiuneu clectrornotolre

S5, urmlrim rlin nou drumul pultltorilor dcr sarcinti de-a Lrngul
unui cirouit de felul celui din fig. 2.1S. De exemplu, purtitorul de
sarcirri, elemcnta,ri.i, negafivi, se cleplaseazii' in circuitul ertcrior de [a
l:orna, urirms la cea pozitivii prin firele de legS,tur:i, gazul ioniza,t rlintre electrozi qi eleotrolil,ul diri cuvii,. Pentru a se inchide circuitrrt
trebuie sii a,dmite,m c5, purt5,torul se rni;cd, in continuare in inteliorul
srusci. IJa,r :rceastii miqsare este conhar5, vectorului cimp electric

intre

ln

borne.

un alt
104

interiorul sursei lrcbuic s/t, eriste, in afara cimpului electric,

sisbeur fizic care si, furnizeze en.ergia necesard, transportirii

rll()l{)r in (lilcrilo

r"{ilnli el
eircrritrrlrri.

-T-

Pentm a ilustra situlrlia, s-a imaginal; in fig. 2.41 interiorul unei

porliuni de circuit. s-au figurat in fiecare regiune vectorii intensitate a cimpului electric E, Di a cimpului electromot o, fr*. Si, se
observe ci, in timp se E" existd, in toate regiunile, fr*apat. nurnaiin
4 ^;i C. M5,rimea dife,ritd, a vectorilo"T. indici, posibilitatea intensi105

ti,lii diferite a cimpului elect'romol'or, dupil

Uul 2.6.8.1'
in orice punci,, in general,

cum se va'ved'ea la punc-

fu:fr"+fr*.
Termenul .d- exprim5,, electric, intensitatea -cimpului- electromotor'
in_ regiunile
Transportar", p*td,torului de sarcin.i elelrr6ntarS,
mecanic
prin
lucrul
efectueazl
se
in care existi, "i*pTlloi"o*"toi.
aceasti1
1{Fie
eiect'rorn6tor.
Jtu*gi"i
*"r""rJ
:r,I forl,ci f *t 7)e
rt'ntrenarea
"i*p"loti
"
;;;ti;- fi'rri,gt,, uil'utd, ie c:i'mgsir'!' elctroln'oto't' rle?Lt'ru'
tnrtd,tortrltLi tle sttrcitt'd, elam'erutard", r'a'pttrtatd' la-sarcina elem'entard"

electroscopului printr-un clisc C de cupm. De acest clisc se apropie

la o clistanld, foarte mic5, fd,ri, a-l atinge, un altul tle zinc Z, uvind
aceleagi climensiuni, cu care formeazl un condensator. Discul Z
este legat la arm5,tura metalicS, a electroscopului. Intlepd,rtind cele
doul armil,uri, foilele r)imin necleviate. Pentru un moment facem
contactul intrc cele clouil cliscuri cu ajutorul unui fir conductor !inu1;

'se nt,"tncpl,' le nsi ttttu cl,celrotttotuu re'

Notlntl cu d tensiunea elecirornol'oare, sc scrie

'lv,o

(2.20J

Fii1. 2.4ii.

lixpcriL nf:r

lui Yoltn.

Unitatea tle nilsurit,

es1,e

:
s: lw*l : --lggl"-coulomb
lel

dirisensul fizic al noii m5rimi este urmii,torul: pentru tleplasarea

jati, a fieclrui p""tXior A* sarcin5, electricl elementar5, cirnpul elec'tt"*"t"" tra*sierii, in circuit o energie egal1 cu produsul ,intre ten(relalia (2'20))'
siunea electromot"*;;-cimput
$i-d;ina elecirici,"elemen6r[
purti'torului'
erati'
transf
eJeqtrgrnglor,
de
ii;;;gd d;bitatn,
transnecesari"r'
fitifir^tii, pentru a :r,cbperi cheltuiala de energie
"*iu
lui pc intreg circuitul.
portd,rii
2.6.8. 'fensiuni eleetrornotoare de contact
I)eplasarea ord.ontltl a purti,torilor d"e sarcind' d'e-a lungul ]rnui
a lui a
circuit nu se poate face fir,ii existenla intr-o anumiti parl'e
purtd,torilor
mi$c'i,rii
elLctromotor. Pentru inirelinerea
"imp un transformabor d-e energie, o sursl dc curcnl '
"""i neceJar
c,ste
Yom stud,ia .," g""p d-e fenomene io c'ro ap.are tensiunea electrtlmotoare. Aceste te'".fruoe iqi g5,sesc aplicalii-in citeva catcgorii rle
surse de curcnt imPorl,ante.

1. Iensiuni

eleetromotoare de contaet intre conduetori izotermi

votta). se inlocuieqte sfera,

neomolleni. ,a) contact rnetq,l-metat (efectut

106

voIL.

nlm

"r)-

,nnm

ab
clr uriner izolator. l)Lrpl'i, intreruperea col.ttr,ctului tru se observX nici
o devierc n foilelol'electroscopului (fig. 2.4,13, tr,), dl,r'depir,rtind discul
supcrior obserr'5rn cir, foi{ele r5,min clevia,te (fig. 2.41}, o'.). Devierea
foi{elor clernonstreazir, inciircarea arrniiturilor cu sllrcinii, electricti,.
inrlepiirtarea a,rtniillu'ilcr a a,vul rolul dc rr, evidenlia existenla sarciuii-care.,"t prrr"t tii,;i in (a). intr-at1ev:ir, tonform relaliei care e1d,
capacit:r,tca,conclenslltorului plan, rnlrind distanlra dintre arrnd,turi,
r:estul condiliilol ri,nrinind neschimbate, capacitatea scade, ceea ee
a,re drept consecinfri crelsterea tensiunii dintre arrnii,turi, sarcina
rXminintl aceea;i.
Aparilia sarcinii electrice s-a produs ca urmare a contactului
int,re discurile rnetalicc prin interrnetliul firului.
Experien!,a clescrisir' a fost executatd, de A. Yolta*, in 1797. Ilfectuarea ei cu rliscuri confec!,ionate din metale diferite l-a condus pe
fizicianul ita,lian la stabilirea unui ryir in eare fieca,re metal are in
contaet cu precedentul un potenliat mai mic, iar cu acela care urmeazd, unul mai ridicat : Al, Zn, Sn, Cd, Pb, Sb, Bi, Ilg, Fe, Cu,
Ag,Au, Pt.
* A. Itolta (1745
- 1827), fizician italian.
107

a tensiunii la contactul intre doud, meqi

se poate Jace in principiu in modul
zinc
cupru,
tale, de exemplu
Md,surarea aproximativ5,

urm5,tor : Montajul din partea tlreaptd, a fig. 2.44, un divizor de tensiune, este folosii pentru a m[ri potenlialul cuprului pinil, la a anula

lixernplu. Fa!5, de ordinui de mdrime al tensiunilor de contact ca1.e apar, cind. se

[ac rnisuritori de precizie fenomenul de contact intre conductorii de leg5.turi determini
dcnatura rezultatele. I)e exemplu, daci. lanlul oste
tensiulti electromoioare care pot
'a
{ormat din conectarea in serie gase fire in ordinea din tabelul 2.4: Ag, Cu, Fe, Sn, Pb,
Zn, se obline la capete o diferen!5 de potenlial de I volt rezultatS din insumarea ten-

siunilor de contact:

Ag-Cu -0,08 V
Cu-Fe -0,17 V
Fe-Sn -0'25 V
Sn-Pb -0'08 \r
Pb-Zn -0,42 V
Ag-Zn-1 V

I
I

I
I

Fig. 2.4,1. l\.{isurarcl diferenlei

de potential dc contact.

I
I
I

Diferenla calculat|, apa,re importanti, in cazul u1lei lni"lsut'ittoli

z+n
diferenla tle potenlial intre zinc ryi cupru. (Pozitia cursorului este
astfel incit d.iferenla de potenlial intre -4 qi B este exact cit tensiunea
intre cele tloud, metale dar cle semn contrar.) Urmeazra c6' atunci cind
potenlialele armd,turilor se egaleazd,, foilele ri,min ned.eviate. ln acest
caz, U n1mdsoarl chiar diferenla, de potenlial de contact. Aceste difede potenlial sint de ordinul sutimilor sau zecimilordevolt.ln
"en!"
tabelul urmiltor se dau citeva valori.

,de precizie.
l'errsipnca ltr'
ilsti, dac[, ]a capd,t se pune dupi',zinc iarii;i :lrgint''
(le conlensiune:l
poate
insumind
vede&
se
fil,Dcto ievine zero, Cum
r:tlt, ln--{g egalS cu -1 V'
tr'Lcind la aparatul de mdsurd, conexiuni cu cond-ucltoarc clin acernqi-;;tai evitim corecliile care trebuie altfel introduse.
po baza reprezent5,rii date in $ 2.2.3 se poate- explica apa,rilia,
'sensiunii electromotoare la contaca. In doui, metale diferite nivelul
;.;ffii; celmai inalt, ocupat este cliferit (fig.2.46' nivelele B' A).

Valori ale tcnsiunil d eontact intre

metale ql izoterme

Cuplul

Cu*Ag
Cu-Fe

Sn-Fe
Sn-Pb
Pb-Zn

ln2

I Tensiunea de contact

+ 0,08 v
0,17

+ 0,25 \i
+ 0,08 \.
0,42 V

C
Fig.2.45. Lant dc conductori.

Aplicatie. Lanlul izotermic. Unindintr-un girmaimulte lire couductoare dinrnetalc

diferite, aflato la aceeagi temperature, ia capete se formeazi o tensiunc care poatc fi
calculatd. ln functie de tensiunea de contact care apare intre fiecare perecho de cottductori (fig.2.45). r/A,Vs,Vs fiind potenlialele conductoarelor A, B, C, se poatc scrie

Vt - Vc: (tr't -^Vd * (Vn - Vd,

calculul carc clo"cdr..st;rj ;ir iclsinnea iniLre rnetalele capote de serio nu depinde clc motalele
da,c:l coie rlou,ir crtrernitd{i sint din acelagi metal, tonsirinea eslc
nul5.

intermediarc. Astfcl c6

108

3B+

Fig. 2.46. Explicarea apariliei efectului Volta'

celo dou5, metale aparre un salt de p_otenlial

faptului c5, niyalul_ energetic,al ultimului
datoritS,
i; iocrnai
V ;a
nfvet tiina ma,i ina,lt in B decit in .4 se produce o redistribuire
joase'
mai
nivelele
o-cupind
electronilor, un nurld,r de electroni din -B
,dil;; la slprafala do contect. Prin reilistr{buire, suprafata rneta,Iului

Prin contacbul intre

109

I), in contact cu -4, se incarc5, pozitiv, iar suprafala metalului -4 negatir', creindu-se o tensiune tr,no. Redistribuirea dureazS, pin[, cind
cimpul electric creat frineazra elecfionii eare mai vin din -B in.4.
b) Contact metal-electrolit. Tot Volta, in 1?95, a descoperit diferenla de potenfial care apare la contactul rnetal-electrolit.
I)oud, lame, una cle cupru (Cu) ;i alta de zinc (Zn) sint scufundate in solufi:r, de acid sulfuric (B) (fig. 2.47).IJn electrometru conec-

lf

la aparilia unui strat dublu de ioli : lrrul de zi1c, in

solulie, incXrcat pozitiv qi altul, fonnal, pe lqpyfa-{,a elcct'r'odului,
ri,mas incd,rcat negativ. Cind se realize:rz[ echiiibrul reacl-iei I'cver,sibile se statrileqte o anumitX diferenlil, clc poten!'iai.
In :r,cela;i rnocl, cuprul se clizolr-ii revcrsibil.
ee& ce duce

Cu?Cu++ f 2e-,
cu
ral

r'- -

*celrr,si efect ca

in cazul zincului, tlar cu o tlifcren!5

m1h, mai mici,. l'rezultX

zincului

cH,

t1e

pol,ellial

pol,enJ,irrlrrl cupl'ul1i estc rnai pozitiv decit

rliferen1.tr, fiind- ltr,

ineeput

t1e

lrploxitrullir' 0,9 \'.

\
i
i
I
t
t

I.'ig. 2.47. Aparilia tcnsiunii ln contactul uretal-clcctrolit.

tat prin file tle acela;i rnel,al -l{ intlic5, o tensiunc 7,u-trrn de aploxi-

rme<t

ur:ltiv

0,9 \r.
CalculS,m tlin cc so cornpulle tensiunea

intro,{ ryi B :
Vo-Vo: (J'or-l',,,,) -l- (II,."-f;) + (f i'-T-r,,) * (V"n*\'r,)
I)ar, deoarece ternperatura cste acee:lryi (V"^- 1'.r) * (Y*- [-.,) :
: l'zo- I .u. Lrlrneaz:a cil
1t^- I;o : (l_g,,- Vb) + (Yit' -V"^) i (l'"n - V",).
lixperien!'a aratI insii, cir, l,ensiunea Vrn- I/cu : 3 rn\', adici, extrem

de micii. Rezult:i cii aproape intreaga tensiune constatat5, la bornele

sursei trebuie pus[ pe seama discontinuitd,lilor de potenlial 1:'.u-tr-,i
qi l-;'- V"o de la suprafelele de contact intre electrozi si lichid.
Accastri sursd, este nunitii clement \rolta qi este din punct de
veclere istoric prima de acest gen.
Expiicalia apari!,iei cirnpului elecromotor in regiunea de con1,act-inl,re electlod. ;i electrolit rezidd, in reacliile chirnice care au loc.
Se produee rln proces de dizolvare a zincului in solu!:ia de acid sulfuric.

Zn?2o++ {

2e-

circultutui
Fig.2'4S.UncircuitcuelementYoltagir-arialiapotcnfieluluitlc-:rlurrgulcircui|ultri.
A,A, B'B slnt discontinuitirlilc claLoritc cont:rctrtlui rilcJtl-clcctrolit-

circuitul din figura 1]'{8, a in sensu'I AA IlIl'A'A

si sc urmiircstc variaiia poten{ialuluil sc ob!inc grafit'rt[ 2.{E, 1r. Su11ta
ifi*",""ti""iii,-tito" r1c'pot-enliai de ta electrozi (l:r',-J',,) * (l'.,.' -1--1r.r)
(tensiunea electromot^oare) este chiar suma ciclerilor tle tensiune de-it
qi interior.( 4'A'-)'
ii,;;i'i"i"esului circuit - e-rterior (AC B)sep.],r_i,
-",ti.;";gi"-cimpului
sa_rcinile Ia electrozi
electromotor care
loc
deci un transfelr de
p"oii".-hi" ineigia reacliilor chimice, avind
Dacir, se parcurge

'energie.
S-ni,se1e

de acest gen

Se

numesc stu"se de atrent chimice.

Aplicalie.Sepoatocxplicadgcolnsursele<locttrcrrtclriltricesescpariosarcin:i

.electricX -utt -ii maro ileclt lntr-un generatorolectrostatic.Astfol,dactisedizolvd urt

prin trecerea
moi de zinc,tiscare ion avlnd o sarcintr egall cu dnblul sarcinii olcntcntarc,
111.

i10

fiecirui ion tn lichid se incarcir eloctrodul

6,02.10:3

ioni
clectroni
_--- _ . 2,*--. 1,6.
rnol
rol

crr

10_rs

doi electroni. In total,

coulombi
eloctron

192 640

coulombi

r""l

Compartim aceasti sarcini cu cc a unui electrod al unui generator

.la p-otenti:rlul
cu bandi aflat
de 105 V, eloctrodul fiind o sfer;i clc zinc dc razri igal{
crrlr'l'l
se face utilizlnd rclalia
"o-ti-"-.
Q : CI' : 1,.15' 10-16 C.

b) Efectu,l Tltomsott. Un fir de platini ABC in forrni, de trr est,e

parculs de curent qi adus la incand.escenfi. punctul -B este r.icit
intr-o baie cle mercur. se constatS, cd in ra,mura BC legiunea incantlescentir, coboarti rnai nrult decit in ramura,tli. 'l.empelatura crelte
t/d-U'b.

l(

Diferonta aparc scmnificativi.

'). Terrsiuni eleetlonotoarro termoeleetriee. a) Efttcl,n,t .I'r:llier,

se realizeazil nontajul rlin figura 2.49. Ansamblul cLrllrlr-

Fig. 2.50. Eiectrrl

'l-]ronrsolr

r_
Irig-.2.,19. Ef ectul Pelticr.

)ism-ut-cupru,- comple_| sfune1,r'ic,

?r9 cele douii suduri ^5i si ^j',,
nchise in baloanc idcntice B, si -IJ, care cornunicf prrrr
iul;uT
l, la rnijlocni c:iruia se aflir, rur mic indibe rnobil dc lichid. La trecerca,
rurentului in sensul indicat se procluce o d.eplasare :l picd,turii rle lichitl
n sensul sirgefii. A avut loc o dilatare mai mare a gazului clirr 1J,,
latoriti temperaturii mai ridicate in comparalie cu .Br. Diferen{ale temperatur':i intre suduri nu se datoreste efectului Joule, deoarcct,
[up5 cum s-a subliniat, ansamblu.l este perfect sirnetric.
rnversarea, sensului curentului schimbi sensul cleplasxrii inclice-.
ui mobil.
Explicalia fenornenului const)i, in formarea unei tensiuni de con..
?g! i.nt{e cupru qi bisrnut. Atit in suclura B, cit ;i in B, sonsul intel-"
itir,fii ciurpului electric este de la bismut-spre cupru. r,a trecele4
rurcntuiui de^la stinga la dreapta electronii sint frinali in B, qi acce,.

- _l1L:
_-_.-_
i*j"*ll:u.cntului 1). r,:,i,r]I'r.rr ,lIJ ,:i in sens co.t.ar pe por{iunea
.,*-*"r,. sot t;;;;; #i;;ff_fi"d;ffi;;:
f g:j,"lLl:il-::,: -oilyjt
difc,rcnl* cte t.rnper:rtu;;t;;t.=
;;
:?0,1|1:]r.;.1,"-:],1:t"
"t ;; ff;;;ir#"
;i B, pe cle :r,lt,a.

schimbind sensul cure'ttrr'i, situatia observatir, pe ramura RC

pc por{iunera _{/i, invers.
(.o.nsti, aSadlrr. in ;i
ir'rrl il'i.rrrca t.nperrut ur.ii int r_, p'r._
,,..-Iif:"to.l
l.rune de circuit orDogen cind ra capctc s. aplici, I diferc,ntii,
rle poio'DsemeneA,.apn,re o tensiuie ci*rl diferite pd,rlj alb, cond*r,to_
1lil..fr"
l'ullti olnogctt sin{ lir 1t'tttpet'rt,trrrj rliferire. Or.tlinrrl ilc irririrnc :r,l git,ctului
pe_ntru culrnrr- rle 2,2 Vigrd.
^este,-blfectul obselvat a fost, tkrscopErit tlc \l-iliia,'r .rril{)ulson'F (lord.
I{eiviri).
se r1g,.vgdgrr,

t:).

rtouii,

!!fecty[. Neebecl;. Se for,rnclzti uu circuit dinti.un fir de fier si

fire de cupru suda,te la c',pete (fig. z.tij. fi;;";;
J;;;;i;;r;;

cFet
Irig. 2.ir1. EIeclul
Sce

becli.

:rafi _in Br. Ciocnirile electroiilor cu ionii relelei, mai enirgice in

lr, ridioi ternperatura acestei suduri.

Fenornenul prezentat a fost descoperit de fizicianul francez Jeaq

'eltier.
.12

I -

'k W. 'I\unsorr (1824--_1907), fiziciarr errglcz.

c.187

I13

Nu se inrcgisteaz:i trecerea unui curent cincl temDac5l-se inc[lzeqt^e una din surllrile,5o sau Bp,
ir,"ii"t. "-t" unifolm[,
unui curent. Efect'l const:r,tat se numeuste
,xisienla
tlnaratul indicii
pe unitatea, de temli[;;;;t ;:^ O"ai""i r1e mlrime al tensiuniipentm
cS,zrlf excepfioThomson;
nJ"li ca la ef.ctul
p,,".t"?
decit 6'10-3 Y
nu-atir,ge
"*t"
bisrnut-antimoniu,
cuplul
n:rle. eurn este
tle 100 grader'
la,
"'" o'tliferen{tl t1e iernptrtiltuti tensiuniie
electrornotoa'e pent'u trei
fli t-otr"foi urrniitot sc clau
reci fiincl 0'C.
sud'rii
ternpera,tura
.tilizate,
urr giLh-anolnetru'

""1,f"ri-i"rl

iali tlc sudura rtcc

Pr-Pr
l-ih

909i,
1(.)

(lonstrntart

",,

0.00

100

0,6.1

200

1,42

300
50t)
80{)
1 000
1 500
1 700

9,50

', ')q
1, l7

- [itr
0, o{}

0. {rt)

4,:i

10, ir

15,8
2{;,6

9, ir
.{, !}

*l*

75,45
17.81

lnoto&rc do

li

clccl.ro-

1 ;11-.

2.6.9. Cireuitul inchis

al eurentului eleetrie

t0

'l'onsiurlcir tllcct roIl)oloi.lt{}

1)itcrenta de temPcraturi

absorblio dc cncrgic cupriusii intro 0,5. 10-b

20.10-5 jouli sc obline o tensiunc

-.

se obervii, cL tensiune?], electror)r01,oal'e este aplroximatiY tlirect

Dronortional:i cu aiterenta t1e temperatilrir,. Pe 1lli111gle doui coloarrc
;;";;il;ffi^'.rrrt"ri-i*portante t-a1x ite litle,nritat(rrr ohservatir' la
combina{,ia din Prima coloanir'.
cclrti clin lig' 2'i)1 apars
,lplic.r!ii. l,l',erntocuplLL1. I)coarccc in..circtrit.e clc lclul
sttrsir do curcnt' -[cnsiunoa
constil.rtic
tlc
circuit
astftl
u|
olcctromotor,
cinrp
un
'
a" difcron[l (lc tcrlp(]Ialuri. urtncaz'il c::t rltitsurintl inten-

Consitlerzlm circuitul inchis reprezontai schemar.ic in fig. 2.iti), a.

Xczistorul rlc rc21s6,'.r,lri B cstr cotrec1,at lrr, snl's:r, t'le cul'ent (i a,yintl l,ensiurrc':r, clcctr'onloti)ru.() ti si r,ezistenta,
inlernri r. T)eoilrt'trc esl,e difictil cle
figurat in intet,ior.ul ccrcului cal.r)
simbolizezizir, snr,srr, llilr.tc:r, rle r.ir.cuit
carrlcterizatii, rlrt r.e;zistt'ntu, itLtt'r.nii,
este desenatri cli, sirnltolul rlc lt'zistor
:r,liirrri rlt' U, rlar. 1rt'rrir'u :r, rru rrillr,
r'ii ii lillarlirrr. s-rr. irrr.:rtlr.ir1 1ol si)jlcrnul cu o lirrie intrerul_rl;i r.. pol:r,ritatc:l surse-.i esto nriLta,l,ri 1x.in
semnele lltaqate.
S

Aninl,indu-ne cele rliscutate in

obsol.t,-a, cX' inetlttnrl

?.2 rront

/4

l2
t6

Pili lcr.nroelectrieir. llenzilt,

cotrstantan si rrr:lnganin sirrt sudate in scric. Surlurilc irnllii.t sirrt
supuso r:r<lia!ici : cclelaltc se tn{)nto:rz:i pt: rr n con<iuc I or rna sit' carc l,,i 3rt ril
tcrnperatura corrstantli.
Fig. 2.52.

dc

cloctronr0toare fiind o r,rnctriu

'I'erltrocuplu] oste un
sitatc! curontului t tcctric,'misurirnr diicrcnIrr do tclllp'iratul'it.
irurcnt)' Iiste de
aliir
intornralic
in
(t.r'p.r:rt.rir)
!raduclor, transformintl
tlircct r^n gradc'
ctalotratir
"lirr"r'-"1i"
poete
ti
oi^.t,:rrn"i,
Iapt .fcrmocuplul
un tcrmomctm. S.ril';;;;;i;tirl
pinri le 1 700"c.
cle
pcntru
tcmp.,r'uturi
pt-rrt
folosit
fi
.o
+ i{n foate
:rvin<] doul surse
ohscrottlie- t,lt t:ormocuplu funcIioncaz,i]t c.L o nrltlirtir Iorttticil
:tctrst gerl sc pro6ttc ;i tra'nsforl-.iri
4o cirltl.rri, la ternpcr^turi .ftl""it". iti" un circtLiL <1e

lr..:""tiirlf.i prin piordt'riio

do

clldurir, ciatoriti efccl'ului Joule'

lit sudilrolr in scrio

2. PiIa lermoelet:tricri. Pentru a sc mlri c[t"cttl]' se procctieazit
paIC' po dlr o parte'
sitdurilc
tentperalrtri
o
acoolt;i
la
pistrind
a mai-rmrlto* cupluli,
parfialc sc insunroazit fiind
tii.g' i d)' Ten'ionilo cloi:troutoIoaro
iar ccle imparo, r"
"rt"
do acola;i sons.
si se tlctcclozc difcrclt!c
sonsibilil,atea crcsto ln acest fcl foartc tlnrli a.itlrlgitrtlu-so
pcltl'rtt o
ilo Iompetaturir ruici crcate, do exclnplu, clo absorbilel unci raclialii' '\stfol'
*
114

T.

J.

Seebccl;

(1770-1831)' fizician german'

a) l u circuiL
inchis al curentulrri
IriS-.2.53.

clcctric.

b) Yariafia poicnlialtrlui dc-1 lungul circuitului.

i)
* Accst fcl dc reprezentarc nu cste obliealol.iu. Ijste insir util (ia lnccput) pentrrr
a nu sc omitc rczist,:nla interni a sursci.
115

Ir.elatia (2.21) poate

tle la polul pozitiv al sursei, poten{,ialul scade spre.polul negat'ivAcestir,'este Jensul tleplasf,rii' furtXtbmiui d.e sarcind, pozitivi, qi _il
vom lua c& sens de rdferinli,, iar ca punct, de plecare il a_legem, d.e

cxemplu, pe _4. Yom analiza ce se petrece din pugct d.e ve,del,e energetic^de-a^lungul circuitului pinri la intoalcerea d.in nou in :{. vorn
Ealculir, energiri necesal a fi tiransferat5 in circuit pentm tr:r,nsportul
purtftorilor de sarcinti elementard, pozitivi, pe fiecare porl,igne a
circuitului.
Energia trii,nsferatir de cimpui elect,ric neccsarti pentnt a'nt}enarea, purtltorilor de sarcin:i intre clorLir pulctc, raportatir, l'a, slurcina
pur.di,torilol,, eslje egald, cu cfiderea tle pir1cn1.ia,l la capetele por{iunii
considerate.

prtrctic nulii (cortducl,ol dc iergtiruli), Usc :0. lnL1, C;i D polcrrl,i;rlrrl s(.itdo, cirnpttl cleclt'ic ll':l,lrsfeririil piirtiltoritor t1c sai'cin:i energiu,, laportalii, la sa,r'cilti, egalti cti
Ucn:-IIt. Urmeaz5, porliunea, bIS, de :Isclneneil cond.cto' dtr
lelir,turl, pe care nu se p|oducc c:idere tlep6tel!,itll, deon,l'ece etret'giii tr&nJt&atii rapgrlatiila sir,r'ci1ii ersbe tgali, c.u_zero. I1 sfirqit' _pti
b/ tlebuie sir, luiril in colsider':rre ma,i irrtii o scfdere a poten{izr'lului
egali, cu 1r, cimpul elcctric cr:djntl cnergie pentru.trectrea pur1i1to*p"" sursi,, aipoi o creqtele a poteniiaiului tlatoriLii, energiei ceclat,e
"fio"
cimpului eiectlicile cimpirl elecl,rornotor. Aceast[ cre,ltele v* fi tocma,i^tensiunea electro*o^1,ort" (2.20). Cu aceasta ar-n 2liuns in punctul
d.e la care arn plecat. Energia irir,nsterr1bii, tle cimpui electric purb'ii'torilor pe pOrliuinile CD li -El este proluatti de cirnpul electric tle Lr
cimpril e^lecironrotor. Bilanlr'Ll cncrgiei raportatii.la sarcina' transporirr,tx avind in vedere sistentu,l .fi,tic ci,ntp _electric este, notind cu
ilus ceea ce prirncqte ,ri cu rninus cecil, co cedt'az:i,

lre -4c,

d.eoa,t,ece rezisten{.1r, este

E-Ir-tR,-:0.

lnchis
obserualii. 1.. Enunlul dtt este ccltiv;rlcrtt cn:l spulle ci lntr-un circuit
.cncrgia sistonrului clmp eloctl.ic sc consctvli. I).cle!ia (2.21) este de fapt o transcrire
de a sc
:r orirrciniului colservirii crrr:rgici, avild :tr"rnl.rjul, tlupir culn se va redca,
oso"- In tig."z..'i:1,b estc ilustrati varinlia Potcirlialului pe circuit'
;,ti;,';;i;,;-*"i

* Guslao
116

re

ferir.rl:1 zero'

Rober! Iiirchlto/l 11824-1ti87), fizician gerrrrrn'

1,.-

__E
/l

---

(2.22)

expritnit frtuiul ci itttr-ttrt circuil ilrltis irrlcnsilotea curentului csle direct ptopot:lionald t:tt I.c.rn. :.;i inuers proporlionald crt rr.:islenta tolald a cirauilultti, prin
rcl:,isfenttt
lotald se inIclcgc stttn,t rczistcufelor circuituhri extclior (,11) a circuitului interior (ii
;i
;au rezistcnta echir';rlcnti iutregului circuit. Ilxprcsia (2.22) so rnai
nurne.q;tc, priu analogie
,cu (2.13), le11ca lui Ohm penlnt circuitLtl incliis.
Deoarece pontru trllnsportul purtltorilor;r r:iror':lrrcinri csie cgalir cq u1
cr)rrlontl)
o sursi nu poatc traltslera in circuit lnri luult clc 6 .jouli, inttnsitrrtce curcntllui nu

'ceea cs

poate fi-modificati pentru un circuit dat tlccit prirr rchirnbrrcu sursci sau gnlparcll
mai multor surse intr-un fel oarecare ($ 2.(i.i0 li 2.7.4)

2'.

a doua

lui l{irchhoff poalc Ii pri\itir si (:r r} trauscr.icrc a prirnului

sisL,:tnLrl l'i:ir ronstilr:il de ltur:Iilorii 4t sarcind
ttnlrerru!i in circui!.
sistclnului
su cfcctucrtzir urt lnclrr nleciluic tle crilrc cirrrpul clcctroplotgr
'\supra
pctrtrrr
llntren:lreit prrrt:itor.ilor
I-:egca

a.

principiu al termodinarnicii :rplicat la

rle s:rrcinir

q.

\\t -- Eq

I)e de altri pxrte, sistcnlul cedcazl clldLrrlr prin cltct .Ioult

e: (li t
'deoirte ce se

lte llt

vrlrlf

tcrmorlinamicii

re rezistclltu lntr0qLrlui circuit. (lonforti.r primului pr'incipiu al

Eq
E

;i,

lnrp:irf incl

cu

J1,

sc

r)r2t,

obf

" (t -l'

r')Izt

It -. (It I r)I2t

inc rclelia (2.!1)

(?.21)

Buma t;aria!,i.,i,lor de poten!,ial tle-u lurtgrtl ll,nui drctlit _iwhis este

zero. Te1siunei, electromotoil,rc su.pli.neryie rleci sulna c,lderilor de
potentia,l t1e-r lungul intregului cir.irit. Ader.lrul enunla1 se lume;te
?eQca.o fl-n, u tui Kirahhoff *.

.b-l tuaf potcnlialul punctului A, pcnlrtt

{i pusi sub lorrrur

2.6.10.

,lplic{ii

1) Reostatrl. llonti,rn aparatui incathatin fig. 2.3g,b intr-un cir,cuit crr, in figula 2.it4,, n. curentul trece in circuitul"exterior
de la borna
plus prin_ainpermetr.u, porliuuca BC, prin firur tle regr,iirrx la borna
rninus. J{odificrr,r'ca poziliei cursorului c schimbr, Iu"ngirnea portiu,^ Bg pln c-are trece curentul qi prin accasta rezisten"ta circiitrilui
exterior R. conforrn legii lui ohm (relalia (2.22), intensitatei, r
curentului se schirnbii. Apar:l{,ul poftte fi utiiizat puoi"u varierea inten_^
sitr,lii curentului in circuit. Aserncmenen, dispo?itive se numesc rco_

.state.

t17

a cu simbolurile tallelului
Schema 2.54,1s aratX' montajul. 2'54,.
reostat'ului'
2.3 ;";;i;; sJ adir,ugn, simbolul
legea lui Ohm (2.22) sti ftrcen ca -Il sir tind:i
2) Bcurtci,rcui't.
citre zeto

8
liml : lirn--ri-o
|
n+o

J?

rregii.lrr,bili

voltmetru

Illcrnyr'll'. I !lr':rla unui lo)ttnctt'u,:t

ciirui sc:ltci:rri 1'f,ri'rr.ituti-l in fig.2.i)(i, arc
150 rie divizirrri. -\plrnrtul arc patru borttc

pcntm nrisul'.rirr tcnsiunilor: 0-:] \',

fenlr-1, (rr;ir.;.t'n!r ul!i!iotLr.Lli Ii"a\. Ind.ica{,iile se dau direcl, in vollit

ir,"r ir;r:i'rnfu1 esii' tnt t:ol!nrtlt'rr (fig. 2.irI).
Sl iriicl,'g,.ci'i" i'ci:is1 cufa firt'lor de legituri esLe considerat:I,

O-15 \'. 0-1;{) \'. '\cul apnratului tlcliazir

cu 50 rliviziurti la Ii'ccclca prin instlumcnl
:r rrnui crrrcitt rlr 1 i;rA. Carc cslc rczisrenta intclrtr'r l irtstrrtmcntului ttcntrtt
iiccare stirsil-rili l.rtc'.'
Piczis tr.rI

[u litli

icnsiurrilol tlc lri

l:^'' b

"ol*;,1,'.1;,

I," 1'

!llli1;

t1i' circLril"
vtiloar.ea, d,/r este u*l,xilnul interrsitii!'ii curentului
sctrrlcir(1'uit(t'te'
sint
sursLri
;;;; *p;;., cii, bornele

in rccsl

crL'.'tr-rlui pin5,
se in{elege c.i simuitai c* cr,e;terea intensitirl.ii
circuit' crt lliide
la valoalcn Elr == /" cre$te fi dilclura ceda{I' inc[lzire
pericutrfi,tul rlcestei rralori (relaiia (2.17). Ilczultii o
cl-o
?pryl-c19r;g 3.ityi'l?-!iei"lle'nIoir,sii, a conduc,torilor ;i irosil'rilitatca'
rLplicaf ift 2)'
sigt*trtrlu
i
Ii:ihild (S 3'6"]'
,'u pr'('\'('nit'e st' in-i^f"'li'X *ilsc toir,',isci
pltt'cursit
('ind
.sle
ltitllr'i
(1nr.o s(,erlk.rrlt,rrzJ rJtr:l incit
pclic*]oas5"
aceea
tlecit
lnicii,
mai
mult
curelrt A" int"noilotii ""
cle
'rr
3) Tertsianet' l(r borne' Din relat'i:a (2'22) se mai deduce

Li o

rta]ir po tt1 ru ltl:-:sut'ilrc:l

o V la li \- r'a li

IL,.
'::
I

:t

\-

-. - r-\
:i.!r)

1{,3

!).

[)cclrece Ia tcrrsiuttcl r1r]icatir ttlaritnri t'ltr

:i \', acul va tlcvia pinir la iriiinu tliliziunc,
irrrlicilrtl <luci Irccgrr,:r irrtui ctrrcnt rlt,j] rrr-\.
tcnsinnii clectrolu ttioJ ascniiinirtor, pctrtru llt.,s1t:'.rrt'r i'lg' 2.55. llisurarca
rrrotoare :
;rc cclcl:ritc doui intclr':rlc. rczistcn(('lt \UI'li
D
inar.rtului ', llarl - rczistr nla
" d - rezistenla
' ;ditionali
modilicrrte (prin utilizurcl lrorttclor .1, C
gi :1, D) astlel

,
It,''

Li;c
-----I

,,

('tl,

l:;*

Fig.2.50. Pcntru cxemplul

cllcul

!5\'
:i. ll);;.\--5kO
l;{)\

:t. lt) ;,,\

de

1.

t:trR*Ir
la borne Ilt - [i esl'c rnai mic*
> IR. Iiczultti ci tensirtrreaDin
conditia $e rnai..lu.s ded*ccm
rlecit tensiunea el;;tnmoioa"".
ce
; p""iil ;-*o"o E x IR este necesar cir, 1r s[, fie neglijabil,ceea
situalie poa't'e

sau d

se realizcz'l,zd, numai tl icin I este foarto

male, (-1?-+oo),
fi realizatd, cina rerisicia circuitului exterior c foarte se,
i'rlepline;te
dun5, cum se poa; ;;"#; di"- ""r"6" Q.22). -condil,ia
a mii'sru'a
pont'nr
cit'
deduce
se
expuse
iii?rririiiarrrt,;r. oi" motivele
s5, aib5, o rezistreb*ie
uu-r,sur5
l,ensiunea eler:trornoii;;;;p;;t"ide
se misoarf,' tle fapt
tenf[ electricr; maie." f""'ti""*" elect'romotoare
cu o lnal.e rezisrezistor
un
insi,
cu un arnpermetr";;i^ i;;--drugx

rnic' Aceastii

2. O srirs:-r, alr tcnsiunc elcctronrotolrrr. d :ii rlt rezistenti R;1 esto concctatir in
scrie cu un rozislor tic lczistcn{ii -l?. Sc ccr e sir sc rlctcrmine, ln functie de Il, cunt variazi :
a) intcnsitrtel curcntului

b) tensiunc:r Ir bornclc rczistorului;

c) putcrca tlczvoltatl ln intcriorul sursci;

d) puterea totali;
c) r:rndrmr:rtlul surst.i.
n) Intcnsitnteu curcntului c{lrc trccc prin circuit

1:

este

---i1i

Ri

'

119
118

b) Teusiunea U6 le bornole rezistorului,

E

.ft

ste cu

atlt lnai mare cu clt Ilr

este rnai

D-

l- ll,

@
bJ)

)6

T)

1+ -II

os'

rnicl declt R, peutru c:{ raportul Jlt

,i ,;,

,,2

ueglijabil

c) Puterea clezvoltati
d)

dczvol[atir

ln s'rsl

cste

-P1r1

exterior

tr.t

p,,5.-

11

( ,r.f

iar nutcrca lotall

P: EI

E2

tt;

{e

- " (t+"

este

"

.-\=

-:v
.-o
Nb[
Ol

';,-de

)'
l-

6"
4J

(# ' rn)un

6,a

\l

exact surn:r puterilor intcrioarir ;i cxtcrioar:i.

Clonditia pentru putere maxirnir se oblino observlnd ci produsul [c|inettilor paranl?,

teze l. VA : n, cstc constant. In acest caz, conforrn unoi tcorclrrc din rnatematicii,

yR

snrnir ostc rnaxirnir cind tennenii sint cgali

,2

- /lt-,

pentru R

^ll
:i
it!

*-

()

'!t

: 1li.

"ai.l
Vtt
Pentrtt R : 0, P"a1 ': Q; cind R - /?, putorctl ccilati in exterior este maxinri'
iar cincl It +oo, Pra5-O (1i9.2.57). Ileceptorul carc lcalizeazir coticlilil de transfer
tle puterc maxim so nunlo;tc orlaplal sursei.
o) R:rndarncntul sursoi csLe raportul intre putel'ea debitat:'t pentru lransportul
sarcirrilor in circuitul cxtcrior (rrlilri) si |r tot circuitul (totald)
Pert
'q-=-P --

Qa
n

Il
l?+1r,

t
1

\\

llandanrcntul rnaxirn este, cu condifia de nrai sus' egal cu 112.

Graficole din figura 3.57 ilustreazi rezultatcle calculului.
3. Circuitul inchis al curcntului electric poate confins mai multe surse (piirfi ln

care existir clmp eloctromotor). ln accst caz, aplicind principiul conservdrii energiei,
referitor la cimpul electric so impune ca in bilan[ul pe care il facem,parcurgind circuitu]
intr-1n anumit sens sd lnregistrim atlt toate sciderilcds potenlial datoriti transferului
onergioi cirnpului clectric cdtro purtitori cit ,i toate cregtorilo do potenlial cauzate do
existcnla unui cimp electromotor carc cedeazd encrgie. Exemplul urmitor ilustreazd
o situalic de acest fel.
ln montajul din fig. 2.58 cele doul surse au tcnsiunile electromotoare dr : 4 y Ui
dz : 8 \', iar rezistenlele ]or intorno sint r, : 2O 9i r, : 4O. In circuitul exterior se
12{)

121

{flij

Itt' r:tftt]tt
un rczistor. (lc r.ezistcltlil ega}i cu 10O. Sc ccrt sli sr: calcttltrzt' illtcllsill}[(';t

Scrnnul acostoril din urnrir cste poziti\. dacti fafl dc scnsul dc parcurgert sursa
coul,ribuic ia crc;terea poton[ialului. Semnul cdde'rii de tensiune csto pozitiv dac.i prin

in circuit.

rczitor curentul arc accla;i sens cu scnsul rlc parcurger.c.

I)entru a ,:ti carc ostc sensul curontului iu cilt:uil. csto tttrccsrt'ii ti:'ttrlizr"t:tt:trinttttull l]lltllll() sotts si sit lt'tt-rirni
!iti, acleseori Ioartc dificili. llai sirnpltr va Ii sd prcs[lpulls]ll
\otirttl
in accastl ipotezi. \-orn alege scnsu^l curcutuliri rrccla;i cu settsul tlc pllrcurgtrrt:'
(lo parcurgo,.c :
ou 1 int.onsltltca curentulli, analizi'r varitliilc dc potcl!illl in sctrsnl
(lurc'tul 1 trccind
Clnpul electron.otor cle trnsiune d, niic;orcazir p.tcnl.ialul.
prin poriiunea di1 sursa clo rezistcnfli r, produce scid.re a pottrntilrl.ltli cgalir ctr 1rt

2.6.11. Gnlparcir surselor de curent

'
so prodrc scrideri de potc;trial pc rczistorul de rczistclll.it /? ;i rezistcnla
i)"
parcurgero clatoril"ir cimprr}.i olcctro*
cle
"i"-..r*r,
sensirl
l'
ir sfirgit, poten{ialul cregtc
iri""rli

Avinrl la dispozi!,ie uu numlr de sursc de curent cie o a,ceeaqi tensiune electromotoa,r'e ryi o acceasi rczisten![ interioarii,, legindu-ie
in serie in circuitul cxterior fiecare sulsii transferti pentr,u transpot'-

"r. sursa aj". I3ilanlul se scrie

nrotor tlin

Et:0.

-Et-Irr-IR-Irs*

t,0t'

Explicitincl pc ,I sc oblinc

E"-E-

t1

)- Il 1- rz

Irig. 2.59. Gruparea

Sc lsric cI selsgl curentului depintlc dc mirimilo lensiunilor elcclrorl]oto.tlc. Daci'

E, scnsul este ccl ales; ill caz contrar' scrtsul flr f'i in\ers'
E")
' S.ir'ic
obseLve cI presupunind cI scnsul curcntulrti ostc ABC-'I:ll)1 aVut iu vedel'e'
lnlirirnilc tensiunilor ekctroinotoare rlar daci am fi fiicut cealal[:ii nlcgcre rezultatul nu
s-ar fi nroclilictt. celculul ar:itind realitatea. int.r-adolir, c* sctrstll ,lCB-A se scrie,
pornincl din C ;i lldoptincl acela;i scns (lc prrcrlrgcre ca piuit actttn,

Ir,

-IR ,'
Ins-,ir

-'1

Er-- E2-.lr' : ()

(2'23)'

6'-6"
Il :. t, ,1"

rf, ), d'r, clcci iltteltsilr[(]a r:rtrrntrrlrri 1< 0,:rclicit

l.1rc

sclls

conltltt t:trlui alcs'

l)rin iiriocrrtirea lrlorilol tiulrlcricc se o).rfine 1: -.1 -\. tlr:rlicul (lill {i3' 2 58,b
ar:rLi lrliaii:t lrntcn[.ialttltli pe cilctit.
Srirsoitr inouiiiie:rsllcl sc nrrrncsc irt opo:i!ie. in sitrrl!iilt tlt'ltct'st gtlll slli'stlc sillI
lolositc

utit'x

in serie

sulsclor
dc ctrrent in scric.

tul purtiitorilordt' salcinii o cnelgje, itr,po-rtatX la sa,rcinX, ogrlll, cu tcnstiunea, electromotortle proplic. fn accst ci:tz, fiecare numir tlc purt[tori a cXror sa,rcini"r' tota,lir, ostc cgal5 cu unitatea' pdmeDtc o cncr'gie dc :llitea ori rnai rna,r'o citc sruse existti-"l. Iinergia lu.rire,,sto vitczil
me(lie ft purtritolilol ficitrd deci sii crLlilric5, intensitatea curentului.
Acest rezultult iI legXsirn aplicincl circuiNuhii rlin {igura 2.59 lcgea
:r, II-* a lui Kirchiroff . Fic I 4i r tt'nsiunca elcctrornot,()a,rc, r'(lspectirt'czistenta, intcrnl"r :rle fiecrhlei surso, iar' 1l lezisten.{l,llezist,olnlui c-rterrior. Se poatc sclit

{i +

iorl.il.

sau

(tltseroa!ie.lirirresir (2.2:1) po:rtt'li Imnsci'isii sepetind in cci rloi ]]]r l]rbri lri ccua!ici
circielilc clc pott-:Ir!ial. -respcctir' {ctlsiririie clcctrottrotoatc

IIi -; .Ir. f Ir, --.8' -''.

Sc olrsirir'i cii prirrr:r parlo eslc alcltrril-il tlin stma cltlcri]or tlc 1;ot.tltti:tl, iar ltr a cloul
srlui.)il l.lir,ilillilirl r:leclr.onrotcart. (lonct'tttrltt, actilstir ti;ltlitrtc oxpritttil iot lcgca ll Ii-ll
lu l..ri l.iirchhoil;i se polrto stlric:

,*r,,.

-- E g',
h-o

i )')l

uniie /l (,51r ull nufi]ilt'iillrcg, v:rriufia lui /: piiiit l1 it ii\ittd scrtslil <lr :i insrtlltlr lo'l lt
cirticrilc titr Iroirlli.i;r], r{ispeciiv Ir^trsittililr: ('lcctr(]llioiolll'('. citc silii'

I + 3 - IIt - Ir - Ir - l;' :
r : --!8- --.
,IJ

Gerrot'rr,lizind

lrcrrlnt

*.3i'

?l slll'sc iclt'nticc so

1t6

Ranr

obiillt
(2.:5)

ii iir serie fiecarc srn'sii tla,nsfcliiL incii'cuit. p(,nft'l-L

prufirtoriloi' ,! ciir.or sa,rcinil, oslc {]gi)l..i cLr unitat.{'tL. r) {!ILll'gie de d jouli, irtl ceie n srlrsc o encrgi{l de ra oli mzi,i milrt), c()cit ct:
in

cazul gl'Lrpirf

iLntrenalL'a,

122

.).)

explicd, relalia (2.25). Aceast[, grupare plezinti irrtelcs nr:ri ales rlaci,,
rezistenlele interne ale surselor sint loarte rnici. in ir,cest caz

.I

--

n8
E*nr

tt.
=-

ll

intensitatea curentului fiind de n, ori mai marc clecit in cazul unei,.

singure surse. Gruparea are si un dezavantaj deoarece comporti ris*

cul deteriorflrii surselor.

parbe dintr-o relea electricd,. Otrserv5m cd, esbe cornpusd, dintrrun

ansamblu c1e rezistori ryi surse conectate intre ele. Depi aspectul este
complex, elementele se pot grupa in vederea unui studiu sistematicSe considerd, esen!,iale trei categorii :
a) }odul .sau punctul in care se conecteazd cel pu,tin trei condentori. Exemple: A, 7);
b) lal,ura, adicd, porliunea de circuit cuprinsX intre doui noduri.
Exempie: AG,B, AB, BG.A;
c) ochiul sau circuitul inehis. Dxemple: BGTAB, AG,BA,

G|AGzBGr.

2.7. Re{ele electriee

De cele mai multe ori ci-r'cuitele nu au forma sirnplir, a celui clin
fig. 2.53, a. In schema ali,turatn (fig. 2.60, a) esre ieprezentat5,lo

Q:

Rr=

R,
o

Problerna care se pune este urmritoarea : cunoscindu-se rezistcn!'ele rezistorilor qi tensiunile electromotoare ale surselor, impreunf
cu rezistenlele interioare ale a,cestora, sL se calculeze intensit,atea,
culentului rlin fiecarc laturd, a retelei.

5n

2.T.l.llezolvarea unei relele r:u lbgile

Iui Kirchhoff

ln

: /0O

Ro= 4{\

Rr: 3o
4 -tov
tt2 - 2V

rr- ln

fz_ ItL
i

. Yo- esemplifica curn se porr,te r.ezolva problemu, enunlati, folo_

sind leleau:r, din fig. 2.60, a rnodificatS, prin add,ugarea in 'schemi, a
rezistenf,elor interne (fig. 2.60,_ b), a13, cum s-& procedat la paragra_
ful 2.6.9. Da,tele sint cele din desen. trlezistorii slnt notati cu accliasi
litere ca ;i valorile rezistentelor'. sensul intensitd,filor celor tei culenii
este alcs ielbitrar.
Pentru qllcula'ea intensiti.tilor avem la indemind, legea a ff_a
Iui Kirchhoff.
Se <tbservti c[ se pot rlistinge trei ochiuri, celc exemplificate mai
sus. sr, aplic5_m legea pe rind celor tlei ochiur,i. parcurgem circuitcle
in sensul acelor de _ceasornit', pe r'arc il figur'5m. Itrvident, ctlderile
cle poten{ial sint celo corespunz[toaro intensitxlilor curenlilor car]e
lrec prin fiecare rezistor. Procedlirn c:r, la exernplul 3, p. 120. parcur_
gem circuit;ul in sensul ales ;i irrregistr.im varia!,iile cle tensiune.
Pentru lJ(r'rAI], pornind din -{ avem
-R"IrIn

:i

R44
Fig..

124

l2

R,

2.60. O rctea eleetricd contine rnai multe circuite sirnple (nchiuri).

RnI,

- r'ilr * &-

]dr/,

: 0

(a)

acelr:r,qi mod se scrie legea ;i pcrntlu celelalte douX ochiuri AG,RA

AGTBGTA pornind, d.e exemplu, tot din A

-t-Rrlr-Er*rrIs* RrIr* RsI":0

RrIr-E"-7 rrlr* RrI"-/i{-fi -rrlt* Et- Frlr:0.

(b)
(c}

r25

Necunoscutelc problemei sint intensit[lile. Ecua,liiie sint liniale'

:Se vetle ci, cea d,ela treia nu este ind,epenclentir, fiind. o combinalie
a, primelor rlouri (suma lor). I]rmeazir, ci, avem numai d.ou5 ecualii

initepenttente. Ociriul trei poate

fi

ob{,inut din primele

c1ou5,

Se

observ[m cil cla,c[ atribuirn intensit5tilor rln sernn

tr1,:o'

ochiuri

Suma
zero, n

se

poatc scrie

(2.26j

a intensi,td,lilor curenlilor 4,n orice nod este ega,ld, cu

fiind nurnLrul curerriilor concuren.ti in nod. Afirrnalia demon-

u,Lgebricd,

stratX poartr"r, nurnele de legeu dnti,,i u lni, Kirchhoff .

Se poate adopta oricare din cele dou5, convenlii posibile pentru
semn. Sau se considerS, cu f intensitS,lile curenfilor care intrX in
nod qi atunci ap:lr' cu - intensitti(ile curenlilor care ies, sau invers"
Aceasti, libertir,te in a,legcre:l conr-en.tiei se poate verifica inmullinrl
rclal.ia (rl) cu - L
Intruoit in re{eaua, studiir,tir, sint tloui'r nocluri, se urai poate scrie
o ecua{ie, pentru B,
rr- I, 1z :0,

carc nu e altcevu tlecit crcual,ia (d) inmul!,itil cu -1.

Ecua{;iile (a), (b) ;i (d) formeazii urr sistem compatibil de trei cc,u-

afii liniale cu trei

dcli sint trei ochiuri se obfil mrrnai doui ecuaitrrlepenrlente, insuficiente pentru rezoh:ilrr. Se qtie c[ pentru
oblinele---a unui sistt'm corrrpntibil tle solu!.ii ntlti tlstc necesa,xz"l o ecuatic.
' I'entru a o sclie lle vom referi i:1, nodrili. Sii considelii'm nodul '{,
de e_rernplu (fig. 2.61). Observ[m cti irr,4 r,oncurr"r, trei laturi prin cale
trec treicurcnti c1e intensitii{i f' I, $i 13. SJ, aplicii,rn legea conser'
v:irii sarcinii. in I pultzitolii de sarcin'i nt1 se acurnuleazS. De asell"r"n"o, in.4 nu eristi, o sursii, de purtitori. fni-.lntrul suprafelei rnarcate cu linie intlerltptii sarcinil, este constant:i. Din acest motiv, prin
insurnarea Sztrginii tuturor purt5torilor car.e inl,rti intr-un interval
,de tipp se oltlrinc o sarcinii, ega,lii cu sa,l'citra tot:llil a pult[tolilor care
ics rliri suprafali, in acelaryi intervill de timp. Curenlii de_intensil,ate
-I, qi 1, adric inti-o securrdS, in inteliolul suprafc{'ei sarcina, jr -- 1, coulombi. ia,r cetr t1e intensitate 1, transportii in afar[ sarcin:t f, coulombi,
in :rrrela,;i interr'*l. I)c'ci

.p1in alirturalc. Deci,

f rr)I, -f llrl":
Ir-Ir*fa:0.

(ft, *

iii

11-l-12-f3

11*Iz-Ia:0.
12{j

(d)

-R",

5'"

inlocuintl cu rl*tekr rrurnet'ice insclisc pe figulii sistemul rkvine

-10F1

-1t)13:-10
iI, * 101, == 2
--lr- 1, -i- 1, == 9.

SolLr!iile sint
r1

:11
At
20

.)a

12

,J_t

rr

ja:

1,0

13

20

:1.7.3. -Uiscu!.ie oener:rl[ cu privire Ia rezolvarea

urtei a'egelo c.u legile lui Kirchhoff

(lele tlouiL lcgi rrlc

sAl.l

necunoscute.

Ortlonintl ccnntiile dupri 1r, 1, ;i /, avenr :

(1li ,r Ba 1- r1)I1-- R"I, -: -Er

lui Ifirchhoff siut legi de consci'\'ale. In fontl,

lege:r, inl,ii cste legea tle conserva,r'e :1, sarcinii eleciricc', jar cea de-:r
clou:L estc legea corist'rvr'i,rii enelgiei. aplicatX, lil un sistent fizic (cinr-

t27

pul electric sau purtltorii) pe un ochi

de relea. Din disculia proble-

mei precedente rezultd, cd, num5,rul cle ecualii intlependente care

se

pot scrie aplicind cele d.oud, legi ale lui Kirchhoff nu este egal crt
numirul nodurilor, nici respectiv cu numfirul ochiurilor.
S-a vizut ci, nu existi, motive deosebitc, in afara celor d.e sim-

;l,lt rezi,ri.u' ({ig. 2.{i3, it), ri,stfei incit ciiferenla rle potenlial intre -4 qi
-B 'sri riLlnirrii, ace-eagi ;i, iu consecinld,, curenlul r care trece prin ciicuit s:1, lrtr sc modifice. Rezisten\a R a noutrui rezistor este ech-ivalentd,
rezislr:nle; sistemului dt. rezistori *r-ind rezistenfele -8, ;i 1lr.

piitate, pentru a alege ctou5, d.in ecualiilc (a), (b), (c). In mod, corespunziitor, nu existd, deci motive de a ltlege anurnite ochiuri pentru
il aplica teorema a II-a. De altfel, importarrt, cste s[ qtirn, in general, cite ecua!,ii ind.ependente se pot obline clin cite putem sclie' Ochiulile coresprrnzir,toare le vom. nrrmi c1e as{-'rnene?L i,trclepen'tlente.
ln geieral . 'n., o, I fiind lespectir- nutniirul norlu-rilor, ochiurilor'
(inclepeiclente) ryi al'laturilor, se dernonstrelzii, cX numIrll ochiurilor
ind.ependentc cste

-,

(2 --

1)

iar numd,rul ecualiilor itrclependcntt' carc

esl,e

n-1.

Aqadar, pritt, uplicat'ealegilor

-j- o : I ecualii indeptentlerde.

e.27)

se olrl.in apiicincl legea

tui liirrhlr,rlff

se

tcltsiunLra clectroExempll. Se dir circuitul din iig. 2.62 cu urnritoarcie drtt.: d

motoare a iursci 6 clc rezistenfir intcrio:,rrir r, rlzistorii dc rczistenIc-.il , r'ariabi]il' ii l?:.

Not5m rczistcnla pnrlii ,11I] pr.in l?r.

l:xistli un ttitntir dr' doui noduri (n

2).

l)ir lcgca lrrtii se obfirtc o singurit ccua[io

indcpcndcrrti (n--1)
(r)
I '- It -r Iz
I)in legca a tloua, arlnd trci l:rturi, se obtitr
1) "'
("
lncir rlouii ocuatii, ticoatecc o: I
-1.,=2.
-3 St aleg arbitrrr cloui din celc trci ochiuri

existcnt{t atloptindu-se sensurilc tlc parcurgcrc

rlin figuri. Ilrrneazri s:i scricm cele doui ecualii
prin apiicarta legii :t dour
(t')
rI -; llsl1 -i' (nr- l?r)J : d
{c)
- 'IlrlTJ- RrJ:: {t'
(a).
(b), (c) se
Sistcrnul fornrat tlin ccuafiilc

Irig. 2.62. Pentru cxernplul rezolv:rt.

r il zol vir

1.7.3. .lplicrr!ii

l. Eezistor'i 4n paralel. Pe porliunea d.e circuit d.intre ,4 qi J se

poate substitui sistemului de rezistori legali in paralel (fig. 2.63, a) un
128

I'

ab
Itrig.

oblin respectitt

Acest rezultat este import?lnt. pet)tru a e(ront)nisi

valea problemelor de acest ft--l.

R2

intii

n-1 '
tirnp lt lt'zol-

I
I
--w

2.63. iiezistori_tn paralel.

llLiir?r'i-r.r, transfel:r'l[ de cimpui electric pentrrr rleplas:lrea, pur,truolilr.'r'intle rt qi -B este aceeagi in tr,rnbele cilzrLrr. Deci, apiicind r.ela-

{iri

(:J.1.rr

[.-.tEI

- fir"[r*

Unrl,

s:.r Lt

t'2,.,/11\

_'-t:t.,..1__

ri

Ceerl ce

crle

echir':.r,lent

"'"\.Ai,'

_1.

rt,)

cn eg:llita,tea

l:1
-E

nL

,1
-4

(2.28)

0ltst,":ai:e . lJ.lci sc iclgir in pru':tlcl rnri rlulIi rczistoli, pliu asociere se porte aplica
iJuci:e!iv rci:r l.i:i prcccde ttili p,.rntiu c:rlculul rezisten!ci echiv:rlrnte.

L.rtm;rlu. Figura 2.{i1 indici uu rnocl de a deslSsur.a transtormr:irile succesive

uerliri.t a clrlculu rezisteula echivalent.i a sisternului din stlngu.

. 2. .TrrLnsfortnarea triungh,i-steo. Adeseori s_e i'tilnerste ln :r,plicalii

situar i.i cLe a transforma o porliune din reiea de for,rrrrl oin tig. i.as,'a.
-{c:stui sjsbern nu i se pot a,plica direct relaliile (1.19) qi z-.zg). rrai
intii trci-'Liie s)i, se tla,nsforrne sistemul fornrn,t d,t tr, 't':", r, (l,riunghi)
s - c. l3?
43

1Zg

intr-un sist em de lezistori echivalent cu priurul, dar de icrr:lta

sbele (fig. ?.66, b).

rlnei'

Sistemul echivalent trebuie sL p5,streze atit intensiti,tile -[r, -Ir qii

I* ca mi,rime qi sens, cit qi poten,tialele exist,ente in punctr:,Ie A, B
$i c.

walorile
tf[l :

r.r"
------i-:-_

rr-i-

r"t

r,

$i R, -

rtrg

(2.2s)

rr*rrJ-ry

lrl
I

i
!

i
I
I

, I-l
lr'il
'l

,i
i

1rie.2.64. TransformSri succesive""iljr"Tr.lril,liu a gisi rezisrenlr

Se aplicX, ochiului

e,.blva_

ABCA (triunghiul) legea a II-a a lui liirthhoff

-isrs- Q, *

it)r,

* (It- it)rr:0.

pc r:are [e completim cu valoarea

p

rr.l

Se calculeaz5, r,

l'tl'z
--

rrlrr{r"

(2.2s)

.giisilir pri& permutare circulari,, tlupri ce obserwr,rn simetria

reraliilor.

tfr - l'tfz

a-&
Fig.2.65. O transforma.re necesard. pentru a putea trece urai
u$or la
aplicarea relafiilor (2.19) 9i 1Z.ZS; 1t.iu"ghi-stea). '.'--

":'r+rz+I\'
Comparind latura AOIS din fig. 2.65, b cu iatura ALi tlin figura'
2.65, a se scrie aplicind aceeagi teoremi,

Ercmplu. Sii se ca]curczc rezistenfir echiva]enti a refclci trin

fig. 2.66, a, rezisten'{elc fiind celc scrisc pe clcscn.
-

-ItEr* IzBz: -rsis.

Inlocuind pe ,i, cu valoarea gXsit5, se ob,tine

r,(R,- rrlrz-.12,)
:: ,'{' .. ) - r, (n, care trebuie si, r5,minX' r'alabil5

bii numai

dilc5, pala'ntezele

-#i

rr1-rz+r8.,
")
pentru orice f. si Ir, ceea ce' este po"ri-

sint nule. Din condifia pusir

s:,r:

otr{in

Ftg. 2,f-ii, Un exemplu de refea undc se intllnegte transformarea

triunghlstea

130
131

Se translolni-r n.rontajul in cel echir.llent prin schintbrrca urlui triutrlbi fnrnl:rI

din R1, E' Ei R' in stea (b ln fig. 2,66). Prin analogie cu lig. 2.65 se poatc scrit:
R'I:

nr

.lll+R.r

Fnr,

#A

"'

n"fi.,

n':

Rl113

r?rl?2

R"': nl .I?:
-! +

l?1 --l- .l?' -r-

oltserrtalie. Din rcla{ia (2.130) se vetle cir, clacir sursclc sinl eleqrente chiirrirr r.toi si
rezistertla iuterttii este inic:i (in gcrtcral sulr 1!,tr), grupirtrir lor ln scrie cs'ae il\i!jli:rjo;lsn.
clnd elenrerrtelo sint vechi, rczisten!a irrtenri t:r'c.stri {1at-]r}Q) si glnrprrrla rn ;1,;ralex
devinc prclerabil:i deoarecc ln acesi fcl irltcnsitiriorr cru.rlrIniui o]r!inrri
m

I--__

J?3

n-este ca gi cunl rczistelltl fiecirui clenrcnt s-*r

R"' u

clirlinul rit

,,r ori.

F1,,

2.7.4.
Fig.2.67. Refeaua din ligura 2.66 transformali.
Ir.dmlne de criculat rezistcnta sisternului diu fig. 2.66,
qi 2,67 b.

b cule sc lransformii ;:t 2.t'i.a

3. &ru,parea 4n paralel a s'u,rselor. trn curent, intens -it,' I)o&te

obline $upind surse identice in paralel ca in fig. 2.6.8. In ^ces1' c z,
apticind lege:l a II-a a lui Iiirr:hhoff
pentru un ochi qi legea hltii pentru un
nod, se poate scrie, obserl-il'rsl itien-

l,itatea tuturor ochiurilor dc t:elea

carc au latura '{13 comuni"t,

lllsrulri

0lcctrie c

2.7.+.1. llt-rsttraretr_ intensitil!ii crrle&tuhri. t1r'l mili rrtiii::lf tip do

gtl\':rlr(un('{l'ir cslc cel lru,zat 1lr. irrlcl.rrr,t iilnr.rr, iiilr., ,.irirl,rrl :t,.lr_oil,,lie
qi corxhrctot'ul parcul's cle curent. Strrcliul itcpfltlti rip rli,:r,i;i,r,ilt ir. v&
face _ la S 3.,4.G. Pentr"u urt moment rre inlr.rp;i1.117.i, g;t,jrlrt,ltonir.tlul
cil' c1{.'l}lr'}lt tle cit'cuit, considerin(lu-l c:t, o,,cilii(_'ltt,:rgrll'i r:.
se introcluco in circuil. in lt:'ie'. Ile.r:iri,tilr,;i,t'il]uj rt,ilril,it!,u- . Apallitril
lui
este direct prop{Jr.tionallr cu intens;ilattii, {,u}i'ili.ulrii r..lr t,iric cill,u
t1ecc. si presupunem cri, rezisten]li, ilricrnli iL:ip;rI'ilir]lui t.slt r'le 1i (,1
gi cl'i, intensitatea maximi, pe cn,r'e o p{}l}1 o irtr.t,gisi.r,:;, ,sf-{. 1 utA; urmea'25, cli tcnsiunea, n)nxim.i Ia bornele hii estr' (tig. f .(ifl, rtl
U : Ir:10-s,\.1;f) .,,. lrl rirtr'.

Ir-0.

8-RI

3l

r fiiircl rezisten{a irrterioalti ri, {ip-'ciirei

surse, iar R, rezisten.ta rezistorului"
RezultS,
_a
I
-

Fig. 2.68. GruParea ln Paralel

a
_.

n+!r)

surselor de curent.

qi generalizind pentru

zr,

surse

oa

in para,lel, se obtine

r:

I.ig. 2.69. Ar).)pcrntcLrui itr circrrit.

(2.,J0)

R^- J=
n

Prin aceast|, grupare se obl,in curenti mai intenfi

ar[tat la gruParea in serie.
732

Tra iliiisulii,r'ea intensitirlii culeillrilili irr l'i rj,.' li riil t.lr, :rr..i'llst$
titt fie a,fectatir. I-)ar d-liturilil, {.r,})irrliri lri lL':.1:.i.t rr1.;1, ril'cuitului estc lnorlifjcati, prin intlorlucercil llLnrr':rlirliii iii r.ilr-.uii. tste
inrposibil sil se realizezc dezidera,tui. liimifie cit r'{.,jj.i{tr.riir} lf,ir r,:rlnlrri
s5, fie cit nta,imicii. Am.permei.ru!,tre,br.t'ir;,i, rti:;,4 iitr.r r,, tt:.:;i.sltl,t!ttr ini.r:fi.
m"iu'irtle sli

evitinc'l nie,junsul

133

rri: pcate extinde rlorneniul de vaiori misurate de gal vanometrul

io rilrr:nlie d.'lei in p.r,ratel cu apar.lbul se montenzd, u.n r ezistor. Fie
If, rezisbenla acesbuia. Si c*lculi,m oe vaioare trebuie si, a ibf,, E, pentrir cil, ampermetlul s:i, In:-rsor,re curen,t,i pin'i, la 10 A. Ap licincl legea
lui Oh:n inbre A ryi B qi lcgile lui Kirchhoff (fig. 2.69, b)
(I'tB:Iollo:lrft,

se intlcxlucc astfel o eroar.e

a, rezisteni,ei

cea reaki

al;:
deoarece

ro
n.:
R
.,o
.,r _
I,

T:

rr: i
7,,

:149.1i
n:
9,999

cst'e

oroo15 o.

2.7.1.2. -i'litrtrrierra rezisten{ci arttui rezistor. 1. Cn' tttt tnltnzetru

2.4.1
ft Ql,n, rltit)rttttstru. z"i Montajul, rtr:ul.Itrste proccrieul ut,ilizat in $intenqi redrr,i, 11 nionl,lt.r itr tig. 2.70, a. Amperrnetrul nu intticX, exact,

foarte rrric

cb

[--i:.'J.;'r. ]lzisttt:tit.r i"tzistcnlei unui conductor

- il1.)rtiiLLi eqrrl; b - nontajul

amonte.

jt:'ilt t'c;eiSlrtr. 1':tiOalea exaCti, a reziStenfei rezisto-

a.'uiiii t\le.,

lil

r sr'lti'r;tl:i.

tr llluta,

&

aPloxfurrativ egill cu [i;r.. ],)ell1r,]r (ii., !.,rr,(]!r].iJ,l, >li, r'ie lnici estg
:u' { S r,, llr.licii, este nrc,rtoelrr, ilrlicli,::'u lxrntr.i.i r,eliirlor,ii tlu
rezisl.entii, urici"r. llste rlo_t ivul.perilru
il,rl''ptll,t, in $ 1.,1.r.
'irr'. s-i-ir
b) Jlontajttl ct,nrcnte.Ifuntiljul rst,er.t.rlii,t,
ilr j,r.{.. i.;gl, ir. liitr,ri se
Decesr],r'

ia pentlu lezistcn{il l'aloat'lt

-i l!,: J:-

t
qi eroarea, estt'Jlo. IJroar,ca lr.llativi[, v:,t, ii Ii,..,'1r,. (ju ;iiitr, rr:li,i
ir_r.ir:i, crt
cit 1?, este rnai ruici, ciecit -I?.
2, OlLneiru,l. ltr iigur,a l.?1 se vetler ci, ri:rtii:i(r i.r.rli,f{,i},{,riltrltzli,
bornelc -{-B rlle cil'cui1,uhii, llpa,r,tr,t,ul lrl ;ttlit::,, ii{ (:.{,r,{,:l r,ii.,r,rr,tplui.
Se. pol,te illege l.r,stfel r.alo:irlra,l'ezistenlei Ji' lr, r,r'ziirolrill;i
tltvialia acrtlili -si lie rnarirrui. Iivitrr.n1,, r't'zis{enfr-i, ln{r,c -i ,r;itu"ilr:r:i(.j rrr,r}.
1;
Cind iritl'tl ilceste purtr-rtr.l

stl tlrr.rltrli,lzii, nir l'rlrisl{ix.(}ir,ri'{rrri.,,. rr, c;iltri

rezrstt'tl!ll, trettuic rtriisur':l,tit,, acul ocullli, o poz;i,it iiiii,tljl(,iliitl.li. ]rd'riir,rece circuitDl r't'Lmine in lc,st neschinriiir,l iril,cns.irir,il:l|, i.it]'{,.i}-t j jti
li
irrrr:gistrat dcpinclc rle r.c_-zistenfll diuil,o -[ si J]

p", R'qi
englczir).

H: !-, it, fitr:c rl iri,.rt,t,o. r}er_.;rr.n,cr.: difeI

qotcnlial misnlat.'i, dc volLrirelrir ilrclil.i,. c.ritlr,rr.rl *lr' l-rurtcn:=":t":^q"

Tral dator'itii rezistentei intcr.ne iu rllu],.l,"rilr'l.r,rrJiu. Jrl,,. tr)e ,lr,iri

1:

-It

feri iin l.

l *}trrretrnlni).

r r _ ji
Alj_:
It
JJ - ,",

ti

* lt .rli.:,'ri:

qr,, eSI.* l,iz,!sren{.a

tr.f1

tr

j:: j_ _ _t, _ I.j.,

I I I-tr| =- tr I'

l fiiltl

}lezistgrul trliugat se nurneqtt' qunt *, rezisten!,a lui fiind rnult mai

rnicii decit it, :r,1r:tt'ti,lului.

Sit,lr,ir'i? Ljill'i,.titLrLili

s.t

Itrr'oarea relal;iyii csto

I)al intensita,tea curetrtului pt'in apa,rat nu poate depdgi 1:10-3 Ar

ceen, ce inseamn'i 1" : 91999 A. Deci
R"

I_1,

,\g irrile valoarea aproximerlii u/l

tre

-R

fiild

Ii"

-1,

Il.' -F ji

respectiv rczisttlrqeit :l,lll,r';ri,.;iitj. lr, r'i,zisi.{.: :lrti rltn;i gt]'' it ]l(riiti,!-I'Lt .i !l i,,.iltctE-

sursa, rtc tensiune electrornotr.riLi,e: ti'

lQR

lului
biul

cr,re se rnii,sozlri,. Scalil aparatului se etaloneazd,

incadrat cu linie punctatl este un ohmetru.

Imp5rlind cele cloufi, relalii,

in ohrni. Ansam-

se obtincr

i. ,
-P,

din care ss poate g:isi vaioarea _F.

qi D.

F
t

/l

I'

l/

\
lt
-)ttI
/t

I
I

/r
L-- - '-'
J.t

2'7.4.3. llisurarea tensiu'ii ereetromcftlirre R **r,i surse.

monta,jul
fig. Z.;:1, An fi;'ri ni l;r. fJmogell
'eaiizeazil, constantl. din
cil .sectiunc
Tensiinea, eiectr.riniotnurn f,- ,. sursei
de rezisl entii inl ernl-r r, sc mii sorr r;i .
Qr,
Suls:r, (], :itc tensiuneil elrfitr,o- __t/f}:-*

motoale d ;i r.ezistenf a inter,ni"i,

neglijal.riii. Ilontalea sul,selot, c,st.c
in
(a *e y.,dor, si exenilrllri

.J-"TL
4-tt
'fl

''
. ,.-..ii/
..,'.._-- .. ...,- ,. __,9^''
'

tri1. :.?1, Oirrrretrul.

. ?.r r:rrr:rl;li,r1 din fig. 2.72, curstxrri C se po*to

,i ji d:'-:. l:llqlrl [iruiui olnogoi]. t1e secfiune
consl,antii A). t'i rili :lcutr.

J. lit.tlivla 1'
deplr.'sa itil r i, .,1

ga,lYanometrului
Jz,

r,

,"

: /".

l)cci

si
'l

tJo

llu

d"eYia,zd'

'{.io,,: gn" si (Jrn Ucn.

iiczull,i, 1, si I, iiind inLensiiXl,ilc curen]ilor pl'in celo
ckruri t'atntrri,
T
n -tltt/

l-rc

? . Iz
rl

I,H
r
- p9
'_{

-A

Se

rlfr

r,r,zistr;i.ului intlrtrius intre

,^,r,n,,ir.i,i,,"

l\.

:.r,

2'' Sirhslitrrinil rczisloriior clc rezisiottlc lixe renslete .'u cri\(ir crirc
ofrri pr,isibiiitalta \lrielii colltilltlc lr.rezistcnlclur t" pontl,rrrline'rrrr
r:rrlcullilor crr a.irrtorr:l crirliia
si eft'cturirrt rrl'iilIi:t r]r: rrllurc r,
atu-r. p".i"a"prnpurti,r:rrlLi. lipuirc;11 tir rtlr,r:iit t;rn
"atui
Iisu':..:.1- tt,"tLir!cu:u 1:tu.!iiit tnarunuricefrt,"oir
setrliti rt
i'C('\l r'\cnipru s. ilusrrcrrz.j trrr principitr ciir(, ,r;i r., 1;ti!itt;ttt.,por!ionriti.
i.;,2.. crrltr i.rr,r;,r, j, r, ,t, ;;p
"U
antlogicsirnunreltisiros
pnrt,'!,:nont,rte"alccriioiri,tisimo(rcrt:.trutrireicij,irotii.

Ir
l1

!",,

ftbserttalii.
-- ramlrra IX-' tr'. llrtn:cit cursorul C sc dcpilscrzii ,riirrii (.e inlcpsitaIce curerr6iui
din
a re!elei este zero, nlelodr se ir:nrrrt"
,;,;::""'

l;"

Iz.

3, S^opozilit,
?.6.10).
Ir,gclt lr, tlolrir, rl, lrri Iiiit.lr_
_ St'aplicLi
holl' rrelrirrr'ilor. .1U"(.'A
si _l( l:t},A.
Cu nul tr iiir, riirr -l'igrrrn, se -r.'1.i,"
slrccr>il-, fi', fiind reristcrita illlalaf

0l*;ru:'ax;'ru

trl ui,,

- IJI?. i r) - (I + I)E^c :
E
- V -r llBna -.IE$ : {),

Rezr.rlti,

* gEuc
(Rn
- r)(8^" -r licil + I?,,Acf?crj
Clalvanomebrul, pentr_u o anumil,ii przilie a crrrs'r.irlui
lr : O. In acest earz, nAc f co fiind clrilr ^8,,r,,
E2 _ jrr.
E
Er,t,
1r:

Er(Rrr, -:- Xl"il

inelicd

137

Dacir, se !.nlocnir:11,4 sursa Go ctt o sursx, de tensiune electromotoaro

do ctinoscuti,. ltiatil' ca etialon, se poate scrie

chonrr.ce cur,rr-rrul se aflit

E{)

E'.nc

R,,u

J
P

in gener*l in alti, pozilie (C'), incit rezistenfa

r," rnodific',"r, tlot't,nittnl Ilic.

-R,,'Ii,ezuiirt,
inrp;ir'finrl ult,irneie

6'2 :

80

ciMFUL MAGNETIc

relalii,
R,tc : AC
AC'
Ri"
t-trtrud,

ErlE depinde r1e: a) precizia

firecizin deterrninirii rrlr,portului
-contactului C (C') qi b) constanta secmi,surJ,rii pozifiei exacte a
{iuirii firnltii.

Experimente fundamen{ale

tub cle rlesci'care, cre exemplu ccr rrin

plasatintr_u,
magretic, pata, Iumi_
noasi, formatd, in centrul ecranului fl'orescc'nt
",-p esle aevrdtd,.
aceragi
rezultat.poate fi veritit,rt efectuind exper.imentul cu
trr
cle lacha{ii pozitive. conctuzia. elte acqga$li pu'i tfto'ii cre ;"i;i"" ;i"t trer-ia1i
sub
fig.

a) se altfizeazd un
3_.1,

a ; dacd, tubul este

acliunea cimpului magnetic.' x,i ru obs.r'r, devierea purtit

urilor
de sa'cind, in ce rriii):ru etee-tioiiati.
.lrrprr'*.glfri".

"ii"{Tr

.ct
Fig'

3'r'

a) crn;;ur

ffi:ff;';"1';;tl"n*'*'':;uol',1il'ii*l*frpcare'

b) Purlitt':r:i

aj6

in apropierea unui conductor rle indiferent ce fornn6,

, lr)
-rton,,ipa'cur8
de
curent eiect.ic continuu acul magnetic pioa
intr-o

anurnitd, pozitie
do'edind efistenlanragnetie
- _deviazd,
{fig. 3-1, b). Deindatd,
"iuil"i-o
ce curentul inceteazd", acur
magnetic r.cvine
Ia lroziJia initiare indicintr dispari{ia
condut'lor (experimentul Iui O-erstia*).",'"'p;i;i';;;;;;?;'p""rlus de
r Huns Christian Ocrslcd (7777_1gbl),
tizicifln

tadu
90

dirnez.

i39

Erper"iipr.rite fgrrllc rirliilt,e .qi c:Ire sc po1, inCadra.in CategOria

cr:lrrr' 'rir-rst,t'rig ttLt :lf iitii,t ft1Srtul est'cn!ial cit e:t:isfurrta ctmyttt'lrt'i.magiitic *:rt* {r:s{tld. $c ltrrzcn[a.- 1tt+r'ti.itoriLor de su,rcittii,6n, rniScare in ra,itri,'.si.tl,g;,1 iir tvl'erin,1d' i',t' c{Lre se
.faae e:rperitn.en'tul.
Iigt'!
- irucur,-'L' r'i' tll i:lfiizit
sc r,,t'-prczrrufa douii, cal,egorii do ploblene:
>e r'illt(i:l;1. ln t:!rlr1lr.tl irrligletic si se Lrere forl'a care llcfioneazfl
n. ul\; l irltl l;i{'rr'Lillti :
si. lilni!.1 -t1i trlilirtiilcll ltultill,orilor'5i srl c{ire :lspcct,ul cirnpului

ntlirlgliilliL'.

i','i,rn.,l. lltttlrir,lrtit

11.1.

.\'it

i'i ii'lrt:tii'i il

rruilnillr, te,sla* (simirol

ci{re sc giiscfte c:lntcra. I)eci

rlttBo

in vid in frrlelic de

eirnpul nlleqiiu'tir-: cuuoscut

IU.

--.I

.,

qD
,rr

(3 2)

'
,, I,
I 1)1,

Ccic dou- particule fornraltr in p'.utctul -l

(tiC. :l-:;,:i.i au srrcini (ic srtrru conlral si
mtls{'iirr) r-!llc. iar, r:rzcle tlc cur.ltrrri alc

lrliircIrrlti]or sint

cgalc. Jis{c

illlll tlintrr

1o1o_

gmliilr ctovcrlito:rrc ale Iornriirii clc pcrcchi

.- r:lcctl',tn ;i pozitron rlintr-Lrn lolon (.,,).
9. 5ir sc calculczc forl-a
lrri Lorort;l c:irc

lin

ricr_rt{}1,.

l,r:lll

oste ot'intat' perpenclicular

lrr{l{.trtlsult1i vtcl'ol'ili'1' vecforul..Bn

r[.'ilniliei

Tle 1"{rcli}l,ii -1-ii,tizi ,ri

ili,.1it.

(3.1)
j,,, -: qi xE,,
(fig.
Oonform
3.2).
lnft,gngticd,
'intlu,clie
'nulilit

( tLl

irittr (,li\.irrie.

tortii, sensul lui fiincl da-t de regrla lurubllui

il iiecure punct cunoscindu-se experimell1rLl lno-

fortci qi vitczei*'r, sopoa,1ulele

t,e tlcterrnina n]odulul Si orienftueil' Yector' [lui B-{, oe ca,raci, er izeazk c il}}p uI il r i,gnet ic.
r'ezrilt5,
Considcrrintl u : r12 (fig.
r:i.2)
l"'
rtin (1t.1) f,,: rlaB sau 1i0 :
,rlitr care,
qi

-l

r'1,
I

orienbri,r'ile

qu

aplicind unitirlile in SI, obfinerl] trnitatea

de mil,sur:i a m5rin"rii inclucliei na,gnebice
Fig. :i.2. L)eterminarea for{ei
nlriilrrot.ice ctnd se cunosc vectol ii vitczii:si induc!.ie magnetici.

L"orrtat----

1f,,1
lqlla]

NNN
.,.nt !.,,",

-\'m

SS

(185ii-1928), {iziciatt olantlcz.

'+sIlendrilr. Anloon I'orenl:
Iiil dispouiti\,ca{'e poatc li {olo.sit pcntru tcstiiri calitativc ar putea fi tubul
descircQrc ln glilz pcrttru r1rze clltotlicc satt pcntru razc pozitive (canal).

do

Fig.3.3. Rcprezentarea situaliei din figura 1.3, vdzuti ln perspectivd. S-au

cxrrultri ltsupra clcclronirltri tliu ligura f .ii

notat vectori:t i, E g l^.
qtiirrri crr irrducfia magnclicli in cirnpul irr
carc se i'ilir carnera cstr' lj--t).u r, iar liiezl pariiculei este u:104 m/s, perpendicularr pc B
sc

iru.iir,7j,, cst.,-

conStr cimpul magnetic se

Iixernple. 1' In f otograf ia f .iJ cstc rc(lat un fragment al unei imagini luate ln camela
cli c{ir':iil i.ttror'lusiiintr-uncimprnrgneticpcr.pendicularpeplanul fotografiei. ln fig.3.3
sini iiqrra.li rcctorii. l)in rnoclulul;i orient:rrea cunoscute ale vectorilor /;i "{gi din
raz.{ ,:ir culJ-rurd a traiectorici. rrrilsur:r,bili, se deduc semnul $i sarcina particulei.
Fr|,1'r,h rrragneticd cxrrcitali lsupra
pult;:ioii:ir:i pozitiv cstrr o lorIir cclttripctij
(fs : c: '{:),,..= const.) in cimpul uniforrn in

,s 3.1. ilr,r a dorul irr $ i3'2'

f,,{.trrrniltftr{':r for{,ti rnilguetioe

T). DacL Bo :

nLlrlre,lt 0,t nt iform,.

rrll -

1,{i

'l0-1e(1

.104-.4.0,8T:1,28. 10-rrN.

()!;sr:" r;rc. r)iu relat.ie (J.1) r'rzulti cij

in
rn care u:0, adici sarcirra rru
.
nri;c;i lr r:rlrort cu sistenrul dt rcicrinfli, Du se manifesti
"jrut
nici o Iorti magnetici.

se

3.1.9" Iplica!irr':'i;. Ciclotronul

. Aeent dispozitiv, a fost clert pentru acceleril,rea paltioulelor

electrizir,te. rltilizinclu-se_ un cinrP diagnetic particuln, eite ehida,tii
p o trilioctorie in ,spiralii.$i va fi accelerat:i periorlic de uir cirnp
electric. schema ciclotronului este reprezentatir,^in fig. 8.4. parl,iculd,
8

Irr'1lnq1 arncricnn,

dc originc jugoslavd, Nil:ola Tesla (1gb6-1943). A inraginat

curcnfii polilaz;rti, rnotorul asitrcron, sisteme de telecomunicalii. A proiectat centrale

clcclrir-^ de nrare puterr'.
** AItc aplica!ii alc clevierii unei particulo ln cimpul magnetic
fele 4-d qi 1{).1.

so gisesc

Ia paragra-

741
140

de cele mai multe ori un deuteron*, fd,cind parte dintr-unfascicul emis.

de o surs5, B aflatS, in centrul celor doi duanli, este acceleratd, de cim-

Frecvorta oscilatorului trebuie cleci

pul electric existent intre cluanli. Cimput este produs de o sursd, [I

.,'o

sX,

fie r:gall cu frecven!,a

QBN

- 2-*

riirl;inzincl de q;i rtt,, can'actel'istice p:',r'ticulei - estc o frecje aCeSl,eia.

llioc,:iLrl cle accelerrtre esle tlecr tle rezoncr,n'!ti, deoalecc palticula
trelttiir >:i primeascii enelgie exact in morpcnlpl i1 car'g ea sc aflf
'intre ririii,nli.
CLtitrrncintl viteza se poate ctlcula enel'gia cincticil a 1-rarliculei
.care
't;en!

Fig.3.4. Ciclotronul (schem5) :

Dl D.-dmo!i sau deuri i s-susa
ioni; E-electrod de deflexie

spre

de

tinta ?,

ti,- Pr,, itt'

la un

nrr-rment clat'
E"

de tensiune alternativS, de inalti, frecven!5,.Intri:rcl intr-unul d.intre

duanti care este atunci negativ, particlrla este deviati pe o traiectorie'circular5, datoritd, forlei magontice centripete. Baza de gira,fie'
rcnltd, din relalia (3.2)u*
r--

7 ,,r,o":u *(fB-6r'

flx+nnpie. Un ciclotron carolrccelcrtrazi dcLrttrorii nrt:rrn elcclroll)itgilcI crr(i1)Io(ltlc

q inducr,r:r nrrgncticri rnaximi ds 2,ir T. l)uanfii llu l':rzir tlo 0,75 rtt. iirrtlrgie cinoticri
.rnaxinti :r rlculronilor osto
f
r.C
mAfr- -_

(1,6. 16-re1z. 2,52(0,7i)):

QBo

unde o este vitezn cu care particula intrft qi care rfrnine eon.{ta,nt'[

la iegirea din dutr,nt. Trecinrl prin sp-aliul dintre-cei doi dita.nfi
particUla irebuie sii intilneasci, un cimlr electric cu polalitate schimbatd,. pentru a fi acceleratl in continuare. Acca,st5, concl,i!,ie d'e sincronizd,re este renliza,tii, prin proiecta,rca perioadoi oscilatorulti astfel incit timpul in care particula, se gXseqte intr-un d'uant, t: r..rior
s5, fie egaH, cu o serniPerioadfi,

7 to:;'
^
T

rct'

eBo

* Nucleul tleuteriului, izotop al hitlrogenului (q: * e).

** Cind 0 crette, cregte ;i raz{I, traiectoria liind o spiralit.
L42

:,i,il

10-2?

: 8l rlo,'
Obtrii:.iia. (lu liccarc rol:r!.ic vittrzl prrr[iculoi cic];lo, trtitrilliitt-se irt ntorl

c,rLi.::iprrt-

,t ---,r=--A:.,\slftrl,lt'ilcvrrttfrt prour;c sc lrroililic.i,

1'-r,'l' t
!ll titilil c: li.i0\''Jlltlt 0scilirIorirlni rillrirro corrstarrLi. lr.r)zulLl o tl:rsirtcronjzltro. particul:r
.e.jull-+: t.l lrrti^l tliiltrtfi i:t rr1 rrlllttc itr cltrc cirtt,ttrl rtlr ers sl;tiiri l] r3csllr rrr:cr:lttl)irii. I)onl.rtr
rr rneilltn,r 1;i0cesul clt lczonalrIi, 1'r{]cvcnl:l oscil ttorLtlLti Lrirl)itic tilic;oirti asIfol irrcil
proclrri.ll ,ri, ,\ i s0 tnenlini const ltr[. .\coulol rLo rrclu itt c trrt s.: r t,tlizctzir accclcmrc,r
dc tip c:t1o.ion p.'rsl.riud rilhfil tle siucrortisn.r rtiL cit osLc ltocosilr se lunlcsc sirr,-r'oa:itorqir,iitrsa,-ri' conlorrrlrelrliui

t iclolroc.n-:..

Se observ5,, inlocuind ln aceast[, relalie expresia tazei,

oada este independentd, de vitezi,
,:- 2nn

^o

q2l|f,rz

22trrfr"2tt't,
expresit {iincl rnaxirnii la, perifel'ia dit:ln|l1tti (t' : li), unde par'l,i.cul& cr-itr: cluviati, in af:r,t'ii qi dirijalti ctil,re o i,inbli.

m1)

ptn5,

c[

peri3.1.3. Forfa earc se exereitii ilsutr)ra rrnui couductor' pareurs

curcnt ailat in cimp magnetie (foril lui f,il;ilitec 'i')

de

Curentul electric este o dopLlsilre orilonal,ii c1e purt5tori de sarF'iecare purtXtor considerat ci se aflii, in rniqcare cu vitczn d

cinii.

t Pierre ,Stmon

LaplLtce 11719-1827), rtraternatician

gi fizician francez.
1AO
l:d

s,uplrs unei fort_e magnelice

7*, de modul ,f , : QDBo sin a, daLI
:1treialia
(3.1), unde Bo este modulul inrluciiei magnetile a cirnpuIui, considelaL uniform in regiunea, conductorului. ii fig. J.i conrluctorul metalic face un unghi a cu E s, j * tiina perpendicuiard pe 6 -do.
rsi
de.

Exemplu. Un conductor rcctiliniu ptrcurs do un curent. cu intcnsitirte;:r I:7.\.

ilitr-un cirnp mngnotic uniform do induclio Bo : 1,8 T porpendicutar 1tr liliilo

esto plasiet

de cimp.

Ir ort-a c:rro

acfionerzi po unit:ltca do Iungime

tr"m : IIBo :

A.

conductorulu i osto conf orrn]roln

fi

ai(:J.;l )

rn. 1,9 T : 12,6 N.

3.1.4. Acfiuuea eimputrui magnetie asupra unui eadru

pareurs de c,urent
Fig. 3.5. a) Forla magnetici asupra unui elec-

tron participant la curen -

tul electric.
b) Forfa magnetic:i asupra unui conductor de
lungime 1, rezultati din
insumarea forIe]or din e).

Qeoalgce purtd,torii care contribuic la curentutr electric (elecir.orrii)

sint distribuiti unifo_rm de-a 1ungul
conclucton roi a"-i"ngime l, forlele care agiioneazit, **"p"u i$-"i";t;i r ;;"" ^'i"* Jr.;i- fi atcr,i.,lurui
ln mod uniform qi fiecare unitarc
.- - rle
'^" r"ginre ,u ;;ria;"i;rul.j e.qte
aclionati cu o toilii, eg:lrii ;i

: Ef- : nAqtsBo sino

m fiind num[,rul cle electroni il rinitatoa clc voi*rl. pe l,'a,tii iungiFk

mea conductorului for,!a, magnetici este

nAqulBo sin a,

Deoarece toli purtxtorii care tlaver:seazx secl,iunea corrducl,orului

se afld, lntr-un volum rl-4, urrne:lzva cd, naaq este sa."io, aeestor.a,
ad.icX, numeric egall cu intensitatea f a cureniului. Dar

F* :11-Bo

i;,

.,*,

forma

n'*: IlxBo.

(3.3)

Iu,Bo

-F;.

{t : :-,
2'

-fi1,,

sin a : 1), iar pe laturile -BC ;i D.1, forfele

Ultirnele sint opuse,li au ca efect tendin-ta de tleformare

a cadrului anihilatir, de rigiclitatea lui. l'orfele

moment (fig. 3.{j, b din pagina urm5,toare)
M : raRtt D sin o'
aD

-4,

cier:i

: fBoi

sin

F- $i -F- da" uo

san, cernsirler'ind sriprafata, tleiimitltir, de c:ltlm ea un

3.6, c), r'i:latia precedentL se poate scrie r-eetoriirl

)I : IAxBo.

rcctor (fig.
(3.4 )

Astfel. crr,drui paxcurs cle curerrt, aflat iu cirnp mrl,gnetic, csle supus
unui rnclmtnl

17:$xP,,1

(3.4')

F : 11.

unrle s-a nolaN

Iielatia st:r,biiiti, rirmine valai.lil'l peritln e-irice spilri pi;i,nri, indiferc'rr'o ce ilolrnii georuei,ricii, ar ir1-ea.
Iixontplu. -'!supr:l Lntui r:ldru pitrat cu la[url I : i2 crn prrcllrs dc un cnront
de iutonsitate 1:2-"1, orir.rittl perpendicular pe liniile unui cimp magnoti(: iinilorm
de inclttctio ba,: tl.!j i', ecfioncazi un monrcnt tlaL do rolati:i i'11.4)
ft : 2-1. (12. 10-:)2In2. 0,1] -f : E,04, 1f,-3 N. rx.

sin a

Pentru a inclucle qi orientarea, se convine ca .Il sr, fie consiclerat,

modulul unui vector rl ct sensul intensitH,lii curentului electric $i
direc{ia conductorului. rielatia precedentii' se sc"i" r-""t-o;i*i ;"i;

111

motlui

Insti,

F*: l7';:

in cazul unui cadru se exercitX un cuplu (4" qi -F'*) (fig. 3.6, a).
lntr-atlev."ir', pe laturlle AB qi C'', acfioneaz5, forlele -l], qi
tJ.e

3.1.5. Aplieagii

,{pari{,ia mornentului tle rota!,ie la o spiri parcursti de cureni;

afiatii, in cilnp ma,gnetic uniform estc ba,za fizicir, a numeroase si foarte
irnportante aplicatii tehnice. Exemplific[n-r rlou:i :
l. Principiul dr: mXsurare a inter.rsitirfii curentuiui electric la ap:lrri,tele cu cadru rnotril. Paltea rnobilir, cons{i din mai multe spire infd,10

- c.187

145

Fig. 3.7. Un amperrnelru cu mag-

net fix gi cadru mobil (magnetoi, 7'- polii

electric):
magnetulrri permanent; 2

cadnrl mobil; J - arc spiralat; y'

- ac indicator j 5
- scala aparatului.

opune un moment, antagonist cleterminat etre un r.eso}t, spira,Iat JAcnl se opreqte cind se realizeztzit, echilibr,ui ceror cloux rnomente.

SIAllosin0:4a..
Fig.3.6. a) Cuplulexercitat asupra unui

cadru parcursde curent aflatl..ln cimpul

magnetic uniform AB : a; BC - b.
b) Secfiune. c) I'Iomentul determinat de
cuplul de forfel magneticef* qi -3*.

nnrle *Y este numimi cle spirc aJ carlrului ; r

curen- intensitatea
tnlui m5,stu'?r,t i Ito - induclia rnilgnetici., consideratd,
constant[,
lntre polii magnetici ; 0 - unghiul dintre nor:rnala Ia suprafa!tu
caclrului $i r-ectol-ul lr. /i este constantrl de torsiune a resortului, iar
a. -- tughiul cu {jare- se roteryte cadrul fatri de pozil,ia sa, inilialh,,
cind a,cul este Lil intlica{ia zero pe scalil ;i resortul .este reh,xat.

l)in relrllia

$urabo alcd,tuind Lrn caJdru (bobind, 2) cwese poatc roti in jurul unei*
6,xe in cirnpul magnetic creat d"e un maJgnet permanent (7, 7') fix
(fig. 3.T).

l,a trecerea curentului electric prin bobin5, apare un moment

care rote$te cadrul cu un unghi arS,tat pe o scald, 5 de un ac indicator 4. iolidar cu ca,drul. Momentului creat d.e cimpul ma,gnetic i se
* l\pa.r':rt.olo do misurri cu magnot fixgi bobinl mobild so numesc magnatoelactrice.
Colo cr ruililnet mol:il 9i irobini fixatS au donumiroa do instrumenta alactroma.tlnelicc.
146

lrt'e(-.edent5, rezlullit,

.k:
tt
'
o
-*0,**
intensitatea, curentului putincl fi cleci miisuratx in funclie cle elementele cnnoscute. I)ste de obselvat ek datoriti formei pieselor
polare (l si l' din tig. 3.?) cimpul rnagnetic are induclia magnetici
cu orientalea dupii taz\t, (6 : nlz).
2. PrincipitLl mrttttntlui de curent continuu. Pilrtea mobilL const:i
din crldre bobinate sub diferite unghiuri pe rln miez de fier cilinelric
(fig. 3.8, a). Partea fix5, a ma;inii (statorul) este alc[tuitr-r, clintr-nn
sistem cle poli magnetici (fig. 3.8, b) crea{i de infdgu,rdrile de et:cita117

lr)a (boirine coaxiale cu piese polare, prin care trece un curent electric'ce cleterrnind, aparifra unii cimi inagnetic ; Yezi$ 3.a.6.ap1.2). In
cinrpul illargnetic produs de infXqurdrile de excita,lie se afii, rotorul)

f
lL/
.4,

!o'

iar :una dintre infiqurS,rile

'rr

OJ

o
o
'o
o

Ho

a.

o
o
o
o

o
o
.J

:\o
AJ

a_

.-tr

i: t
u 9,s4
+ ).: q:
i:t-l

iui (cea orizontalS,) reprezentat'; in

fie. 3. E, c primeqte curentul prin pl5,culele colectoare' creind.u-se un
rnorul.ent' maxim care roteDte cad-rul, Iocul qi rolul lui fiind. luat do
cel urrnd,l,or, ale cH,rui pld,cule colectoare vin in clreptul periilor $. a.
rn. d.. -\ceastii, maqin:i primeDte energie electricX de la relea pentru a
se '.Lriigura trecere:l curenl,ului in infdqur5rile statorului ;i ale rotor"ului 4i codeazra energie mecanicX (la arbore) efectuind. lucru mecanic.
Il,apolrul dintre energia mecanicl (sau puterea) cedati, gi energia
q:leabricri (sau puterea) primitd, se numeDte randament, notat cu l.
fki.rnplu, lIn rnotor eloctric care primo;to de la rcloa puterea electrici Pe : 3,55 kW
,si

- iio

- *.c

8i

k xg:
6d
a q@:-

t .-a
/

cc:lc:z[ la arboro putorea utili

li\Y

mecanic

i Pn:3 k\V aro renclamentul , Z:

li
: 0'845 ! 859/0'
;i-, irw
ilr !crrcral, randarnentul motorrelor clectrico (numitc ;i elecl,ronrctoare) csto foarto
lnlrr rontll:lraiiv cu acola al ma;inilor termico. Pierderea de oncrgic la motoarolo cleclrice
se c:iplir:i prin disiparca enelgiei prin efect Joule qi plin freciri.
il. P r in cip i,ul d e .f uncli,o nar e a,l p om,p ei m ag n et o ele ctr i'c e. O porliune
din r;,.rnd.ucta metalic5, in care se afld, un fluid ionizat (metalic sau
nernttalic), este introdusS, intr-un cimp magnetic uniform (fig. 3.9).

-l:
A w.-G

d
s:E
M U:
bnuu:f ilr
2.- u

,==
2.
o3

la

Fig. 3.9. Pompa magnetoelectrici

8,51 82,borneleelectrozilor1li2.N,.Sinflguirilecare detmini cimpul magnetic.

circuld prin conducta ., antrenat de parliculele deviate de fotta fm.

748

Fluidul

ionizat

J49

Purt5,torii de sarcinf;, care alcd,tuiese curentul electric creat in fluidr

prin punerea sub tensiune a celor cloi electrozi d7, 2), suferd o deviere
in cimpul rnagnetic, antrenind fluiclul intr-o curgere ord.onatd, in,
sensul forlelor magnetice deviatoare.
Acest proce<leu este folosit in toate cazurile in care pompele obiqnuite nu pol acliona, a$a curn este in cazul fluidului cle r5,cire (socliul,
litiul) dintr-u:r reactor nuclear sau in cazul singeiui in instalaliile
care inlocuieso temporar rolul de pompX al inirnii (in operaliile pe
cord, in <liaJiza artificialS, cind rinicliul este scos din circuit]ul Ae Aep-urare a singelui).

3.2. Beterminarea eimpului rna.qnetie in vid in funclie.

de nriscarea cunoseuti a purtitorilor de sarcini
3.2.1, {iirnpul urarlnetic produs de un purxllor de sareini in mi;care.

Expelimental se dovedegte cX purti,torii cle sarcinl in miqcaregenereazii einlp magnetic. Leg{tura dintre veetorul incluclie magneticl -Bo intr-nn punct ;i viteza d a purtitomlui care creeaz5 cirnpu} est,e drr,tf;, de relatia
r> po qox I
tt :
Do: -;-

+7:

"

\,)-,r,'

uncleT estc.-'ectolul cu oliginea in pozi{i& nlon}entanl a pult,iitorltir,lr

gi ou extremitatea in punctul P in eare se calculeazi, Es (fig. :r.i0)"
A;ada,r'. -80 est,e perpendicular pe planul dcteruninat de d qi 7. pe
dreaptrr tle rleplasare a, purtiitorului nu existir cinrp tnagnetic deoa-

receExT: {.r( c:0,sau t:x).

In fig. 3.10 s-a clesenat vectorul -do pentrn q ) 0. Dac[, g {

0,
sensul inducl.iei magnetiee este inyels.
Cercul
C cu centr-ul i.n P', proiecfia iui P pe dreaptadecleplasare,.
'l"inie
este o
de rirnp. Fiecare punct al eercului este un punct cle tangen(i iDtIe r:erc ,ii 'r-ectorul incluctie magnetid, -Eo care caractelizeazil,
cimpul ('l'ert. fnff-rin plan perpenclicular in P' pe clreapta tle deplasa,re t(laic iiniile ele eirnp sint cerculi concentrice, cu centrul in Ir'.
I'actoltil rXe liroporr,ionalitate u.o/4r conline constanta universald
F0, Iinrriiti Xtt,rmeabil'itatea absolutd, a t'idzttu,'i. \ri'tloarea acestei constanter este it.r: 1t,'10-7 tinit[li SI (a se \:edea S 3.5).
I ir;l

{}:rqartm|f.l6. Dacd

&tt st t!!{tnifc.slri nici

purt{torul
Lrn

osto in repaus ln raport eu sisternul do re{crin{,i (u

0),

cimp magnetic.

/)frsetrrulic qenerald. listo interesant de

sublirrir{ cri uu purtf;tor de sarcinl q, caro
sc drlihscazl cu vitoza d1 fati do un sistcrn dc re f crinfir, aflat lntr-un clmp magnotic a vtnd incluclia magnoticl Fo, osto supus
turci forte F datd de relalia 1f.1). Clmput
dnagnotio liind gonorat de un alt purtdtor
clc sarcini q, aflat ln nrigcare fali do acela;i
sistem de reforinfS cu viteza i2, putonr
ccmbina rolatiilo (3.1) Si (3.5) obiinlnd cn
foria rlr: intelac,tiunc ostc

l,

q,irx E, : q,i, x

to-,

s-':1 -

y (rr, X r)
r_
5o ohsqrr,i ci exprosia forlei magnoticc nu
,doplnelo decit cle mlrimi caro nu shrt spocilico c:Jtrpului rRagnetic. Clmpul magnctic Fig. 3.10. Induclia magnetici determi
csto o rnanifestaro a deplasririi purtito- natdde un purtfitor de sarcind pozitivi ln
nilnr do sarcini, Iapt subliniat dc celc
migcare
douii. obscrvaf ii prcccclonte (p.141, 151).
: ,^
lrt

-QtQzDt

S.;1.2. Cirnpul magnetic produs de un conduetor

de

liniar lung pareurs

eurent

Ilornindu-se d.e la relalia precedentd,, considerindu-se curentul

cleobric ca o doplasare dirijatd cle purtS,tori d.e sarcinS, se ajunge'
prinLl-un calcul care depS,qe$te nivelul impus acestei cd,r!,ir la expresia inrrtucliei magnetice determinat5, intr-un punct d.e un conductor
linilr,r pa,rcurs de un curent.
lru punctul ? (fig. 3.11) aflat la d"istanla r de cond.uctorul liniar
(lung) parcurs de curentul f mod"ulul inducliei magnetice 'Fo este
rl;r,b de relatia (Biot-Savart) *

Bo:9'L
2nr
r

.faan-Baptisle

Biol (1774-1862), fiacian

(1791-1841), fizieian francoz.

(3.6)

qi

astronora francoz ; Felia Scuatl'

151

Vectr:rul 3., are olir:ntarea ariiratii in fig. 3.11. ;jerrsul poate fi grisit
aniicind t'lefinifia produsului r-ectorial din Yol. I (fig. 3.1,J,) ,quu tcliosi;rrl t :'eguiii ; ir-' r'oieqte srirtilxilr il"iczrli rle-:r, liutgul cotlt.l ltct,rt-'lijui
a,stletr incil, si, in:tinleze in
.iensul cu|eillului; .qtlisill
rle rotafie estc senBul 1-cctoxulili Eo (regu,{u, ,Nrttt)Lt-

lrr 1) irr::i0

4n.10-1

I I, ]. \
t;\; | ,;)
',1,

Bp: B1-r Bt:

ciill:

unitlfi SI ( tot

[r.. *.;
r-rLl-r-uri ;liincL ort:ccllre

ilf)

sC proCecle:rzii 1:r

2{),\ \
'* r* ] -

l'{;' 10 5'r"

lel, compuiicrel ficindu-se veciorial.

hti drt:;it).

I-)rLt'ii, in |r-un pun c t oarc (jru'o .-rimpui riragnetic este

r'{'zulri-ri.ul srI}r'alilinelii mai

,r,r-tr/

rlrult,(Jr r:inrpuri, iric'luclia

nlagneticii -IJ, in a,ccitr Jjllncl
.'sto stlrnrt, r-ectorialil lr inrhrcf iilol nr:rgrletice c()nllr0rlent0

/\

Bn

- _b,J1+Boe-F .

-. -l b,,''

l.iyc'nrp!tr. l.)oru"r coittlnctolrrc

rccliJirrii irrngi sirtl" para.lelc;i

-.r'

:rfl;i la o .Jistlnlir rl -- 2{i c:r.

orrritrclo:ir:rlt sint prllcursc (l(.
r:ut'rtrLi in :ict'l:rsi sctts rrvitttl iirllnsitiiili: /,.,. 1L).\ ;i -i, ,iri-\"
i.inrpui Br:lgrlctic rc?ultrnL
r stc cornl)us tlirr sulrl'lr1rrrrt r,. irt

il.11.,,:t |ccirrnri induc!ic lr:runeticir 1jn inir-rrn

P rrilsl ln rlisLanla r cio conductoiui jinirr,

considelrr frlirlto liinS. Lililr clc cinrp (cctcltli sr:
alli intr-un pltn lcon{ininrl punctul P) perpendicu,irrxncl

iiccrlc

ii,'.
cl

uc

tr

il.1f. \',Jctorul induc!ic mag;tLici rr:zultanL irr citerra puncte.

rrig.

S-:ru c'ririirus vecLorial inducliile

:rlr,l:.:iicll clatorite cclor doi

: I)..t-- fjz- Br-#

(*

-t

*--_o-

lbr*-

T2 -re

"tt

cc\

it \-

r.--t Cin Irl:rrrul loii.

/g\

'- t++
il
\\,li

',hia

-EI
.40

,i

F^l

_
lu,

.[

Iori.

-+) :

:3.3"i3, {lisnrrLrl rn,rgnetielal unei

niL9ll'etirjg iti ccni,rul spirei de razd,

spirc eireutraro. Modulul inducfiei

r rlin figulrl 3.13 Jlr)il,'te fi c:llcuLlt

.-liri tr,:itrlia

D
Do:

lLoI

2r

(o.rJ

oxp|csie se ajunge aplicind legea -l3iot-Sil,valL pt'il]1,rlun

n[-l facem aici. Yecborul ind"uc!,ie magnctic[ in cenll':Ll r,ilil':ri crte perpendicular pe planul iLcesteia; sensrll poate fi glsit
l1-riir:rrri i'oglrlil ;urubului drep1,, mod.ificat,ri (fig. 3.13, a) : se a$azi,
lr.rllil)ri1 1n centln, perpondicrlar pe planul spirci ;i -re roteqte in senjLil crili...[Lrriui eiectlic ; rJer]Sul de inaintare esle SensLrl vectorului ../.if .
.1r2,

r,ii:i:lr.ri;i,

.i.ri{j'Lll Trl ca,.'e

iinisr
151

r.J

A*

t.l t'

llrilrci- a ei-itrpttriior' lr!;i!)lrt;:: ( rlr' ( tlrulll;; {:lir ' "lr-

Ilai .irrlii rri obscrr,'iurr tlrplrrl

r,'i in r,rit r pLin perpr-rlriir:irirtr
l:lc r:orrtirrcl oli cottfigurrl firi ('rl (
rict't,rrsi. lrr iiq. i].12 estc cl!'ctirlrlli
(j{)l}r1)ur!er'0;t itr citer,l puircl{ l:li:rIrt pc (ltr:lpta co llrrc;tC c:r,lltlelC
contirrctoriior. (lolstnrctilr si.' l:ri.r:
iir ]rr()(lul irltlirt,ur. Sc tlltselzi in
olriircliil c,ilt'idrrrli lrrcric clc cctc, carc sint lf r:{mcnic iii;r }iniilc dc cinll) (l:rl{irilt
liecrliLri .rr)li(lu{:l{); irr lrrriie. lie tiescrrcrr::i Langenl.elo l:r jiccrre lLc tlc cerc ir} :lcesl p(i!}ct. )i
ie cott\tfl}iesc lectori; intirrctic rrilgncticii r:rr lrrnginrc:r proJrnrtio;rrrii r:r:
trJe l..i11{en1:c
1-rilr)rrrer {:i.j.j) si :entrrl rllrl rirr rcqtrlu sirrubuhii rlrci}t. -{stlel ti.;. lii-5'l'
-1J r:r,rt

con-

si .l). figulali ca rnici

,reicriri : |!nclul interior' indici
1:rllui c:. intensitatea curentului
lxll'.:.

u,

t,L

lar pe coneluctor' : Fo estc tangent la linia <io cinrp ln

,F, cu nioriulul rlat cie {:j. tj) li scnsul tlal rle lcsniil
gnrttbiilui rlrept. Spectnrl ljniilor rlc cinrir il orice
plan prrlrcnilicul.rr po (.)n(iu('tor cste aL;rirrit rlin
r-'rtcirrilr coner'Ilrice lri P'.

in --lr;- -

"t

u2

(-

Fil.

si-?

f)iriea lplicr rcgu[a intocmai ca Ia $ 3.2.2 considerind in locul conductorului

lic lrlc tic ccrc dc pe spirL

153

observind simetria de ro1,a!ie in jurul axei, inlelegem cii spira

parcursS, de curent continuu s-e com$ortd, ca un magn-et pl.r,t, -cele
dou5,

fele corespunzintl

Bxemplu. Inducfia magnetici pe axa unui solenoid cu lungimer / : 20 crn, bobinat

parcurs de un curent de B A este conform relafiei (3.8)

ncu 2011 de spire Si

celqrr cloi'

-- :

poli (nord-sud). Spira este un

Bo

d,i,pol magnetic.

$o
'-

Nr:
-l

47r.10-? uuitdfi 51

Aflatd, intr-un cimp magnetic uniform exterior spira este

rrAN\X,

2oo.3A
20.1()-2m

: 3,?.10-s T.

unui cuplu dar]!de l'etralia

(3.4), uncie A : nr2t.Bo fiind induclia magnetic5,
cirnpuluu
^ 1-I nuexterior, iar pr. md,rimea
mit5, qi mom,entul di4tolului magneti,c (v. qi $ 3.4.1).
Dxcmplu. Inductia mag.;ietir:ri ln

supusd,

Fig. 3.13. O" spirn parcursi de un curent

cortinuu se comportd ca un magnet.

o -

tsn

2r

,-- 4.r".lo-7 ulrillti

2.9. l0-2 nr

centrul uuei spire circulare irvir,cl nz.a.

r : 8 crn, situati in vid $i p[i]'trur5:i dun curent de intensitate 1 - i.5 A, estr:.
confornr relatici (3.7)

SIli
I

3.2.&. Cimpul magnetie in cazul unui solenoid

si al urrui tor

a) Solenoid.ul (fig. 3.14) poate fi considerat ca o inseriere de -li

spire de taze egale qi coaxiale, bobinate una lingi, alta pe lunginrea lOimpul magnetic este rezultatul compunedi cimpurilor datolit,e tutu*
ror spirelor (v. fig. 3.14, a). Spectml acestui cimp poate fi ol:serr.at
ln fig. 3.14, b .,si este asem5,nd,tor cu cel aJ unei bare magnetic+:' avin&
d"oipoii. Solenoidul este, c& qi spira, un dipol magnetic. Cimpu} irr interiorul solenoid.ului este uniform, induclia magneticil fiind in acest
domeniu

Bo:fro#

'Fig.:i.1.t. a) Secfiune longitudinali prin axa unui solenoid: spirele secfio_

nate, apar sub forma unor cerculele, iar simbolurile cunoscute dau sensul
curentului. olrnpul uniform din interiorul solenoidului este replezentat

(3.8)

prin linii paralele echidistante. Sensul vcctorului .fl, este acelaqi cu sensul l'aineste rotit in sensul curentului eiectric. D)'spectrul magne-

tiirii gurubului cind

Vectorul -B este orientat de-a lungul axei solenoidului, cu selsul riat;

de aceeagi regul5, aplicatX, pentru spird, (fig. 3.14, a).
154

J-t r

tic

(fotografie).

b) Toru,l po_a,tefi considerat un solenoid cu axa un cerc (fig. B.lb).

aoerf caz liniile cle cimp sint, ca $i axa, cercuri. Dacd, iala toru155

lni (raza cercului) este -8, iar r, raza spirelor lui, cste mult ma,i nricil
decit l? (r 4 R), se poate consideracS, in interior-singura regiune in

iar pe unitatea de lungirne forla

rl,

care existd, cimp magneticcimpul este uniform, inaluclia

magnetici, avind v:l,loarea.

aproximativ constant:-f

-vr\'r
Bo:
. (3.9)
tro-l:
l, fni^
2;r
ln aceast;, rela{,ie t : 2rR
este lungimea axei torului, iar

-l[ numdrul de spire plin care

trece un curent cle interrsitate I.
Dacra raza spirelor nil este
mult mai micX decit laza torului, cimpul magnetic lir mai
este uniform.

Fig. 3.15. Cimpul magnetic a} unui tor. Clmpul

magnetic existi exclusiv in interiorul torului.

Fie doi conductori paraleli, parcurqi de culen{i avind iutr:nsitit'.

(fig. 3.1tii. []on-tite 1, qi 1r, aflali in virl la distan{a tl unul de celi,lalt
f . fn
generat
de
condiictor",ri
magnetic
aftX
in
cimpul
ituctorut 2'se
orice punct al acestui conductor induc{ia magneticii /J, c'*1,-' e)ipr'imat[ prin legea Biot-Savart (3.7), BL:4
' Ca tttmtr,te, asu'
2nrl

pra por.tiunii cle lungime I a cond.uctorului 2 se exerciti o for'],:i exprimatii, <le relalia (3.3) Fr, : Ii xdr.
Se obserwii, c5, d.acX intensitS,.tile curenlilor au acela$i sens ivrteracliunea este atractiv5,, iar dac5, au sens contrar, cond.uctorii se resBing.
- A.sactar, conductorii cle lungime
mocluI

interac!'ioneazYa

Itz: fr#
* I)cnumiti ;i forfa lui Ampdre (A.
156

X'I.

Ampdre, fizician fmrtcez)

cu o fcrr1,L* tlc
(3.10

jr

vJ'r,

(3.1O',)

2nd,

Relafia cste utilizzr,tzi pentru definirea uniti,lii intensiti-tii cnrentului

electlic, arnperul. Ir5,cind. Ir.: Iz:1r relalia (3.10') devine

F_$oI,
I
Zrd,
se aflii, in vid la
distanla at : I m se regleazi, intensitatea curentului asttel incit Fll :
: 2-10-? N/-; in acest caz se convine stl se considere I'aloarei] ctlrentulni de un arnper. Deci un amper este intens'i'tatea curentu'
lu,i, ca,re parcurgind, doi condu.c/-- \tori 'paraleli, a,flali, in aicl la
,/ //
distanla d,e un rt,etru cletermind'
o interacliune (atrac!'ie se,lL res-

lntr-un dispozil,iv experimental in care conducl,olii

\.r-t

Ttingere) de 2. 10-? N lnt,,

Amperul estc cea de-a patra

unitate fundamentati, a
mului Interna{ional.

3.8. Defini{ia amperului

este

Siste-

nxomplu. Si se calculeze lor!a pe

unitatca dolunginre dintre doi conductori
p{rraleli pnrcur;i clt curon{i cu intensitdlile 1r - /: : 5 000A. Conductorii sint
situaJi in vid la distanja d : 15 cm.
Conform rel:rl.iei (3.10'), scriind 1r :

- 1: : 1, sc obline
F12
-u 2;rl
I
4;:.10-? unitir!.i SI' (5.103 A)t _.,"

-^-

2;. I J. tU -.

.,N

lll

Fi.g.3.16. Interaciiunea a doi conclnctori

parcurgi de curenli tn aceia;i sens.

3.4. Cimpul magnetic in substan!fl

3.4.1. Ilipoli elementari
Cimpul electric este rezultatul existenlei purtd,torilor de sarcin[
electric[. Cimpul magnetic este o manifestare a purtitolilor c]e sar157

in miqcare in raport cu un sistem de referin.t5. Cea mai mici,

entitate magneticd, este dipolul magnetic. Un tip de dipol magnetic
.cind,

este cel materia,lizat de o spir5, parcursd, de curent continuu (fig. 3.13),

Un solenoid prin care trece un curent electric continuu (fig. 3.1a)

este, de &semenea, un dipol.

Ceea ce caractetizeazS, dipolul magnetic de acest fel este momentul rnagnetic dipolar. ln reialia (3.4') F : i7" reprezint5, aeeast5,
mirinre pentru o spirX. Acelaqi punct d.e ved.ere se poate adopta qi
pentru lin purtS,tor de sarcind, care se deplaseazra pe o traiectorie

{nchisi.

Exemplu. Considorind, ca in modelul 13ohr, ci un olectron s-ar mi;ca pe o traiectorio

circularr-r inchisd de razi r, particula ar constitui o micd spird parcursi do un curent

,:

unde ? este pcrioacla de revolu{ie.

" , ,
'dipolar e:i.e, conform rclafiei f : fe

1
,,1,1
":

In acest caz (fig. 3.17), momentulj magnetic

1: -"'

devine un clipol cu un rnornent magnetic a c6r,ui rn5,r,ime tleliill<le tle

natura substanlci qi, bineinleles, de incluclia magneticd, a eimBului

exterior.
fntroducincl acest tip de substan!5, in cimpul magnetic extexiorr
ea este atras:i spre punctele in care cimpul este mai intens. Astfel
cle snbstan{ii, se numescparame,gnetice (exemple: elementele c}e tra,nzi!,ie actinidele, cromul, manganul).
ln cazul nnol substanle cum sint fierul, cobaltul, nichelul. gratloliniu sau a-liaje alc acestora cu alte substanle apare un mornrxrtlnagnetic dipolal foarte mare, ca unnare a orienti,rii masive a elipolilor
magnetici elementari. Dacd, temperatura nu depd,geryte o artumitivaloare, numitri temperatu,rd, Curin, in ciuda agitaliei-termice lnomentul magnetic dipolar total se mentine la o valoare foarte ridicati,.
substanlele paramagnetice care au proplietatea descrisf se nulrese
eroma g nelice. Deasupra temperaturii Curie materialele ferom n,gnetice,
devin paramagnetice.
ln tabelul urmiitor se dd, temperatura curie pentru p*tm surr*
stanfe feromagnctice

Deci utr rili tip de dipol Il constituie lnsugi electronul sau orice particulii cale are o
cie rotalie ln jurul axei proprii. Se creeazd un ctrnp nragnetic caracterizat dl:
ascmenea printr-un moment rnagnetic dipolar.
1"-\,
lntr-un cimp magnetic exterior, uniform, de
induc!ic R0, irsupra unui dipol magnetic de orice
tip ecIiorreazl un moment al crinri modul esto

E lenr

nli;ccre

dat

clc relat.

ln

\./

1 ft

3./t.2.

electron.

Substanfe diamagnetiee,
parirmagletiee Fi fero-

358

Gacloliniu

16

intimpia, cum este cazul

unui
majoriti,.tii atomilor, Ca momentele

3.&.3. Carneterizarea cimpului rn:rgnetie

in substapli

Prin

cuit,

(B)

m5,surarea inducliei magnel,ice determinat[ de acell;i cirexemplu un solenold, in vid (Bo) qi intr-o anumitd substan{ri
se griseqte cX rapor,tul
cle

Se poate

magnetice insumate sL se compenseze,

atomul si'[u ionul prezentindu-se cu moment magnetic dipolar nul.
Aceste suiJstante se numesc d,i,amagnetica. (Exernple : gaze inerte,
cuplnl obiqnuit, carbonul, bismritul).
Dr-tcii ins5, atomii au rnonlent magnetic dipolar diferit tle zero,
cintl" snbstanla este introdusi, in cimp magnetic exterior toli atomii rlipolii magnetici clementari - au tendinla de orientare. Aceasfui
'&endiufri este perl,urbatir, de agitalia
termicii. Ca urmare substanla
158

i70
131

V:dxr,.

magnetiec
Fig. :..17. llomentul magnetic dipolar
in'cazui miqcirii de rev6lu1ie a

Cobaitul
Nichelul

acest mod orice dipol este supus unei acfiuni

de orientare in cimpul magnctic exterior.

Fierul

(3.4')

I
I

Temperatum Curic ('C)

entul

B
Bo

,^r'

(3.11)

este cara,cteristic substan.tei experimentate. R,aportul aratri tle cite

ori este mai mare induclia magneticx intr-un mediu oarecar.e elecit
in_vid, in aceleaEi condilii de generare a cimpului magnetic. Nurnr,ruJ p, sc nurneqte penneabilitate relativii,, valoarea luiconstituie nn
criteriu cantitativ de clasificare a substanlelor din punctul rle o;-ealere
159

;li c,lrilpo1't'[rii lor intr-un cirnp magnetic exterior

]1
,, | >f
[

magnetici, in interiorul solsnoidului fLrI miez.

,_ .Fi",Bo-iaduclia
,-lrn
lntroducerea miezului induclia devine B. vom nota crr B, ind,-,c_
"
magneticd,

substanle feromagnetice
substan,te Paramagnetice

datoritd, prezenlei hriezului. S"

!,ia

*'l : tt'tu

B:Ba*8,

[< 1 substanle diamagnetice.

Ii, talreiul

urnlziior se dau valorile lui p. pentru citeva, rnateliale,

obselvrndu-se qi criteriul arnintit.
[Iaterialul
5.103-15.103)

Ficr
Nichcl

r\liaje

ferornaSnetico

1ou(l
o(io

Aer
Alunriniu

3' I poate lua valori diferite in funclie de gradur proces'rni de o'cronrlre a dipolilor elementari.
Jntroducind in solenoid un miez dintr.-un materiar fer,.magnetic
se poate obline o inctuclie magneticii de sute sau de mii de oii mai
cea produs5, in vid"de aceeaqi infiiqurare qi ;ul*;i curent
lT::"*1."*
ereetrlc. Deci B' poate fi mult mai mare Ae6it fo.'
Iixcmplu. Dac:i ln solenoidul clin exemplul rlcla p. 155 in1roduce pn
r'icz clc fier
(pr -;{}00) inducfia rnagnctic:i prin rniez-va fi, coirlorrn se
retafiei (i].11,),

f lieromrlnclice

J:i: IrrBo: 5000.110: i3.g'1-.

Ij care revine proct-.snlui (lo lnallnct.iz:rro a slllstorllci

200

Crt alte
.cuvintc, partca clin
r]ragnet!ce
este

D'

|1"",,',,"s,.'.t;".

Platinri

po;A-;;;;"

4999 Bo

18,5

'f

Api
Cupru

3.4,4. Maqnetizare

Suli

Aur

Io,""'"r''",,..

flisnltl t

Diu tlJ.11)

se Poatc scrier

fJ : p,Bn.

(3.11')
un Iniez
I)c e:c;tltir:" clacii in solenoiclul din fig. 3'1-1 sc inbro-dlcc
inducltl-tuagnep,
atunci
reiabivd,
pclrnea,biiiiatea
fli1 nrtei.iaL cu
: llo JL lretaticir, rntr-url punct din interior care in vid a fost Bo
I

tia, (i.li)) tle-;ine i-Lr ori mai mare

I]:V,,y"or\t/
t

Il-cte fil'esC sii, Se rroteze expresia Po.l1,r plin 3, deo;r,r'ece eStL) o

triirf ilnr. tle aceeasi nzlturii cu 1-Lo Ei S5, fie numit':a pernteab,ilitate rn'aqneli,rA ro mrleyio,lult'nl (zl rnediuiui, a substanlci) din ca,rc esto constituit
lniezui. lntmcit P, : 1r pentlu vid p : po'
160

['i'in introclucerea unui rnateriar intl-un cimp rnagnetic extelior,

tnatelialul clcr.'ine un dipol cu un rnoment *agnbtic rezultant.
subs1,a,nfrr
ma,gnetizeazra. studiul magnetizr,rii lnater,ialelor este dt, o
.se
marir jm-poltanfil, teoreticii ;i practicii. Aceasta din ur,mil rlcrir.ii rlirr
apiicir,fiilc tehnice qi tehnologice.
experimentele care se efect'aeazd pentru stutrierca rn:i,gneti- ln se
zxrii
mr,soar)i, inlr-o probr, incluctia rirrgo"ii"[ t r,, runcl,ie tle
induc!,izl magnetici, Bo, pe care o clete.rmind,Trn curent.rr*
p^rin in-f5ryurarea unrii tor. /-lo este cunoscut prin aplica,rea
"ri"-ti"""
reiatiei
(3.9). i']rin varierca, intensitirlii curcnturui se siabilesi" a"p"",i""C
ji

"
J'Jioi.
Pentru urr nrate,r'iaI feromagnetic, graficul cri,re leprezintii llceasl,ii
depeirdcntx-este redat in.fig. Bilga qi-se numc;te curbil cle rnagnetiz&r'e-.
.lnilial. (punctul 7), proba esti ncmagneiizatit,. ()tlatii cricresr, intensitii,tii curentului, J?o cre;te qi B d6asemene:i,, aiungina pinri
lere
t_11.:]].".,1.,"*
cor.r:spunzi,toare- punctului J. llir,r,indu-se B0; IJ [u siv];te
nL'lrrnrt&tr ci rj'nge ia o
maximi, 1)*o,, fapt eiplic,,bil pi'in
'aloare
orientarea tot:ll5 a, dipolilor
eiementari. B*))-se nirmcqt'e rctloari ile
sal,ura!,'i,e. in continuairc, diminuind curentii, n ..ua" 'tlar
nu trece

1l-c i87

161

pr.in valorile luate rnai inaitrte. (sec{,iunea 2-3). Cind inteusira,tea

i,urentului d'evine zero (Bo:0) B are o valoare diferit5 cle zerr-r"
Proba rimine rnagnetizat[ in absenla cimpulli magletic ertcrior'-

qille (.r. ;i$ 1.1.?), a, se numeqle fltw:tr"l tectoruln,i ind.u

dicrl prin suprafala plani, consideratf,,
O

al

: B.S :

B,S cos

ct.

lic

)nuq)u'-

(8.12)

SI de flux magnetic este

iOl: t/Jll.Sl: ?.m2 : rveber (Wb).
Unitrrtea

Substan{a sau sir.ul cle materialer

Bo

/
t

b) 9i pctrtm unnl lrtiirrlc'

l:.ig. 3.1g. a) Ourlli histerczis pentr.u un lratcrial dur (Br" rnarc)
(lJu" mic).
c ) Seqlnelltclc Care reprezintS intluclia cOercitivi si ccl reltlancnti au fost Itlll'lzclltrrte prin linii groasc continue ;i, respectir', lntrerupte'

vii,loirl'('. 111'gil-R s0 a,nulezrzir, in punctul I o]:i;inut pentru o a,numit[

ln '; irriititii"ir, Iui ,l3o rletelrminat,:i d.e ulr curent tle sens coittr'ii;r.
cttn'rrlttl
retlucinti
si
sens
i],ct'st
"
ii^ tir"g""ticri este ""gatit,,. Plstriltl
5-6.in 6 i1tluclia rna,gtretic[ trsl'r'tlc]s-il-

ilr citrt' existLr, un cimp rnagnetic alcirlrriesc utr ciradt nto,gnelic, dacii
flurul rnagnetic se inchiile prin aces1er. I)e exemplu, in fig. 8.2(), a circu ilul rnagtctic nu delivi, si se inchiclcr

1;r'in rr.rirreliale {ieromagnetice (1,2) si

pir,t':rnriLgrl(.ticc i l). lrluxul lrritgneti(.

estr ilcelasi in orice sec{iune.

ln fig.

.3.10, I cil'cuitul cstc clerivRt. Fiu-ru1

r,r'elrt de bobinir, Or este egal eu surna,
ilurrrlilor pe fiecar.e r,amurl in partt
$" fi q)l (analog; iegii-f a luiKircliiroff, Fig. 3.19. lilu>iul rnagnelic al itrrluctiri
rin cazntr retc.lelor clectrice).
meQuelicc ?? printr-o supralatir S.

seitiun"a
exclusiv tle lrrtlbir,, intensitatea. ctril'lrtttitti
detJrminatii,
tir,-ri 1i
tiiinci uulti. Il,evenind la, sensul iniliai a[ curcntului gi,mirrintl itrittl-ideci o ,,l'r-tttlittcrtr
t:rtel se pilrcrrr.g secfiurrilt' 6- 7 ;i l-?. !" consti.ll,;1,
zcro, -B rllt frr,r'rl
la
Bn
revilto
B;.
Cind
cn
*lpor'l,
l*i
in
a
-ts
irr *rrn:i'i
Iucl'u.
ilcela,qi
-'i'r,lu*",,a,
inrlucliei rnagleticrtt ,I/, in punctnl 3 so nunteltc r'i'!i'{t'
o indictit lnagnetici'r, tle semtr ctittlrat l),,""'tir't'tr"""*rlrii
,rrr;o;. tf*t"
t'itiud, pcntru a llnula magnetiza'r'ea probei'
Crirta (-iL'scristi, se nurnir;1t' clllbti (bnc'li) histelezis*'
_lir

z,ero se p:l,r'cu1ge
t-'-*r-c

il./r.5. F'luxul veclorultri

B priltr-o

suprafa!ir

I"iind clilte ur| cimll milgnclic uniform calacterizat' in fieclr'r'(' plilICt

p'in r-ect.r'I -d li o sup'afatt:l pl.r.'':i de a'ric ^9 (fig' :i'1$)' p'in d.fi'3 Ilrlsleres: u rdntine in rirnrri (ln lirnl'ia grcaca)'
762

AD
}'iq. 3.20. (lircuit. magnctic :
a) circnit simplu. Robina gellereazli ult cimp megni:tic car.e
rxisti in miezul de fier feromagnetic alcituit cli' piescle -z ;i :I- Liniite de
'cimp (J) sint inchise 9i traverscazi in regiuniie + lintre {iei.ul) un mediu
dit'crit (aerul pararnagnetic); D) circirit tlerivai: rDr:4r^' , <Ir.,.
163

perntanenli. Materialul destinat si fortneze tltl ]ilrllirrc]

l. x[ogneli
"o induc{ic magneticl rcrnanentd mai marc sau rnti :riicir
ti'ciruie sI aibi
't ttc faptul clacd se dore;te ca magnetul si fie ,,puternic" sau "tnai pu{itl
in f.ncjic
puternic,,. tnductria rnagnetici coercitivd eite necesar si fic marc pentru e palstla
cLl i'ttlldinlir
li-prrl ruugnutic sub inliuenla unor cinpuri exterioare sau a altor factori poatc
::Iittr'
de anihilar"e a clmpului remanent (rig. 3-.18, a). Pentru exemplilicare,.se
pentru
construireamagncfilorpcrnlancn!i"'
iolosite
car.
subsianlele
cI unx dintrc
o,gMn) cu d":^0,95T' a fost lnlocuit printr-ttn a)ie''!
olclul carbon (98?/"F;, o,g?tj, ".oo

3.4.6. r\pticafii,

perma'e

1'25'f'
iri;;j;ua, 8"1,^\r,'i",;xl,"ztXco, s'i"Ar,3;/ocu) numit Alnico 5, cu B" 'nlorle '
rnicz
foloso;to.un
so
2, Eleclrcmagneli. Pentru construclia unui oloctromagnet
ln inoi sau dure este aspectul curbei-histerczis (lig"
a
miezurilor
Criteriul dc implrfilc
'tabelul urnirtor sint inlsiruite clteva materialc d.re Ei moi.
:i.iS, lr, .1. In

i
I

XIat erialul

)urc

irr mar

O!cl-cobalt

Alnico

lloi

50% Otel
5o/"Co, 20% Ni, 72o/o Al
24o/" Co, 15 % Ni, 8 9/" r\1,

Irier pur
Fier-siliciu
Permaloy
Supcrpelmalo-v

ompozi!ic

I-_-EPF I

l'-b

o2
i

L_--

1/. C, 99 o/. Olcl

0,7%c, 5% w, 4,25o,ucr,

C)tel-carbon

,4.lnico

f-]

I
i
I

0,3% Ti

Cu mai putin dc

5 00{)

,,,

0,1

9i' impuril"riti

I.'ig. 3.21. lllacara electromagneticd

2.- infJ.uurjle.care gmcreaztr cimpul; 3 _

96,7"1,l['c,3,3% Si

10 000
100 000
900 000

7g g/o

15?i,

Ni, 21,50/" r. e
Fc, 79% Ni, 5?'. IIo

li,r, rttir:ir
lliezului nlo.lle ii este caracteristici o induc!ic magncticl coerciti\;i cc
tritttprtl
irnedi*t
aproxpe
se
dcm:rg'elizeazd
substanfa
cd
no'"ntujul
tflg. :i.ts, b), "n
dispozitiv elcirt.it
.-ii."io".iirp"... Irroprieiatea este neccieri in cazul elcctromagnct.lui,din
matoriiil n:ortlc'
itirit.-un" sau rnai *.,tt" trolritru cu micz dc formi diversd construit
Iilectrornagnctul este partc componanti ln multe dispozitive tchnice inlpolt:lnli''
I)cscricm citeva.
a\ Jlacrtattu clectromellneliai. In ligiura i3.21, este iufili;at:i o varienti. ini'it;"rIrililtr
clc uri.z ;"
I ;i J cr.ccazi cimpul car.e'excit.i subst&nta circuitulli magnctic.,\rmirtura
crlr'0qL
ro incirideiluxul magnetic, cstc atrasi cinrl prin inf5;uriri sc,stabile;t'c url
p"i"

siroJinilacirligsar:cinidcnrit'ittri
"u""
!i".t"i"rtulio"ar.Aparedoci"oforliportant:icapabild
diferit(r. La unelo tipuri fluxul sc inchide chiar prin pieselc de olcl atresc.
in ll'21 liind'l-\riLr secliunii unei laturi a cilcuitului magnetic din modelul Iigurat

r)artea
urooltJ d ctrcurtulur magnctic (arnutua molri1il

Fig. :1.22. Rcleul elcctromagnetic

incadrati cu linie tntrerupti)

(partea
:

- in crcrirll
rirpl.lon:l
7

ilrtrerupitorul in ctcutul de curent slab; 2_lnttede curent illletlj, iu care6_a figurat

Ln els.rromoilr (;tt),

c) Itl:.'}rgmagnelul polarizat'-Clmpul magnetic rl

^. . sau sldbit de cimpul cr_eat de electrorna.gn".tii magnetulrri ponn.inont cste intensificat

: J,. Ittcmbrana iro o1*r J a receptonrlui telcfonic cste atrasi cu o forlr var;ab;j;r in ;rlulci.ic
de irrtensitatol curentului
c.r'e trecc prin ilfisurririre oroctromagncIiror (fig. ri.23) r,ezi p"grr";
rriiri't.^r"1.
d) I)ifuzorul eleclrotnagnel-ic cu mdgnel petmanent.Cimpul nagnotic
aflati in iur.rcfiomr rnagncturui p""dnn"r,t 2. intcracr.ioneaz:i cu. creat do 5obina l,
crmpur nragnetic at
tnagnotului si antrencazli mcmbrana ,? solictrr tcgatir de rr"rri"e.-i;,iriiriri".,,
nigcirii
dopindc dc inl_cnsitetca r a cu rentului trimis in bobin:I_
e) Antpertrtctrul elet:It'omattn efic. Curentul carc lrebuie nt:)sur::
[, dc inlcnsitate i,
pnrcurge bobina I (stator) producinti cimpul rnagnelic
clrro
magnctizcazir
piesa ferornagncticr i) cu carc inrcrac_trioncazi atrigind-o in'borrinr-cu
; i;;i,i;;;;'dcpi'dc de i.
J
apere
un
cupru
antagonist"meirit sir rcnduci rotorur in pozilia ini[iali
l]l "":or!yr
(fis.
:1.25).

for'!a portanl"i rtre cxPrcsi:t

I'-:;;A

82

:s!o

itt carc
undc B estc inducfill riraguctici irr intrelierul dintre armitura Inobil:'i ;i ct-a fixr'r.
se giiscste a0r p 3 Po.
arto l1l:rtizal'0
b) Relett! ctectromagneLic. Icest clerncnt este o componenti csenf.iali.in
(E)
care_ determin6_ inchidelca ttntri
elecl.romagnet
uu
rcdl
F'ig.
3:22
tejucomanOi.
ii
lrlt cilc!lii I '
circuit in carc se allii un electromotor (nI). Electrornagnetul, montat intr-un
dc
distan!:i.
la
e.ste cornandat
164

3.5. Induetanta
un solenoicl alerituit d]n r spire itlentice bobinatc pe o ru'girne r
gonere?,'i,, fiind parcurs d-e un e*r'ent 1, un cimp iria$'eiic
uniform
gi un fiux magnetic o de rr ori mai i'ai.e dccit fr"*..,ip"irr1,r-o
spiri,
0"r.
165

Solenoidul avind miezul de permeabilita,te

,r : Iop,: fltrxul esto

Se nurnerste i,nductanld (saLr inductivital,e) m:"r,rimea

(D

-i-.
I

(r). r ').l

iar

ltrO"e

-IIBB

: f,ro*,Jl
I

incluctan!,a

a:
-

S :

if,oll,

l/eI
- t

'Y

prng.-S
r\;'

i3.14)

l,

:,ale rJu depinde dn..{lgI. gi de intensitatc', curentului di' sotenoid.

Rcla,tia de definil;i.-(8.13) b.t" --ul^rriij pentr,u
bobine dc oilce formd,,
iar rcta{ia rle catcut'(t.{1i .iq
solenoidr'ri,
ti*oarer.e in
(3'I-3) t'ebuie calcurat fru,tul ";i;;;";,,"ru,i
rrecar,e eaz in
i";i;utle i'ducranli, se ;";1,;ie rr"n.j-*,. .i*i,ui'Tr.'nir,
(8.r3)
'a,r.h..

',,rr.Hrfr*r"a

Lr{:Iryl
1-{

Intluctarr!a rrnui solenoicl cu micz dc i.icr (ir,.

cnr ;i o se c1i.nc"cti,'+

('o() sp''re, o l"gime de r0

I,r]:9.-U1r.

Fig. 3.23. Eleclrornagnet pol:rrizat.

Este figurati situafia iu cate clmpul rnagnetului creat de magtletul

permanent estc intdrit de cimPul
electromagnetultri. Cind cilrentul

este in sens invers, cimPul estc

slihil. ljluxul se inchidc plitt tttctnbrana de o[el.

L::

t)tt,r

-\ r.s

+'

: 4r.10-?unitriti SI.r.r,r,

20()) arirrd un numir

"rrrr,'"rto ".iiior"r'.ir"1i*i 1:.ray
i06'4'10-a m:

1f)'l():rrr

1II_

J)iu (3.14) sc observi, t ,

- 4nI
+;siaplit,indunilirtilo,
tJ

li'ig. 3.24. I)iluzorul elcclrourag-

netic cu magnet Permanettt. S-a

notat cu f intensitatea curentultli
(nestationar).

LFol.

rrr.I[

se

obtine

Il
iT]

Irig. 3. 25. Ampermetru clcctromngnetic, AcuL cste

legat soliclar de rotorul 2.

i1.6. (,r'nipul malfnetie aI p[mintului

'Prrlrint*I se comportii, ca un u'iaq cripor rua,g.etic. prr,ur sutr
rttrtuttt.tic se rllir, in emi*[cra arrstr.rli, i,;;.";,i,;;,,;',,,i,i,,'ri;"in
cn* [ror.e_
aLi'-'olii rnagnetici nu coincid doi gecr_grafici. rle exc'rpi',
polul
noril rrr),srl.'ticcrste situat actualmint;
"it
*- la zs" latituiliner" norrticr-r,
l0o trorrgitudine vesticr, in pa'te, o-"-tro.,t'a'Crr;;,l"ii,',rpr.,rxrrn:rtivqi
" -'l
! 000 li_m rlo polul rrorcl'gec,grafic 1fig.-8.26).
(lincl un purtr,tor de sai'cinti rleiitdinir,far,u
at,r'osfe.ei intr.t] in
^
t11llq:1.,,g*etic
al Prminrurui a'ind o co'rpc.ri.r.rr1ri p,r.n,lelii, cu jnduc,

r,,,r,,.nl;:.,/i.'i.

**

IIertttl \1793.-.187s), Iizicinn :rr'cti*rn, c.rrsirtcrat

c. r'iir(r

.,.e1copc*r(;iirJ

sl-ii dilt pozi{ia actrralri cleoltrece ir\i'l tioljlor

mlgnetici so rnociifici l(,rrl colrt;ri*!;
lrll :;cIiel, parr]r]ielrii carc. <.rescriu cimp*l rocri].
De cxunpirr, porrt"u unit,;,,i
.,, rrr, 6ls(.1i1,111;g
lrr l.Urrri* : tt. cst (15S0). 011652;, il".,"ri
r""iri,ila;;).- -

itsi,l,

166

167

lia magneticf, diferitd, de z,ero, particula se va inscrie pe o traiectorie olicoidalH, c,5,trc polul magnetic (fig. 3.27) a). fntrind in atmos-

ferd, terestrf,, in aceastd regiune va ciocni atomii gazelor .,si li va excit:r,,

iar acerstia I'or emite radia!il luminoase formind auror& pola,rd,.

4
TNDUCT|A ELECTROMAGNETGA
i'1(geogrcf ic I

Irig. 3.26. Cimpul mag-netic al Pdrrriltrriui.

Pozilia polului nord rnaguctic : 7iJ" Ietitudine nordici,si 100' lungitu r line vcsticri.

/r.1. rlefinirea fenomenului de induelie eleetromagneticH.

Experimente fundamentale
4.1 silt rep'ezentate
. .l"Jig-.
qi un galvanomet.u,

doui, circuite: unur alcd,tuil, dintr-o

cel de-ar tloilea format aiot"-o altd,

lroPi"*
bobinS, (care se poate introduce in prima) in serie cu o Jur*. qi un

oxo polilor
incq netici

In orice punci; de pe supLafalaI'ii,nrinl,ului acul magnetic sc olicn-

teaz\,. Cirrd axnl dc suspcnsie este veruictll, l,rolul nord al a,cLriui inclinind, in sr,rrsul sprc polul nortl tuagnetic fa,ce un urghi cu planul lntridianului geografic, unghi rrumit ded.inalie n'tugneticd,. Plasat Be un ax ot'izontal, acul face un unghi or plairul orizontaJ, numit u.ttqh,i, cle 6ncl,inali,e.

,/

Fig. 3.27. lJevicrc:t truei par'liclle in

cirnpul mrgnolic al [rritnirrtului : vitezrL

I'entrn o :r,numitli pcrrioa,dil ii{l

intocmesc hlri,i, []cestre clou5, unghiuri constituind pzu'arnci;r'ii ilc oricntare in navig:t,tie. I)o ?]scrrr{rne&,
ano'mal,'i,ile ma g n et ic e, atlisJ, :1,b t,? t'il tr
:-L

tlo 1a r.alorilo localc obisnuit,e :i,le palarnetrilor cimpului magnctic, sLlg{jrcaz:i existenl,a masivii ln su'osoi ri
rrnor iuiner"e[ri, dnu indicafii cuplivil't-. lil lccul unor eventuatre ccrceiirx'i

/a particulci rr r{-r o coinp{)ltcnti p:rraleiii

o" fl-fr1; ;i Llrl perpcnriiculari (r11).
Prirna dir o niiscrlle cic:ri'ans in sensrrl
gcologice.
lui d ccalaltri cici-crmini Iorf a l,oir:rt1-z
Cu,uzcle rnagnebismului t,ercstlu rru
carc inscric pnrticula pe o mi$care ciicuiar:i. l'.ezul i.tr t.ui es te traiectoria eli cti - silrt cunoscul,e. Ilxisbit doa,r ipot*ze
icialir spro polul inagnetic,
de luclu.
l iitr

in1;rerupXtor,. Sc efectueazri urmd,toar.ele operalii :

1. a) Sc apropie s,l,u se inrlepirte:,zi| ae b^obina _i9r, bobina B, par_
cursl cle culenl, I
l)- F" line bobina 7J, fixii, apropiinrlu-se sa,u intlepr,rtinriu-se de
ea bobina Br.
-A.tit 1,imp cit durea,zii modificarera, pozil,ici relat,ive a celor d.oui,
_
b'bine
sc obse'vii existe'la unui cur,eft elcctric in circuitui
Rr' cind d.eplasarea relativd, a celor crouri bobin., inceiear;,, botrinei
aispa,re
curentul din cir.cuitui bobinei 2.
2. se introduce bobina 1 in bol:ina 2. se inchitie Ei se deschide
circuitul prirnei bobine. rn intervale scurte de timp ae hupx inchicte_
re:I sall deschiderea
bobinei z, galvandmetr-ul -indicx tre_
^circuitului
cerea unui curent. fn restul timpului acuT gatva""*oirrrrui revine
la zero.
Existeni,a culentului electric din bobina B, este legatr,
lirca sau intreruperea curentului in circuitul bobinei'3.. de stabi-

A'aliza mai aprofultilr-d, a experimeltelor aratr, fapiur, constatat, pentru prima dati,,de M. Faraday(1981)*, ci, aparitia curentului
electric in circuit se datoreqte in ultimr irisianld, ir"lili"i fluxului
Faradotl (1791-1g62), fizician cngrez. concomitent, fonomenur
-t Michtel
studiat
independont gi do Joseph Henry qi H. Leirz (1804-186s), iiri.i";igorman.a fost
cei
troi fizicieni Faraday, lrenry ;i l.enz sint consideral.i tlescoperito.i
inducJie cloctroma gnetic:i,

"ilu"or.nutui

de

169

!-na,gnetic pi'in suprafala limitatii de acest circuit.

ln adevrir, in cazul
experienlelor 1 (a qi b) prin deplasarea relativr
flux*l
rnagnetic qe.nerat cle bobina Br.variazra in timp p.i"
"-noni""ror
s"p*faf,a
rirnit,t5, de bobina 8,, ia,r in situalia prezentatd, i"
Z, fl*_

";f"i;;;tut

jl
i

lrli rr
--J

\-

toare generl,t5 de varialia flu-rului magnetic se numeqte

indu,sd, iar cimpul rnagnetic indttctor, ctmp inductor.

tens,i.une

nurnegte .fenomen de i,ndu,c!,i,c electronr,agneticd,. 'Iensiunea electrorno-

,{.3. [nduefia eleerl,romagnelirir irrtr-un r:ondnclor

r:are se deplaseazi intl-rln cintp magnel.ie

.rr^-;-/t

{:--J/

Existenla unui curent, intr.un circuit dovede;te existenta,

unei tensiuni electromotoare.
Apar{lia unei tensiuni electromotoare intr-un circuit ca urlnar,e
ll, vtlrierii fluxului rnagnetic plirr suprafa{,a delimitat5 de circuit se

-------___5

S:i plcsnpunem, pcntr"u sitnplital,e, cri rut conriuctor. liniar iB

dc lnngirnc I se tleplaseazli Ia,un rnorrcnt tlir,t cu viteza d perpencliculalii pe induc-tia mlgneticri 7; 1iig. 4.?, rr). PultStorii clo sarcilir,
V

[*
db

Fig'

4' 1_. a) Apari[ia. curentului. tre i'ducfie Ia modificarea pozifiei

relative
a celor doud bobine : B, _ bobina indrrctoare : B, _boiina'i"a"re.
b) Aparifia curentului <ic induc[ie ]a inchiderea sau la deschiderea circuitului.

xur magnetic gelrcrat de bobina B, variazd, de la zero la o a,numibil

l'aloare la inchiderca circuituiui, si invers, u a"scrtiae*a acestuia.
Este de mentionat cd, acest, proces se produce po"i* ori"r fer de circuit. ln aceste e-xperir:nenl,e ai fost ftto'site bobine pontru a .lmplifica

efectul.
170

Fig. 4.2. Inthrc!.ia electromagnetici intr-un conductor carc

intr-un cimp magnetic :

se

migcd

a
conrlucorul incepc s; s.mittelcuvitcza?;
D
-S--a
-.chiliLrarea lorrclor elrctrici gi
R)aguetici in rcclasi onductor,
reprecnrat totulnult
mai rnile #ntru mai multi
cluitate.?'s
cimpul elcctric gcnerat prin induclie;?s
cimput electric de naturi
generat
clectrostatic;i
de asimetria coneBtririi purtitorilo.

electronii, sint antrenali in miqcare impreunl eu conductorul gi sint

supuryi unei forle Lorentz j'-:qd x B.
1?1

Procesul se produce ca qi cum in cond'uctor ar acliona un cimp

etectric indus, de intensitfie E+*18:dxd. Acest cimp electric nu
nu esre generat de purtd,.;;;'-d; ;rdii ul""t"ostatiui, d.boh,iece
determini'
i""i a" saicin:i electricir. Estd un ctmp electronxotir careelectronilor
crelasc5,_concentralia
sd,
io p*rt"" dinspre capir,tul -t
"*
qi$, d;*"t"r*cd, it'parted opusd,. Intre 'l qi -B apare o tensiune U care
creqte, iaricimpul electric rezultat ac-tioneazd cu o fgr!5' /, de modul
ef|x exre se opune for-tei magnetice -f-. Se ajunge fi, echilibru cind
f ": .f -, adici,l c U ll : e flt. De aici rezultil' :
(4.1)
cf-f :"'ef)lu sau, U : BIa

Ar este distanla pe care se deplaseazd, spira in acest interval.

Deci, lucrul mecanie pentru transportul p-urti,torilor a cdror sarci:r5,
este'egald, cu unitatea este numeric egal cu ten_siunea electromotoa,rek. Antrenarea sarcinii q: ILt necesitd' un lucru mecanic
L, : EILT
unctre

Pentrlr d.cplasaretr, eiectronilol' se etectueaz.i un lucru mecanic

oU de cI,tre cimpul rnagnetic. Irucrul mecanic efectuat pentru transportul unitiilii c1e sarcin[ estc numeric eg-al cu te.nsiunca electromoioare (v. S d.O.Z). Asifel, cir, rrmare a deplasi,rij conductorului in
oimp magnetic aparr: o tensiune electromotoare de intiuclie. PopA
realiza,ref echiliblutli, tensiunea electromotoare rnenline tensiunea
Ur (sau cirnpul Eu), ca,rein absenla prooesului descris s-ar anula imed.iai cleoarece cimfrui de natuni eiecirostatic5, ar redistribui purtS,torii
pind, la anularea, tcnsiunii U'

4.3. Ilxpresia tensiunii eleetromotoare induse

Pentru simpiificare vorn considera spira ABCD d-eplasati, cu
vitez,ar: in cirnpul rnagnetic, perpend.icular pe liniile cimpuiui magnetic creat de piesele polare lf8 (fig. a.3).
cimpul magnetic este uniform, insi, miqcarea ,conductomiui determin5, ca fluxui magnetic care intercepteazl suprala{,a .spii'ei st'i varieze.
Suprafala inberceftatl se rnicqoreazx in intervalul rle timp Al de la
l,Eau'6is. 4.3, i1r* arBrMtar, 1fig. 4.3, b). ln spir.i apare un curent
d"e inducliJ/, cu sensul-trd,tat. Ca urmare asqpr_.J cond.uctorului -48
acfioneaiil forla rnagneticii d.atii, de relatia (3.3) l'* - PII (a : rcl?l.
pentru a rnel,tine iiiqcarea unifortn'i a conductorului
este necesar
:
forlir'
Aceast5
fr^(rt
for{ei
for"!n,F
opusii,
sd, aclioneze o alt5,
-F;.

fr

efectweaz:i in interva,lul de timp At un lucru mecir,nic

1':F\n:-F^Lm
*

Se cousideri

in mod aproximntiv cI in interionrl conductorului

cimp clectric uniform.

L72

Fig.4.3. Deducerea legii lui Faraday'

pc calc iI

efectueazX, sistemul care antreneazi,

spira' Deci

EIL|: -BIlt: At sau ELt: -BluLt

vir,riaf,ia ariei este I Ln, iar varia.tia fluxului,corespunzi,tor are
,exprerria'A(D : BlL,a: Btt:Lt; inlocuind _in egalitatea precedentl
se obline tensiunea electromotoare d'e inductie

se stabilaqte un

E-_-.

AO

(-r.2)

A,
l nD
Altt

Aceasti, rela{ie exprirnd, legea lui }'araclay

Iensiunect, e[ectroriotoare iild,usd esta egald at a'iteza cle c^o'rinlie a
magnet'ic prin suprafa,ta lintitatd' de ci'rcuit'
Jlurului.
" Desi d.enionstrat5,
intr--un c az maiparticular-, expresia (4.2) r[rnine
ir g"o".*t. Semnificalia semriului tnintts este arit'ati in 1rr t'it"afalrif'A
graful ulmti,tor.

'4.4. Regula

Iui

la momentul

Lenz

..1

v:tlo:lr"ea tensiunii electrornotoartl de inrluci'ie

ei. II. \)- Irc:nz (in 1's33)
esl,e nt-.ccrat'si
rr, giisit, si a explitnat foarte concis o regtllir' t
." , rlr sens incil'
' 1'r'orirrrrru el1:rttilom,otoare tle intluclic ire u'n' astfel
se opune cauze'i care a detet'm'ina,t-ct.
'Irebuie sii st-' inleleagli, par*fllr,zind legula, cit, : - sensul 1t'ttsitttlii
gellL'electromotoarc cste'asttei incit ea crecazX un Curent electric cal'c
rc-'az[ un cimp magnetic ce sc optlne varia{iei fiuxului fpgnet'ic care
ii ttrulte
a, detcrrninaifeooitenul t1e indirclie eiectr:omagneticir- Ilxisf
I)iint
Lenz.
lui
regula
pentru
a
aplica
aclapt:ttc
sctreme mnemotehnice
o
ca'r't]
textul
in
schema illstra'tfl in figura 4.4 gi explicatzi
"""t"pl"
"ri
insoteqte.
4.1 poa'te
iiria" daci, circuitul nr-r este irrchis, schcma tlin figura s-it
t,r,lin apficol; completincl rnintal circ-uitui qi procedin*,9"-polttlit'atezt
se
ob!,ine
ln
aceit
inod
iri te,xtut fi$urii a.a (fig. a.5).
"*i
t,ensiunii electromotoare.
txernplc. 1. Tensiunea olcctromotoare indusd intr-un conductor aI unei nalini
clectrice, ie lungime 1:50 crn, carc sc cleplascazi cu vitoza constantl u: 10 m/s intr-utr
poatc li
cirnp megnotic iinitornr de inrluc[ie B :- 1 T perpendicular pe liniile do cimp,

O tlatir slabilitti

se poat5, cletelrnina qi sr:nsul

calcrtlati cu cxPrcsia

(4.1)

E: BIu: 1 T. ,10 10-! m' 10 -:s

tl

bz

momentu{

f^

Fig...1.4 a) La mornentul fr) It fluxul prin suprafata limitati de circuit (spira) cregte.
S-au figurat trei linii de cimp Ia momentul l, qi patru, la momentul ls. Curentul indus are
scnsul (vezi sigeata) astfcl incit cimpul magnctic generat de acest curent (sigeata groasl)
s:i str opund cregterii fluxului magnetic (sigeata groasd are sensLII cenlrur liniilor clmpului
inductor)

La monrentul 12 ) l' fluxul prin suprafala limitati de circuit scadc. Curentul indus are
sensul astfel incit cimpul magnetic generat de acest curent (sdgeata) sir se opund scidetii
fluxulrri magnetic (sdgeata groastr are acela$i sens cu liniile cimpului inductor)'

b)

V.

'J. O sPir5 avind aril do 4 cmr osl.e situatd lntr-un cirnp magnetic unifortrr
plnnul ei perpendicular po liniilc dc cirnp. Induclia magneticl variazl unifornt
a]l
'l'/s. S:i se calculezc t.e.tn. caro aparc ln sPir5.
--\r

la

Ia momentu{

cu
ctt

-0.1

Conforttt legii

lui

Farada-v (4.2)

ao
G--*AtAt

174

s'a.B :
4.

10-e m2' 0,1

''

1o-5

v'

i
Fig. 4.5. Aplicarea schemei din figura 4.4 pentru un circuit deschis.

t75

4.5. Deserierea fenomenului de induefie eleetromagnetiefl,

dati ile J. C. Maxwell
In jurul unui oonductor liniar parcurs de curont exist6 un cimp
magnetic ale cd,rui linii sint cercuri avind centrul pe cond.uctor (frg:
4.6, a). Ind.uclia magnetic5, intr-un punot este dat5, cle relalia (3.6)
pe care, mod.ificincl-o, o putem scrie sub forma

2nrBo:

Maxwell a arl,tat cd,legea induc,tiei, electromagneti.ce trebuie sd fi,e

aalabild, i,nilepenilent de enistenla unu,i, ci,rsuit atbd,tuit ilin, substanld,,
deci,qi in vid (fig. 4.6, c). Extincterea legii inducliei electromagnetice la situalii ilustrate in fig. 4.6, c are consecinf,e ae mare importanli, cum se va arf,ta in $ ?.6.

4.6. Apliealii

(3.6',)

po/.

1. Betatronul. Estc un dispozitiv in care se accelereaz5, electroniIn principiu, in acest accelelafbr electronii, injectali intr-un tor vidat,
sint menfinu{i pe aceastii traiectorie de un cimp rnagnetic limitat la dimensiunile torului
(fig. a.7). DacX, fluxul magnetic prin suprafata hagu-

6r";;01

latii

esLe variabil,

;i

anume

tolul vid:lt apare

cimpul electrornotur rle induclie frn care determinX accresc:itor, in

abc
Fig. 4.6. Extinderealegiiinducliei electromagnetice datoritilui Nlaxs'cll

de cinp magnetic inchik ale unui conductor parcurs de curent; D - liniile de ciDp elcclronrotor db
induclie inchise trlc plin intdiorul spirei care inconjure tubul ingust Co linii de cimp manetic; r - llniile de
cirip electric electrcmotor de indrrclie inchise ale unui tub ingusl de ljnii de cimp magnetic varial,il, ir vitl.

a - Iiniile

,/,

Torul:

4 'rfr.

celerarea electronului.
:.1. Dialuaglretismul. UorLsiderlm rtipolii elementrri
cleterminali numai de curen!,ii
elementali ai electronilor din

lutom. Cind substanta este

rorlusii irr cinrp lrritgnel i('
apale fenorncnul cle inductie
electromagnetic5. Ca qi intr-irn
betratron, electronii sint sau
aecelerali sau frina!,i in tunc1,ie de sensul ior tle miqcare Ei,
astfel, rnorncntele dipolare
sint modificate. Pentru sul:stanle cu moment magnetic
in1

Expresia din primul membru se nume$te circulalia lui -Eo d.e-a lunguf cercului de razd, r. Relalia (3.6') este o particularizare a urlei legi
mai generale numitd, legea lui Ampdre.
Din legea lui Faraday aplicatX pentru spira din figura 4.6, b rezultii

r-_

AO

At

pentru antrenarea unit5,lii de sarcinX prin spira in

stabileqte cimpul electromotor de induclie avind intensitatea

I..,uCIul mecanic

care

se

Er, este
circulalia vectorului
de induclie.
adicd,

176

L :2rrEr :
-Do

este egald, cu tensiunea electromotoare,

Fig. 4.7. Betatronul. Torul se afli in cimpul

rnagnetic carc acoper[ suprafa]a haguratd.

Sensul inducliei magnetice este spre foaia de

hirtie. S-a figurat un moment lrr care fluxul
cregte (A@> 0). Sensul lui E2 se determini aplicind regula lui Lenz. Linia lntrerupti reprezinti

dipolar rezultant nul, momentele rnagneticc induse fiind

traiectoria electronilor.
rle sens contrar cimpului inductor, materialul este respins (se indreaptd, spre regiunile cu induc.{,ie
magnetieS rnai micii).
3-. Curen{ii in eonduetoare masir-e (curenli tr'oucault). Intr-un
eondnctor metalic masiv avind o rezistenld,-ohmicd, micx,, intensi-

12-c.187

1nn
Ll t

tatea curengilor induqi clatorit5' varialiei fluxrrlui magnetic este foarte

mare in cazul unei oite"e mari de vaiiatie. Cond.lctorul se inci,lzeqttr
oo"o"i pitrd, la incandescen!5. Acest ptb""* poate fi dirijat incit sii
provoade topirea conductoiului, ceea ce se qi doreqtc in procedeele
ite topire in'vid. tn alte cazrtri, producerea curenlilor Foucau].t este
evitatX prin fragmentarea conductorilor
(miezul bobinelor se face ilin fire sau
C irc uit
rlin table sub,tiri izolate intre e1e).

4.?. Autoinduelie
din figura, 'i.li estc strt"trrtagnetic varilbil crul1;
de bobinele 3.,. Cn tlunare' in spircltr
lensiune clectro'r,-ig..1.8. Bobinele B, ;i li, sintcu- boline,i '1i: -ap-aro .o
poate fi
Ploct'sul
induCtie.
platcprinintermeiti.l"t*i.irri-"g- motol-1'c tl-c
fluxul
:
gi
int'ers
sens
in
circuituir'ogn"tic'
in
considerat
existent
'netic
,llobina, 7/,

britutri tlc fluiul

rnagneticvatiiabil al bobinei

13,

genereazii'

o tensiune electrornotoare in boSina 3r. Circuitul rnagnetic clpleazri

.cele doud, bobine. cu,plajul prill intermediul cimpului magnetic este

numit
^^-'i"

induct'it:.

irnei singurc bobine, spilele ei pot

fi

c5, iarialia fluiuiui propriu este cauzatir_tle varialia

co""o-t"toi-p"i" Uoni"d, de la valoarei ir la 'i,1, qi notind fluxul i-ni!i1l
cu (Dr, te'siunea_electromotoare cle autointlucfic
;-o;;iljJti"ar
are eipresia tlat5, d.e legea lui Faraday

".ioo
Considerind.

Or-@r

4L!L
A'

Acest fenomen se numegte autoin'dn'clie' Importan$:..!i consecinlele

autoinducliei, extre,rrr de irnportante, vor ff exempliticate in multe
loculi in cele ce urmeazii.
10*2 II
Intensitatoa curcntului printr-o_ bobinir a crirei inductanii cste 8'
tsxemplu,

"re$t"u,'ilo",ndellzerolalsAlntimpde5s'(-]arc,Jstet.e'rn.deirutoinduc|iecaro
aparo ?
178

(.1.3)

15.{
..\r
,,._\-,:__8.i0-rtt.r,
-2t. l0-2\..
semnul minus ar-ind semnificalia datri de regula lui Lelz.

4.E. Induelie rnutualfl

. Ilobi'ele ,1J, ;i ,I3U cu,platc i'cluctiv (fig. 4.S), avind un nnrnd,r.

de spi.e-r\-, ryi'espectiv \, sint parcurse'dJ g""dir1iii, qi, respectiv,
/". rrr rni.z s. srfl,bir(,qr,'.."li, rrr'r,ir.e r crrr'rtul'i din _tir,'flr,r'ut-oirr]
ia. ca, unnaJ'e a c'.entuf i rii' B, fruxur or"- r1..iu1itJ'totrt"
crato_
rilt' lui J, ror I'i lrr.irr .|t,, @rr: f'rlur,.;i prin' B-r, Ar;:,arrq,.Fluxu_
lilc totnle rltlur.ile hri 1- r oi,t'i pr.iri'l/; d,rr : lrrOri';i p"iri ''1i.. O;r-:
(Dr:.
-=

,\.:

fnductanJa, propr.ie tl bobinei 13, csle, conform rela.tiei

(8.18)
cxpt'esia Ltt :$,
,u" pcntru ltobina
9aS
.
IJ,,
" -'.-'" -'i7 L,,:
"2r

i'

t"
mod ase'rnd,ntitor se crefi'e;te ind.ctanta rnutu:r,rti prin
f

consitlerate ca fiincl

in prop-riiie
"*r"i
Vr"iai, n"?"lui rnagnetic al bobiirei tletonninti
conform
care,
intluclie
d.e
""pw".
el6ctrornotoare
tensiuni
,pi" rpr"itia irnei
Lerr, ilre un astfel cle sensincit creeazii un cimp rnagnetic
"'"g"Iiii"i
-'- flux care'se opune varialiei fiuxului rnagnetic generator.

'A,A' AO

(,onlorm rcla!iei

.Qn:

(4.4)

Jtol

-,

/,," - -

lD,, . =

I^

')itl't.
I,

r1

.\itrn3.-\'r-l
l/' i-".
:e-o'!"-TA:Izr'
I

(4'i)

(,'u aceste rlclinil ii- fluxul total prin

bobina
lui J, cit ;i liri ir'e,*te ,t, ,lrC Ai-r"fa1ia B, datorit atit curentu-

@r:
iar prin i;obina

O1

: Lrrlr* LnIr,

Ors

(4.6)

13, este rDr, tia,t cle expresia

@c: @zr *

@r,

: LnIt*

Lzrlr.

Iiel4iile (4.1i) qi (4.?) sint c'noscute sub numele

utell* pentm incluctan!:i.
* J. C. )Iat:utcll (18J1*1S?9), fizician

(4.7)

de rela!,iitelui Man-

englez.

1?9

4.9. Elementc ideale de cireuit in regim variabil

Regimulstalionarestecaractetizat'prinvaloricolstaljeintimp
1. ln regini variabil acesl'e md'rimi varivalorile
"u"""1uiui
l',,j i;Tird. I;"1";;i;G.il; C qi? se iau ln considerare
variabile
t,
la
momentul
qi
curentutui
t"o*iooii
,t"
ri
i^iufi;# rr, ;i

inc;lt'cii, sau rlescarcS, arrniitura. Puterea primiti, pe la borne este

tr:lnsfr-rrnratl'l deci reaersi,bil ln putere a cimpului electric dintre armd,1,uli. puttlt'eir, instantance fiind

?:

altc tensiunii O si

in timp.

tunrlc r,r,. t',stc tensiunea momenta,nir. Ilnergia transferati, cimpuiui

clectric pinr"l in momerrl,ul in care tensiunea la borne este u", va fi

IJlementele de circuit se impart, in t1ou5 categorii : pa_sirte li-a.ct'iae.

Din p;il; categorie fac pa"ti rezistorul, cond6nsatoiul ;i bobina'i"

Elenientele active sint sursele.

prin
elerrrenteLe tle circui,t itleale' lntelegem
Vom consia"tu
intleaga
"i"tosiicii,Iduril,
de
form5,
sub
c1isip5,
care
rezistor id,eal elementul
a cimpului mag;;;ff; pti*iu,. boit"" ideatit,l,ra-nsformi' in energie ideat
l,ransforn[
Cond,ensator"ut
netio toatd, cnorgia p;ili;t 6 borne.
armiitudintre
elec,tric
a
cimpului
p"itiiiX-i"
energie
inteEral enersia
st'r'uc-

i"i's-"-*Jiaiitimentine

"ir"
tura circuitului pe care

il

ten"siunea la borne indepenclent de

aiimenteazii'

Fiinclcuplatuneisursecutensiuneartloment,aniltl:u,.,inteni urmir,reqte in fiecare moment ten-

sitatea mort'entan; a curentului

siunea Ia borne
.

lLn

]t

(4.8)

Rezistorul primeqte pe Ia bornt' puterca -? : %o! : 4i'pe -car.g

cedare de cild-ur5
o transforni, litreri;lt;t in energie internl. Prin
constantS,.
temperatur[,
o
ins5,
rnediului exterior, r"ri.to*f iryi rricni;ine
4.9.2. Condensatorul ideal
a cirIn regim variabil condensatorul nu reprezint;.o intrerupere
mereu
exist'i
cu
timpu|,
moclificind.u-se
la
borne,
cuitului."Tensiunea
la care este conectatL o tensiune ce
i"t"" ii*a""e armitturd qi bornalegx,turl
o tleplasare de purtir,tori care
d"f."-i"n in conductorul d.e
- Re?,istorul,

prin doutr bornc.

180

I- : --(lrrl.
.l
1

condonsatorul gi bobina sinl clemerile bipolare, cuplindu-se in circuit

(4.e.)

'

4.9.3. Bobina. Eneroia cirnlluhli rnlrnlnolic

S-a relimrt cL, in eeneral, or.ice s:tlcinii aflatii irr rniscnl'e in cilrpul
rnagnetic este doviat,,i, ilsupr:tr ei eft'cbuirrdu-sr. clc cltre cirnfrul
rnagnetic un lucru mecanic. Oirnpu,l tnu,q;telie este tttt sisten Jizic

(are. ,i.2ul,syo,ctioneazd

4.9.1. Rezistorul ideal

%"'i'

si,

poate ceda en,erg'ic.

Singurul elerncnl, de circuit, c&le condt{-rrLt,i't-.:r,zii cirnpul rnagnetic

este bobina*. Energia electrici prirnitri la, bornele ei este transforrnatli in d.ou5, forme tle t.ner.gie,, ene^rgiu, citnpulni rnagnetic generat qi
'cnergia tennic[, disip:r,ti ileversibil. fn cuzul cind aceastr, ultimzi tr,ansformare o considerir,rn ncglijabili, rtvrrn in r-t tlclc un ctrz icleal, o
bobinii, ideal[. Fier L inductanfa, ei.
Bobina este initial cuplatir ln o sulsir, si curentul care 1a rnorrenbul

I:

0 este i, : O, crestie liniar. pin5, irr valoilr.eii, sta!,ionaril 1 pe care

o atinge la momcntul 1' (fig. 4.9). Fiuxutr rnagnetic fiind variabil in

acest intervatr d,e timp, apare o tensiune electroinotoale de autoinduc!,ie clati, de relalia (4.3)

(:-

LLi A,

LI-o-T-O

L!

1'

ln intervalul l(0, ?), pentru

trecerea curentului estc necesar sir, se

aplice la bornele bobinei o tensiune consl,antii de sens contrar I/,, :
T

: -e: L+.,l:

Ca a1,are, bobina prirneryte

in

fiecare moment, I pute-

* Rezistoml, condcnsatorul gi bobina pot fi consirlcrnte clementc

dc circuit cu
caractcristici (rezistentr. capacitatc ;i inductanfir) concentr:ttc. Aceasta inseamn:j ci
orice alti partc de circuit poate fi caracterizati prin una sau mai multe dintre rntjrirnile
R,c,L, lnsi valorile lor.pot-fi neglijate rn raport cu varorile R,c,L, ale rezistorilor,
.condensatoarelor sau bobinelor.
181

rea pi - ati, iar pe un interval de timp oarecare AJ inclus in [0, 1'] o

eneigie LE : prAt. impd,rlind intervalul [0, f ] iu z intervale foalte
mici, energia totalX va fi suma energiilor prirnite pe fiecare interr.al

(fig.

l.

ntt

11

I'r -'

-.\'l',i11
1i

^./J')

{, \'ia/

-{ceaslir, surrrir, I.}o:rte

ii

It

I ,rA, :
deci?22

iAt poatc ti

m';sura a,riei

Oill-I' oM.l[]i :

:-

rr^.r! . Lr'
O

.)

Tr

!- :
Zit$r

l2

IJ'
2,p.

,in circuibul irrrtii sul'sr,,JroJrin:r, lx,irutrit,tic lli, sr.lrs[ put,elcc)u p:,11.",i,

'tt, fiind tersinncir, lu borrLrlt, sinst.i. I)ctiir,r.ecrr bobina iclerr,Li lro ,1o
'ciitltre ohtuic'i llo ti'11ci11-1t', 1,r-,risiuleit ?t, rS1,c r:fuiar aceel ticr 21115o_
induc!,ie.
Puterea Plirrrrlii, eslc lrilirsfur.rira,t,i'r, rtvt,r,sil;il in
tr, cilrpului
rnagnetic._ l.)rergirr, tlan"-fer:ltlj ric srir.sri cirnpului lrutcrc
inagletic piriil in
ttrornerltul itt cilltr intetrsital,t.t t'r.rrcntullli cler,iricr prin BobiniL'este
z,
r':i, fi datir rlt' i "1 . I {) ).
l)el:tru a-:tsi5rir'.t ir:lxculi.leroa ecranului unui cincscop rie cItr,J I:isciculul
- Exernplu'
clectronic
itl sistetttril citirii riniiru'il0r'irnci pagirri, bobinl rlc rief]^cxic
frcbuie sir tie
irircursi (lo 1lrt curent cu _o t:ri,i,rtic ,.in di!il.i 'cic ficrirstrriu,,. ,,\ccasta iirscunrnd
cd i
'cre$tc un intcrval de timp liriirtl
clc I r zrro piir:i la o anumitl r.:rlolre, 4cscrescincl apoi
tot- liniar plnit la zcro' Sli se dcternti re I'cr;ir:r tcnsinnii crre trcbuie
lipticatil Ll bomele
bobinei, considcrati irlcalir.
j=..
Fie i:0 ln l: 0,
/ I:r t:1r ;i r:. i) Ia t-= 7,.
S-a notat ctt 7'llromenttt.l revcnirii^!a zcr<l dur:rrecr proccsul estc pcriodic
(lnccpincl
.cu accst lnomcna inic!)sitatca arc riccot,si ci.olu!ic pini
ta 2?,ctc.).
ln intervaiul l, __ 0

ur: r.*:

Al

In intervalul

?_-q,

r-

lr-o

=:

r.-L :,on,r.:
tl

Considerind. vir,loarea instantanee 'i a intensitii,lii curentului electrict

energia cimpului magnetic este la acel moment

n:Li'.o

I'

(4.11)

cal- :Tij"i
nu la inceputul intervalului, ci la
culatii prin aria triunghiului O,[/-\. . . stirgitul lui. Cind in1,e1'vAlele Se
" 'd
rnic;oleazit, iar nurnXrul lor creql,e,
cele rlouir, arii tind c5,tre aria l,rapezului ABCU. Surna va, fi deci aria
triunghiului OMN
gorinrl inrervaele Ar,

ir-r1 '/-

{ l2

calculatiu

tibselvind. cir, c:r, cs1,e cuplinsX intre

tlouri sune : un& carc o ilproximeilzil prin lipsri qi alta prin exces"
l)rirna,va fi cornpusX din termeni
tle forma rl Al, ficcale clintre ci
rniisurali de :r,rii or acecar :r, dreptunghiului Al3(lDr iiar a douii, va fi
alCi,tUitii tlil terureni rnisUra1i de
ilrii C ingeea a dt'eptUnghirilUi
tr llCH, lrrAi mar.e deoai.ece in51'iesto Yaloarea curentului

Fig.4.f.). pe'tru calcutul energiei : protiusul iAt carc apare in calcul are scrrrniIicaliaariei dreptunghiului iBCD. liic-

2-

nn
I

-\-

r;irrli's-ri iril,rL ri,. ('.rllreriiii, inductirn|,,eidaLirde (3.14) qiafost ttl,tlizatk

i'iriii,lill' i' , .i[.
I)er,i ii t, r,;i I Il,r,:-,..1 1lg enr:rgio es be

.D:V L) lE:\itLrrAi:
LII

1E2

rt .:.r-

a.e)

(4.10)

ttL '= .1,+:

-:eonst.
A, L'::!
1'-t, -t. -!T _t,

bensiunealaborne trebuie si, aibri o variatie

,,dr,eptunghiular:i", adicr,
.cste necesa,r s5, sc rnenlini, constantii la
r.u,loarca n L foprima parte qi

h'

10t
I ()rt

trebuie

sd, se

asigure un sa,lt

pini

- L :T-tt', pe care apoi

pin[, la momenf,ul t : T-

ia valoarea

trelruie s-o p5,streze nemodificatS,

1JA. Transformator,ul

Bobinele

1 qi 2 au r\ qi -LY, spire, sint d.e aceearsi

Fd,cind raporbul tensiunilor la borne

La bornele bobinelor din figura 4.10 se aplicd, tensiunile'

variabile u, qi ur. Bobinele fiintt parcurse de curenfii variabili it- gi
ircreeazil y:riirinf-d,quririlebobineloi fluxurile magnetice d.ate rfe relaliite tui Mi,xwell pentlr inductant,e. Infd,ryurnlea bobinei I va lintercepta fluxul variabil

(l)r si.nt

-tunginqe
rezistelple
4eglijatrile. Apl^iclnd. teorema a II-a i, tui kirctrtroff in circuitul fiecd,rei bobine
ob!,ineir intre tensiunile Ia borne u, qi u, qi tensiunile electromotoare
de ind.uclie e, qi e, relaliilc
t\: -e, qi u, : -P,

aqezate pe uo rniez cu ac'eeaqi secliune (-4)

li

a.u

;i linincl se:l,ma d.e rcl:r,fiile prece-

<lente, ob{'inem, dupir, simplifica,re'

,u1

Ai.,
_ af,,rr t'n -ff
tttE

l[z

&.

(i1.12)

-LV"

liaportul Nr/J, -: i" se nume;tc ru'port de tran'sfot,z-nre' Cele douii'

t-rodine Se nuinesc : ;.na 7tr'inturul,, cealal.bl, ser:undarul tra,nsformatorului. Relalia (4.12) lr fosi obfinutir, considerintl cir, in circuibcie bobinei
secunrlaro hu'eristir, strcifi, adicit, lranstrlrma,tornl Jnm:!'ioneazii ,rin
gol".
-

D.tcii, z<l transfitrinnlorul esbe rii'iaiil,or dt tens'itLrue. I)a'oh n'

,{,i'anstormatot'nl tlst,e cobcrttor tle tensittne'

iat prin

L21i'1 1-

l'z2lz'

Ca urmare lrr cele clouX, bobine vor apl,rea tensiunilc electromotoare

date de relaliile (4.3)' (4.6) qi (a.7).

eL
qi

. Ai, , Li,
- -tlro-otr-L,,- Ai,

c^:-It*--J)1o-'

16n

rolt

"'

Lt

in fig. 4.1 1. estc redai,ii schcrn:r, unci bobirrc de intlrrc{,ie. l'r'iuta,rui

bobini,t pe miezui J, fiind legat itr, o stLl'sii, tic curetlL ctrll,inuu este
rrrr electroriragnei, si atrage lama tlast'icii 4, tloscirizind circuitul.
Oir urmarc, flu,xnl rnagnetib llrin miezul .? scade I'a' zt:ttt int'r-un inier'
val r1e tirnp Al,. Circuitui prirnar fiintl inbrcrnpt,,,rniezul se dernagne1-,izeazit eliborintl larna caro, revenincl pe ;urubul dc crlnl,aci, J, inchidr-'
circuibul. Fluxul mll.qnetic reyine lit, l'aloarca iniiri;-r'iil iul,r'-un ali in1;er'val r1e timp Al..
Varial,iilo fluxulli priu miez intrtrn sens saLI aliul si111, accleagi,
iusi irilerlr.r,[elc tlc Lirnp in c:urr: i{, .produC clr' si n'; rrt{J$:lltr, 1i :t;lutttt'
Ar, > A,ir. ln ur111it i'arialiei flu:<nlui prin 1nfilrsurinrodi prirnilrii'
in boltiui sccunqlar[ ilpare deci o t'. c. rn. rl;: inr'lttt1,io mult inL'ti tntr'r'tl
i1 irrlerv*lul Alr. ,triir,porbul tle transtorrnllle esit snl.lunibar 5i ltti.t,t'te
lnic. I'ensiuugr.u ln secundar eSl,o tuliiel'na,tivii,. ioari;c rnare in iltlt''t'\'4,in1 Al, ;i desi;ui tlo rnicii in inl,ervalul Afr. Daoii, bornele secunclzi,r'uiui
1,

infd,qurarea bobinei 2 va trece fiuxLrl variabil

Q2

1.

4.11. 'lplica{ie. Bobina dc induc!;io

Fig. 4.10. Transfonnatorul.

Or:tru?r*Ltzi,

- '- Li,
a,

185

sint indep[rtate la o distanl;i, mai lnlur,t tlccit rl<,et,r lii (,rile se poalc'
produce desc[rcarea in intervalul At,. tlescii.crArea,
ioc numai in
intervalul Alr. Transfor.matorul funciioric,azil in ar.es1
'.r,t, rirz
ca ritlic5,tol de tensiune cu a,ceea,;i polarital,e.

AB

5.
CURENTUL ALTERNATIV SINUSOIDAL
Fjg. 4.11. Bobina de induc{ie:
infi,surarc priruarir; 2
se- infdsuare
y'
J rril,.zuI (le lig:
- lam;
elastica : .j - . rrruL de , nutact. I(olul
colt7

undar:r:

(lensatorului 6 este de a scurta ints,alul de.

timp Atl. Acest lucru se realiaazi priu intre_
ruperya_ scintr.it ( are ar prelunti rrryei.

cueltulri Ia inlrerrrpr.r,.a circuitriluiprimar

(condeu:atorui :e incarcd).

irr insta,lal iile cle i.aclial ii X sau in tiispozitiv nl tle a,tnrlr.,car,e a scitl{r'ii lru rrujil rrr*tor.illrri ( }il o sc rrtllizei.,zit bobin:l Ilc intluctic penttu.
a p]'r)ducr' t,r:nsiLinca co;tt,!iluii rirlic:tt:j lrc(,('siil'ii llcCsirlt. prot:csc.

5.1. Terrsiurrea eleetromoto:rle inrlusfr intr-o spilil

carc se roteste uniform intr-un cimp nlaf,netie
Spira :l I"CD se roteqte ilrtiforrn clt vil,t'z:l, tinghiullli to itr cilnpul
magnctic nli{ollr crcilt t1c picselc polare rY-,q (fig. ;.1). Iriuxrtl
Tectorului -8 prin srrprafaf:r, linrita,tri dc spirri cstc (fig. 5.2)
O : B'^Y : -BB oos d
rlncle c( este urhiui foltuat irL|rc r ecl,t-rrii l] si ,S, acestil t.litt urrni,
fiincl orient:lt perpenclictLla,r' pc slrit'1"t, in ccntrul ei ;i cu st'rtsul aril1,:r,1, (privind dinsprc,S, lluncttlc ABUD sc vii,il in a,eeastii ordine
in sensul rotirii ncelor clt cezrsolnic). lli;cnrea tle,rotafie fiild nniformir, qi con.sitlelind cir la mornentutr inifial r5 ;i -1'l c,oincitl (a. : O),
a --. t'tt.

Fluxul prin

suirt'ufrt{a, spirei
tD : IJS

cul = (0,,,o, C[]S 6),

1':l,f iazii sinusoitlnl in tirnp. in spilti estie g(|not'al,ir o t,t'trsiunc clec1r'omotoare
e

COS

: - AO - Jir\ co riin ar, .Af

,t1c asement:r-r s inusoicl:t

8,no"sin

a)l

(5.1)

lt--r.

rnXlirnilol peliodice O qi e poa,tc {'i <,rbser"t':ttX

in l,abelui llllnittol', vaiorilor 1or tnaxilnc fiintl not:tttr <Dnu* qi 5*".:
7'
7' :t7'
7'
/0
.1
24

Yariatiu iu tirnp

a,

* Accsl r:apitol r losl claborat itt colaltorarc cu prof. G:rl;ricllr

r86

l'lttcscu.

187

*I.'ig. 5.1. Sensul lcnsiunii clectromotoare

intr-o spirir cale sc rolcs{c unifornr irr

cimpul nragnctic crcat dc pit'seic p rlarc X'--^S,

este detcrminat cu ajutomi rcgulci lui Lenz
folosind schema sugeratriin Iigura 4.4. ln a) ;i
in c) spira este descnatir in ruorrrentul in carc a

dcp.{;it puIin pozi].ia lcrticali, in

Iieprezentirile grafice ale functiilor O Di sint red.ate in fig. 5.3.

J?elioada rezultii din (5.6, vol I)
(r_

a:--.
(r)

sensu]

tle rotalie.

Dup5, o r.Ota,lie complet5 a spirei va,lorile fluxului qi al_e tensiunii

ele[tromotoaie se reproduc. Spira este locul in care se produce o oscilalie sinusoidalS, a lensiunii electromotoare, adicd, valorile acestei
mLrimi vari:1zn simrsoidal in iurul valorii zero (fig. 5.3). Tensiunea'
electromotoare este dcfazatS, fafti cle flux cu nl2 in urmd,. Ea are
un caracter alternativ.
O spilii (sau un cadru) cill'e se roteqte intr-un cimp magnetic
uniform (fig. 5.1) genereazd, o tensl'une electromotoare a,lternati,ad' s'inusoiilald,. (Ftirma geometricd, a spirci nu are importan!,[.)

t)
Fig. 5.2. Pentru calcularea fluxului vectorului d prin suprafa{a F a spirei -8CD-

'l

5.2. Prineipiul generatorului de curent alternativ

;i al celui de eurent eontinuu
Oonectintl capeteie spilei iir, tlouii ineie 1, qi fr, pcriile Pr;i P",
care fac contact permanent ou inelele (fig. 5.1) constituie bornele gone-

latorului sau ale sursei de terrsiune electromotoare (t.e.m.) alternativii. Dac[ Ia perii sc face iegiitura cu un circuit exterior alcituit' ca'
;i spila, exciusiv din rezistori ohmici icleali, atunci in circuil, apare

lln

crtrcrrt eloctric

. a
,t:-Jrl
unde

1?

/J,S

(5.2)

la

este rezistenla iirtregului circuit, iar e t. e. m. datii dc (5.1).

i esto in fazra ca e. Curentul este vari-

Se obserr.ii cir, intensitatea

Intrucit variasc
nume;te
alternatia
sinusoidal
este
sinusoidali,
curenl,uZ
iui
rl
lia
;i
(fig. 5.4, a).
Scriind cit, i : -.j_ , in cale -R, qi -8, slnt rezisten!,a circuil,ului
k t+1].".
inferior periilor Pr, Pr, r'espectiv rr, circuitului exterior periilor, observiim cii
:r,bil, iDi schimb5 scnsul dupi, o jurn:it'atedeperioad5.

t,'

..'!-^., l-

-' z

liig. 5.3. lleprezentaren gralici a funcliilor

(D9ie.

-too

e -illi+ilt"
189

Expresia a

: e-i, Ri - iR"
e

Ea este in fazit ca

este tensiu,ne& la bortrc,

: U*o"sin al

adicl intrc perii.

\

j-r

"l/
tmde [,r : I.o,Iln.
. fn lllirrr.ipiu, rlispozilii,ul der_
cris (fie.i .l ) eonstituie un gelte?.&tor rle cure,nt ctlternatit.
Printr-un mec&nisrn simplu ge_

f]urentul altemat'iv este o deplasare ctirijatS, de purti,tori de

in cazul conrluctorilor metalici. Deplasarea are
- elcctroni,
drept cauzit,
existenla umri cimp electric sinusoidal d.e aceeaqi formd,
cu it, care st' propag5, prin cond.uctorii care alc[tuiesc circuitul, viteza
sarcin.i

rrLtatorul rle culent :r,l1,6rnafirpoate f i folosit, pcntru generare de

r:rilent conlinuu. Drrcii in poziliile

cind tensiurreil elect.roi]rotoarc

schirnbii, sensul in sltirti (r.. fig.
i.1), pct.iile P, ;i /, schimbri con_
taclul tle pe un serniinel pe ctr1ir,1a,ll,
rospectiv de pc rg1, pe by. (fig.
5.5) atuiLci in cirCuitul eir.,ii,"rr
(pe lezistor.ul 1l), culr.'trtnl c:llc il
a",-ut pirrri in acel mornent st.nsnl
tle l:r, -Ir. lll J), rt"lrnine irL conl,inu_
:lre lrr a,celli,;i sens ir,virrcl o varia,t,ict
siuttsoitlirltl itlcnt ir.:'i lx.irnei semiperioadc (fig. ,5.4, b). LLr astfel tle
cnrent estt: ytulsant.
Mccanismul tlescris esbe un
rlispozitit: redresor, ridicri trarrsforrnii tensiunea clectrornotoa,r'e
it sic

i;i

Fig. 5'4, Curent altelnativ Ei pulsant.

ri
L-cS\
--tr-

-.

r)

t7 \\s2

sr;\._

altorrrativti intr-o tensiunt' la

l+l

ry

1;crii contirruii,.

),,

rv

ryr

dL

5.5. Colcctorul : S1r, 5'.I, sin L latttoltrie colcctoare, ial I), 5i Pz

periile colccloare, S-au figrirnt clotrii lrozil.ii in doui momente apr.opiate,
uirul antcrior (cr). rltui ultcrior (b) s:chinrh:irii sensului tensiunii elcc[r omotorrc tlc inciuclic in spirir. irl ]rirtea cle jos, colectorul estc ligurat

Fiq-.

5.3. Interpretarea electronicir * eur.ont*lui altern'tiv

in

Mi,rimiie aiternative sinusoitl*rc c, u, ,ti a sint in forrrl oscij:r,1ii

numerice ale tensiunii electromotoa,re. t,cnsiunii la borne iiitr,usi_
ryi
t5,tii. curentului. inlelese in sensul cle variatii almonice aie
n:irimi in _rqporb cu valorile lor zero. 'I'oaiir, terlnin.logia acr:stol
expus:i
in capitolul ii tlin volumul-i sc apiicir prin analogie intJcmai iici;
de, asemenea,, replezenti"r,rile tliscutrr,tti ra paragraful J.1.,fl rji.n
r.'olumul. f.
r"90

scciiune.

(irl l)]'olliiglLre iL cir]r].]ului fiincl f0ar'te marc ( r c). Propa,garea pcr'rurJ.ral,iei create lir, borne constituie o untli'l analogi, urrdei longiturlin:lle. Lurlgirnct rtrr: undii c()rerillunz:itoare este

l.

rintle v .:2nic,.s

..=

r,',

"

191

- Exemplu. ^Frecvcnla tensiunii alternative obisnuite la rofca fiind v : 50 I.Iz urmeazi

*:^1^=(3'108m/s)/50s-r:6'106m.
cu artc cuvintc, rungimea de undr cste de
6

000 km.

Pentru dimensiunile obignuite alo circuitelor rezulti ci electronii sint supugi

miEcdri oscilatorii armonjco, do o parte gi arta a unei sectiuni. tti;crrile sint jn unor
/d!(:
daci circuitul esto considerat pur rizist.iv. ln acest caz, R fiincl rezisten[a
circuitului
'cxterior,

: iR.

Exemplific[m tip.ul cle apa,rat electrodinamic (fig. ir,tl'r. Oirnpiri

cleat de bobina mobilii,-intelaclioneazi, cu cimpui migneti.: ai uobinelor fixe. cach'ul mobil orientindu-se datoritt' mo*"itului magnetic care aptl,r'e. I'rin m:irirnea unghiului de deviere se mrisoar[ ciracteris bicile efective a,le curentului electric alternati.rl.

(5.4)

{ele_doui rnlrimi, u si i, slnt ln concorclanf:i

<lc fazi.

. . D.3"?i circuitul con[ine, ln afar.i de rezisiori puri, borrint ti coudcns]riori, atunci

dntensitatea curentului are fafl de tensiune un olrecarc clefazlij
lnainte sru in urmir
(v. $ 5.6). Astfel, daci u: (Jmx sin <ot, i : I,nt, sin(ort _i9).

5./*. Efectul termia

Irig. 5.6. Prir:cipiul aparatului dc

in eurent alternatir.

rnr-rsurir rIrr:troclinanric. Iloltirra

valor'i efectiue. Plin depla,sarea clectronilor se prod*c ciocniri

interni,_a,r crelte intr_un interial rle timp At
::
cu i"l".]i"._Euergia
AU daci, nu s-ar.ceda c:ildura e rnediului exlcrior (AU:
qy.
rntensitatea, curentului continuu sfalionar care al procluce acelasi
cfect termic tlr fi, conform rela,lici ('2.i_7),

r:llI/ JiI,a

mobili (est* desenatl irrdrrctia

magnetici 4,r) ," oricnteazi ln
cimpul rnacnctic al bobinelor fixe.

(s-a figurat. induclia magneticd

IJ7). Este ligurati situafia la un
mornent dat. Valorile inductiei si
schimbl simultan in

sensul se

doul

cele

bobine.

Yaloarea 1 a curentuiul continuu cars rr,r. producc, ;rcelasi efect,

ca ;i curentul altelnativ in acclasi inr,civalae timp sr;il;ste aaloare efectiud, a curentului u,lternat,iu
Dacir, intensitatea este z : I,no" sin ol, sc ar.iltii cii

'oermic_

r
ln

l:

{)$707 r,,n,.

"u

F)

r :

i : 5tlfsin (",*

J.;)

simiiar, se considerr, si r.a1ou,r,c:r, efectivii a tensiunii f,- :

'nod
U*o,
: -;?::L.
Se llrat:"r, cii, pii,brabul r.illorii ofecbiyc a, iniensitlit,ii culen_
v2
tul*i, 12, esre media pi,tratului -ra1orilor insfantanee intr-o periurtlii, (uotaiii

Erempilu. Intensitatee curentului alternativ are expresia

: a) rmpriturlinca, b) perioacla, c) fazaini{ialr, d) varoarca efectivi,

e)r'nloriieinstantaneelal:0iit:+,I)momenulatingeriivalor.iimaxime,tlaci
2
v : 5O I-Iz.
lt) Iuar: -ol/z d.
1])

12.

,\parirtele de rn.;isuri in curent ai.ernatiy inregistreazi, valorilc

efecbiye aie miiri.nilor m:isuratc. lhistri ma,i rnulte tipuri cle apa-

la,te

:- :
T: -(')

c) Faz:r

ililiali

2n

'I

2nv

50 I'Iz

se

0.02

s.

oblinc celculind valonrea expresiei ol-ni3

pentru t":0.

Deci

TC

r1e m.Lsur,ii{,.

* A
792

,)

s'jr sr: c,lculcze

se vorice $i

I,,O'

d) I : -_'-:5-\.

2.6.4.

V2

13

- c.

187

r93

e)

ir:n:

5l/fsin

"\
l-+l:

3/

i.,:n
r : sl/:s:n/ 2n .7'-

\"

., .#:
1i3

v,

-;1,

2'
" \ : sllz'='"-,,
:t)

I) i : Iryay.Itezultd r/2,i, (.r

:
- +)
in

;-r

/2,

schinLbi 0 putele medie

.-

"-llf
-:'tr't:;--;tt;-

_LH
n
'Lt--.
Explrsia putelii uredii calculati pentru o perioad.ti ?

(J*,I*,

^
i;:ffcos9:

sa.

- \ : l. Dc
aici. , ,,J
Jr.
l(ol
1

5.5. Puterea !i energia in eurentul alternativ

Intr-un circuit de curent conl,inuu sta{ionar puterea, crllc iniervine este exprima,tX, prin tcnsiune si intensitate, constante ill tirnp ;

P:UI'
lntr-un circuit rle curent alternativ, in fiecale monient ir.itervine putclea, inslantanee exprirnatir, prin valorile instant:uer: rr 1i i.
Bcprezentincl grafic funcliile p : ui, u ,:i i se obfine' p,.iitru
un circuit oarecale graficul din figura 5.?. se obser.r'ri cf rl:ri,cl'itf,
clefazajului existir, intervale de timp in caro putcr,ea &1,c s.lrri puzi*

UIcose.

este
(5.6)

Firtcrlea medie rc:ll5 schimbatS, cu exteriorul in deculsul unei

perioadc este cel mlLit egal5, cu puterea P : UI. Din acest rnotiv,
protluriul [/1 so numcqte putere agtarentti, iar nurniilul cos g este
nrurritr .l'n dor cl,e 7tu,t ere.
Uiiiiir,tea de rniisulil pentru pul,ere este wattul. De;i se lncreazd,
in -q.I. se irreferil insil, cu scopul de a distinge intre diferiteie iaspecte
a,L: pritelii in circuitele dc curent alternativ, si se dea,
corespunziitol' {iecirui aspect - o denurnirc speeialir, unit5,tii. trrentm putere:r' aparentir, P, unitatea de putere poartil numele

tio t,'ll-irlllp('l' IPl: \-'.\.

l'utr:l'ea se rnXsoaril cu rvattmetlul. Expresia d.atri de (5.6)

se

rrurne;itt''puter e actird,.
Pntr:r'ea aparentii este calculatS, deci, ,rca 4n, curent continuu)'.
Accit;'ti putere estc aceea care d:i, inregistrat.i intr-un interval de
birilp oult'carc, energin primitX de un :lbonat.
frrtrilpiu. O instalalic a unui abonat, alimentati de la o trlsiunc sinusoidall

intcrlrl

U,

tirnp alincl {actorul cleputcre egnl cri 0,6. lntr-un alt interval
fucl.orul rir putere estc ttnbunltifit la 0.9. In ambele cazriri puterea actiYii consumati
cstr. ;rceerr;1. ln prirnul caz vllolrea cft-ctivi a curentrrlui cstc

func!j,onr.',zir un

dc

',- u"*%'
f_

iar ln al

doilen
P

Fig.5.7. Reprczentarea grafici a puterii in curcnt

sinuso;dal.

tiv, iar in alte intervale puterea este negativri. Aceasta inselrrnni't

ci, in unele intervale circuitul primcqte enersie pe la, borLe. ia,r in,
altele cnergia cste restituitf,, sui'sei.
Intr.uli intelval dc^timp At cir,crritul schilrbi pe la lrujn4 cu
exteriorul energia ArJ. In acest caz se poate consiclera c[ erjlcuitul.

i94

Ucosg,

Sc obsellir. friclnd raportul

I, _
12

cos
cos

g,
U,9
:
gr
0,6 '

cd sc pc, !c corlsuma aceearsi putcle ia utt curent mai mic, fnpt important irr rrric;orerea
picrcl'lult,r pe linia de transport cirtre abonat.
195

Energia primiti este n.rlsuratl de un contor (fig. 5.8). Aparatul estc alciiluit din
douri bobine: Br, montati ln paralel Si Bj, lcgatil lu scric. -Il, inducc in rliscri) D un
curent proportrional cu tcnsiunea U aplicatii la bornelc ei, iar bobina ll" Frc,duco in
disc un curent proportrional cu intcnsitatea ,I care trece prin circuit. Asupi;r <liscului

oo

a.')a)
\v Yj

Intrlcit, .lfa cum s-a afirm{r,t la ($ J.3), pentr.u cir.cuite ohrnice rle
dintensiuni obisuuitc, intensilftte:u cul.otrlirhri cstrr irr faztl cll l{,}r_
(fig. 5.9). C,rr,tt",ir irl:rt:ei i,;lJ rersirinea
giuXer la, l>o're, ?
la bo].nele |ozistor.ului
=.0 este
un

: RI: R//f

sin

<ol

Yalorile efective verifici, lege:r, lui

_---__--.--o

Consu

5.6.1. Ilezistorul

Ohm

U:IR.

mator

('t'':

P:Rli:P:21t.

aflat ln clmpul magnetic al ccior doui bobine se exercitir nu cnplu actir ilr:n{rrlcilt
Mc: kUI: ItP, k fiind con.slartla aparalultti. P.otinclu-se in cimpul magnrtic rii unui
magnet permarent 11,1, ln disc apare un cuplu antagonist carc limitcazi viteza rir lotnIie
a discului D. Numirul de rota{ii ctcctuate de disc ln unitatee dc timp este 1;rcpor{iona}
cu puterea consumatd de instalafiiJo eiectrice ale abonatnlui. Inrcgistrindu-st nulnirul
de rotafii, se afi;eaz:i direct energia ptimil-i.

Aceasl,ir, va,loare se nurneqtLr Ttutere

este x'elttul

/----;ft
L

'1

,o

"---l/ '

Bezistorul plimeqte in oriee rnornerrt puterea nrornentani p Ri", tlifer.ii cle l:r,
un montent ilt, a,ltul. -lntr,-un inter.v:tl cle
timp dt' o lrerioadii, ?, se poate consitlet.l,
ci, r'ezistolul prirncqte o putere egii,lir, crr
putelea, nrerlie P pe acest intelval

Fig. 5.8. Contor clectric.

IU

:i_-_ -F-

i,rC=0

-+

Fig. :;.9. Circrrit c.:r. cu uJr re-

zistor. F*zorii intrnsitrrlc

crrreniulrri si tcrrsirrrie sitrI in

llrzit.

tu:ti,t:ii.linitirti:a de pulcle ilcbiy,i

di"qillir,tri prin cfl.ct ttrrnie.

(w). r)utcrea actir,ii csle

lrr rrzistor ar.e lerrsiurrt,rr l;r b'rrrc //---'{lli:.i,,Ifr,,,--,

")t ,,
R: lt) O. Se ccr.: u) virlurrt,:r cft.r:ririi rr .rrr.,,rrtlrliri ,lirr lezirtor.,
ll acestui cureut; c) r'aloarec rrraxirn:i rr putcr.ii insrllltlrrlcc pl.irlritc
',r'i,,1,.,,,,.
do

lxerrrplu.
orezistcntii
instantauce

receptor; d) puterea activi primitir.

e)' 1:-

In

r,)i: +,,

cele ce urmeazii, consider5,m c5, se aplicd, la bornele rircuituo tensiune sinusoidai5 (5.3),

lui

,tL

In

I)
R

5.6. Illemente de eireuit ideale in re1;inr sinusoidal

aceste

fImaz

sin

condilii prin circuit

i.

: I*,

sin (oit

<ol

: 1l/z sin (.t *

^ez,]rii
pnral :

p)

Llnaz

(5.7)

fiincl tensiunea qi intensitatea efective. Pentru moti\:e cilreurmeazva a fi explicate ln fiecare caz, s-a intloch'Ls un defazaj intrr: ,u $i rl.
U ;i

tOC)

92,,

c)p--ui :lto/f

llt sin <ol

se stabileryte o intensitate.

p)

220 V

d) P : RF :

:22,\.

/z

,i,,

- , = -=
J
------1-:.221/'i,:,{,,,,,=,
rx)

[ 'n,,

sin(1uthl

. ;)t

-)
:')
r'
- TJt ' :: ltt- s;r' [r't ;r '- ,; Jt

Inar: 22OVrV.22l/, A: i
16 OA(22 A), : 4 840 W.

6S0

\\'.

5.6.2. Bobirrn si rezistorul in serie

Aplicinclu-se la borne o tensiune rlc for,nrir, (J.li) ,se srir,l;ile;te pr.in
circuit un curent variabil de forma (,5.?) ;i. pfin unnart', o tensiune

196

197

X,
Nuii'irl Z

Iliii'itnerr,

tle inrluc!ic laJrorrrelc bobirrri, corespunz5toare relariti (1.3) (fig.5.10)

'uir. '.

,.* ,. -- <oll|':.1;in(.r

,*---,l
/

".

curentului plin boltinii are faza, cu

--a

\L

Q.&)Ll

.. '.,2
srlie

1 ::

--

1t

Irriutt

t,rt,

r't'lclirilii.

r'+^t.

(".9)

Tol

t-[in tlirirrgiiirrl t,trrsiunilnl oil!,irrcrn urLgliiul o {1,11 (ll,lc t:stc itr

:Uf:.[l]i i,i'tL.ittiLr^1, l:t Ir,rr'rrt'lc cilr:rril,ului f lrl l-r rLr in lt,nsit rr l o
(i1.10)

r,rlril

lr,-,_

t'r-,lrir-lih'rLtri lczist.urlr.ri urrinitrr,. Iirr,

-'-r., r'sit'
(,iil,('() ()l)ltiir,

truiLtlltti.iirlr'r'g. irrllrrt:il, i,ll'rrr.lr{.r,lr, sirri, irlr,;rlt,, rrlLrrrlli .t,,:,ii l'.,,,,.r,,,

loo l.ric|rl(I'i Pr'i rL el'cr..i, l,t'r,irric;i csLt, r!{,c()slri:i, rr
1i:r.r,1r r}ilr !rr.l1r,l.{r
ipr-ilelell irri,ivil) l)enl,i.r[
pltcr,sului ilis:
" ;i,,rr
i''" 11"',,,1,',--',,,1
r.trl

-,.,,,,,1r,,tr..,rr.,,,,
plin rtr(]si, eft'cl . l, Iil:.
b) Prrrt'r'erl ni'Cesil,r'ii, irii,r'-rli int,{'l,r:il.l tlc 1irn1r ll,(,rrtl,ailir ,,ir:r1,rilui
rnrlguetio iu ]lollinii, il, (tii],ili etrrjr.sie 1tl:r\it,r,r rr,i irr_i t,', ,iii
air ill jlrJ,-.r.
-1- l, " I;.,,,,,..-\ct lr,:ti, i,Lt.l (, lr, prLl.r.ii .s1r) t(f -il iiu;t;: r,\
'rllultri

"st,,
i,t't'ioi'trlui irt irri,t,r.r.:r,iLil tit, trirrrl.r irt r.lr,r.r, ilL lrttbini, :rt: i,1.i.,. i:r,rr;t,;
lt.itt
intl utr.l,it] 1,i.lr,rIsl tiIr i rr r,,tlL i r it tr,r,-r, tlirt i:i t r rit, irl.lllifr Irr' i,,
, , .,.t 1.(l'lll(){ol'.,litr1lt,r,sirr,
',,
itcrstr,i
t,*it, . e
.\'r 1 -' ,.,1.1 . . .,r s, * [rlltito I)ttt(rt) t't,:r{'LiL:ii. l)Lrl Il"ir.l,i
cyt'lr r,clt,rt1iI i s1 tit;lsrtitl't"i, r.Lt,t iltri1:11r, t11ltitil;i .,.ull-;rlrl llcr,-r.eii(.1 i\- (r-llr.).
. lt'irurEhjr11 lclsiutiior, (liq.. ;. rtl. i)) \' lir,:rrr.'t:,t1.;rtilrr:,
;iti:t
irrrrlrllit,nl
llrrrrriior, ct I iritrl_un tr.ilrnghi :il 1ir.' rri ::;-.,,.1,1.,)Sc obsct'v,j. t,ir,
L

i
I

l) . ,9 (rrt.t ?, {.} .

^\ sirr

.p.

iixeltplrr- () ]rolrirril|cir;tlrrIiurrtirr.=il;':illilsii'trz.isrrrrt-r1.r

Sirr Li

U - Iltitl -r

so llr)i11 e,i)st:r.r.;r,

,'

tltl clellc, r.c:i,cIiurtlr irrt'[rictir-l-i, sc tljrtsle.

(lilrriitrti ])I'iri11,s1tr lrt, lrol,rrt, o pti1t,r.e {ril,l,(i o rt1 ilizi..lt,;tr]
ii.:iJ.(.1 :
1le
ir) l)ir1(rl'r'r'r, l{,ccsriri ililnspolirrhri 1lur,1
i1rir,iiol, tlt,-:i, lilrrt.rrl ,.i1._

l:l

LIt . Lt;: I fI|, : 1':3t i'[,)i.t]2'[)

lui ()lrrrt si tle rrnde

'',.

l,r,rir,(,:jir,rri ii
l)e
ltolrilrl_i lrcct,r.ji (jtu,(,tr1.uilti itlc,t:{lir,,ii:i,r,-.
llati\-. $e irr;ti l'('rn:r,r'(.il i'ir pl rrl r',ri rllrr.:1, h.t,tr-,,trnt:i. <,rrrlt,tit rrltri sil:r;-,ri-

;t..

1':lzit, 1.<'rrsirrrrii

/.1r

,r1"euttir.t11

(lotti'ot'ln lt'gii lr {lollit it lrri triit'c,lLlrulf

'tt .: u n i ir,, (l'ig. i. I (). it l. {. l:l'ttiiii.ul
f iirrrl in sct'ii'. ri o.il{r iLr.('l:tsi. I,'a,l,ii, dc
:l'lt'zl liri i, pt clrt't,. rlirt ;rrosl,, lnoti\'. o
lrttrncltr Jrollitrci csic irr ::rl-irlti{ crt li/2.
in lrplez,'n1.llt'tn fazorilrli'r tiin fig.
;.1 0. b cstt lir,r'riiii, (.1lnrl)uirct'n,,, ?':
.- tlt,j ii.. '\plicinrl 1('1)i'rlnu, ltri
I'it,rtgot';r oltsen'i rrr r,I,

I'
.,

-Y,-. I)rr,ta, r'tlirtlitrLl:l irLtiLrciitl,i, l.lti.., luir,l,(r" ir11,r.r.srtrr.it,rr, r,t.r.i r-i;i

sciir1t".

lttin fillt1,ul cI. cl:ltoritl"l fcttor;rt'irtrlili rlc ir,rr Iriiruiucl it', irr
bobiriir st r.r'r't'ir;:i ul] (.lll'{'i}t tk, inrluc1.,it' tle st'tr-r r.ol1r'rrl r,r'lrri (.'ri'(. (r. sitnlrilc;1 t' (:i1 rilltr;ll'r, :r ir,lrlir.i lii 1i'rrsinnii
lrt Jtot'trt,lt' t,irr.rrii iilr;i. i1:irlr.rcli, rlt'
1l'trsitttLt' it,. llt lrot'rLr,ic iluirillci l-r't,tr
lltr Sottrtt ('rrrit'trr' 1t'ri:rirritii (lc lrrloitrrltrclir'
ll

193

uAt'e str;ttrrirrLiu <,ri.lt'gr,it,

rimii

1,nnt se crplir::"i

ro

Itt 1t.t t ,.,

I JI - -i L-tt'

ut'rnll, l,errsiurrii la, llornelc ci. tnl,irzierea dc 1':lzr"r ll culeutulrri i't.zul-

uL

ll/,

)'

in

"=-rr-r-u^ol!--

(. . rii
'.1 i.

unei lcz,islt,rn{c
p0a,t0 scrjtl

*1{)'

sernnul minus ar5l,ind (iil,tttL se opune

ca sons l,cnsiunii aplicate Ia bornele
ei 'u Se observ."r, crli, intensitatea

uR

ul

,,

trl.r:;rL,i.:i,rila

ctircttltrhri tlirr Lojriurr {,\lc j . : ji 2 sirr (l(ii);, .i ;.ti).

S* c':l': :r) (,lrrlrrirc rir lrrrsi,-rrrrr rllri-oi'it.r rrzisr(.irtri
\f(r.riiiIiir,/ ..i ;irririr.i
tivri); lr) tctt:,i :lc:r r,1ct'ririr ,;i i:tstlirrt.lirirrc lrr lrot,:rtlc i,i;,cr:iirriiri:
r ; i,r,Ir.,ir;l
yi frrclo'lrl rlr: 1r11iq:1i,; {l) l).li.f(,ii ucri'ir; c) t;uit,i.,' r,t,rtctir.ri;
r'){.'r..-/1'1 -.1 j-i.2.\,.ti
'.,,.,,,,"tt
\,; L.r.=:;t.! .-t(,ri

It) 1:,.=

l't,i, ;

t;:rt,

-- ttit. (r'ig. 5.1{). h): 1=.., rn li: si,

i,,l,,,.

,+,
1

rf)9

Z-iC); coso:-n.:' Z trt nz I

d) P: ItI. : 492q2 A)e : 16 W
c)

e)

Q: Xr12: I',l'I|:1

Din triunghiul tensiunilor ob{inem ungiriul de defazaj intre intensitatea curentului qi tensiunea la br.,rnele cilcruitnlui

4Q
J!2

1,qu2

'g.31a

rad
s

'(2A)2

tg?: -;h
12 uu.

IILrimea
5.6.3. Condensatorul si rezistorul in serie
s-a arltat in $ 4.9 c5, in regim rrariabil c.rndensato rul nu constituie
o intrerupere a, circdtului. cincl se aplicii la borne o tensiune
forrna (5.3) prin circuit se stabilegte un curen{, de lonna
(s.7). r-ta
bornele condcnsaborului, tensiunca aplicati, detei.minri --incirrcarea
acestuiir,. sarcina de pe arm'ituri, este variabilf ;i, dc :lsernenea, tensiuncil corespunzltoi]re c&re se sbabile;be. rtrxiiesi:r, ir,cesteia, este

,ttc: --

{/c,,,,

Confolrn legii

sirr
rr,

{ot41I '

.)
l/2 sin (.t - , - I\.
I ) - - -]
c0)-1--'..t*"
' z)

tlouil a iui t{irchhoff (fig. 5.11,

,Lt

=='U,a

U^

a)

* Uc.
P.RI2

tR

U6

lii3'.5.i1. Circuit l?C

scric.

Circuitnl {iintl in selic, ir t'sfc llcela$i pe intreg circuitnl. Fa,i.ir, de

fazil,.l'-li r. 1rr r:lr,r'e. diI ir,ccsl- motiv, o alegem ca referintl"i, faza tensiunii lrl iroltrclc corx1r.'t1sa,t{,)r.ului esbe in urmd, ct nf Z.
ln fig. 5.11. b ;-<-rl reir,iiz:It cornpunerea tazori.alia f : tl,, + af,.
Dilt t{litrifit,i'rrii tr-.orerirr:i llii [,if*gora rezult5, ci,

r". -- r'i --

{ra

rznz +

t
U:Iy r 2t' Azuz
fLT-.

300

(5.12)

1 p
C2 az

(5.1U

coC

circuitului este
poate scrie

)'c se nume;te rre(la illir

t:v n, +;;, :Vf;fi.

t'u1,a,'ilird.

fmpedanf a

Jtr:talia (5.11) se

:v,*H :!U

(5.11')

qi este legea lui Ohm in eazul acestrii circuit. Se po:lte obsen'a ci

reactan{a capacitivii este echivalcntul leziste'rt1.ei ohmice pentru
porJiunea, cle cilcuit irr eare se:r,Iili un conrlens:rtor ideal (l-I"]:
: O). -Y" transpune ,rreaclia" acestui element l?l lrccerer, curentului
electric alternativ. Cu cit capacita,tea r:reqle cu a,ti1, reactan{a este
mai rnicl. I)e asemer]ea, pcntru un condensator rlat. leactanla este
cu atit, mai mici daci, frecr-ent:I c.a este ntli milt'c.
Cilcuitul primeqte pe la borne o putet'c Ilc c::u'c o utilizeaz[ in
douX mocluri:
a) 0 parte pentlu transportul purtitorilor de-a lungul intregului
circuit. lllemerrtele fiincl ideale au loc pierrleri prin efect termic
numai prin rezistor. Astfel, o parte din putere (pritelca activi,) este
utilizzr,tli pentru compensarea pierderilor rezultate clin disiparea erlergiei prin efectul termic P : RIz.
b) O a doua parte este destinatii gener'.ilii intr-un interval rle
timp a cimpului electric dintre a,lm:-ltulile contlertsa,tolului, care
atinge la, sfir;itul intelvalului energia mlriml ! C'(",o,.
"'"' Aceastd

')

energie este lestituitd, ext'eriorului prin borne intr.un alt interval

de timp in care condensatorul se descarcir,. Expre'*ia acestei plr{i
este 0 : XcIz qi se nume ,:te putere reo,cti,r:d,.
Din triunghiul tensiunilor (fig. 5.11, c) se observii cL va,loarea
activ5 este P: B cos g: RIz ) 0; puterea, r'eactivii se scrie Q:

- UI sin g: X"I'4

0, B fiind

tr)utere& aptarentd".
201

fj$errrplt!. ['n circrrit sclic Ionnat rlintr-rrn condensator de capacitatc f-' :

qi urt rczistcr dc i.t'zisltnii ,ll ..= 1ir O erc la bornc o tensiunc rr:1rr0 l/Jsirr (rtt ,

Sc cr:" :

100 pF

;) "

In raport crl intensit&tea curentului I' cale este

inainte
circuitul. LrrD este pa,r'atrel' Qz este l-lefazat'
rez ttl l'ti
ol
tenriunil
gititti
iii.to
Dirt
n
).
.ir'
i"^rrx,

' -- y ",,
Aici, c, :

:11-l r.,11i5.

l-j
7.
-cosel

rienarccc cos

_ LI.
7:

I-)oci

U1

!:iif)

*,arr-

p :-

t.

7.!

t'j - (r;. - I'";: : r,[-r* i

sr

t {).J2s:

,2

= 7!'

+0
.5 ,rt-

(t{)0 \-.):
nrd

i:ll.J--.10-4F(35(l)e
---vn|r.

(.r,- iUI]

(5.13),

t'

t'

t:__

.+J

c, i . Iun 'i,,
t
: t,i,,
[;, " +)
[:rit
10t, \Lr
_{:J,roirr(cc I:X2,9\: Irrn" : 2.9r\'Jl: t t
"bn

Ciruit ltLC srric.

Liu borlrcle circuitillui rlin fig. 5.t2 se aplicX, tensiunca molncnt:r,rlll 'r.t. ; ln crrpctelc rezistorului, bobinei qi condensatorului sc stabile.c ttn.siurrilc rrLorutrrtatlo ?.r..r, lt,L,\i,uc) :l,stfci inci1, u - un + ILr, +
* Ilr'
Iliu ltrgutrlr tkr col.npunere a, f&zolilor asociati tonsiunii I'ezulti

e:{io+6,,*(i,.

1,,L - t,r('
li

l'.
'a_

i.14)

Lcgell lui 0httr lltrltl'u .Atert rtil'(.nit se strl'i(-)

5.{i.1t.

C)

1. {_i)
r.,

t-2

{ltrrr Yi:
35

F'ig' 5.12' Circrrit fi.I-C. seric.

1'''t.Jrl'lljr:

lt) 1).

l,

\*---'---1

;;.cj'

a/

(r.
'

ui

1[

l;11i!)ir- r

iar [,r" in

iR

riullii cr:m sc olrscrlli tlin crprcsili tcnsiullii la bornc.

, -

eu nj2,

r) irnpcdruIri circrriltrlui ;
li, p',rtcfea acti\'ri li putclc:l rcactir:i plimitc de circuit i
ci expl'esiir \.rloiii irrstrrrrtalr('(. :t illtcnsitlitii crrrcntului.
r) Sc luiocrrin-.rc r-ulolile in c,rprtsiu
.,

aeeea$i Pe intreg

uude

t'

1t ,
(o,L)'/ esle numitit''im'pedanpd
z = T --V R' * \
-1
t',cJ

f ir.1

3')

Q cir-

cuittillLi'
Mol'r'ecr-etr1.r lt'tr*iunii ftplicnte Ia hot'ne poflte laria'
llisculie.
"**'iirria'tft
i'I3)'
fis'
in
letlat
esle
i(.l)
Z:
O"f
1-0; este firesctintrua) Daci, '7 : $, oo :-b ii Z-'o.'inaccst' caz
leactanli' infinitil, el
o
opune
cit in cru.nt c,''trn'u .ooo"oaotol'ul
cilcuitului'a
o inltcl'tlpere
iooiLit,ti*
'""irf i;'.irtr*
o-uioorl*-lui , corespunz'Ltoare iui o datd;'cle. relalia
1
ttL1;(l:'"=0,''
'

203
2{)',i

L-

2lilL

inrpcrtran{,a circuituiui es{e rninimd

(fie._5.13). -Din rciaf,in (,i.14) ." on_
servii cri rL,tazrrjul esLc urrl. F1,(,(,venl,a
t'r.zrritirl 11, rlirr rezol\-ilr.cll. cr:un it,i prb_
I
cedent,e

oo
--lzit

-. :
(')0

2rl Lt:

(5.15)

Se r^rUme;t0 tle re:onttrt!ti.

)o

.--

,.

r.slt' rrlilizirtri exeluiir- Dclrtr.tr aeoDe_

rirerr pierdcrilol plin efcct. Jorrie. '
st cutttpr,t.lit, yttrr lr_-islii..
. , Circuilrrl reeillrrrr.t,
i:cirirrrhririle
rlc errcrlie intr.e
(,ltlll)ul t,lcclr,jr. si rrurgltctir, :r, r.0rrI_
pcnsrazil.,I,ensirirrilc i,i, rx,r,r,,,tc frniii_
trei si condensirtor.uhli sitrl; rrnrime
f,ru- un - - (-c., uo
-- i -'.,o l, Io :

;
J.,
'c- tui

Fis.i.i:i. \'rli:i1i

1_
: ____
')?.,

2,

l(,

/:

Itt .-l_(.i,s[ (,:tz.) [)p lCl,(,ir, l.caCtiyL

csle nulii adicri pirterea
ll borne

vn

ritt ltri..1 ntrrl,it. t.rr;rottllnlll cii,rrui tulLti .Z?I {-l rrlrf il' s1' tt ttt I tt.'.qtc I'c:o-

lL-

tt

I.a

n:sitt.,tt i l.iti'"

poltl,t ai'itni;,t llst,lel il.rcil 1tr,in

rrrorlitirrlrrtrlr inrhlttlLlrljci sir1l ca,ptlr:itatii si, str l,jungii, llt r.lrlclalel.l
1x.ttt,t'ti (rlre r1.ria,1,itr (5.15) estrl indeSe

rlilri t ir,. ( )petlrl

ilr

rlt, r',t ti t'(tt it.ul u i.

se nrinie-,ste acol'-

;i
I

U Lu:uo A

",,:ro-..^

nvo

:Qo

(5.16)

2nvnCR
se oh[lne un numSr care rratd deci de ctte cri este mai mare tensiunet la borne]eo
acestor elernente in raport cu tensiunea la bornele circuitului. Astfel, este posibil ca
tensiune aplicati la bornele circuitului s:i fie arnplificat:i cle Qo ori. Qo se numette /dctor
de ccLilote.

Iixemple. 1. O bobind de rezisten{i -l?;i inductivitrte 'f- este iegatd in serie cu un

condensator de capacitate C.'I'ensiunca sinusoidall Ia bornele cilcuitului are vrloatea
triplil
electivi U : 100 V. Tensiunea la bornele condensatolului are o valoare rnaximir
la{i de valoarea maximi a t.e,m. de autoinduclie din bobinir. Factorul cie putere al
circuitului este cos g: 415. Se cer:

b) c'rderile de tensiune determinatc de rczistenfa bobinei, de inciuctan]a ci ;i cirderea

de tensiune la bornele condensatorului. Tensiunea la bornelc bobinei;
c) intensitatea curentului din circuit, puterea activi fiind P : 160 W;
d) J?. X2 si Xa;
ei in:pcdan{a circuitului.

a) Fig. 5.15 dd rlspuns punctului n. Degi

rr: lrre rezistor, bobina avlnd rczistenli' circu-

lnrl este de tipuil RI,C.

b) Din figura 5.15 se observ:i ci:

.l __ /_
t2l
l

{-in:U cosg- 100V.

\
lrrttrLsital.*ir. cul.elil,lllui pr.in
cil'ciri1, tltvirre rrr,irrinl:i (fig. ir.14)
t0
)
in figura 5.14 se ojrselyii si faptul lfig, 5.14. (,urbcdorczouan{ir lrasele pen_
('ii, i,(ir{trri lrcc.lrasi -P. 0 si aceeaqi tru un cilcuit cu 1- $i (l cotrstante cliruia i se
- efi_
aplicd o lcnsiune la borne cu tensiunea
vA,klu,t'tra cfectil'X, la tensiurrii rGli- cacc const.:rnt.i. Cu
clt. rezi.slenta ohrnici
cate, intensitatea, curentului dc'pin- estc rnri ruici (l) curb& are u1 I'irI mai
pronrrn{al (rcle!ia 5.1i1).
tle ltizistenla circuitului.
Ilrr,ci, 0 { v { vo, -1:c > _Lr, in rnodul. Circu,itul sr clntportd
capmitia, adicii, pntertrir, actir-i apare ca urrn&re & necourpcns5,rii
I

2A4

{rornrle l-rabinei (sau ale condensatorului) }a rezonan!i 5i tensiunea la bornele circuitului

a) dirgrama lazorial5 a tensiunilor;

rt u. rt.l

schirnrrilt'ilor t1e energic intre cimpul electric qi cel magnetic, cel eleC'
lx'.'rlrrrninind.
ci Ijirc;r, v crerste mult (frecvenle inalte) imped.an.la cre$te multt
iar' 'p- ^-,''2. Dinturba im$edanlei'se vede cH, il r,aport.cl] re-actanla
c:rpnciri\-; te cta1l,a inctudtivd, este mai mare. Schimbd,rile de energitl intlr cimpul elbctric gi magnetic nu se compenseazk, ceT magneiic lrrr:riominincl. Circuitit se comportd, inductia.
U"u:'o
U"'-uo
---- (1i1527ta!ie, SI facem raportul
' '
lntre valorile tonsiunilor la
sau
- U
U

tlit

Sc

iriii rede ci Uo-Ut:

L,c

- L,L: r'llt -

80

v.

lr

L/sin9; rezulti

'125 \' U 1_I:

cos-z.p:100

:60V.

UC

Ilur; I rril condi {ia clitt enunI U nwrC :

rozult-i I-|r : i:l {-Ir.. I)eci Li : 30 V
-

O.|

"(r

3 UmaxL,

ii Uc :

-leiriirrrrca la boruele bolritrci estc U3

ci t:

y,
-u tr

.l

1j{}

: _-

8{)

\\.

\'

Fig. 5.15. Diagrama tensiuuilor cernte

ln exemplul pentru circuitul lllU'

:1t U';

tJ':

85,4 V

:2^{.
205

.l)

gl

n:

{,rt:;I'tiir

80v

iui Ohrlr

se scrie in acest c&z

:40Q.

2L

IUr

30V

24 : Iir)

x": i:

(5.17)

l/GFt*'--")'

rc:-r:Un 90V
2,\:45Q'
e) Z

/F-, +-Gr=

xcF: /40Oz il15cr-45O)- -

2. O bobini cu inductanfi L:

12

50o.

mH gi rezistcnla n:3Q

cu un condensator de 5nF. SA se calculeze:

a) frecvenla de rezonante;
b) factorul de calitate al circuitului.

n)

vo

11
-==:-:
zr-)/-rc 2.
TT

Ly:.tn
--:

b) Qo-

este legatd

in

serle

'F

/u .lo-

:t,14.

2;'.,oL

H.

. 1u-rF

2. 3,14. 2050A.72. l0-3

J

iq. l.1il. Cilcuit Ii/-[

lrur:rlcl.

X2O,1kHz

515 vcr

"

----*_--5.6.5. Cireuitul RLC paralel

Aplicind teorema

a iui Kil'chhoff iLr nodul

ob!ine

.l

(fig. 5.16, a)

i:in1'it.;ic

se

(5.16)

A;ad.ar, irnPed.anla este

Intrucit tensiunea la bornele fieci,rui L'leulrri esto acee,Iqi (fig.

5.16) lu5,m suportul acestui fazor ca dreaptii, cle referin!5, pentru mdsurarea unghiurilor de fazd'.
Diagrama fazorilor este redatX in fig. 5.16, b. Se ob{,ine

12:IzaJ-(I"-I")'

,r

qi inlocuintl ln:8,

TI

It, : -l;, Ic : Loi[, ro]fltia

6,lt

devine

12:
2aa

"'[(+)' -u(*-')'l

(5.16',,

z:L:
I

Defa,zajul intre intensitatea

.
[Ero :
"I

;(;,';-"')"
l/(ilI
curentului qi tensiune se ttlrlitlc
1

T"- n
I"_----I" _7"- T, :
-9!.:"
1
1
U

precedenti,

Discu{ie. In acest circuiL, prrntru +

oo!
virloanea frecvenlei care

rezultilr

Vo

,,

(i.18)

-L1J

t'litr

o,o1 defaza;ul este

: ;*,
z'trll LC'

nul. La

intensitatea curen'
207

tului total este d-in 6.rT Io : UIR (curent rJe rezonanti,),

iar intensit i,,tile curen! ilor priir corioensatoi.
$' ;;i;; ;; i';;;ffiJii iga re int re

frecvenla v" prin circuitul alimentat cu o tensiune sinusoidald de

- ?'l'^constant{
valoare
efectivd
U, trece un curent de valoare efectivd miniml In;n:bA
Si se prime$to

oputcrcactir':iP':100W..Robinaesteparcursideuncurent

: Igu:rn:

4,r:uo

#"U:2nyoCU

n
2nvn

(5.lei

ro.

Factorul care arnplificli curentul, go :

;_4;, *" lume-qte factor

tte calitate. El indicr, de cite .r,i este *?^itl^,"intensiru,i.ra
tului prin bobinr, sa'conde'sr.to,l trecii'cureotut toi"lll'p"l,tru curenvaloa_
,07;*;,r;.t, motiv pent}u carc, cLastd, situa.tie se r:11111i5ig re;,uti,tttll(c
Obserualie. Curentul

gi este, irr acest caz, minim deoarece

"oi.u"ur
.tota-l rez-ulti rlin (5.16)
!c.: !c, |ar curentii sint d_cfa_zali_",, - f""" --;i fig. b.16, b). varoarea acestei
intensitili
se obfine din (5.12), I": dli.-Eremple. l. Reratia (5.16).constituie regea I a lui
Kirchholf aplicati rn circuite
de curent alternativ sinusoidale. ln
.;;nipil se
ull caz concret dc r's.rnare
a curenfilor.
".;ut
'ez.lvd
Fie curen{ii de intensitili momentanc exprimate
ln ampcri: i, : 5J/r ri1 ol, ir:

st/n.i,'

[.r

+J ,' i":

it/ z.in

{.r --

};,

:J

:,;,;

;:,"""; ,,

IL:ll.
Caresintvalorile puterii ac-tive gi cure nturui totar 1 tl o t""cuengi dc doui ori rnri
mrre.
Sri se calculeze gi rezistenla rezistorului (fig.'b.16, a
h).
;i

La frecvenla v, se produce rezonanla intensitililor.

Intensitrtca curentului total fiind minimi este egald cu intensitatea
rezistor (a se revedea observalia de la sllr;itul acestuipar.rgrat). Deci -fl: curentului din
S.f.
Rezistenfa rezistorului este

P'
:
R: th

4o.

ln condifiile rezonanlei curen{ilor I,^: I,_ 5A.

--trn ncile conditril (v : 2'.,') reactanla iriouctiil
cre;te rlc dorri ori, iar cea capacitivE
Uscadedeacela;inlrmdrdeori. lnconsecin ; IL : L' ::
5 )i /c1,, : 2,iAsi

1r)

{. \', roeren ",,,.,;:;,';;;;-J-';;F;;,':;r-;,

I

(r.teoarece U

Puttlea

,,,, n,n,,,.,,,

:VE+16=W:

6 ;,q, s o.r.

: const., In: :L: const.).

ietili este F: AI cos o. Raportind_o la situstia rJe rezonanl,i (q,:

oarecare (fig. 5.116, a). Sd se aflc intensitatcrr

crirentului in.

p
P'
s

l/tra,r1-;

'c: \;:zr'":

L'/cosg
q,'

UJ,cos

0)

Icosg
I, tcts o,

a1l

I cas c
,l.q, . '_"""
:1{i0 \\- "' 0.rJi
: b!9 \\
.r'cosq,fr:\.I
I'1 9\
.
)rrlo( t!ti. f 0. :- -:
-. U,;i;.
'
I
r-{.
P: P'

unde

Fig. 5.u. Legea I

Se

tb
a

reprezinti fazorial

gi se rnsumeazi ca in

208

Q.

fig.

b.1 0,

+7, + Z : u), adici

ill-i2+i3:0

doci ra : f, 1 i, -l- r, :

5.7. Produeerea si transmiterea enerffiei etreetriee

lui Kircrrrrolf rn c'rent si.usoidal. se arege rn mo<r arbitrar

ca semidreapti de referinli suportul lui ,fr- - -

fazorul rezultant este nul tT,

b. rntrucrt I lnaz

Izme,

rcmc*

s-e

:ttcrseLe

f)ri-rt&re de energie, care sint cunoscute sub forntele

nuclea-r6, solarii, e-olia nri sc obi.,ine euergie elec_
rermici,. Ener.gia elecrriel cste obtinutii,
ii.nucrqie
llrli:.,t.o el,et.tr[ce prin
conversie
din formele preecrdente si este tlistril\ !:!t:'!le
p"l" releLe{e de transmisie consumq,torttor, unde este
convertiti,
?Ilt:l
uln nou )n tor.rnele necesare cu a,jutorul rewptoatelor.

,.,Di,l.

ij,1_13".tj.11,:nlnlrca,..
pnreip:rl.

1,1

-.lE?

Z0g

in cea mai covirgitoare parte in surgeneratoarele sincrone. Exist:i si sm'.\a

wecoii,:t:ttlionaLe, ctuu" sint bateriile solarer, generatoarele ntagnetohirtr,xtinanlice e'tc. care au inc5,, pin.i in prezent, o irnportan{ii econolu.ici, secnndarti.
{:i,enr,'ratoir,reie sincrone sint de reguli, trifttzice, aclicd, prod:c un
*qittr"lrl de tlei tensiuni elcctrontcltoare d.efazate intre ele cul- rlrd
Ir)llergi:r, elech'icri se produce

..'sele t:{rnt)en!'ionale,

care llol-

fi

rldici,

in

. Aceste generatoere eu puteri de pind, la 2.000 MW, produc tensiuni electrornotoare inaltc sau joase 6u o frecventd de 5bhz cu un
;i
anumit factor de putele.
Energia clectricii este transrnisS, in relea dupi, o prealabil[ r.iclicare-a, tensiunii,,*i deei o scii,derc a intensitLtiiipentr^u a se rrrit'sor.a
piertlcrile prin efecr, .roule (dire-ct p-roporlionat" to r2). Aceastir, operalie se face eu transforrn:ltoarele dttate iir staliile ridi'cIl,oare de tensiune.

scrise sub forrua

e,
ez

It l/f sin

("

e:Dlf2sin ("

L-

i---.. ---r
T---1
-+-"lt*rl---{'
"*!l''1""'1

Centrdld

r- * - --l-------1

E{z sin cot

i-----1

rl
L--_J

+)

tt

[;

-----r--_--_l

ii)

itul poate {i inleles tlacii gindirn cri in locnl spirei care se roi'e;te
rr:rif!ln[ in cirup tnngnetic unifolm (fig. .].1) se monteazii, pe rotor
j1 rarlirlni (fig. 5.18).
trei rtstfcl rle spire aranjate Ia utr unghi .f*
.)
Avillrl acele:lqi r.alori efective qi un tlefazaj egal, cele trei l,ensiuni for.lueazi un sistelD simetri,c.

,+rrt

F i rt

,'/} \
Zer \
\
I
i

-n"/
.-U /
,c.
"b
Fig. 5.X3. Principiul generirii unui sisten de trei tensiuni electromotare defazate cu

2r
-"

I
Serie de

'encralodre stolii ri&cdtbore de

tensiunc

[-inia de
trunsport

I
r---:
r---f---Tr\vtTL___J
L___r
rlif
I
I
Stolic cobori
Seriie

de
lnre de ten- sfvlii s puncte
stune
de translormore

Il
L________l

,,,,"!|,,i"*,,
: ----__J

Fig.5'1$. Transmiterca encrgiei eleclrice. NumXnrl staliilor si punctrlor de transfornrare.

e stc clctcrminat ele cr.u.rsirlerente economice
;i tle securitile ln functiotrare,

'ft:ansportul sc flce ire lirrii eu tensiuni stant.ltrr,dizale in fnncl,ie

.i rie rli-st:lnt-a ltl rra,re ,re lr,atrsntite.
r,a, c.apii,tul liniilor de ila,n$po11, st*lii clc tnusfonulrtoart ccibo^
ritoa,re
de tensiurur lcaduc tensiunea la'valoarea eonr.enabili relelelor
de tlistriltuli,e.
Tensiunea po_ate fi cobr,rritri trepiat pinir, Ia raloal'c'A necesarii.
marilor sau nricilor c.onsurfarori ile^errergie, nntle se aflir, r.eceptori.
schenra.de.plincipiu a tni.rsrniterii ener,git'i 'erectrice cle la genern,tor
Ia leceplori cste rrrir,trrrrr, irr r'ig'. i.19. I'orilc instrrla{iile electiir.rl e_ristente pe accst llux (ct.rr.tralele, re,telcle de trau.srrrisie, instalal,iile
de conversie a, energie'i irr ferrrrrele utile consurnatorilor) constit*le'un
sistem electroenergitic.
de putcrea transnlisii

Obserottlie' Pentl'u punctcle dc transfornlars riclicitoare sau coboritnarc de tcnsiune

realizcazi intercollcxitlni cere esiguri saiu circuite cle rezett,ti, nocosare ln cazul panclor
stlrvonito 1n dileritc reNolc, sru circuite do suplimentarc cu energie in llncfio tle iitun{ia
(:aro se 1:nate ivi ln retea ll un rnoment d;rt.

se

ln a) se observi dispunerea spirelor pe

datoriti arrrnjirii spirelor sub un unghi O" *.
J
rotor, iar in b) este rcprezentatl o secfiune ln conductorii spirelor figurindu-se gi sensul
mornentrnalcurenfilor.Fiecarespirlestelegat{la un sistem de lanlcleqi perii, ca tn
figura 5.tr,

2L0

,,

a.

21'1

tcrn-ristorur, prstrtnd tensiunea constanta (are Ioc

ll,li;,"lto
turtlrt -\cfst eIect, numit.de relett

cu c.lrl' rnlul tcrnpcraturii.

o variatie brusci a cureneste utilizat pentru ac!ionarea unor relee ln legrltlri

2'

Tubul iarelor'este compus dintr-un filament de fier allat lntr-un

tub lntr-o atmoCaracteristiia este dati ln ligura 6.2. Se observe eil.tentn unor regiuni
(atroterizate prin liniaritate gi a altora in
carc neli_
niarilrtea este evideutl. Pe porliunea orizontall
i
iiltons!tEtea nu variazi cind se morlificl tensiunea,
raea ce cste irnportant ln instalatiile la care este
rtecor.:ra mcnfinercl intcnsitdfii constantc.
sxorS de hidrogen.

6.
ELEMENTE DE CIRCUIT NELINIARE
6.1. {lomportrrrea neliniarir a unui element
de eircuit
I-)entlu toate circuiteie stutliate pinir, la acest capitol a, fost convalabil[ dependenla iiniarri stabiliti, prin rela!,ia lui Ohm
(2.1.-i1 -'.au (2.13") reprezent:itri glafic prin porliunea liniarI, a caracteri,lticii curent-tensiune clin figura 2.32.
Aceastd comportare liniar5, este in realitate o iclealizare qi poal,e
fi corr.rideratS, pentru anumite conditii restrictive. E suficient sd, ne
ginclrmr ia lelalia (2.I2), pentru a ne d,a seama cX legea lui Ohm nu
poi,.te fi riguros valabilil deoarcce implici, constanta rezistivitS,lii, fapt
infirmittr cle expcriment.'Apoi, chiar clin graficul 2.32 se observi cd,
' pentru I'alori ale tensiunii care depii,qesc
25 \r mediul nu mai es1.e liniar din punc;f
tul de l'edere al dependenlei 1:/(7).
Circuiteie clectrice Ia care scl respecti (in sens irleal) aceast;., linearitate se
nurrresc l,iniare. Ceielalte sint n el'in iare.
Poate cleci exista o liniaritate sau o
neleniaritate pe regiuni.
sitlet'utr"t

Iircmple. l. 'l'ermislorul estc un rozistor la

tempcraturii gi a
ciirui curbi curcnt-tensiurlc este redati in figura 6.1. La inceput, o dati cu crc\steroa tensiunii,
intensitatea cre;te lncet qi liniar. Cind intcnsitatea
dertne mai mare, termistoru.l sc incilzegte peste
temperatura mediului, rezistert!a lui scade gi intensitatea cre;te rnult qi neliniar.
\rariafia intensitilii poate fi realizatl qi prin
f(u)
rnodificarea tompcraturii mediului a,rnbiant in carr
care rzistonla scade cu crefterea

Fig. 6.1.

Caracteristica
pentru termistor.

212

f:

6.2. Iliotla semieonduetoaro

ti.9.1. Conduetia

in semiconduetori

au fost definiti in
pe baza unui criieriu Fig. 6.2. Caracteristica i:
cKlli]i^itnental -- rezistivitatea. Tot in
pentru tubul bnrc{or.
_q{t:rriconductorii

ila,r'ri,gritiul 2.4.b

l(u)

paragraf s-a dat o explicalie m5ri_

difsriteJor ripuri ttc- subsrunl.e pe be,z.r, moderului
ll:]ij,,1l:li"jli1j1
r):-rlzil/)r'_onelgetrce. l-n acest paragraf sc va apr.ofunda
mecanisrnul
conducliei in substanle din d,ceas-ti, ca_

a,{.re[

1;eEltrir.

D'fai-iril,ii, un criteriu prin care, in

rnotielul benzilor, semiconductorii' se
do()selisc de izolatori. Dacii lXrEimea
elrrtrgi-.ticii, a benzii interzise AEI este
nrr,r :lricf rlc 3 t'V substanta csbe'semi_
ct'ul'lnctoalc. Cind AEs>Bev substanta
ortc' izola,Loar.o.
,,,'' Conrhtc!,ia intri.nsecri. Cind intr-un
solricrrnductor roleaua cristalului pri_
lrlili{i,'r o encrgie mai mare decit AErr[""'': rrrnul a,flat in banda de valentb]
corulliet ocupati,, trece in banda .i"
r:onduclie, complet iiberi (fig. 6.3). In

Fig. 6.3. Formarea unei perechi

rn0d tr,pal'e Un eleCtfOn-in banda electron-gol.Recombinflrea consti
neocupar in rn rovenirea ".,1;i.,;il1,t"'irr banda
l1,l.l:l]rqi:tt:
!i_Y"" nivel
!r r,il,1:r de- valcnfd,.
Cu energie supli_
ttra'rrl,&n"r, loarte micr,, electronul se poate deplasa liber in
banda
de couduelie, iar pe nivelul neocupat din tranaal de valenfd, poate veni
ACeEi:

213

cu u$urint|, un a,lt eleetron din aceasti, ban{},, ld,sintt in,qd,liber nive*

lul p'e c*"i il p[ri,seqte. Aceastd, situa,tie este deci echivalentd, cu aparilii, simultafd, a un'i purt5tor de safcinX negaliva. (in pald* tle conduclie) qi a unui po"tito. de sarcinS, pozitir'-dXin banda de valen!5,)
numit .qol. Formarea c1e Perechi

'////,
1 /,////,/,'.'
't''/*A//',,
/,///

IJ

i 7ir'l*F/.,712
' 're

ffi

|
|

;:ff H ii,,i)."i,'f,,,t,'#',i,?"&.'i;'

"#

rilor, acensta,irrsr.rnnind cX clectronul din br'ntlr, de contluclie revine pe urr ni't'l ueocupnt din
ltandf de r"alen{ti, anihilincl goh-rl"
Concluclia se Poate face Prin
electrr-rni in bantla de eonduclit: ;i
nrin goluli iti brt'nda tle vn'leul.ii'
beplasa,rea solurilor trebuie in!'etorln r1l {t'lrsul cti electronii clin
Uancla tlu r-rilt'trlL prtriisindri-qi nivelele tletenrrinii, ir,parilia unor

lI
.
i
I
i
J
'T...'..^niveleenergetieer-trcante(goluri1
u*,.":X.g;'""J,r,"r'ji:i;il,.:""liffi:ii:. pe.ca,re
l;f.
J".; ,it-Ii .:].,*,,:*-.lrlTl
(g9de vaienlii pr""*r.r.;;;i;i;: in loall lor a,ite nivele libe1e
In

bancta

tron tlirrtr-un

lc,c inserrnmi,

sinrultanir a golrtlui itr iitc l

,,,,r,ti.,, in loCttl tli'

el'.'ct''rrul.

In

ftftdtl it pleltt

ttrttl.

tleplilslt'r'ea
bilntlil cle r-:l'ictttii 'c.-\1

irr

r'ltlt'jt]r,;
(1,i9.
ti..lJrllrns
tleter.rrrirtir, nriqcarea, golurilol'ir.l

senS
sl'u siliciul (pttri)
lrn,,e'nic,ru,tr'ittn' p""u* este."germruniul
reirJizc:tzii stil ul
tat'e
conduclilr, se firce i,, ;;,lii^,f"i.,.i*. -t;tcEt'oniirle valertl;ii*co't]ncf ia
l:antl:r,
benzii intcrzirc pto"i""li.fi,tii:-,ii"
este intrirrsecd.
intlinsccit, afla1, in echililrnt
lntl.nn semicontlncterr cu c0ntluclie
electru*-gol este egt-l1
uerechi
tle
termoclin:rmie nurn,lrrui'llttiin"ifor
elect'r-rnilor (numit'nil rt'o
cu numit*,1' r*rr"^ilioX"itt,'i' Coocentrajin'este
egaili, r-:' concentr'e!ia'
de electrorri xibe'i ff'ili;i;,ine
"orr,''i)

Lru

;il;}"";;.

Ft- bi* u, vtiloare:r' lor

comun';"t'

?10: Po: 'll't

este in tliseulie exclusiv conin ea,re -q-a nota,t cu indieele i, rleoarece intrj
nseo ( eonc e ntra{ ie i ntt'incentra,li a purt r-rt orit #ir:*i"ig r" mod
secii).

\fi

cale rr,ebrrie Aepeqii'il";;,i";;"

211

intet'r'alttlui energetic
ob!,ine'ii ltut'tltot'ilttt'ueccsruri cun-

Condttc!'iu e.ntrin'secci' Pentru- micsora'rea

semiconductoriipuri cu atoutiistriiini

ritd,ti).
Flxistii clouti feluri de impuritra\i: donore qi acceptoare.
{myturitd,,lite clonore (d,onorii) permit formarea unor nivele energehic,r aflate'in apropierea gi sub nivelul inferior al benzii dc conducriie. Diferenla pinn la acest nivel fiind de ordinul zecimilor sau sutirnilur de elecl,ion-volt (fig. 6.5,a). Un electron al atomului deimpuri{i'lr

1t tr

Bordd de conductie

]endd de cotrtuclte

..r--#
I

5:"dd

Bondd de volentd

de volenld

l ig. (j.5.

rprri!ia luli). Golul elispirilc'l dintr-[n loct

lt'c. \ t'rrirll

"'"""1i:?,1",',xl'.;,.il,1:; ,i,',1'"il.l','ll,l'."'""

trorriloritrt'I.-t1n

<lue{,i,ei, se inrynr|f{cd, controla,l

Strnriconductori do tip n1a) si de tip 2(D).

i)911,c ob{i1c m:i,i uqor cnergia necesari, trecerii in banrh dc conrlrrr:r.ii,. Gollu'ile apdrute pe niuetu| donor si,nt local'izate pe accst niael.
A.rttr:1. electronii din banda cle contlucfie provenili cle pe nivelul do_nor
1.?r,l,i)

crrntriiruie clcl,erminant la conducfic. Intre participanlii la conduc(,ie elcctronii sint majoritari *. Semicontluctorul se nume;te de
li1" t't'x.
Intpuritdlile ucceploa,re (acceptorii) determinil, formarea unor
niv,rkr cr"rergeticei aflate in apropierea qi deasupra nivelului superior
:ll Ir,.rrzii cltir-alen{ii,. Electronii din ba,nda de valen!5, trec pe nivelul
a(rcelltor. ,si sinl tocal,izali aici.. Golarile d.evin majoritare intre purtd,torii prlrticipanfi la conducfie, motiv pentru care semiconductorii
s!ilt {le ttp p *^^.
,{stfel, lrt temparatu'ra mediului' am,bi'ant intr-un semicontluctor
il'r!.r'irrrsec cxisti o concentra-tie egalX de purtiitoli pozitivi qi negal,ivi
torrprtti prin encrgia de agitalie termicii. fntr-un semicondgctor de
* llajoritari pcntru cI existi gi utl numlr de goluri gi electroni (ln nurnrir cgal)

provr!ri!i prin

gatrcrat e

intrinseci.

*E Cu conduclic prin purtdtori majoritari llegativi (clectronii).

*8+ Cu conductic prin purtdtori majoritari pozitivi (golurile).

215

tip p sau n, tra aceeaqi temperaturi, concentralia purt5torilor pozitivi respectiv negativi, este mult mai mare deoarece procesul de apa-

ri!,ie a golurilor, l'espectiv a electronilor, de pe nivelele impuritd,lilor

este mult mai important decit procesul de formare de perechi.
f)ac6. n, est,e concentralia intrinsecS,, l/u $i lI" sint concentraliile
donorilor, resllecti.rl acceptorilor, atunci pentru un seuriconcluctor-

care genereaz[ cimpul electric intern cu sensul

at'[tat in fig. 6.6.
Luind ca pot enlial de referin!5, potenlialu1 stratului cu sarcind,
spa{iaLi negativd,, potenlialul stratului cu sarcini, pozitivd, este pozitir-. Cinrpul tk'ctric intern care apare are sensul ariitat in fig. 6.6, a.
tn fie. 6.6, b sc consid.erd, cX, potenlialul are o varialie liniard, cu d.is-

7L.: nr -r- ]tu,

rlrl

de tip n croncentla!,ia n este

iar pentru i,lrrul

ttre

[iv, pozitiv[,

iip p concentralia p este

P:

rtr

-Y".

ts-2

p-

n
I

ilt

n
t1

La o alumitd, ternperaturd,, nivelele donore sau a,cceptoare se epuizeazra. fn continua]'e, concentra,tia nu poir,te creste decit prin proce*
sul de forrnare ,rte perechi (generare intrinsech,).
Absertlalie. Frocosele descrise nu schimbi enraeterul elcclric neutru al serniconduc.-

tonrlui.

G.2.2. Joueliune

F"ig,6.7. Tonsiunca do baraj uu

p-m

Contactul pelfect intle un semiconrlucior de tip p ryi unul de tip,.

p-n. Cind se produce un astfel cle contact,
tlatoriti concerrtratiilol tlifct'ite are loc clifuzia purtitorilor majoritari dintr-et parte in ce:llalt5. Tottr
odat5, se intensi.fici in regiunea tle
difuzie proce,sul de recombinare.
Datorit5,
acestui fenomen partea p
.
?l este nnrnit jan,c!,iu..ne

[--11

ll

din 'ioneliune va &vea o

sarcinii,
spalialir, negatiT[ (datii, de eleel,ronii
iocalizali pe nivelul accepl,or clr
concentralia e.}ro), iar partea n va,
prezenta o sarcini spalial[ pozitiv5, (cletermi:ratil, de golurile localizale pc nivelul donor cu coneerltratia eJu) ([ig. 6.6). fn slratul tle contact nu existil deei sa,rcini mobile.
Fig. 6.ti. Jono{iune p-n. Este repref,n joncliune apal eloui regimuri
zentate grafic trensiunea ln strstui do
cn sarcind, spaliale negativii, respecbaraj.
216

"

jo".fj"tlluX,

,;

"uno,orizate

(a) polariz&te direct (b)

stanla r. Astfel, stratul dublu cu sarcin5, spa{iaii alcd,tuietste vL stral,

de baruj in calea trecerii purtd,torilor pozitivi, spre partea ra qi acceleleazf,, purt5,torii negativi in sensul spre partea p (fig. 6.7ra)

ln raport cu aceastd, stare, joncliunea poate fisupus[unei tensiuni

exlerdo*re in poluriaare d,irectd, (fig. 6. ?, b) sau inaersd,. (fig. 6.7, c).
ln Bolarizarea directX tensiunea stratului de baraj scade, iar in
cea inversi, creqte. Cimpul electric Zf, generat de surs[, se suprapune
pest+,'oelgenerat ca urmare a existenlei joncliunii, Dr.Un mare numXr
de pnrbXtoli majoritari traverseazS, jonc,tiunea aflatS, in polarizarea
directri. Numd,rul celor care 1,rec prin joncliunea in poiarizare inversd,
estc toarte rnic.
ln schimb, purtS,torii minoritari din n qi p, adic5, golurile qi electrr-xrii sin1, accelerali in cimp. I,,a tensiuni de polarizare rnari (6-600
Y) perrtru germaniu qi 5-3 000 Y pentru siliciu), joncliunea este
strd,X;it rsri.

ln fig. 6.E sint reclate caracteristicile i'-u pentru joncliuni p-n in

cazul germaniului gi siliciului. Curentul de saturalie oblinut la polarizare lnvers5, este de ordinul microamperilor. Aceasta inseamnf cd,
2t7

rezistenla joncliunii este nesimetricd,. I-,a trecerea intr-un

micL, iar Ia trecerea in sens contrar devine foarte lnare.

sens e$l,e.

i(mA

rizat5, invers, este blocatH,. Curentul nu trece. Tensiunea, din formi

,all,ernativi,, d.evine pulsatorie.
Pentru redresarea cu dioda semiconductoare a ambelor alternan!,e, unul dintre montajele posibile este cicuitul electronic din
i(mA

Fig. 6.8. Clractcristicilr clrrent-tonsiune alo joncli't:rilii

p
n in cazurilo gernl,lllin!-lui'
gi -siliciului. ln poiarizare tliroctil (sermiaxa pozitilu Ou) i
crctLc crI it. ltt pohriz;r"'r, iitversl (scnriaxa negr I i i,i. )
so plafonoazii lir curcrnlul tlc
saturafio I", pinir l:r slr..pulr-

l-tSV__ -t1V
-u(V)
<-__l

0,3 a7
Is

(cilivo

7,1 I

(V)

u(v )

-5

gerc. Pontru uqurinfa re.prczontirrii sctrrile utilizale rlnt.

Fig. 6.10. Diodii Zonor.

-10

-t5

rrodilicatc.

-20
-25

-30

-"(F)
6.2.3. Aplieafii
Joncfiunea semiconductorilor este elementul funclamental in .ilt:i-l*
tuirea majorit5lii clispozitivelor semicond"uctare. Simbolul ilioclei
este dat in fig. 6.9.
Diodu senxi,cond,uctoare este unul c'lint're
aceste dispozitive. Ea conslii, in esenfil r]ili'lr'-Ei'

a
l:{
l:::l

.t

joncliune p-n, c^pstilath, sau nu.

Fig. 6.9, Simbolul diodei

ssmiconductoaro.'I'riunghiul roprezinti partoa p

Ei osto anodul. Linia

l. Dioda Zener.Jonc,tiunea lucreazii, in ei,ir,vlle niul tensiunilor inverse pe porliuneit AB

(fig. 6.10). Se observi, c5, la varialii foartt irnportante aie intensitXlii curentului ciidere;r de
tensiune pe diocti, rdmine aproxintativ corlstanti'
(tensiunea se stabilizeazi,). Pe aceastva bazra, dioda Zener este

simbolizeazl partoa it,

catodul.

atilizatd,

in

di.spozi.ti.aele stabi,li,zatoare

2. Diode redresoare. Dioda este montatd la o sursii (fig. 6. -h1, a)

care genereazl" o tensiune electromotoare alternativir, tle fomtit al'i"t*
tatd, in fig. 6.11, b. In timpul primei alternanle diocla este polal'izatii
direct qi conduce curentul. In a d.oua alternanf5, dioda, fiincl pola218

*c
.*I'ig.6.11.

de tensiune.

a) \Iontajul tliodsi ssmicondlctoars pcntru rodrosaro'

bj lensiunea sinusoidali aplicatd reprozcntatl po o porioadl'

c)'I'snsiunea rodrosati, pulsatorie.

fig. 6.i1, c in cal.e se aranjeazd, astfel incit fiecare diod.5, sii conduc
iui

r-',

semiPeriondd.
219

Presupune* .1
semiperioacld, potenfialele fatri de
i1trT
1,11po_
11 sinb cere fiEu'are.
ft, acejt inrerwal'-de;il;;;;;c diriri',r/r,
iar Dr-estc blocat?. 1" u"*ip"tiola" iirmd,toare poraritatea
secundarrrlui transformatorului ?r se inversearid. ul.aa,p"c&Fr:rteior
fn*rrt,io_
neazd,,. i"{ nt este blocatx. curentur trece prin
rezisi"iii,i- ,:-;.t1#;

tul

Fig 6.12. Cole doui tipuri

do tranzistor si sirnbolurilc

:,/j- errritor; B-bazl;

C-cocorcspunzi'iiouro

]oct or.

in

acelaqi sens.
tr'recvenla cur.entului este dubld, intrucit intr_o perioeclii,
f] stm_
nalului
_aplicu,r se prorluc aouX putsalti-tls. ilii,",li.''"'
Disgl""
cu germaniu qisilicii .iri;"i;L.i?"Jrl""t
rrririzare in
,_
domenrul
rrecventelor joase cum este frecvcnfa de 5o rlz. p.ntrn
frecvenlele ina,lte se construiesc diode *p"Lirr" ir"riit"
,,i ar, de 4re!,ectoare *3' Fotoclementur.
joncfiunea p-n este luminatr, ene'gin ;:rdia.Dacia
fiei determinii ana'ifia
unui numlr ."ptit""iria" r*l=iiri eit.clrongol schir'trindu-Je in special *""""t.^tia purtd,torilorminor,iflrj
car.e
creqte mult sub a,cliunea radialiei. Tluxli p;rl,*;;ii;;
mirr'"ira'i
md,rindu_se curenfut in sens invei r junc_
fI*,j?::J-1!!2"^!
? "reqte,
(g9.ly'ire 'sprep,
eleclronii
spre z) ceea ce derer.minu omie *1,r.ile
1'Yl]i
a
rntcxsrlutii t'imnuhri si a tensiunii. sub actiunea
raaialici i,r .,*n i,i
nivcj ul j onc { iun ii o ten siune
j
ot6;'A;";
t#
:
lioneazr, cA un erement .u"" "tectrom
g"o""*;"; ;;;i;i'
"";ii""; ir,lsirrr
".
acliunea ra.dialiei erectromag:netice ; este un
"iilti"-oroare
fur,iiiiiiii.,loncliilnea
poate fi utilizzr,ti, qi pentru iesizarea unei rahialii
prin mr,surare,, tensiunii erectromotoare g;";;;;;. ";."t""-*gilil;
ti'".o*, c*)z eA
se numeryte J'otodiocld,.

6.3 Tranzistorul
serniconductor arcd,tuit tr.intr-un rnoncc:r.;stl.*ix*
. 'E*l: un dispo"itiv
impurificat
rstfel incit- tipul de conduclie sd, atterneze"lfig.
6.12).
Existir, in fiecare tranzistor^d9ud, jo"cliuhi
e-". r1"".r*"irea priililor
este cea utilizati, in figura 6.12.
,:)^Tronytslgrltt e-T-?.prim_r, joncliune p_n, numitd. joncti
u tt: eitti,^*
t'or-qaza, se polarizeazi. in sens direct, farlon?giun"aa
aoria 7a-,, L,uniiti
jonr!iune colector-bapd, se polariz"iie*i, sens
invers
trei pr.r{i sint impurificate-in doze diferite. Emibor"r (fie. ti.l,?.i. ,.;u.le
iriii"- ";", i"^i
ma,re conccnb'afic d e i m puritdti accento are. Baza
o"u ilo".,,n1
a! i.
mai micr' de donori, iar in coiector concentr.afia dc aceeptru; r (\[o
cea mai mic5.
* Aicidotoctoreslesinonimcucuvlntulredresor,
lnsiipcutru frecr.en(on:r;i.
{'* A se veclca 8.17.2, vol. I.220

Datoritl acestei diferen{,e de concentrillie curentul ernitor-bazii

este alcr,l,uit in principal din goluri. Dup[ traversarea jonc-tiuriii
golurile ar putea si, sc r.ecombine cu e,lectronii majot:ir,ari. In
bazd, insd datoritti gr,osimii
acesteia (5 .tO e m), care este
mai micl decit distanfa de difazie, golurile nu pot yealiza
combinarea ;i sint accelerate
cle cirnpul electric dintr,e bazir,
qi colector deterrninat de polarizat e a inv ersd,.Ac e sta

fa

v oriz eazra

trecerea purti,borilor minoritari - aici golurile injectate dc

emitor (in cea mai mare 1_rarte*

fig.

6.14).

ii-:ri-l--h
t'
it"

:i.l

.,.

L--"i r--f___li;::---l
L/

-^

r'-

L.t..

Fig. 6.13. Polarizarea tranzistorlrlui lt-l-p

Fi9.6.14. Curontul prin lran-

zistnrul p-n- p ost0 dritorit in

coa mai mare parte golurilor
injectal"e de onritor, caro nro o
rnrrre concentralie dc imptrri-

tir!i. Dimensiunile j onc{iunilor

sint

exagerate.

* -['Iai sinL de luat in considerars golurile difuzate clin coloctor p,

!n br,zi p, ia
joncfiunii $i golurilc apar{iniud colectorului p. Toate forrneazi insir dn curcnti

teali.zarea

neglijabil firfir cle cel constituit de golurile iniectate

cle

emitor.

221

curentilor emitorului, colectorului qi bazei fiincl1r,

-17, rnLcnsitiiliie
1r. -{ 11, se poate scrie (fig. 6.14)
.I,ll{'n'Lloit
r.lcvilr

In:Ic
ro cste

cLr

J Iu.

3-4 ordine de mirime

rnai mic decit

1",

rela,fia

ir

IB x I".
b) Tranzistorul n-p

n,. Fig.
6.15 arati, polarizarea acestui tra,n-

zistor. Jonctiunea

ernitoruiui
(fig. 6.12, b) este polarizat[ clirect,
ia,r jonctiunea colectorului estcr
polarizatir, invers, ca .si in cazul
tranzistorului p-n-p. Curentul este
in principal alcftuit din electroni
injectali
de emitor. li,ecombirrarea
|EB
UAc
fut
bnzla
rninor5. r\stfel, cureneste
tri1. t..iJ. Polarizlroa tranzislorulni
tul din colector este aproape egal
'l-P-rl'
cu ccl din ernitor.
{l; l liLcteri stica curcnt-tensiune Icokctor : f(U"d pent'ru un tranzistrrl' rr-p-ra este clesenat[ in fig. 6.16.

'*rr.*ffi
l;LJ

L-tt'--+il,rJ--

/r:

asrc15

.ucd

const'

v)

$.rr. Aplica{ii
1. Propri,etatea de.amplificare u lr.an:ist-ot'utui. Eiganile 6.I-?, a, b
pteziiriri, douir, ruontaje in care tranzistolul p-n-p 5i, respcctiun' n-trr-i
sint rnortat,e in rloud, circuite avind bazL cornunii.
222

\/j\l-

r
|

semno,6
de

intra'e

l',1,',i
' -lltl.;ll

ftr

i|

r:".'^r

-'
"JL.' !;F

tiri,l
;li

b.

tn ambcle c zttti) seurtnale slabe supnlpuse peste curentul .];l'[r

injecta,t in circuitul emitorului sint transforrnate in sernrrale cil o
:r,mplitudine rnulb rnai rnare datoritii, trecerii curentului clin cilr'nitul colectorului curent, aproxinrativ egal cu cel aI entitorului -prin rezistorul -d.e sarcini, fi.r, care ale o rezistr''n!,i, fourtt-. u;r;ue
(orclinul de mXrirue este l0n Q). LIr, fl,c&sta se mzri admrgi l'ezi-(i,rrrjta,
joncliunii colectolului ctle, fiincl polarizatS, inverrs, atinge r'aluli tle
ordinul

105 O.

r'.
T.)
'il-,
uI tensirrnilol' -'-""''" cgak'lzr"l prat.1 ic lnpol'r
ril
'
llirrrror"
Rt
und.e -Zl, este rezistenl;a' cilcuitului de intrare (cie ordinul 1020)"
,\ccst, r'aport poate fi irrlocuit, nraigeneral,prinrapoltuiimpednrrielol'.
llapr-l't

valoalca

IE=omA

i
I

Irig. 0.17. l-ralrzistorul unui rnoulaj tlo arrplificarc. ConoctuLrra esto cu bnz-ii crrn]1.,i.]iiaclici clrcuiLLrl b:rzoi ostc conun atiL circuitului onritorului cit;i circuiLului colect'i;l;ui..

Or.icnrn, r'a,ktarea

Ii'ia. 6,16. Tr.Lri c:rrlctoristici de iegire

culort-tensiurle construitc pentru
qi pontru
un 1.r:ruzistor n-p-n

__ _+-r
!/

lui, nurrritit, am'pLi iaare/i,n, tensiune, poa,te

:rtirJre,

::flsc)
+ :
1

103. ErLcrgirr, trecesarti anrplificilrii o lsigurril;'1r1.,-,r'ia

10:o
rlin circuitul colcctorului.
2. Cirr:id,ie integratt:. ilehrrolosirl de inaltii, ltlecizitr* ln per'rjlii iirjl,r.olta,re:i, iurlustriei de dispozitive scrrniconductoa,r'e intr-o dilcrl ie
fundir,mcnl,:ll nonit, rnicromi.niatu,tizareu*'F, cu irnplica!,ii tcirnir:r, ;i
sociale incii, dificil de a, fi intleviizute.
Prin circu,il,e i,ntegrute se intelege in esenfii, o re{,ea de t:il',:r.lite
coniasa,tli prirr ruicrornittiatulizalea elenlenteior fizice ;i cale rr,r,,enline toa,l,e funcfiile pe calo le intesleaz[,.
l)n circuit integraf poate fi realizat prinLr-o tehnologie tL(lci:-riLtir,?
construindu-se in interiorul unui ru,onocristal senr,iconducl,or Lr, tuf,nror etrernenlelor uicrocircuitului (circuit intcgrat de tip ,,ci-i?")'r'3'r sau
* Iu special pontm tlepuueroa de stlaturi subfiri. AcosL proces so lr:alizcazli IJlilr i.-\r'lporaro tonrlicii
tipli ctc.

;i

coudonsarc in vid seu in g:lzo ilrorLc, prin pulverizaro, prin dilrrzit -r,ul-

"o* l'ortrtrnrtl de tnicrotitiniatulizarc csto un comparativ al rlininturiziirij. -tiilririi.urizarr:a n lost posibilit prin inl-roclucerea diodci ;i tranzislorului in circuilolc c]('clir.ri)ice"
+*x Cli7.r : bucatd (in l. cnglozir).

prin depuneri de straturi subliri dispuse pe suporli izolatori (circuit integrat de tip ,,cu straturi sub!iri.). Ca exemplu de rnicrominia-

turizare propunern, sd, comparS,m dimensiunile circuitelor qi elernentelor d.e circuit ale unui aparat de radio cornplex (superheterodi'nd,)
cu d.imensiunile circuitelor unui aparat, de raclio cu diode qi tranzistori (cunr ar fi aparatul rornd,nesc ,,Gloria") qi cu rnirirnea capsulei
care inchid"e un circuit integrat de tip TBA 570 care conline 31 tranzistori, 2 diode ,.si 31 rezistori prin care se realizeazd, circuitele aceluiaqi t'eceptor radio complicat putinct s5, receplioneze emisiuni in benzile lungi. rnedii qi scurte. Aceastd, capsulS, este de milrirnea unui tranzistor. Performanlele lin rnicrominiatarizare continuii, s5, creascS,
si, in aceeaqi rnX,sur5,, aplicaliile circuitelor integrate.
Un domeniu foarte important al aplic5,rii circuitelor integrate sint
circuitele logice utilizate la calculatoare.

,l

oscrLATil 9r UNDE

ELECTROMAGNETICE*

7.1. Desef,rearea unni condensator

Consideriim un circuit alcir,tuit dintr-un cond.ensator de capacitate
si o i:obini, avirrd inductanla J, si rezistenla -E (fig. 7.1). La un
nlontrent dat, ctnd armXturile condensal,oruiui sint electrizate cu sarcitrrr q, se inchicle intrerup[tol'ul 1. urmilrind"u-se pe ecranul
unui osciloscop aspectul descX,rcii,rii produsc rle tensiunea aplicatir, pe pllcile de rleflerie ale
(,r

osciloscopului.
It -ristr"r, douir, aspecte calitativ
rleoscbite :

n)

Drr,cir,

R > 21,'tiT
- -. variatia

ta,

l,cnsiunii la bornele condensatorului (tr,") apare ca in fig. 7.2,a,

aclicir, nu are un caracter periodic. Este aperiodicd,.

<

Irig. 7.i. )Iorttrrj potrtrrr .stutlioroa <iosc:irclrii

lol tr t I rr i t:ott dctrsa tor pri n Ir-o llobi ni

realir i-/l : 0). I'r.l trcrtnul osciloscopului (Osc)
npar' ctrfbolo tlo I'o|ntn grltficclol tlin 1igilrlr 7.:).
arrnii i uri

! , ,^,ri^!ia tensiunii Lr trornelc conttettsit,t.n'ului

U C'
arc rspect periodic, arnpiituclinea dcscrc'scind-treptet'-(fig. ?.2' b)'
Tensitr^nea iafiazd, in jurul unei valori, sc plodurr oscilalii aler tensinnii. Aceste oscila,fii sint libere, cleoilt'cce sc dtlsfii,.so:rrli fli,r'ri, fa,c1,ori pcrturbal,ori, externi. Disiparea trep1,ati"t, rl cnergiei-ptin efecb
Joul6 este singurul mijloc prin care se cedeazit t'ttergie' tnediului ertcrior.
* lilaborat in colaborare cu Prol Gnbrich lltrcsc u.
1r) Dacx,

224

i5 - c. 187

2l[

225

Cu cif se tnioqoreazi, rezistenl,a bobinei cu ltit atnortizrrra, este

nr,aipulirr pronurilati,,. \'on discuta cazul iclerr,l, cintl p .: tl (i-,rrl,irril.
idcali,).
Procesul rlcsciilciirii arrnx,tur.ilor contlensatorului cste, ilr rnntlifiile- de la purctul b, aL pt'oces oscilant. l,a rnom,entul irritiril a,rrrrt-lturile sint elt'irtlizale aviriri sar,cina rnaxinrir, q. Ilnelgia piirnit:i tlin

rnii. ri,.r:urcntul prin cilcuit este nul. Energia cimpului magnetic al

bobinci se regii,se;te in cnelgi:r, cimpului electric dinlrc a-imi,turi.

rncepind cu acest rnorrre't procesul se repetd, dar in sens invers.

Tr"u,n,riolmtirile encrgetice,reversibile sint sintetizate in figura
?.13, irr clit'e, ca, qi in paragraful urrrtir,trlr, se consicler:i -R : 0.
frrTCt!6
Fm: v

't- -- L",,2
.' 'u'
Emto

f-------l

i_\

r,i
lr

O(
Ct,

t--?
.2

b)

{r) J)fscircal'ca l:poriodici

rlcscliroarca lreriotlicii.

:;

f:

.i-

--

/t)+-4

ig. 7.:l'I'rrnslorrnaroa oucr;loticii rcciproci ln decursui unei porioadc pontru un circuit

oscillut. E" oncrgiu citrrprilui trlcr:tric i Il^- energia cir.npului nlagnotic,

V.2. ,lnalo.rlie intre oseila{ia meeanie[ fi oseikl{ia

dintr-un eireuit oseilant
exterior se concentleazii, exclusiv in cirnpul eler:Lric din <to;rs!{lnsa,l,orDupir, inchidelcll comutatorului in circuit se stabileqte un clu,ert eiectric care incepe sir, creasci, producind in bobinit un cimp 1llirrrletic
care va,riazii. Ira,!ii de tcnsiunea aplicati,, datoritti auruiilrluc{iei
curetrtul a,rc urr dofazaj de T l4 in urmi,, astfel cL in uronitlrtul in crirr,e
uc: O intensital,ea curentului prin bobinti este rnaximir. intl.err,ga
energie fiind. concentratri in cinipul ei rnagnetic. Tensiuneir :r,plicatr-I
fiind nuli, in acest, r]1o[tent, culr.ntu] ur.rneazii, s5, scadii, la z,rr.,i valialic care produce, prin autoindLrcfie, prelungirea trecer.ii rn lrcelt;i
sens a curentului cu implicatia ci, arnr,ii,turile condens:llor.ului s,
elect'-izeazi, cu aceea;i snrcinf dar cle sernn cotrtral telei cle lu rnornentul inilial. cind condcnsatorul crste inc5,rcat clin rr.ru cu sarciri:l mrr,-xi-

se li.r':r,tir, teoretic, _it,r' curbele observate pe ecr.auul osciloscopului

,confirnr;i, cii varia{iilc
in tirnp ale intensilftii cirnpuhii electiic la
bornele {rr}de[saborului, a inducf,iei magnetice in inieriorul solenoiduJui, crl ;i varia,liile tclsiunii ru lsi a int-ensitii,fii curentului prin circuit r,u ilspecl, siriusoitlal. De aseinenea, _varialia sirr,cinii
ru'luibrrrilc condensatorului. Circuital RLC
"l.i;iA;"
in' care se pr,oduc
osiilaf ii ale iloe.rtor rnririmi se numeqte circwit oscil,ant. oscitaliite milrirnilor.ehcrrice ;i magnetice_, care-iqi zi,u sed.iul in cir.cuitui os.ila"i,
poarl,il rj.rrrirntirea genericS, de oscila.tii electronutgnetice.
se-1io;rbe face ana,logie forntald, intre o oscila!,ie fnrecanicf a unui
pendtil elastic ;i oscilafiile md,rimilor clintr,un ciricuit oscilarit. Ne vom
"folo.'{i rle ri teasti, analogie pe,l!I]l
q infelegere-rnai u;oarii qi mai tlirectii,
r.rtillzind .,-i terminologirl sfabilitir, in capiiolur I-r t]in'r'oturnut r.

226
227

,licaruintittdu-nc tl(f itltl-tliza enclgeticil efectuatir, pcntl'u oscilltonrec?rrric ideal (vol. I, $ 5.1.6) ;i cornparind-o cu 1r_ansfornii,rile
tltrscriso in plraglaful arrieriol', obser'\-;,lll cti, pe1$u|91, elastic are
elouir, clcmenle in-care s() concentreaz;t, caracteriSticile fizice ale oscilatorului : r,esortul (ft) ;i bila (2ru),F, iar circuitul oscil&nt are un condensrl,tor (C,) li o ilobirul (L;. Jlnergiile coresponclente ;i e-xpre-siile
lor momentilnc sint .(oliso irl schcma, urnl;toare

rul

Circuitul

Pendulul clastic

Iinorgi:t citrrpului t:loctric :tI contloltsitIrrlulul,

l')ncrgia pol-ern[.iali a resorltt]ni

1

I')r -- ,'

oscilarrt

Lo:--

,/,"rr

I11

= - nlttj
2

De aici lezultii, plin conrparat'ie ternrenii rrnalogi

elongalie ++ stlrcillit, electricti
/il

+-+

tu'c

fontft aseltfi/-

oscila!,ia incepc printr-un tl.ans{cr de energic tlitr extt'rior': ii}r

.,1gprylituaiinea "oiicd,-rei md,ri'mi, tlcptin,tle tle vtii,ri mttt eilerQiti in'i,iiu[c.
Oircuil,ul oscilant arc, (iil, orictl ttscilator, o flecvtlntir, proprit' prr
citro o p[te]]I, ;1sl'ie, prin ootupal'ali(l cu (5.8) tlitt vol. l' {,ininrts(l:llllzi
rlr rr,nalogiilo strr,bilite lntli sus

.,-

+::,v h

(r

'.)i

1;z

lctrtlsl,it rela{'ie se numclte rela!,ia lu,i Tlnntson.

lrrirr rnodificarea const?tnlelol circuitului ,L si, itr spcci:r.I, (]' 'ie-t'rtt'iirzii ;i flecvenl;a proprie.

l.)xernplrr. tjrr circuil oscilant:rle calrrcitui-ca rlo 2{)(} tllj 5i ilttlttctlitrlll tlc li0tl
(lirlc csto frccvettIa propric, l circuitrr]ui?

]robinoi
ltc

t7.2)

ll,ittrar('.

lu'
1}C

Iinorgia magllcticit a cintpului nlaglt(rtic iil

Iirtcrgia cir,.,Lici, a iril"i

Itttt:trsitlllerl curelltullri llrilr lilcuil, ar'(' fornltl

'i I,ro, sin c,),
si es1,e tlcfa,zatri cu r/! iu ulrrllr, terrsiunii (fig. ].:l),
Or.icar.e r'[intr.e t]rilrinrilc (,ir,r'c oscilertzit, in circnit

.,

: ),rv 200. I()-s

- z"-'-llV -'L(:

Ir - 800. 1()-:

iI =

rrritr

l' 1{i: llz

r.itezii .-+ intensittltea curentului electric

nt

7.3. {)scila{ii

,- .L.

Analogia ne d;, posibilitaiea sit, exlindern la oscr]a{,iile electromagnetice unele clintie leztlltantele obtinute in studiul oscila{iilor lrlecanice (vol. I, capitolul 5).
oonsiderinfl oscilalia va,lorii tensiunii intre almS,turile colrflensatorului ?rc expresia ei rnonr,entan'i, (,,elongaliat') este defornla (i.i.i

(vol. I)

'ug: Li,,o,"

in

ini.liald, a oscila!'iei,

_*Jfaza
,;r;ea
228

t;)

ar:eastii, expresie (lmnrc (amplibudinea) este Yaloarea

a l,ensiunii create inilial prin

este

sin (col

\.o1.!r, p.

1:ii).

lllil\imit

circuitului Ia sursi,. Ait:i ri2

cste pulsa,lra acestcia (fig. ;.:])"

cupla'l'ea

iar o

(i.1)

forf ate

()ircuitul oscilant -- ul] oscilal()r cu fltlcr-en1,21, proplie r.ltrt')i de

lrolte ti snpus unui l,ra,nsfer energctic spr'o sau dins]irc ('\terior. in icle, ce urileazii, ne r'eferir1 lrl circtiitul ptlrl|r'u eal() sc in{le2 VI
1rlint,.t'. c()lrr:liliil l? ---yc
,7.i])

lt,) 'l-rransfcrr.il o5,tre mediul incrlnjuriitor so firc() in plirrttrl lind

prin ttisipitre t1e energic (efecl, Joule) qi couduco lil :rrnortizarea osciirr,liilor. Cu cit rezistenta ohmicri u, circuitulni <,'ste llla,i lllt.il'e cn irtit
irrnplituclinca oscila,liilor scade rnai rtr,pitl'
lt) ilransferll energiei c[tro circuitul oscililnt se poa,te flrcc 1rl'in
cuplaj t1ircc1, legincl cifcuitul Ia, o sur.,qir, iuit, cl.lr)1 s-n ploce{-lai, in ts 5.6
srlu iu experim,entul din $ 7.1.
229

''------.-..

ili

i lr '"rrl

'rr:l trl;t,i illLltrrt'.l ;rrrJ.1ji11 puxciitl ilt' I'cderc :iI .ttt,"]t-lti ,t,itpii'riulii'iri'rrl r-,r11r'gi1'j irli,r'r,' rj4rr,i .,irllriir"
r:ulrlllte
itrti:r':iit, 1t'ig. i. 1i itr, -i. r"r,rlcl $ t"i;1i .Sl.
"*aii"lrt.{i.f
LTrrrrl rlintrc circuite este crcitator,
1*----. :- - - "_l
cll;r.i.rlr cs1q, c.vrital.
1
!tr ltrn(,lie d| irL,lrrctanllr lnubu_
r.
I :
:ll
r,'r
-iAr^
*!
''t'lol'uou.-r, r,',i,in.lZ,r:-;;,
, -^-i .t
)l*''2 s'' ri iiirt';te
t'oeJ'ir'irtttttl,teciittai t;:
,:tH i;.:
'r,i)r r'.

',

j,'

?Y
,;flltt',t"
i
:*

tl

L_

-l

l,'':,-.,,c-r,roi

r'', i,:;i,,,r) si l.

Ii'i!1.7.ir. r ,.),ll,.r rl.

. lrlrt ii
"

\' '''?=ts

**:6 I

: I

1.

. ..

/.

l >' i'i'. ttrrilir ,1,' t,r,iti (1)i.ti(.i{tilui

r':1'1 11;:1'

,1,

-t

'l'r,it;rrlr.r,;rl t,nt,r.;it,i

"it.tititirri ,,.rri 'ft,i,'t,,rul

""'-'

ii\, i-rrlillttl t,_r i

rr_

nli

: :t4

*_

,,:{ Ir
or.("il (, }. ;irrll)iililtlirrca
i ')lii'
i
!.,.ti:|.;Ii i rrrltlse (]r,r)st,o.

ilr{ i) I .tIl rtii ll

1i:r;. i,ti.i,',. :rr : t, r,,rpri, OiI.(i6iti{. itfi}t.ililli) llt, t.eZO_
rl:l,tll':i il. i '1i'.tf:t' ,. . r r' .. -,. u. t;i .,,,.,-, r. ,.i,,i)ilil{li.lliiii, lir11ti11r1ii llll\ime
()litiltri'" ilr r:it'i',;j li t,. :,,:i,i l: , j i.r' 'i'irrittrLul rlc cir1il:L.j i, 1fil" i. jj).
Lllr c;i , t.ili, iilt. .. i'l 1, r.il ,{rtL {rii: i,:t 1".1r' ltl:l,i ilpltiilztt,i"i" iirleltiutl
(,ltl () l irr I l,-J 1.'.il', ', :r lLli .i ir"rrri.; i iriiiir:) (iurl)ir
l)1,{rlititr"r, riou:i
In:\\1.:t " ir;r.'1,-,r ,r, .'1,:1,"i! i,,, ,.,:'rli..:r,.. ;Lrit(11iLLtr0:t cit.r,tUlttlttir,t.z0lta,,
t;LlI' iL ' ri,l:, i'r"ii:l ,' 'r'i;11!rii i, lLr.. jii.. 11;tiltir:r) pritl tensiullt,;l 1,ic(,11,()tIl,0i,uar,' i,'ilt..r, i;, t, I ii... ;tI ri,rilr,, ,i.. ,.,:ii' ltrirrlul.

23t

sti'ir,'t::),i,',,,,.;,,"

,.-rilq\
. i,i\ \
,t 1,' ." "',
. '\'\'.,

r.;,ril,r.{.r}r}irto\-ir-

;i ccl
lii,i 7.{ {tirrilit,.o:ici|ri:l!1 r-rriJii rini,r,luc, l..'.-ll:t' "irtrttitttl t'xcitltltrt
"""1: ll' t':ll'{' i" 1':l('l' 1rr'tllt'fl rltit'e
\,\' ..l,lrn..rl,rrir...,:-.r'rili i;,..i r,,.*
rrrlr;i ri.r ll p.rr.IilrixoLri',1 ii tr'r;1n.,,.'.,. ll l"''1-r'111:11. llrrlltt'iitllettiti,Ltilglof, eStO
lIl , \ jiri t,irul I'r,trCr.trrri,.,li.r lri.OFrii lr,U
Vit'l.t-tl-i r'lpt'Lll-lill1'rl. f i,l ll(li'it0 I, Vrr. \..{rr;r ,t.l
lrt rpyichtii, i\o ltttnl!r{t{)
g.'t!,,9:"!i t:i.tq1.", I'rtttf r.t t'L-r,llizlti't';r, it,{j,r'{1i.i r,,rrirl,llii.
tiri,rriNtle rr, l}Ot, ,;;t;r.ri;;
ri,itill."l .il,' llr.r:l,1rf lIt Iiirl'iiiiI ft'|lVCtt',.ri. L,r:' 1ll,i tt
^r,itrit,t.,,.t lOnSt,iLlrtClOi.
r,ri.; iril rrlrLi. iri
rXtt,s.l \..\:1 sr: 1)r,(li1,ii,r) .lt_:ttotn,cnuL iir rit:r,na,rttii*.
( li, ittiLtl t'xt,i1lr1,
,:;^;...,".
t, ..7e=St
sr: lilli'it,.il,' i'i'to:, r,,Jr i5 '1. : . s. ,-ol. I .\ rr;t l,r 1 r,r1r.raY
i
,,,.,,t ir.;,tr'Zrllllrtitlr" ..;'.1i1.. ',. ["i rli,t
I
I I,
' l:lr':ii I -" ll':ri1l/l
"rll',r''!r' rlitt
!
'i /l+ I ..e=Jt)
Sr'rrrr.r.r'\., ,.. tl, ., r.r,zi.._

|
i
/',,'.'
i -"*Y"
--i-':------

;i. r.irt,lLt{i.r,rrrrgrliti'riiitii ii,n:itilrr

lit l)r)fll(iiri ('{i]l{l(illsit[.(,r'LrlIi I,,,. j]l
Ittrtctir iio r:rrplrtjrrl iliriIr.o cirr'rriL rrrciI;ilol'\i tl..zri)r.ii0t' Lr lrrrt:t,r,nlir (l,r ;'tj;1,,
ruurfri ,,,. (iulrl,tirrl rslrsl:rlr ( i ). ('t.iitc i r!.
lri11.,-

7.1. {ittttrntrrcil qlqr.iIliiilrrr

,'i/
,7n/

;l1 \\.-'

+,t./

$a

r.l(.{"i1'r}i iylr}{,'ri,t

{.

l-it lilr.tlii i):(rii;i1t l)Oil1{, !i 1,.:jr ,j,ir.1i rlii {,lr i'::drlti;.jir{ Jif, ,ii}!.1rl1ir:lrtt'. l'{'lili'1i iri'i'i,liitr.ti,tt ri,ri.ilril l;lt,' . ', r, r:i,i' . i4;,iit,;rr,,., l, -r,l lilll,('lltlll'i' tl {'ilr'l'ti('i tlisilrlr (' i.i )!.,.ir r,rrr;.1 l, ,ir r.:r, i.iilr'i ii.lt.i.
J.;;g. ;";
pr'('.lrilliii, {r viliili,trii, r[t' st,litliti, r]r, jt;r i,,.r
.-{. ------..--,.-ii -.' r*- . - 1. -i
C:lI'r' lr()illt' lr-itliz:t 1r,.,,:rri;i. i11rt r.,-it
l'r't'sttlitiltt'rtt, cli, ltrii,rri iri criri;lr1t t.;,i it, -ftl
r) i i :t i
otlji rli l i{.tt. jlilrii ;: irni rr, l, r rr. ,,('r}.ilr tttt"rtltti l'1 rlirr cilcrril rrl ri:ril;tnr. i lt
t--jrtttt,lilitl(,il {1rr lreliolttllr, ("li},(-r 1llr.r' lir- iil
ittct'pt'rt'lt rlr'st,i"tlttiit'ii (.uil(l('lls,,,!,i.itilli
,..ttci'gilr rlisirrrrlri, irr r,iir.rril rir.lt,; lrrilni l
llli('s$t'itt'(' li r.tr,t'llii'i I rrlitlt' sj. rir ,-i. irt
l)t{)lli,('!)l itI i;r ,,tit't. {,ii}' 1(.r.iiriti ir,r.;..} r.l; ..
I('it ltl til,it,l:tl'i1,rt' r'it .:lt r.iliii ii,. *,rirti
collitlil' t't'l',i rliii llLr)titr.'lrlrti itritl:ri. :t :iri,l,l,:r tlil \., rr'..:]::ir.:r r.ti,r.ti,;1 ,,.':tr
pt' {'illt' lr lliiii.r-0 ilt ttl0Ii|t:1:1} ,1.1 ".',, f.i;
4
rlr'ir':,1( rtii. j'tit, t.;iirl:tilll ;trrlii,,,.
i.,
r- r*'l
':{
trittiriitl rilrr.!ill('1ii, tiil ir,rl;ilrlr 1,, :r,rl,,.r',
'o 1r'tt:iilili' t,lr ,,1'1'l,ttirl1()iit.{' iil i,,,}r:trtr l,,
lji_,.;.;
;i.,lr li. r' i,',,,ir.i::-r. ir.l.irr,tl i., r.,,,,.:,.1.1
ei, i,:il',' riLotlrlir,i, J)o1i'itiilrirrl il.::t,i .r!,:l,:zislot'trlrri tir'11,1'!l).iltiit(l o :ilj.i!liiit.,1;1',r, ., lr
ctrt'r'ritrillri rlirr r'it,t,rrilrrl
Irrtplit'i1 . \.,i i iti i ilr st' I i:iri il
1

"

49!
LO.i.

rl1(,rrta,t'r'il cLt l)-rtrt.;tot.i ric sarcinii, lr iu.lrtirt Lrlilor. (rurrrlt,rrslLlor.iilrri

(',

7.(;.

yrllorii lcusitntii rn:lriruc lll ilrrcr,it$i lrrlolrlc ln'Lrtri'irrsi

m,r.irr r,crr1 rrl i nititl.
Itrtro bornelc J si 2 sc obl,inc o tcnsiril.Lr all,crrrativii -sirrusoitlalii

]'eil(ltlc(tlrcit

intrr'1,i rrul,ri

sr: i I n!

i,e

lrcltuicsiiscrlerlucljrlclricicirsupiinlcllLirrca crrcncr.gicsclrcriinsaltuli.,\ccirstarcpr.czinlir

lt

il

I-rt'ocr.s C{)ll

iillUu.

.l'...lrcnlru ca rl"rspunsrrl cirr:uittrlui ltlrzci in clro sc ltliir lrobinlr L, si lic,,rrn riispuns

l)ozii i\-", ltrli.ri sir sc ltrorltrcri rrtoriilicllt',a ;lotontieluliri hlrzui lrsLlr:l iircil srrpligropflrroa
iii s{' llcl-{ si lcrrirrizlr l. (.u iirj\-{ril rlr 1:11111qi1, a circuil.ului oscjllttr{, c5jtc ltoc{jsrlr cit inllsuf:lrca
,/-. sri Iic (.(l,rrri llrniltl:i. jrr crrz c()l)trat'. se;liorlucc trir clt:cI ne,]ltir-.

V.5. {iinrp

el(.otr{}nrilf,trol.i(:

.llclr'riri11'r-n. l;r, prn't,iil rilLrl prrncriforrn aflat in repuus f:r{,i dc un

siiitenL rlr.^n'l'elill;"t,. lrrii {.olLSlill,lt.l (ls 1.1.6) generflr,r.a, rritlli t:i nt7, eleclrir tlcsct',is rtL f it:c:Llc J)r-rr]{i1 tlo r-ec1,olu1 intensitatcL cirnlrrrlui tilcrctr,it,

(rtlriili ,1..:l). []in]l)u1 r'lecl t'ic T)o:r1 rr I'i gelertt (lo up t!luni1r' orLt,eca.e
dc prutir,toli irr lcll:LtLs, tlistlibui!,i intr-un lel cxrrce:rr,c. in lecst caz"
cirlr1lttl iit fit'r:lttr' l)tlllcl cs1(] unul rezulllltt. fntensitllt'li girnpului
astlcl llt'trtt'ltt, ('tt(' intr'-tttI l)utl01: otl,eglr.e 1,{,znlt:iltlit r.c1i.o1ilor,?,otrapolli'ntlrliLlolilificciilui l)urtiitor lri partc. r_S-lL st,iuliuL urr {iaz inrpor'latrl, cirnprrl rilirlr'r-r lrlrnt"ttur.ilc lrnui r_ronclensator (lr,irlierlia
:1, S 1.i.?)r
giisirrthr-;.t't'-r1rLt'-siu (r.;') cirnpul elcctric, cit sislolrr fizit. ar.e erit'r,git'. irr irct'sL ttltinl (r11z otr,ilt'siir ciinpnlui (fstr) e-\prinillli lilin nria{in,
(1. t(i).

\ri{ tirrrlr trit, distt'ilrui,ili r:ste le.icliirni)atii i1 1irnp, r*r sc crj's.i, crisl:t'nlil ulnri {.ril/// .tttttgrr,ctit,(t;.$
tr}ltgnet,irl
-;.0t.clecirrpul
a,prrlc cir un lezult,e i :rl lni,;ciilil irurtiitrx'llor'
sarrinii. iritr-u:,
1,a1

puttct otr,l,t)cll,r'c cililpul ttll'igiLctic r'ste descl,js de inductir), nla,gncticitr,

cal{'l)(tiilc l'i r':rlr.ttl:il:t, ttr l'ttrtr'1.it'llecotrl'igtrr':rl irr 1r,ait,r.lr1r.ir,i lrrrrilitr,l.ilor.
qrelitt,iile.ijj.6),, (ii. T,;, (ji. S,\, ilrrrilr'clzi gi't5.a erg111pio
licntn r.id).
S-iL st,ttdi;-ti tlii (iitz irrtpr.rt'1 irrtt. cirnpul ru.rrglretic tlid intirr,iorul nrrui
soh.rioi(l .{;}..'i.
.i. :rr., { iirrlrul Jr\ir:^n;,iit.. r,,i sislerrr lizir.. :rrt, (.ri(.l.gir,.
Tli {'-il;1rrl Luirli solr'i!oirl. rrrc't'giir rna,gleticri estr: datli cle erprcrsia .i'O;.
t.f
hr iulttl ttltr'i 1),-tt'ticttL'eltlc se ruiscii e-ristri coricoruiietrt. lriii,
urr
citttlrc'lri'li'ir'. t'i1 ;i rlrtrililrirgnctiri.-\clst6impser.r.rra",*t",lirtLI)electt.o'ttt'rrrrrr'l ir'. I'.-ir'lirr'-r'{';r irrrsrunblirl yr.tlolilor. 7 si 7 *ll,,l.sclit.cirrtpul t'L.rrl trtrritrl^t'rt-'tir in{,r,.u;r puuct cht.
otD
,r.t-

{itlrq"rnlizi-rritrc
I

i n t,r e! i nu,t ti'1.

t)1,\cttlttlii- 1". irl t:xpliclr!i:L tlc tti:ri sus s-itu conlp:tr.t," r'ulorilc tonsiulii
ig <lolrji trroIntilllj rti. q-t'licLllrti 7.il (ctirLrt corttirtuir), cr:l iniiiai (in oli-:lincr) sl nrnnrt.lrirrl f : -], . f"

I !rl (lrrleilerrtleu

lrilli

a ilr tre cinlp ul rnirrlrrel ic ;i epl glr.cl rie.

I ui }Xitxrvell

)r,1r'r'rriirilrr.r':r lt't,il_rior ri tiirrtrc cirriptrl t:it.r-,1r ir.

(-orlrlx)ll('ri1 c lltr r.irrrpului t'lectrolrr:Lgnctic,.

si r.r,l trLrttltr,lirj.
lr fosr, lrr.i.il.r,.trl si

,'(.ttr.t:tliz:lllr, r!,.r.ir,rt.(',i. (. ]larut'il. in,,,ll,^,...

1I.J1t,:rZ.;r':,,\.{rt. 1rt.c_
z.rrlrr, c.le tLrtr;."r, :'.rilxtLltg trlc act'stei rlclt,rrnitt:j,r.i.
lr') Si' ll(' col)(1{1li1r':irrl rtlenlirr rrtui irrlii ilsltl}tri llll,irllit.i irrrlrrt.tjt,i
tl.rigllr'ti(|rj. l,'ji' in t}ccl_prrrrcl:un 1l0irr.te itrgusll lrrlr tle tlriii ot.,';.i;rJ
lrti*iireli(,. \'lrliirliir, lui,ll irrss111ni1lu \-rt,j:r1i:i llur.uliri lr[:rg,l]{,1 ir.
lrt,iu_
tFo rrlirrr'r, sul)I'af:liii <:rrrrr rilr.nrllsclie i{(,(,1iu1lo:r 1rrllthri tlt' lt,i.ior.i
rfis-. 1.. !,, r,]. ('rrrlorrrr r:rl,irrrlttii rlatc tlr, ,r. t'. ]I,r-.,\\',,i1 ($ r. i) i.gou,
itirlucl iei trLurt.r'oi)riiqllotico t',-1c llrllrr.ririL irrL'lr,,rrrlcrrt lic t.risi,.rit,lr,
rrrmi t:ir.ruil ;rklil rril; rlirr s-riit.l1rr,ri1i-r.
itr .i rtrtr.l l.rtlttrlrti
litrii ,r. citttlt nrttgt,rit..t.rtt.irtltil ,..,.i,1,i tittii tlt
ti.tti 1t r,la<:tt'i.<: i nrli isr.r...rlt'
('orrful'in" r'r'l*1 ir:i (:1.{i,,) cilc,uiir,!iir, vtroloi,ului illlensiltt(t
rr t,ulr,
llrlrri cl'cn.jc lj rkr,rr, hrrrgul Unir:i r,ur.bc incrhjse cralc lirnilcazii l.irrruX.
rilirgll('iio r-:r'.'i:ilril t's1 e r'!:lrlii, clr litezft dc r';u,ia1ic ir lceslui l'lrrr,r.r,.
('ilttllttl tlt'r'littttirtlru' 7ri elisilrrr: cirrrl ralirriilr ll-.rrrrhri llrglr,iir-:
pir,ct

(';tzit,.

irt Sr-t r"irvc:tiil)t l:r, slrrtlirrl lJl{ri.(,sului tlt, ittt,i,t.,critr,(, tr (rott(l(.}ls1i{gt''.rlrr;" ('f )lrr,i(i('r'irll (.ir, :"il rrrirlrrrli ru1rer.iolrl,i, se t"7t,r:ll,izt,ttzit, pozilir- s:tr,,ilr:rr.t,.,r,.ir,rri.trilirrr1rrl'ig. i.s). S.:,ir l.igttr.rrl.itrr:rtiilr,irrrlorr;r, lrt{rtrl,.lrie.
Itl il;tt't'r'i'.ltll

t'ltri:t:r, lttrtul: riirr irlorrtirtitril irriliai u,,,r"iar,,,

lr,rnililr

rltr

il(',:ifllLii,lttt'lt, sliirlrt.ir;tlI,r-[, lt.t]1.(]!:Cp1r si. rrri1,t,sltttnzillOt,, it.tl.t,ttsi1;ll(,ll {.lr}1,

ilitltii t'i0t'1i'io str tttii.it'.r.1 t'. l'ir irn'ul rlorrrlnt,lir,ilrir. tlr. lcei,lrrr.lr lrl.i rr r.rll,.
tr'('('r'('i.lr'('ir1ul r-:r,r'irr,bjl i lrp;rr.c urr t.irnp rn:rgrtiit,. rrirjrrlrjl'si t,l. c..rr

lirrii ri. t.irriir (.('1,(itri,i rLr i.t,rrtrelc pe r,'ntl,c1

'r,i.
(lc ir{r. iirtitupl:i,
irl r,r,giurrr,u rlirrlr,r, lrn;iitrtri
I L,r,ir.ilrti i,ig"
_
-i.il.
.,_',lil:
rL' r,f i'l'r'ln,iirr, r3"
6') li* l..lui1l.fal1.ril irii, iirrir t1. t irLl; i i,.;i"tii,

lii;rr[ -Ij, +_ , irrr.]irrirl ? rr.lr lrr,]]rii(,i! t,ri11rr,

');r
{lt(,i}l'cc(} corrrlirttlliltrl tiu irrlq,r,set,leazir,
irltrrul t,i Lri i1141,..1iri, trilr,g-irrrlrrrlilr, riltlgur:1ir-i

;it't,it'ir tslo nrrlii. Sl'r,;rrii,liLrrl r.11, 111yr-';:f, lucrir nu

irolrlt; 1,i pcrrrris. (.,:rlruli,rri cn irjrriorul lelrLii.i (:1. 6') tilculalir l)o (.on1,,r,,i
-li'lrjr,_r/ slxi* iiltptitl csto cttttlirrtl:tI crltt:r'irrrenlrr].
o tlovatli (.stc si plilr( ipirrl rlt, Iru,r,liorrarc .
lrrrt:rlrout:hri (v. \.1.t;, Illtl]rtlrl 1).
** )ri ij 4.5 s-lr lo:rsirlcrllt cir iirri:: rlt,ciilit
rrstcrrrt rcrc. :,c (ienlolslr(.:tzii li!,ij r.rr .il.jrlrlti:i esto ador:ir,ltli inclilcrcltl c,.o iorlirir ltre litria tlo ci111p.
ODD

rri l,ririliL, ,ilf i- .:i $P yr s1r!r. ;l:111;'1 lirrii 1 ;i 2. lnl,rtlci{, Iio este
c,tliiii,rl 1'11 1[irpl:r;it1r',r,, ]tLt ri{rV r,:lt:ul:rlirt, cst.tl ,!f}'.I10. I.}tr }'(/ li po
Pli, it,,, i..iir.i ;1ri111";1ilir:uL:tt lr,'{ltl}1:i.i.r1'{', ilt,r pe OP) ilSil, ctlln s-lr tttirn:r,i ritlii.i ilrLi,,llrlt, iilrluc{iir lrtr!,91!1rIi['ir, r'rtr l].nlti. Itl toilll, cit't:trla!ill, cste
1,'t:,, tlfiti ir rrliti.,rir{li{riie cir exprosia (;]' ti') detliu't'ce
dii,:l'rt,.,r, tl,r;'..rt't,r.
iin-ii,

d0<0

111

Iiiq. i.li. I)ortir ttrritrctrto sllc'cosivo

ir: 1,r'or"sui .lr' it., irtr'ltt t' :t irtttti
t'olttlt;tr,l{rtt. (lltltrrtul'.';rrirrllil iin
crt;Icrc) rlotort]tillii 1111 6i1t11r ittr$tutlic rlu intlrtctie. r'rtt'ittbil:1 (iu
0rrrli,]r0)

.;i,

4.

,{
i 4 -T- ---t--"2
1l

'.

IrluL ilil,ttii.r['u-i {.]!Dttt,in'illtri ,ltrdOP rLt:rxisi,itul ttti citt'crtt' clt'ctritr c'ir0ui'r..i r. irr irrrilriti s;i i'i,' trtli" f$ rr{'{rit,itir, sitlral,it' tl't'lrttic s:i st' ltcctllle
,'l ii,, 1 1;) iIr rr, lttrrgtil lilrir.i ?. 3t;l:(il'i'11:r rtli'i,lti1 cir, sirrgttt'it {'tllt'j)('111,r'lr .r, irrl..,,i Ln'i, .x,i'-i, ;.ii i ftti l'ii.iiir:{,it r).it,(' ltl{i{-fil (lt il l}l'.'s'.lirttttt' ei r ,r'i's11'ti.i.t, Lr.r:tu,i 1:i171;1 1'1,3q!vi.' t"tr,r'ift.tril, 11t:ttt ttq^:ri,'tt,tt t,itttlt )ttq.qncLir'. l"igttlll
l. :t" ir r,l",rl,u, l 1'.,,Xiri:i l, \i[] I'i.t rl g,lsi ri1!rtslil ittrlttliit'i tlttt,gtxtl il:t'.
l,t i,r.t'it.{ !t!t\,ti,t,: ,li,iittii lli'tintlt elr,'!ric yt}';(ti)il,r',r'i.slti liniI rlt, cintp
tJ

t el i t: irr.trln.ri.

(ii.ii'), \() {l("n1,{)n\1t'i'lizii cll triicttlrt\i:1, \'('cli:trllic(,iri iir,,t..:':lriirrt' I tlrr-tr. lrtti.qtLl t'tt"'t ,'1tt'lrt'itrlltisi' ca,re
lirnit,r r,za flrtrui r-ricr:i,iiir yrLri:-r,1riL rril-:e ('girlil, olt vitoztl, tlt r-:trirt,iit'r Ll
lirir riri'r- iiri r rrtunu,r'iitri, lrr 1tli,t:tit,t,Lti viteztli lrt'nittii^
.i

!r('t:r,llLitr.4iit,lrt l rritri,i'.t

'(,r,,l"illtti

:214

,'

r1\
\ti

--'

-i|

$r>J
I

-'*
"l

l-

,i -''l itfI i
t,li\

5r

rl\ ' i
rT\

::i.-

.q-\l

ltt

Fig. 7.i). jlxtir.rtlorr,rl posilrijit:rlri r::rlr.tll;jrii cirttri:rfir,! ,r,i *,.,,,,',,,, ,,,

cazrtl itt c{lronu txis'uli tttt ccrrrltrctrrr Jlrircltrs riil r:rilcrrt. ft) l)orritoD,rttrttri pe r:rro s(r c:llfllleez;-t lil.i]ltl:tlilr. j'lrrrl t'l) crrr itrcotr.irrri conqllr,l*rul. ccll-rlalt. (J) rrlr:it in {:ir}'p {'L(:rric reri;ibil, }) Liriilr t.t6 ci;;;;;
nii!grtr:lir: inr:lutlti lul,ul {lit liilji qlr, r:irr,p 0lrr:iric r.;:riiriit}.

7.7. Portrurbafie eleetrom&!Ir!r.fi(.:i,

I-nrla eleetrorn agn eti eli
Sii prt'supuliolll iittllll t:i, lti url .rltolrlellt, (ilit Ltil
r rtt ilr
x(rlitili\. Iil1r'-urr IJulrcl. (|ii l'{.,cill{, r:itrtltr:i ('l(,(1tt(it}l,llgtrriililll'tiii(,i'
ic, .g tit,;tr,jlt,irtri
r'r.r'li?'ir liriri r'{rr}ilr(}ri(.r!1ii (,1i,(.1rir,l.L" jirl ijil(,l,si1ri:t.lr i,ilri.1r:i,l:i r,l*,r,tf i{r;rl'ri tt :llttlllii.l,i ', lrl(11l'(,. i'1, rr,r,nli,rriu! rrr'rrr.li,iot"
-lr*.{.1 r,,
lrllr'ii,1 {'r,,'
si1 sn ntisle. Irr aceiaqi Irlt]rct irr r'ult. triti iliiirrte sr. rilisrrrlrt, iirirtr.,sitaii,l 3', se corlstiitii (j ltrodil'i[,r],!. t lrr.i,si(,i rlrlot,i {s:',, s1.,,,11i, r,, 7', 1i,
Lilrrullirr.-:rpare _un cirriJr r)rilglrrlic clr: irrrlurii,r iJ. .Arti,,r, irr.{ii, 49
niollt{,lttl}l llre(.{:rdent
ap:iri: in-purrc.tul r,orlricli,rilr {r 1-i!t jit1 ir, lt liijti-

nlil{)l'

(rg (:ilt'itOtcLiZo:-l.zii
cln'l totttrtottel it'ri.

Ittii,
' '
t'"i

citnpul

t'letri t'rltttltgtttliC.

se

1tt'tttltttrtl <t prtrlitr-

yolrl considell, un di.'ytol alc'ituit rlin tloi purilI

1ir11;t'i tic sarcinii t'lcctrir'ir," (l(' sclrlue crllltl'lre' :rflllt inlr'-ulI l)rllrct
i,i,l. r',rciryrlificiu.c

iS.

;.10).
virl
-\i,.'*:,r,,t qr irtgnrgrrt irriiirLl rnourer11ril cind pnrl,ittolii itttlclt sli st'
ini1t'pitlti'zr'.
tiiru.pll glcctl,itr iirlr'rrri punct siturtt pe dreapt,lt crc _ii,ut_tcf1c t's1e
qlt,.,lr.t,*cl,it,,r,. (lorLlor,ru coniliiziei ('xpriilIrllrc l:l l)Itilctul b din llltrlrr*.iilrrl 1;,'r'1'1,1[t,l]1 ;i ttt'tnintl r'egrrlll ihistra"li't in figura 7.9. l-r s-11 d('s('('u
i,,i ,, fi"i,,,t,,r.rrr'ri, rlr,irgrreti(r getrrt'nt cie flrtxul t'lt.ctlic rrrl'iabil.
gintprtl'ilo
tie
llllrtllticlc.
C. il se irrcep. lniiigitrt'lt
ii,iri" tir*' -rrririrrtt,('irrrtpur'.l
rilolii-se rrproiritr, fluxrrl trlt'ctlic crol1,e, irll'
isi li.crtllit,t'tis11l.
.iii,"p,.f irLrrgtr,.lir. isi sr,liirrrlrir, serrsul. Oorisitl.rittrl *tr,urtct J) ilr irlte,ii,iiir u.1,r',,1ri,..rt, 1tt'ri1 t'lr. tlit ,,olls01't'itt01'tt aflat :icolo si crai't'prir-e;tt'
rliiL r'l1r,ir1tlrL, r.rc1o1ii d,,;i,7Ju rtrt li,spo(rillI figullrt iti rintlul rltr irls'
i.,: ir irruiirrl r.it1lliz:t lllocesirlui' pet'l ttrilra ttlt' s- oLrsclvit' situat iiic f igly''t,,,,,,' i,, ttLrrttLtrntclt' tilrtl',itort't'. jlirrcri'rii 'pet'i'tttlice' ii c'ore spun'de o('lior'pc
sotllllil
pcrtrtrbatii
tlt'
sitr:s'i'
c'itc
o
Dipoirrl
trt;1,,r!,ir 7tt't'ittdicd.
t;trrlillt' tli' ttriPrll.
Eir'i
'= .\rjr,l,ili
i,.ll 1lcr,i'rn,irlrtor' 1re calcr il au .cei tloi lluriiiloliilliolll t' tnllllli}
,1', rillilri'in"*,ri.,. rlc .rei*1i1t. rt_oitl.irti cuplati, ilr u' .i.cttii' .scillinL
i'.ir1. t:i'.t,''rlo'.ti-r latti'tllri ltlc lllrlcllti t'oil-'iilrtit' prllii tlipolulnl'
riir.
' '*1,r.,'sllixlrrirrcl t,ll r-:rliltliil 1i'tl.qiulrii llr ctpt'tt'lt riipoiuhii t's1 t'altcr'tltL t'itrilr
lirf iv siltrlsoithlii rlt ilolrir,':i 1.- ,- {,i,,,,,, siit t,r,l, SLr Ol'eeivi--l
(1ilf
t1c
tlltrtc't
t,lct.iiii,,,.lir.iirltil cri ilcclt,ir;i corrsccitl,c 12cl'turiiltl{)lltt
jlllli
f.tis.
cll,.t
oretnpittl
si
itt
cir
r-t,rii,l"r, t,lr<ttr,otnl.rgirel;ic
l,c,r.i rir'1rl1,ill, ri tlrtli pr',ivgc,erir,, "to'pluplgi, in spa,1i u prin tlt'tt't'ur,iir:rr.t'l t,{rt.il)r'o(rit, itrlr't''(til}Il}ul r:lcctrio si t'el rrlitgrte1 iC, treit'tlotr:i
rt tLnrlti'
rn.,rr,iri).i 8,, qi I^ f iiltrl irr tit,cirlt'1lu_ricl in fazli. ,DiprtLrrl't'(uii(2{i
()
rl,t:rlrttrttu,Qnetict'.
rutlia!i'i
lle
oirii,rr,,,irit:tici. lll t,s1-r slt,rsit
Llttcl:l c1.trIt'gtttllgntrl.icli, t,lt fot'rllir, clc plopagtl"Lr a pollttrlli't'l'iilor
p"o,io,i*r-irifi, .it-t toc,'r,r'c clrr:lctrrislici fizicc iltltlloge untlei tilctrituit't:
f.
ii' j *.'' rrrtir,t,t_,:r.Dlicu. fol.'lalisrnul 'ra,tr,.rn.ticr tli. $ 5.2 al iolutrlttlui
proptrgil'tr
r1't:a'ptri*dtr
pc
t.r
trlectronaglcticr-:
rirLrlci
-t,t1i,u'tul
intr-un lrlcdiu t)lno.qL'n estc reprczenlab in fig' ?'12' 0 si -B osr:ik-'azli
perpetrdlcular unul pe celfihlt, iar vtlclorul u itrtr-un p]nctcstll nor(f

tlralpeplariultleterrninrr,tin:rcclpunctdevectorii-IJsiIJ.Pr.csu.
p"iirti,r,',ii,1rt,r1,ug";;; ftr,ce recf iliriiu'-fisurir' 7',1r t"q.t^"?intr"t'.
"fotop''ct
i1e p'op'r'garc.'
-electricin.fiecaro
i*ii;'; l:r iin'rnbnr.",tt .t*t ir, drept'ei
in
qi
nragnetic
,,eioilgaliilcn cirnpului

"o".tr"i:rcel nloment.
'u1inr1i-se
236

tld
|

4.
o_.

t?-= _|
===l--= q---.]iF '=
_e
-- ^
?.'2

,E

*' .l

-s.

*'!2*

=u

_.=7=;

tlx

i--?

@ .sti

+\-/+

Z:?te
.==
'Ei
s [:.it?-

.Ao-.
/l\
SE)
--+
F-*f--(o
I
\--,-i
\-/'e

*d F"

t..,"

.E

-/f,r^ $i
('lpf,
!I
*'v*
l*1".

Lro a

^l
tdl

> ,',

t
l!

r\

+V+
4.
c-

i-;
e
.S

'-r*
Fl*

/\

|
\

i',
l *

.i

g I

n
.99-

lEii,.t|-u::

iii-,

'.2=+
r - s
'.:.=. i

z
3n.C
;do.3
:;.=
d.9=,3=
>?.c *'
= 1a

._

o_

;='4

Y-

t1

Ct'

-,=
.=

'--

--a

.cog'l:

=+1:

ZZi=

-a-'=-r.-

H,:",i
!Sd .,

t.'

':.2'a'-a

>a=

=:7!
;E'c?
i d c

ar-

z- --'r: i'taL

igi
2
E.=Zz

II

-6-

.
-

at

2L-..

='c't a =

koo

o-.

1=

-,. .a:j .= {
.=

da.=

e-p>o.!r
+ \./ +--F\\

-:

.1.

q-rr.l-

h$i

-tt':-J'=--

al*,^
s.15J

)4,

s!
i:
2-t
.,.! = :9

ZzrTi
?'?. '
=
? '_: =
:':j 2'

.v

ro

i-"

'..-.

--!

i:

-|. 11.;
z;e,^a= J't
=iE

+F.l
-*r

^{
-l

L
J!

=t.:
.?'--.2 Z'
:,:E'-

| !

-t

:.-

._

i*,
lGl*
> !i

,&

zl::;?=

aa

-=

\\---./
/

'-:
-- L
'=???
laa:!
=9'1

Iri 'r
ii.

s '-.,j5;=
El i
"-- rF

it
iiilri
tl
lt

1C

'-l
.t'

Locul gt'ortrett'ic al punclelor din cinlpul cler,lr'orlirgrrt"ri,' jrr cri.r,r'e

IcctoliiF- 1sir,rr E; sint irt eoncolrlrntli tle flu:ii, r onstituit,' n-itl)y(r,fele
de undd. Oea, mai tll.a,nsati, suprafat'ir, de unc'lli colsirlerzlt[ coristiluie
frontul de unr:ld,.F.rorrtulrtro undii poate deci fi ales a,r,bitr.ar,. Lra E,i unda
rnecanici,, ccu, electrornagrieticii poate 1i llllriti, sfericli sau poaie n,vea
o alt:i configura{,ie. I)acii nspectul tlat rle figurlrr, T.l2 rrdnrii,(, o.qimotrie perfectir, in iurul axei Os'. nnrla, n,ir. este poktriantd. ljac,ii nu cxis1,:i
o astfel de simetlic, unda, s1 r. Ji6i6r1'1r'utd,.
Aspectul untlei depindtr do ?t:i1.e(,f_ul peltur.J)rt,1iei la .rl'sir, ;i do
concli{iile de il'oprlglre. r)aci, nretliul csle onlogrrn si izoti.rrl'r rjitr:z:r
de_ propagr,r'e este rlceea;i irr fiecrir.<,' ltunct
ryi pir orii:e tiilecl,it,. {lcnsiderr,ru, :rici, acest cirz. Pe l-raza, gtrrxlralizririi legilor ('ni{;iiir,1,() il-r
$_7.6 se poatc clerrtclnstra, cri vitczrr tlc lrlupircaie :r, p(',1.tllli)t{i{}i
electrornagneticc in vicl t's1 rr
(t

:-

:3

tl^lr::i,

l=
lc
lL

')

I :-:

'108 lu/s'

)..'r'?';i ).-,*'''

(;

1)

'l

unile v este flcrrvt-'nta,.

,l'entflr cllsifica'rea utttlelol sc folosesc rlorir"l rrritclii : rlrrlrii Iungimcil tlu urrdl"r, si tlupi'r,-frecvt.rrtii. {)llst'r'r,iirn r:i, irr llrocesirl ilc prepagl,r'er.'r.'il,eza tlcirintlrr (1e oirrir,(rt(rlistir,ilc lntrrlirrlui. I.urrgirrtr.r rie rirrrlti
;c r]rodif ir,L, i:il f rccverrl,ir r.: nI'rn trest,hirrtlrl,tir.
Ttr f igrrt'l 7. ljl se dl, xpe,'l rul ttttrlt!,tr tlt(rt'utttt((Jtt,,1ir.,, pr'lrr;rr.r;rslri,
irrtetlegiriilu-)io tollllitateli lrrrliirliikrr elt c.t,rorrr,rg:rreiir'q,' irrrftlr,pii irr
fttrtctic dtl I sttu 'r. Se ojr.0Ii'r, rir tlotrteniul t,s1 i.r,orrlirrtttt. ilcnrrniirca ra,diir,l,iilol e's1.tr co:t l)t citlr'. tlirr rnolivir. rl.ifrrr'itt'. lr lriisiliri-ri isluIia fizicii. Toate tlottlcrtiile lln atet'lrli nlrLuri"r, f iziti illr.r.ir,orriitgrrrri,itir,),
+ Imporlrrttf:tdoscopclirilorlui]Irrrrvcll p(]ntrll iiliintili
r.iviJizltir:po:rtl.ftclrit]r;:rri:i
cu lco(ia a cfr)(:]ii trruclrticii clrtsicc tlt cltr.o l. Nrl.torr.
*+ A sr ttlrieri r.ol I, relafiilc (i.1i)
5i 1:r l0)

t-,,
I rt),t

lirl

it r'.

irrlot.ilittri trr
,,-,i.,'iit " ,t,-rz1r,rrr), si ,r.,,,., [;:"i{}-i
[/,r1, l,':zriit i,

r' .,, J.1)1)i1)G' 1i)-' tni:,.

IJ:rti,.1t, t'lt'ct.rrrrrurgrictirrt' s('
r'oi'lr.rri.i, rrr. r'elritclir,. intt't'lt,t'ir,,
r,' rlil'r',i,ti-r,. -\t'r'stc 1rtri1rrielii1.i
cr!1:tit:ri. r-ilr fi s1 urlillt. in r,upito-

iii'rr. -\11,t' prrrlrricliiti ),1){"eit''' r' '.,rt' li tit,sr,r'ist llr lor.rrl

)',

rrol t il'r t.

lo

isl, .-cr

P+r:
l',-I

'l

l-,

+Q

il(r
o:

ll'

tP

r*-l
IT>

Xl

q;l

i
I

eIElt
q
I
f^-#

^l

Nl
p+ -:
or

dF
:c

l*

lr
l._
i

'f:

r*.-.---l
,tri
'-r- 'a,.:l
I

,r

ts

r.;
fi
)r

x..)

6+bl

i ^J.-

"l
I

S
::i
..- -,-

l.a

r'P
i

3l-^
I

=. o

=-a
;i"-

.l :

jl

.:

-li

l{+

-l
I

{l +^ -.^llc
ll=
<rl
't
tot_.
ldlc
ai
':
;+i-Llt
iol^
lol
,\
,

l.li=i,
| )

rl
il

:i'.::

'1
?:
I
=-

<'1

:.rr

t.

=:

\l

pl
!;i

;^:

-l | ="
:-:
I

"l
HL-li
I

el
lpi tE {:
t----:--i
=:
lsl
l:^l
6t,ii-

tl

=-'
i '=
) !
^l
.-L
I
\ :'

Ill

i.

P+
i!oN
r

^l

..!t)

t-i*
;^--*,1
I

".t/,--.v

.\

= ..--N
=

'i

I!-

irl

l- -l
II

r'l
ll

iH',I

$ I
': I

,l

l!',]. '
'-l
I

ll

{ r ..t

.i

-1,-,,^-)t-

!l
:'f

l/I ^er,),, r

tli

irl

i:rr,'

it::-.--,----l

Iul

l!l

('

ol

rot

rl rrlrtitl,'

1)'i'ilf,i

l.

5! l-- -- ^#
r, i

l!

'b,

l.ir:
l-

-i!:

-ipi:t*r
1

s+ l4^ La
i I'

lJ

r-irl

H+
ol

i^ ----l

lilczri, irr
u:r

1,._

l.-

ir<

p+,*:
l:t
irl
-^llol P
I

:i, :r

tlj

l"a
+:l

'

Eil'.
ol

bl

r__=-*-_i

*
s

i-l
tcl a
(\I
\
Q+ ,1

Sr. ,i r..,'l t,i a',i 1,,,,,,r',i

)i i,, : ,-,''r1 S(l olllitlr

q-l<
atl!
pt
ll=
Ii

l:l
lol

.: tri:rlltt('1irri, ltli' t:i'.'tlirrlrri.

I
-_.

l!

,lE
ll-

Aceastir, r"a,loale, caro corrs{ilnie o (r()nstintr"r, rnrircr.szlli, dr, <; 11lr,r,e

importanl,ii in fizicri, a tosl plevilzutii l,eolr'l ic rlc J. ('. -\rll-rrvcil.
Pornind de ltl coirrcidentl vilezt'i uttrk'i clecilornllgrrctice si lr, vitczei
iumiirii (in vitl). llaxwell il rrrr1itipa,1, t-ristcrrl:r laili:iiiei cltrclr.onrtgnetice si rt, suget'at, cii, lntnirut este tle ltaturri fizit.l-l eloclr.otlrll,gtii,t,ig1i*.
o si,1 c_onstil,uie douii, purrt'{t'succt,sive lrt,tlrr.,irptir tle J}}.ol)ll,galcinga.ql'lslru-D)Tintittfrrzir,. lilusintseput'llcltriirtr-o (lirrttltl:i
)., rrumitir, Iungime tle unr.ld, I)(f (,ii]'e per'1 urlrrrtirr () l)llr.ctrrgr' irrt}'-sir
intclval dc tirnp ?, irr cazul in crrt osr.ilirlilr l;er.rru.lrii totrc r,{il l,r;rrsi,
tlcral ii pt'r'iod ir:ii. Ihistr:i, r'elrr t i j k' * *

238

propriu'tr-tiilc lliir-Ld prrrf irrl (-',ol!L!ltrt'. l,,irt'i. ilil <tifet'itt'. O pr'o1ll'i:.t:r,tr: t.(Jriltttlli tutttrrlt' t]ste
vi',.-: i. ri,. l)t rll):te:tl'r'. irr.,.r':rsi
ilr.Iii'r. iilr irt,otli rr lltLl.
vr.i,,z.tt nrrrlr.l0t' r.Ltct,t'0trlitgl[r'iil'' ,,i,'ilti"i rle ]Ilrri-tll) r'stt'
ttilt'il.,, li l)t'ilt t.ortsl:rtrtck' t'lt'r,-

.r3

l= =!
i

=
Li

:-

239

L,

tr-r,1

rrillr t'lt't'1 r''rrrrrgrr.l it.ii,

pur.liitoar.c

tle c'c'git,. Jirre'gia

.t,<tt'
ii rlr'\'{)ir.rir irr
1rl.rrsi1,,i,,,,',i"'.n.rgie)
estc tlatii, rlt,r,ela,1 ia, 'rri_
'iri

tt'

l-{.,,nr,,

. -Lr,,).

(7.6)

7.8. Glrid de undi. Cavitate rr,zonantii

in lig'nril 7.11. ir,. cst(' r'r'1irezcrrtn,1, un lurr cirfurtrr.ir.. irrpilrtea
^
slingir'
-qo aI'lij, rl sulsii, sor,or.iil

tin'' rr'sulret

rrrr

irr {igulti, ?.14, ll t's1c tlcst'ttrtt:."t, tt ttlicltluttriii. (fig'. i.13) itr tleiihs1r't'ir, ci 1l'itt1r'-o crtrttlrt<'tit, rtrt'laiicl-r, goalir,. ctl st:c1,iune dreptuttgltirtlrfii. care o qiiidcaz:i. Sirrt, figur:a.te sinrbolic liniile do cirrrp elcctlic
si ruirgnr,rt.ic. 'llubul sari contlueta, sirrt rrutnite gltiduri de undri,. Cttt:.'
tluctolii sint, ghicluri de untlii.
f,irnil,intl plin cloi pcret,i 1;ransr.-etsali o parte tlin ghitlul de utltl"L
ircrrsticil, sa,u elcctroill,a,gneticil se obline o ca,vitate in carc l't'tr(Li' -cr'
.stu{ion.Q,rizctr:ri. AceastC inselutr,nit cit,

triri

de exerrrplu un cliflzr_rr; cnr,iirritc,,,no_

o rr'urrritli frecvent.i .,. Lrnda;;
ii."il-^tin rnr,,riirrr

Diforor

untlt progresir-:i sc t,r'ansfollrtl

irrtr''rI unclI sta,fionlu'ri, Icri:iticit, sau elcc1 ro I n :Lgne1.i c il. .\specrtul u t t cl ei s hti ot tr,l'r-'
lLcrusricc e,ctrr sirLilar r:elni tlirr tullurile
sonolc 1fig. J.6:3, vol. I). in ligur:a, ?.1.i.r
(rste letl?rt aspei:tul trrttti rtndc statiot}i.r,rt
t,Iectr onurgnclice inl I'- o cilritlte. l,unEirucrr, cavitii,tii (l) estc ntt tutrll-iplu ilti'eg
lrl utrei junlit,l i,ti rlc i utrgitritl tlc nrirl:"r,
i ),"i:)
t

)
tt :

\r,

.). (;.;)

l, :. ii.

,__-*i

Sc :llirtit cir, lrttrgirrrert (lr. ill](iil, ic il ll]ltl(li

st:r,{ionarizitte in ca1-itiltriL. Il lt'zonitn{ii,
este rlrtti, tle t'clatir

Qol

-1iI
I

_L

/-:---\/-_=-)+r-l*
t
lr-ll

_Jl--l

qP91?
ti"+$
ff"ft
;tEtt
it ]|
tt it

)l

it_*-ll

lL--*JJ
\.+

lt=---Jt

s{ee
it

-.J

rl

)."

ig.'r.1tr. a) L'n<ia ucusticir, surl lornra uuui succos.iurri tlc lugirrrri

rro
presi.*'c rrrai ri<iicali_suu nrai scrzuti, caro s0 croprlaseazli ghia,,f,i,i"ir,rr.
b) tlicrounda so clt:pi'.soazir spro droapta. r_;"iit'.,,r"irri.ri.l;;r;;;*';""r,"d
sint inch;so' iar ccrlo rlc ci'rpului clcctricnu.ce""ur.lur""'pu""ii,"rial
lept..l ci'ecto*rlZ. esL. sprc cititor, iar col cu c.rciulito,
ci E are
srns.r sprc ioaio' (-oncl,cta este drcpt.rrghiula.:r iri-r.u,iiu".,
riclirirensiunilc arI ta tc.
"""
I:

g:rz's tlin i.rib. ,lcr.sta inseantrlir, cfil, intr.eagrr co-l,figula1.,ic

se rieplzr,_
cu o vitezr egarii c' a frlonr,uluiii" li"ari. Tubur
este un ghicl pcntru unda sonorX emisii, de alifuzoi,.

tttrtle

7,

cste Jtrrtgitrtcr

tttta ctt unclJ ulu('lroltlngn(jlici str'lionerizalit 1lr;. lrt rrntltcle silli'llii

s-nu {igutat. fttntl:tttrol.rt:rlelc' I-rtttgirnca cic unclii in oaYitalo osto l

tli'ttlttiri itr tltrrt'lr, eravit[,!,ii

t1e lii,girne o

'

"

(tig' i' 14')'

,\plicalie. ,lnitnl. Liu fi| priritr li cottslclotirL tlrept circuit oscilllnL cit paranrotrii :rerronccntra!i : caprc;tatr si iucluctanl.a silli (istribuitc do-a lungul intreguiui lir. cu toal.tr
rc.cstoa el aro 9lrccr-onlir propric. 1rirul for.nierzi un dipol olcctlic. Oscila!.iilo cloctrorllu{lloticctr11t.tsntisopriilcondilctorilnfir (anteni)dot.ernrinirsla[iouarizaroa ttnoi undod:rcrl
rc r.cspcctii rttal.il (7.?). Iisto u:r crz cle rezonrnfir, oscilafiilo stn!ittn:rlizrrt.c tioLernrin:i
lrclLurbalia cioctromag;tcticit pc r:el* :l1ilQna o tltlriLo.

sitrtrnai scurtc''
Iixemplu.:\ul(jllclodoforii-rilurfiur.c)acolcilLopoacoorgifrocvonlit
Intl rLtlolirr, {olosinri (7.7) se oblino ptlnLm cclc cloui cazuri, il'.

rleciL anttneler r.rbir;lr.riLo.

flccvctr [l itrr'tclit rn enllt]:'i.

seazir, spre rl_roapt',

24A

:l;i=:+It (;;)

l'ir. ;.1J. L) c rvi'.illc rczoltuttti ct'

*rr"Ja ,tt*""tti,'rL stlrlionrrli 1rr) si

lle,:t.i '
16 - c. lft?

,.r
,

i:1 'l'

-l

lrnctal-

)trnctai
;

ometal 7'

, 24X

.1ri,t:itrri

ii.-

tf..

l
|

rlt telrrriltr-r, prin leorrltren, circuitului l'r'ii;'trl, stnli,lrtaItzarca' ritittlal

Ir rist.ila,l,iilui. r,:rr.,' !ntel'eseazi,. Stltertt:r ltltir' ll rllllli rectrpt'or.r.'sii.' tlatli
i1 ligrri,ri i. 15. (lsril:r,!iile, de inulli lrer,irrrii rlr.ri,i,rttlu'izate sirrt anlpli-

;,;

'netqt

[) ro-i:
'1"1

(
*-_li
,,

^ t,t.f
r -tJ

;-- "

C;C

r,
Il
y

ficlte ri tipoi tlt:teltli'te (rcrlrt'sate"r"

-'ln, L. nt

,,,r,il,

t',,,

it
lv'

Al

llii

irig. 7.11i. r\ttlcnr. I)iltr'lrri .1 /'icq':il il 1'

lli lralitinl st:r!io:ir:trzr'r o rr;rtl:'i <lo poli'n,
iili t'.Lt vilntru il .,*, sirro<i irr /,slpr rlrrri,ii
tlqcrrirrrt r;u riu,irrl irr -l;si lr^lllrri itt ,',

\l
'l

r;;;J
hf- Y.|*"'',"

it

r,.l

dc

14icaafo.

()tr;i.nrlii),: rltll tr'1rrr zt:lllltttr 1;rili gr:rfilt

7.1ll. lRlrrlior:onr uniea

'[]t'ill
q'i,1:li,f

{!

ltlcst ttiltnett _se ittlr"lege

i.rtti,i{tlr'f

iCe

"

f'-'.*,
teirtric:1,

rio 0rlrnttrLio)tr,r,

LirrdiorrrltrtLrniClttiiltr uorrtpoi tlr,

tlrrrii,

l1.i iL tturl()
riotillx)n(,nt(]

rrnirirr si rrttl iorecap!ia,.

rr,) Ii,tdi'tett,i;ti6. -\cc:.lslii t:rrrrlrrorrt:rrt.)i irrrplieii cit;t.llr, (,1)r,l,irtii
{':t,i,r ..ir'li. i}rislrtlt irr sciruitir, tttoc itiu. i.f l;.
j.,r oscilr{,ille r1e iilallii, frccvcnhii, intrcl,irrrLte,
gener,lrtt. ti.
.ln,'rtrr:ibri,ti' i.,) {{ ;.{) si arnlrrifica,tc rrc irn u,m,pi,tf,icatlr'iir.- i'iraLt,,i *rr
.l.rt,t,_
'r't'vtiii. r 111''). so sirplirl)Lrilo intr'-urr. diiptizil,iy specirl
1,rrir,i.i
I;r,f li' ;;i rlrrrplitutlirrt,, :rirri) rl osr.illll it, ,lc fr.ircr-cntli
gt,1er,r1 li
,]': :t:: ''i,inrrrj'orr si :rrrilrlil'ir:ulr'i, rlr. utr anpli.l it,rlt,t.,ti,,,,,,1;nir,,,.,.,',,'1',",
"'rr,ii,,,
1,[,Il']. {)'cilrtliit rtsliel rizrrdrr.lnlri csr-e trimli;r, in linlenli. l)Lr,i, oscixrli irr, ai'r iii:ilt,:i i'r'r'tr-t'rrti-r, r's1a urr supor,[ (.purtdtor) p., ,,,,,".i,ru
r,,1,.,.,1,ur,,,
irrf:ll'*l;r1,iir clrnr consrri iri oscilatirr, rlcr'ilurlio trilvon*.
it) li,uliorccepli'a. Urtttrl_ electrorrrt.gneticii pnrtrib6arg r116rirrlatri
1r;si,B 1:;i,ir{rl1,il rkr rr,nter,rri. {)scilrr,tiile electrorrrag.net,ict rrrce'!irina.te
t'rt,l,i,t

24:2

.l
ii

t,i
I

!
l

Anf

:---

:tf tcc:ta
'ina t tll

t"__-_-l
Cettcter
i

I*1'":::.,!--i

..:::
'ii'. I lrr. )irLu;il.L Liuc ' iti{jir1(tl'liliil

{'(r}irill!it'irii;it

Iirtiil.t r{: iiir

J'a

;l.i ri

!ftrt'ii,

-e1

7.10. llndioloe:rtie
I'r'in lacliolocttic se in1;elege localizilr,ea iu spatiu a unui otriecl,
ri.iutoml rindelor electronr,alir.ti..'-r,o"rtlrareil in- rtii.""1i" se facg
Prirr pozitin, anlenei (nobili in.azinut si in lniil1ir"";.-nilt"rprirrarea
tlislrrrrl ei se
prin rnr,surarea tlrnpului rle ,irlom-rJ'tl.enutui cle
^flce
, ,]i19, rntle{inute de r_[ur:r,tii sc'r,tl) clc l'
:::]:. r'cuectii, si inapoi la antenir,. r\nte':. e'ril Lto' pinir h obiect,
c,riie sein'a,r'1 si estJ
'.]]iill_j_",r:r, l urornrt pe ree.pr ir' prirni
('olrllltir
rrrl st'rnnllrrI drrl,:i t inrprrI i. ui=_
tn,nti'r, d este clatri tle expresia it z, , fiind r-itcz'r, liaelori
I)is1,p1ta,
;i 'nghiurile tle ,,zinruf si inir,rl,inie sirt rleterminrtc
ecrrt nul aparatului.
"..dil;';;
'cu.

8"
OPTiC,A.
tl.l. Stlr.e dc lttmitti-t"
Lliruinir cste legillir,, in inlelesul restrins al ouvintuitti, tle stllza'i,ilt {rrrr.gst}rlrizilt,ottrc, tit'tc1nina,iir, t1C impresiotrarea rctinei. '\vind
.ii'-,,r,,p1iiL.r,ti fizicr'specifice lega,te c1c limitelc t.Lc lirccr-en1,it cttlt'
it,,,',.,.,irirr,i lrrr,r,i,.,r rlin rlorneniul vizitril ll spectlului (4'lOlal{z{v{
< s .lOtH"l" htrnintr csle tlin punctul tlL'l-eile re fizic gelrer:rl o rirrlilf ie
r,:l

cc

iro milgtretic:i.

Orice ii*l,"tr,. fizir: r-rrlpabil si ernitir, o rarlia!,ie eleclronragncticit,

dili irceastii bltnt.lit

r.tt'

Ir&vt'n{,ii este o

surs(rt de lu,rninii'

se qtic, ir-gzi $ 9.ti1 cri un oscilatot' cu:r,ntic, t,lll"ll []r {i un :ilorrt

litoicCulir, 1-toit1.rr ajurLgc intr'-o St,:Ire enelgtltiCS, SuperiOar'lu prin
",r,u t.,
alr,rorbtiir unei rinutrritt'- culr,ntc de <.rnetgie (pt'o.ces..de. ercitare). I)r:zc:tci.trtrea sisten"t,r.rlt,i si" irLcF <'u etnil.t'rel de racliltii oleCtrom.agnctic:e
.ri r'cvrlnil'e:L sisternuliri 1lr un trivtll cncrgctic inferior'.
' Su.rse de h-Lnlinl, {,l1ltl ill' fi Soil,rele, un llec cu'incandcscen!,ii, ttn
tub <le tlesCi,rtta,rt'sint,tlc.i,tuite t.linlr-un fotrte 1n',]Ie tlttrlr[,r tle sursc
cuatitice gr,rg eiUit necoolrlotrat, L:r, inlimplare si Crt fl'tlct-enttc foarfe
rliferite, tlintre cale trnelc tlin tlornetriul vizibil. Ceea ce ller.copem
dezc'xci,,rt,-, o.i t'eznlta,1, al cotnpunerii
'surscle in timp al efectelor 1,ut,trl'or
tl
irnun-iitii
alclituiesc
cat'e
ci-ranl'ictt
lii
t,i,l.ilor pr.orenitt' clt
sursir, cle lurninii.
'loa1|e
I)aci, u.n a,nurlit corp este lurninos sall nur aceasta depintle
rnult de condiliiie in cire se afl5, qi r1e substzr,n{a dirr care este alciituit. schirnbind. condibiile, se poate face ca o substanlii sii cmiti, .qau
nu sit nu. eutiti, lumini,.
Ilxemple, a) o bucat.i do fior inc{lzitri la tonporaturi din co ln ce ntai nlrro devino
incandcsconti iitcopind cu culoaroa rogu lnchis, trocind prin galbon 9i tcrrninind c:u alb

.strllucitor.

s (luvlntul lumini provino din Iaiinescul lumon, caro aro

214

acooaqi scmnificalie.

b) l'rrtirrrlclt' tltr
'::rthon i'c:ilzile in.rod diferi,i. rior,iri i'clrntrcscerrtc i:r reg-irr.irt.
ir'u;trli'lrri"rc r"cltlcrtrlinittd('riloi)rdil"f.l.f"ii'.l,.
jrr:.,irislrrri I.i{rrlbunlrrr,.
:;i' rr,s,1,1r,, .r":.i,irr:,: iorrrirrri in principtilia,r,,ui',,"ru,,,i,1(,:;
1; 1,;.1.1;_
iil fl:l():-irii.
ut',,i',1"0,-:i..,i,r;';;';:; <Jerir.:i cti. ,;ontlifiite jr)
'j.'i,,t'r;;;,u".,",
J,,,,.i'.li.l,i
c1rI,e lo arJi
unui
bcc
cltt htttct;tr'r cr'1ri'<ir, do inrcr!:-;rrxr.u
."0,'-il :il:lli:;l"t:'j':lf:*I'
crrroriiui.l

.,"
7-*
,, .v

$i tl'l)sorllLl' trll'tilra
privii'-c
ou
ipotezc
facir,
se
sri
ti|..r, lrrrnirr;.i:r, fofb necesar
c:l'rorft
Lraza
rnodelc
propuso
ciberri.t,
fost
Au
1;tr
lrttlitlii.
iiri,.,,i, ,,-lri,',stei
s-* iir,tt.rcilt si-r, lo con-ql,ruiaScir, motivai'ii compleLe cu itrir-ire llr t'orrl'e

l"ltr,u

il, sc cxpLica fenomenole tle crnit'erel proprlg'iile

lstrr vill;e.
ol
t)1, l,.rr$,-[e
'cloLtX,
'

rnodelc, aplrute in f izicir, u,pro-ritrrit,tiv collot)111ilii XVII-lca) 1. rnod,elul-coTptLs{ttt'l'nr rrrl trll aild'ul{ttoriu''
i:.,,;,,,i,.'rpir* ,1,, la, incepul c.i rlrnSele.rnodele rlrr rtv,luitt tnct.tl ii'L
:rr:r.r"iri ir|t'tli:zrilii lra,trrrii ,,)caryus|u'li.ior)t5i ?r' un(l(llor'
iirrijili,r,c,r cr.rlll,iuirii li'celir tlouii ipote2g pinit la' ri:ltliiltl ttoriilor

''-

lr"tay,
deL

\tum,nt

S.3. Nmlttra luminii

44 1s

it,ir,

lr,rql,, ,,,,"u1ui

111'r

rl,,a fosl lir,0ntii priu

iucetotrreru flocrirui tnodr:i r1l'l"t

erplica

];e9-

I rl rninii'
,',,i',,' ,,r,,.,t-<t'lt 1:g'Lt,ti t1c crnisilt, propil,girre?r' ;i lrllstlrltlti:r
(l{-'ierminlxt
[r,
if,r,,l'.,,:11 irfoa ltzrilt,,r,Lt,lor l,ecireiiCe OLr expelillrenlrtl

i-ic':

't

i ;lr i i :'itli;tii:l ,.llli.si\.tn t.r-r:rl* riirot:l.iiJ*

rlc:,<:lri<i'r.rr ll srlr.cl.uriz, il' lirr, (,rcill
ir,;,i,, 1!;1,1;,g111t1 I: cero ihrrlirro:,iztj o
lllrl(j rlirr cctllrrtrl J:,.
-i.,,t I .,.,rtt;rlr:r,r:r jrislir.:uilrJui
c<,nic r:si.c ;;;;i;;,;i;; rle unghiu.t srilirl
!J. j.r:rr,r !) ,r ri. iir r rr
tltisct'isti o lrzir rlc lurtil];i.

{}",i:'' " j,rl}ril'r':t l'ilcir,t'ui ttt'rtit'1.

'r''
.r .rlrrl. ;itrtliul lr,0t,ual 4,1 a00$t,or tlouit, rrlOtleill est,tl \)\[,]'ciII rlo ititle(ielo
i)it,i..r i rltt r.l irri!,irr1, notiunilc cu u[r,r'o optllei.lzli :lrll;ttaltllt'n1{]
(txi$l]{'tli,i}
p{'
si
experilnetttal
l,coret,icr
Jotoit;;;,.;, ,u'r.ii liirrrI b;tzntt:
ri i/.r; .ri i\, It,il,l(tLor c[elirotn$q)Lc!ittr:.
,W,r,tCLtt,l, rtrLi[,u,!atrtritt corlsitlt,ri, Ci]t, lurnina este o un{lti clectLror1,r,.-lri,:tii,ir, plsis,i, prilrll'-ullul tlinire procestie descriso liu pftr{l'gl'll{tll
:r,tt
''" f,,tv'i. lt*.
i,u,,i,,,lit; llt{rpr.i{}t,?tt,tiudea, (lirsellza,l,iatlciurilirll-1,ost,(l,li-}rqitiiiorclusiv r{i,,,,rrrtll6rrr'irtrl trliclri(L-l a undoi, nc Yotn tuteri itL ctrlc co tlrlrl('llzi"l'
pe (lil'eCll.t!yiL.)!i 1;r vet1f,{)rlLl itrteLrsitit,te 2I, Cilnpului eleCt'riC' d ,\liril:r,r',
li
vil
untlci
eorr't'firl'
?-12)
(tiu.
{,i:r' r{,' }1i'r)i)ii,;{:r,I'tr
.

il:

Lrn

si,r

i,]"'li'r,g:,, lrrtni Lroils;i, l,rilnsporb:t,1,:i de

qlrltt;rti rii ii rlt' i',ttet'gitr

. (, _- +)
undii

(s.2)

Csi,e iLlr1,:i (l(l cIi)lctii:1,

Inetliei

a"r: =t-uo1r1z
ir:1rr1r, lrrc(lia t,tertlua,tii de-il lungul unei perioa(le, i1 0{plt'iici -If,j sin2

,u['
,"\

.'-\'l),'rttt't'r'r' /i,,-irri ,o(, - *) -Iu;l-1

.j""1
,)
;)r'i',,(,r\.'{
\

+ "\ so vedt'u si \

l)i'
-t'rrr "'|(t
c)l
\

{.}.{1.

247

S.i|. Stflsurlri l'otoitl{'lri{:{'

ili

,',

.,
:

1..',,.

Sr,oli.cI'rii

l.lrrcrlgi:r enlisi1 si 1l'irrtita, (1('() sril)r'itlrt1ii llorrtt'l'i t'x1tlilrLii1i,. ili

neroi1,..iclirrir't. l)l'ilr lili,l'iltli 1!([('(]\'il1('. l]I'istll'ill('lil Itt,rri
oltii:ctiV Cu 1-lp:11'ltLt'. lJitl ilr1tttti1,, til si itL itt'ustit'lj. n'sit'itt'.1'ol'1 ,rlltll
dcscrierca bio.iizirti. s(n.:()rialii, a ('foctelol tlt'1t't'ttLitrrtl('. s(' itllt'ollttl

rlt,ti t.ii tttt,t,r;i,i ;tit,tiii l

fLrLLctie r1e

tl_i ra.ct. ptttpot'!ionu,lti ,r:

lttitt'u.ru[ .rttttytlirtrd.ittii iittr iisiiitf ii titrt],
,leclric. 1)r'ilt}rr rr- rlcscritr irlul.illrliv
r:irer.giir, 1)('(.rr.c o trlirr,s;le1l;.r
r:r:rci('ul tlr, hnrrirrii rri ulrilliteiL rlr'lirrrrr
1lr;irr1r,i,,:rric riirl.i ,r, slili::r

i'itr

xnl

('lt{'r.g('t

i(i

{l)

iii optic[ o sc.r'ic rie rnir,rirni cilrc llcrtttit' t'r'lrlizrtrtil rl('('"1 tti rlr'zirlt
rlrit luiid itr t'uttsitlet'lr{.io ulr obst't'r-itltl' ttrlt'trutl'r'.
B.ll.1. Fhxui ltlminos ((l)) cstc o ttriirine lrio[izicr"t pt'i tt t'.Lt'r'st: t'\ ir'
lur:rizri tLin 1l-Lirt1,ui rle vt:tlelc :.ti scuzeJ'iei Iutrlitroa.stl-clct'1.trl 1lc t'irlt'
'il::,r,e flurut r'ltergcl ic. itt ccltt {rc ulllle.itzi"l, sc r:L cxpli('il lllo(} ttl ('illll
.ir' i';r cre aceastir, ('\-tltlil,f{r.
i)li,ci-l sr: iILlrilrcrrziL llll c('r'inI cu llll firs(ri('ll1 rii'itttlLiliii. l)l'{r\'('lril
.r1i.:1ir- iln pr.oieclor' ti cri,trri sttr"sii ctnilc uIl fitt\ dt' t'ttt't'gir' ltttttitroltsii.
rlit,ii,bil, ie corrstal.'i cir, sc.trza,t.ilr lttntirtoas:i, rlt'pitrtlt'tlt'tii.;"lt'irrtr':) :i('t'trri fi1x. t'1 fiincl rrrai puitlrtiti'u riltcrt flttrttl r'slt' ltr.iti Il\ili't' 'i ii:\ ('l '.
ll:rI rifpt'litlclil;l ltll it1'4.' {'liiilcl et' iii' 1ll'lr1t0r!'i()trlrlillttt'.
:tt' ilrLirtinerlzjr iii.r':lt'r' tlirr <'t'li, ttr;ttti, t'irl:.1itili lilitttllrlt' {lir:. S.'l'
<:ii iirs(,iCtlit tli, ittt;r.itti lri(liil)i'i'olll Lrit'r' tlil't'r'i1t'. pt'olt'ttilt' ilc llt rlrrtl;,
.*i

(l),'j'

\nii

){i' trirsct'r;-r,. r,,rl'r'litrrl lr,lr, :rl'ir.irLrr1t,. ..:i, it, , xt, riir,r.,.t

ttti.truttr I,i ttt ltLiltrtli ni i. tticr.li i.
Srr 11i.1s,1'1'y."'. rlc ltsetrit'nr'il. (.i, l]urttl (,ii(,t.g.(,li(, t,<lt tsltt,ii[:rJlii.
rl
SI. irr urrti.
itr Pl'tlt't,sttl tit' 1ti u1r:rgrLtr.: itrir'-rrrr rrn'tlirt irrrtlrr, irittr,irc,i,iorrt,;t;:r'r

r-'it iltrrtt'r'iii, si sc r'ollt'r.1li. ro r.elr':rr.tll,, irrit,i.lr.r,r,lrzl-r.

:ri tlil'r.lrt tr_-t,, so l)iil;l_
t'itt't,,zit,, t:strr ltitsrtrllilii.
in tt':t1.ur.cil l(1(,i.lot. l)tocesc sr, \.ii r,(,(1llr.tr, ltr r.<,zujlttelc olltitlill,
itr sltttlitrl rntrlr.lor. liLo(,iriti(,e Lr-rrl. .l . J. j), (icoiti,(,{:(, il.liil{rgiA (rr}}rn_
"S
t rr,1ul i, llr rist,ilirl iiic elt'<.1l.ot)lrrgn(,1 ir.t,
se lrl jutir, ,i llr r.trzrrl ulttir,lor
i'iet'trrrrti.:tqtrclit'r. si 1rr'itr lr('(':rs1i[ {r, r)(}:lt('(.\1.r.:il)(}]:i lri;,,rtttlisrrtutr .i11 irili l. t'r'i<ltlI1. l(.lir,plir.rl ir-l si.i Listifi.irrrhr-l in fii'crrle {,rr:1.
llorlehrl cori)lr\cnhr r.orrsirk.r,l"r rri:r, lunrirr:r, r'ste irn iir.,: ila,.j tsi,,trii.
llitzelt' ('\i)('t'illr()lllitltt si cs('tiiii, ritri<ir'lriltti ,,,,t,Lrtrrc,rrl,rrl.i (fl.;tgrrit,J i-,rr,
r:rlttslilni olrirlr'itrl S.i I. Optirrrr, r;r,iir.ilirtolit' ti ,.nr,rruscr.iilirl1 riirii
's

.it-.t, rll'rrrrrrliic gcrlr'r.ic rt1ttii:rt,l'i.:ii.ti...

1)[P:i, ('lilii s(' t lt rillst'l't', itr r'ulsti! rlisr.nti.r.ii t,.i.iur rlotrr-l rilurlrr]r,.
,'\it{1::! 1lo::iiiilitlrtcl i}lii,r,1.rr.c1_i'r,r,ii l'ii,ri,,lri
i}r,i}(.{,s li,tit, ttirr p,r,rt;trri,i,,
','r'{lr'r't' rrl t.olici orrrluliltolii t,il :.i lrl. 1r,llic,i ii}i (}riii.(."
i:rr rrtoril'i. iil {riU(' ilittl['li {i;:it.:i lr ltti,rir..i iLLt i]r,r irl.iri}1.titn1.i-r,. r,.:r.(,
ti.,}tlt:l,irl t'rt.:i'i tit' lrr ttrittri,. ('t_rrrsjrit.r,irrt[ <:i, ]rurtinlr,
_<t: j.lr.oi).Lgir, ilr lil,ii,
rllt'tr:rl , r11i, i'()t't,1.:r.Iil:{ i t.llZ{.
Pt.ot.r,lrilr, ,lr. I:t. o .ttt.i:,. 1,,.'l,i*,,r, ,,,,
u;rle cr1)et'ilu(rritiliii bgile i'c'fL'rlci si lcillrr:tir.i. pe Jruzlr i::-u,or.il.
s(j {,o1
struiesto 01tlit:rr, geotttt:tri(rt.
.

A
/erc:.
\ -----T

\,

5rj,j.,J.2. (lirr:pLirilrr -l si 1j sirri 11, il:ittltir: t'tt 1;tstii:ll liltrt

culr:id Il;:oitlcL{ilttrlttr J" :i i'- i,ii,\'iiztllr)
I 't i l,tl\\ttIil(l
color:ll.o (1$rdo li- r{rspfcti\. ri)\tli.
lle rr:irirgi{1 rir(lijllliii (l)t si (i)., :itli- r {rtlt' !,tr;l71ll:lt
ltl:l'illoasitllt'ovuttillri ii'r 1: 'l i'\1t) rlt: ciltrr'' ori tttr:i
lirtottiioii rlt:til. r'Ll:i tl:lro i)fr"ill(l tltr l:t ,'i.

r55-'

nm

-- *-' *i"i

it, ,. i,,
,'.i tm'

/l

!
,'

i,

,Pz:

rl
=jr
cinit liccloa)i thi:tuli tic ciLrlgic r':rtlirrllii. Sl t'nttsfiuxurilc
drr etlr'r'gio liillt, lccle&1i. soltzrtliiL'ltuilittorrst
tiri,u cir,, tie;i
rliir:ri't. Ciil rrltri llutertlicrr, setrzl,.lir o tlL rlltlilriilt lct'tlc ttl lttllgiiiL'.'ir
r.it illrdii iL:'5itl tttlt, Ittltir- l)entt'lt {-riu'i'itcrrirsLi't, r'iLtlilt1,it st' lrt t'rt 1t':
l.rir.riccbolrlc citl'rj

'" ln cxpelicnl,e rir: iiiof izicll olrsr'rr':rtorul norrnll csttr subiecttrl ctlrt

fr'iI,.'1i()rr(ltzri tt

fcril,rr la o airulnitii pr0b.'i, ilt lol cu rn.rrDa nrajoritatr::r subicciilor stt'ituyi irr lloc0il:)i l)rul)ii.
tlr,rtrrrilesritunlits{t :uttntalii, i:-rrslbi,-'cl.iic:lioptJrirli.iltrilrrt.rlii sillI iri,r/r??r/;i.
.)10
-TO

1()

nlen (le corrlpiu'atie. Ou alte cuvinte, dacii, fluxul de enelgie llr,lliir,itt.ii

arittti io =..5;-r0 trnl este On^., iar !0.r. fluxul tle ('ll{'r'r-io r:rt;.,.i1l,i
cu lungirnea tle und5, ). care produce aceeaqi setizlri;ie in cazul erperinrenl,rtlui descris, atunei O.ro ( Or^. Pentru r,r, exptirll'.r, crr.!.1;tlr,trraccastli corrstn,tare experimentafi, se introd.uce laporlul dinlri' (',ro .""i
(D.7., cirrc st.: ntrme;te sensibilitute spectral,ci rt:Latitd a uc'lLittlui, i'i,

[ntensitatea luminoasl :r sursei de lumiuit punetitormil s

{1.:1,P.

EsLe rapo|bul tliul,rr:

fiuxul lurninos

Cur'}ia

tlin figura 8. il redX, varial,ia sensibiliti,lii sler'lr':rle itr lillrcl"it'

;i are semnificalia, factomlui (un trrirrri,r') r.''.r c?tlt:

trebuie irrnlul!il; fluxui encrgetic al unei lacliafii de lunginir: tir' rrirr.|i,

itrrt.tr,qit:ttc
)t
" 1 qllll :t1_
ii;;l';, 'ffii;i,";;;p;;"[;;l
iris. !l
. , _^*-s
sd, clea p1';;;;:;;":.*i,,
.l.t'i
EF-- -+ --ql
I

\\ iI //
\?
tji

#Jlli
ll lll

ll

li1

ll
'
d.e o candell.
inbeusitrrtca
il lliil ,
lrri*rrsitat,olL luminoa,sl estc cro
lHilt ++--lL,ls-*
lrnirn, nirritne
\ '.-i I
i'iilrl+"l:r, r.st.e ('rra de-a prutru unilrilt
ll'----"i'
1t.r rt,lqtrcntflId a Sistemu,Iui [nta'n'a.'.iun.ql - l!in relirt i:r,- (R..i) culrlsa.iLd ,,,o. g.{. I,.r-:rl'nrrl rlc i.t'rrsi[rrtr: trrrrrirrorrsri
oanrtuhr :
llr: I, t'i'zrtill't, llrtrtrl iD, cl nlit,rinlt'
l;"-ii'i''?';l,j.';;:'" f: t:;;"1;]];.,i::"iil",Tl5l'i"1;
(le
ril:r,lir, iirie

.funrla.mentald,irrt ll i$n al

lt,
600

550

Fit!. [j.li. (ilnr, pl :j.r lJ din I'ig. [i.i]. osto ilunrirtalir cu utt llrr-r tfi,7. dt: unur{ir: }ittlii,t:tit (:(1 itlli.
qirro rlo unrl:i i, l)r)nLnr il ttlrtintr rtccr:tsi scnzal.it: dtr lunrirr.t estu rc(ldsrll tr:r I;jlr;:, l, srl iii.
ih:trrirntlicirunf.iux{De)o tlrcnergit:r'lrrli:irrtirtlehrnginrorlorrrrrirlT,,cr::r'l rrr }.rlr , (r.i1 @"1

{ i. << 0,T00 prn pentni a oir,t,ine f luxrrl cr}rl'g{\lirr ;rl r:rililrtiei tlo iurrgitritr dc urtd'i Io:550 IIm cu,re sii <ielr N.c('('irsi st'ir;ri't,jrr r.n
(0,.100 u.trl

llt'i1rla,.

Oir rt,jutorul sl'rrsibiiitir,!,ii spectralc relative se pottc tlelii-,j ruir'i

bio{izirrii flur hirniuos Qr^ plirr relalia

nrr-'a,

1{

t/^Oc^

deriva't'jt'

'[t -

I*

.f(].

li')

I{adia!ii ii) c.trii 1)rovioc

l'- srrltrafa!a corpuhli
pe priora i'rrrrl' i i'r:tr"lirijai-r
JicPrl:'ti
"t':tu
(l.cpt
rtrattor dc conrpa-'pre fotoinctru uode toloseste
ratie penlru alte radialii care trilbuie mii:itrrute' Plat,na este mentinuth la tempdattua de topire cu ajltto^rr unui cuptor 6

iitul l,u,wt,itttttt (hn) ca tlnibete flgf i.ra[ii Ltrr ..= t]rl. st..
{)lc,i, r-r sut'si't, puncl,ifornrir, c1e o c:lndelf-este.aqe-za'tii' in r:eiLt'rnl
iltr,.:i slrl',t tlc t'az:i,'tlgilli cu 1 rn, Unitatea de rlrie d0 piJ snprilfa'ijlr
irrtul'ict,r"i, cs1,e ilutrrirr,r,tii, rle uu tiLtx egal cu (fig' 8'ii)
(Do

(,!. I )

ltrlde corist:lntfl, l!: este nurnil,va eclt,it:ulent J'riotrtt.lric rr1 rnd,rrr'.ici

rlepiridc rlc unil,irlile de rnfsurri.
250

i','nlrri

r,ilirf;i Lr, t,ernpcla,l,ur:r, de solidifip"

*..''-'-,;;;;';
..,.Ull/ r-{ l,rrii"ii;l
---" direclie
r-- o
t,r(l!.I\.

-l-y--

pfin fluxul hirrlinos l,otuiii

fundamentalti deoarece
c;
aleasd'
fost
rrrinl;l rlintre accsteil m5,rimi a

60
rtor-

i\
/\r
/'i

O^

(E.5)

DeSi intcnsitatea luminoasii, se definepte

",,*,
( x L%). *l
rruli,rirrrilor
:Unitalerr folonretrice luminoasi, fl
Unita,lerr t1e inf,t'trsita,te
'il
,.',;l,r: t,att,lelo (utl). O suprafaf[,tlin
1(,r'iitl[ nr^gl'tl ctt lrria de - L c',t',

'y

7,

qi

CI

de lnngiuiea r.le und:i

1M sffi

in unghiul solid Q

o
r -, _.

(0.
- eA.

--

ernis

5i trtYt,riln'r:t ao*st.ui unghi

t^:--o;

1/

<D

* ltr r:o:rrlilii rrorrnrlc

i,i
l'.:

; i,,i.')

:1cd.1sr: t |m.

do pi'ositttle. Ieinpcr.lt.ura de topire (solictiiiorr': a

irlrtlitroi

esltr

251

--_'_=-\\

Ulrii'gr'trI i:r, sttltrlrl'ir,l,il l)(' ('ill'(r eittkr

tnin((re (/t) ('sto rleci tlt'litritr"r, pritt

l:it.

Supltrla|a slcroi csto ilurlo 6 :t,i.ir. )*1rr;l I cl.0l0 (rorospltII7.ii Ioill0 lrt.t,jtr iriSi
ttlt3hi solitl ltliritosc lrcrrllt.i i;,rr
Itillrittor. I)rrt.lt sttrsll (:\[t ,1.,i :n_

-l

. Nottil lllil'llitll(l tttrrrlil i'

t.: -,= -l' '

iJ.;-r.

i/?r

(s.?)

.l

tttitt,lli rlirt ct:trllrr

tt,rrs:i (:tr fltit nlli triirftr <rslr: llrrrrri,

lir rrrirr os j rrcitlcrrt 1to suprtr llr t :r iltr _
ini[:rt.il. l)o srrpr.:rllrllt tlo I nr: t>t e.

tl),'

Llnitrrtcl, ilrrrrrin:ilii estc lrrs?rZ (ir) :ir'-'ltll.''tttr" in tigul'L E.,! sttpt'rr,-l cstt,nni slrlb ilurninlll"t, tlesi1)tilllclt(.i x,gehsi flrrr ltrnri.-

f..r1u,t1e ilr.ic

irtcirli:ut rrri llrrx t-[c I htr,iariirrrli_

:lin'{,t r.\l{1 rlr, I Ir. I rr!rl,lrt;r.rrirr.:r:

t,slc !i llrrxul ptin strltr'.ri'rtir tli,:rr.ic

.i. irtsr'i ihntrirLrrt::t csL0 rrtiti il.ir,;i.
, I rr I 1.. : (:ir -(:it r
lrt.

lfig. l'i.(;. .\r:oJ:lsi lrlscicttl ittltlrct'1t1t:irzl'r supritfc!.o rtstzltLt: sttb rlttghiuli cliforito. .\r'iilo illttttittrtLtr
sirrt diftlrito. Ito:tl'ilt ttllti tttlt'tr ilrtIttittltto:t , :l

tr

trtlti tttit i,.

rr. O prr.so:rnir llrit.t:;lri o strr.s;-r putrcLilolrrrr,t rjo lurlinir lr iirri irrltlsit r jrrll
. lloI')xcrnpl
urnrlt'.1o. sulsr csto;ri:is:rtit la clisL:rnt.lr l: I rrr rlc ochirrl olrstrtr-:rloltrrrrj. (.r. rlrr>
Itttui.tros 1t:iI r'rrirrle pt'in pupila othiuirrj l, l)ilrrrrolr,trj rI lrl
llrpilti ,r.t* itu lj rr,r,,
l)in
(sir

rlLr

tli.{i)

su olrl.inu

so

contpllro:i cu lig. S.l, a}

7{t-

(li - l. !l,,= I _., _,- :t0

.1:

crl.

-1

'1(2

;.:i- l(i ; lnr

m):

I)rrrrirrtl 4ter. " 1 \\r. \'r. -- r, (1.- 1 jrrr-:rl.rrrrc:i prrrrni v:rlo:rrr:r c{)rul.il.}t(:i

\..11 {r'o}rrrio

si

srr

ilr vllloalelr /i : {i7ir lnri\\-.

lros cil, ;i Jo. Ihtlrliltill'cll, \'i\r'iftz;| itrr-cl's pr'ol){)r'1.,iol}itl

rj

,,,r1

l)1lc;i illLclls;t:lr-o:l tlllot'strrs(1 tru rlclrinrlt: rlc tlircclilr irr t.lrltr csIt ]ttirstttlrtrr.
'(flilrllr_(r\l() ttttili)ttI1(i. (l)(ilrlnt lt sr: rl:r ur;rri l;Lrc t:jasirr o ilrtonrilitIo cif trrrri rlril4rrrrrr
]iriloltttlrri str ttlitlrtitrsLtr). Lrinrpiio lolosito llcrrlnr ilrrniirrlitul llp:1.tir1r(,rrlrlcrr.
,rrr ,
s:ilrt.t'lulrinolsu crrprinsir irrtro cilot-:i ,,,,,,i|"l,, si lilr,rlr sllto.lil crrr.rrlt,lc:
'nl

JJcc crr lilaincrrt.

Ilrrc cll iil:rnl0n,!

l-r
ll

I
:
i

!'r

\\

:1.,

,.,r

,:;il (.,1

([L]

t;t

lo

l,oiri{' tcrir:

/'.u

'1,

tt

,t

(l)

rtl

(s.s)
rz

([)

titritrtl i('rlitrl rl,'

rlifcritc (iiis. <.ti).

(l) r'6s a
, :

St:

,,

lLri t()S C1. >ill1.

-10

"lr

('os

7"

1S.Sr.
I

[.,:-.t{l:7-.

iLtntirroas:i lt(r ir]):.r.t,{'() sltf}t'rrl'tl1i ltrrrrin;tiir, rlt,liirrrlt rlr tr,;..,r.i

tr.\tlllli lltrllitlos incident ll{,cil . llsle til,e,,t.sii sc rlgsr,r,itr rrlr'llr}
clllll este ilttrtrinllti o sup]'alilil lilli()l'tir]{l i'ln:ui Iurr;irro,r irir.irlrrli
lIL(]il f]

4;I
-l xt'z

inl,clggpt:t.ttr flc ;tr:elitsi fa,icir'ul-sitlt tlc In',"r,rillti

.1.r1] lrtr

{f.i}.1}. }lrrrnirrtl.eir

tlii.

T;ft ilc{rengi rlistlrrrlii, o srn'sir, luiri ilrtortsi't, t[ri, rl ilulnit]ill'o lll,:.ti intctrsl-t.
ItaCir, llnlinrl Clrdo pc Snpl'ilfill,lr' sLtlr llllb^hiul'i tlifelitt-t, ltUlltli lil'iile

ir..,t:l.tr

t'tt pi1t:ltril

strlsir,

,l i)il-

I ri{i0 lrrr
I-.rrrrpit I lrr or.tsr:t:rr Iir
lrt lt,
:rl(, c(i
i
I (il,{) lilr
()hsrrttttlin. I)irr listlr tle-lttrti sLrs sti
olr:,rrrvri si l:rlrlrrl ,.i srriu:r (,1r {l(,s(.i}cirj.{r
,.
tltlti L:lit:itrllii (la(:it ccll clasicit rttittt[ o irit.t:nsitlrlr: llu]linr]lsii nrrrlt srrpr:r'i,r,rri. rlr !ii. \tr}
J;r rrr,,,rrrsi
llill.ct't i,trilriIii rlt ll rol,clt. ritolir ltctrtt'rt r,:!i.{):ti j,t,lj(-rii lrr]irsit.tt:i tir.t,stlt,(lirfr,
ilrr niina l

tltt Irt

rriii

(i)

l,r{, \\'

disl.lrrrl.tri

(5..'i'i

I)tci'i, <rt:lc tl,ruii, sulstr Pr 1i P" ci-tl'e ilturrirloazii,\ltprilfe{ele -l ;'i 1l tlitr

l;g. S.? sill[, ils('zl]t,t: ]l ilisk:nl{-}l.r f,. l'cspt'Cti]' Ior all itttt'tt-qitl"-t1.ilt' I.
25:i

si 1, qi dau ilurniuii,r.i r:gllo,

()bse;.t:uIie. -\r]0sl- n)o(l rit: ir corrrp;rrlt inl.cnsititIoii titl ttllisrtt'rt1

llt-

rf

: lz '

lililo lunrirrortsti

ri

Acei-'stri sitruir,t"ic.este rr*'.lbi,

.fotontetru,,.,pilrat clr,r,e rniisoard,
'inte'*itateu l'rni'oasii a urreiintr-un
.cu',so. In fig'ra'g;i;";;";;;ie g, sii r_9,
aqezate h tlistanrei. r, qi r' il.rrrinea,rri ecilanete ;'ryie'"rir.,'
difuzeazit
.d.-.-

--

ft

orl illtollsilil'rt'']

i1'1Joll

trl.rl:;l'i;lttnt) llosibil tlilr I-ilJrltr1 l; rli \'{1ltrin iltrntrrrrircrrsilrlrl/rliri tttiottti tintltttri otI!rtri'ttit:
(1Olllpal:l
Cit u trlt'iiilizi' siltislriOii"'rrr I t'-:rrilru
riorO psiirol<rgic, pCntrt! t::1 ochiUl
l)oaL$

:lt,unci

_r2

51

1tl'ivi

ttil

v citnpttrile lnttli trrt e'

5uccr.rsi

tie"le"'rie
Iulr{)n-cihr,telt, lrtrninoiLsii carilcl,eri zt',zl,zit' stll',iil ' ilutnitrilrerl
etltiiiei,
suprirfri,f,.,r, ilutnirtitl,if, irtr flttxll s<lrr-e5lp lt r:ir,i'rl,t:terizarcir

propa,gih'ii qi recepi,iouftrii lrrrninii.

'- iii-t,riu'lui rrirnilt,,rr sirri, ins<-rlise cii,t'r'lr llllot'i Itlc ilurnitlrit;. utrot
stt plll l'crttr :
St1r.t1, irtlr'-tl zi tlt r.illii, Ili rltrtirrilri (trtl sctlitr) ]qt,lt,
S0ltrl, irtlr-o zi tltr Vlr,t'l-r,, lrt a,titiltz;:"t' (tltlt'iitilirelit') 103 l\
liu;t 1lr, lltrtiri,z:-1, ilr1,t -ri cir !llt'l'rr' 10: l-x
1'tgi.tlll unoi t'r'r,r1 i p('lrtrrl ;r' li t'ilitri f[r'L e1'or.t E0 lx
N dcesr.r ptrrit,r'u'lui,r'il,ri clt:'recizirl (ctlsturlicliric) 102 i x
iirlul rtoiiitl{'a, J)c lrrnri lllirrii, 2.,5' 10-: lx
llu este pttliCtii'()rllt:i,, ',t1li rill)l CSte Ct'Z'Ul :1ltll]'OX'
nqcesll'
surselot,vl,fi
l)elltlu i.l, () ('ll':IcLct'iztl sl"l tc riil)or'l.ezt' :l-rtt'irsit,irtea litrrripoltsl-1,,1 .,,rii*,i, ilgttLlrrl il('(' siil)l'llf':i1lt, titl o allulll,ii.l"l ll,l"ir:,'{,
la :lct-r:tstit llLit. Sl' olltitttl trt:ili rtlt'lt lillirlrtr'1 " 'ttiitrttt!ii' (Ij)
.lJirCit, Sttru;t, ltrtrtitrtla,si,

Bni{i

caro sc rnirsoaril irr

1

nt :

irr

Iiir;. ri.,-. I.'olornr:Lrul Lrrrrrrrror-l.irotjhurr

{"i iul'.:.i

'llil,-,:
i.)0 llir

'

fl

r! frrscricrrhlor rli[rr:ril.o rlo oglinzi; b) prisnrolo r), si rr" sirrt.

obtirrr:to prin
.!rU,Lroslr(rrituc-illllllgulltJlLirpl:lil(llllqon{tlsirnlipircltlorrlrrp;i
c Lrb de sticlii tlc-rr I rrnsu I,, ri,ti
lir,,.i ii ii, gn,r"l'l
Cu rrrlrginile
l; l'osL itri:iiurirto. lirrscicrrlrrl clrro vinrJ do ln O" so rtilcctii totiil rrtrrnlli cirrd
cinrl cado
cadrr
lllirnlrhli rlirrgon.,l iror{)spnlrzit.oirr.,r r.olIrrri]or iirlritur,,rl_o tlin ltr.i:;rn:r p,

*iii.i*;

Itttriilr't crr,tro celc rLrrrli prisrrrrr <.[e st,iclir, /?, si p,

in.irr irrterr,rrteclitrl
{)r;i Or. UnuI tiirrLr. fir,sci.ult:._celii,ic p,;rii;Ji"
fu f,,, t.*_
Vt'i':r', '.;. l. j,r'isrilele alipite
rlii, pc er:.rirnul D paL,a circularii cgltral5 tle
;i
llll?rili,!. l';u'rrL-rr, tlin fi.lscicultrl car'u r-ino rlr: la, or, incidt_'ntti, po suprai'lrf:,.iiirrg, rrr:rlii, r.ra,r'c nu rrstc in conlir,ct cu c,calai'tri p.iririii
**, r,cflcctii,
l.l:rl
s.7, lr) ii folrneazri coronna circillrlrir,,rrliac"niri l:etr.i cc1jl=
'l
l:ilr-. \;,;iilitl tlisl;1.1sri[ /', il slfsr.i rlr. irr[r.ttsifale nr:crtn(rir.r.i:t ./"
,r.tr;r,
,il*l' '. ,gfnrril,r. r,rrlri tl'tirniterrzii *t" ii"* ;1,il;,;;;" so olrtir*r
i;",
;--^'
jrrr
itt.i .i r,'.1,'r
t,,!llrl,1,. iir lLcrrlLstl"l sittralio sc-r poate dctcluliriri' .)
cgii;rzilar

r,
254

==

!i-r,.
rl

(nt,).

(3.0)

_l

Din rel:r!i:r, t'le tlt'lirrile se ol i)eiv;

1 cc1i1 nrt).
si{olr-1 sllpl]tfe1 c
i;r irt'l
'il r.r'lnit,1'tx.qt'ehtl i nrr[nau!,cl.-'
{}.ir. 104 nii.i
Ilrc nlrl rlc 10 \\i
20i). 1()a nil-i
llcc 1.r'rt itsltl.lt't'tt t
{}.11.r.104 rriii
Ltrllt
{},1.1i14 lrjl.i
Celul setriit
1ii.10d niii
Sorr re li

c:!'ir

rll'a1f:l'i cilill
I.)xeruplu. Lii itrii!irl]iu r.k, 1 itr tlerLsuprrL utnti slrtt,tx si'i'iil:i o lirlll]):l
ti
pro,iuf.::tl t, ;, ,Lrpr.rrllllr rl'lrrcnr. (lrrrr l'.1 1i;irirrlii)r11c:r itt tazttl tirtti l-'''cLLr "r cc(
t:''.'
,)lr
l.r
I,orrl
Doo:trrlcc J:., ,=

r;

tl

fi Ls |i-

-,: r':zttltl"t
I r. l:

tr - itr l-'- l
\ t,: )

25 ls

,,i, i irutirl,
Obstl0alit. l\ sL'ziire:t potriviiit a utl(li sttt'st' j cotltitti'{' lii o illllllil}ill'o ii,:rl i' l{jC1
iilfil
llcnfilrinrl pozifia iirlrpii llt ttlt rnctru' pclrl.rtl:i ob!iltt' rttr,'t'rt 1r i i'.1 l!rillarrt I'1" t'r
ri
t' ' 1: 'r'i =1"' i5gll11]111rt:;: lti:ctrltti tltt ttIttlI nlai pnlctnic lllitttl iltt'ttsilitit.rr
)

.!trtr
LJ4

[l.1. Ilrrminatrrl

{'ste rrlai nr,i1r'e. .\ceasll itrscairirri

definitri prin lrpoltul

) ^\ itr.sc ctt itu:crttdesL:e n!d,, itt latrtpa crr itrt:irrrtlr'sctrrt.il, cr;r.1-rul c1 t.e
radia{ia e.q1c rul {ilanrernt prit clire so stlr.ltilclte uu gurt'nt
clt't'1t'jc. Prin efect Joulc filamentril sc incl'llztstt' pirrii lir incandt's\-entii t'r4i1 intl r'aditrtii olectlornagneticc. si rtrin rlorueniul sp(,{:tlului
it

1rt'otlttcc

Iri:1. li.li. l)rittLLL crr ntil-\jntul

irrtr)osr iaii.i i ri,ilr

Ii

vo sii sc :rI

lriir:i Irtlltet,lt1rtr;t rlc

ii ;, r{, l\ li) r.:l'(, nlr t..:zislr-r r.ir.i

fillt ttr r:rr I . I l i trr.r'trlrrl Ill s;ii lr i"

u tt

t'!rl)l'c7jtt!r'i

brrl]11

, tr.-,r't" r

iziIrilr

{liiJ sjl(i('ltLl.

t( lA'n)

vizillil" Sc foloscste wolfrarmrl a ciLr,ui icrirper.atur.:1 rlt. topirc es1 c

l'olrlc li'trtii,.
650 K. Are rezistenta mecanicii, rn:rrc
'ii r-aporiz:rre
Spectrul cmis contine la<liatii clin inflrrlo;u ;i r-i;libil. Estr ;iitliir.
in radialii r,iolete si ultraviolete.
itr figura 8.E eslc r:eprezentalil inttnsitatezt t'clirtivir, furiclie t1c
lungirnea dc undi, pentru difuritc tenlper.tituli ale colpului neglu.
;J

ol]-selt'5

cir,

ltr irr

rlonrorriul I iziIril:rl spur.IrLrlrri rrr

fi il,rt'cstrt tr:t tlclttcrrttrl irirtrl(1{r:io(illt. s:i

'

intensitate:r crcstc cu tempelatnra. insii rnaxirrrul curbc-

-Se
lol
sc tlepliseazil cii,l,re lung'imi de un-rlil rnai mici. Lir leulpera,tnri
tnli trtari c'nergil coresptrnzii,toale radiu,{iei clin irrtct'rllul r-izilrii

l'
I
I

cl
o
I)

cJ'it:ucitult'u lrottittort,sd

sltr.,{ei

(s.10)

intre fitixul ltrtnittos tli etrtis de sursii;i puttrcll P necest-rr)'r, lrcrrtm

:r-l protltrce. ril, 1i tlr'r'i trtiri nIrrI'c 10r'lruri petrl|u lcesle tc)rtl)er':tlut'i.
fn sursele etr inran(losce[tii, cltrulcntul incanclescent, I'ir, trcl;ui sli se
gilst:ascri lir o tt-'rnpcr:l1,urir, folr'te ridicatii. intrucit u,olfraruul nu
potrte fi irrcr"r,lzit pcste ll 000 Ti, cficl,citate:r :lcesl:or surso est(l c,rtlrill,
de redusii. Pontrrr a-st,fttl clo lilrnpi efictcitrrtca lunlinoilsir, csle 1:
: i + lE lrn,l\I., rnLrlt, nuri nricri tlccit eficru,cil:rten lii,nrpilor r.u r-rrpoli
tlr. rnt'rcrir' (1 = J0 lrrr,;\Y).
ll) Sarxe crr cl,escdrartre i,n gax. in astfel c-le surse sc folose,ste rlescirrc:lrea elcclricii intro tloi electrozi intr-un tub sau un balon eorrtir'rincl utr utttttttil, g'rlz silu rltr at)Io-rto(r t1e gilzc. .tn unclc tilrut'i rlc llirrr.lti
eutisi:r, dilectir, corrt,iuc llirliatii tUtr tlonrcniul -q,ltectrului r,izibil. lntlt'
acestoNi siirt: llilrp'ile cu rulttiri rlc tttercur tlc ir-raltir, si foar'1 cr iruilt'a,
plesiulrr7 (:u speclrlr t.ontirrrru ;i cu t'ficicntii trtirre (30-40 lrui\\-),
Id,tnpile ctt uapori. tlc sotlirL cri o eulisie intensi, irr tlorrttrnirrl c-allrcrnrlui

;i eficieutr lunlinorrsir, irr.ale (.tr0-?J lrrri\\:).

Iu altt tipuri <[e lirtupi, crn,isia, rlilec1,l sitruilii in l{tu'u,\pcclr'nhri

r-izibil (ulllirr,iolt'1li),, irtcirltrtrl'ri, lte utr stta1, tlc sLr.bs1nn1.ir, flnolesrcrrtir.

o trcit'i penlru i.r, crttitc o llrrliir{io tlitt rlonieniul vizibii. irrtr','r,r.,,*lr.,i,
Lctttt.pr.t,.fluot"escentit, t rttil,e irt tlotneniul rizil.ril si arc folrte pul.irrt'r'trtlilrt'ii inflilrrr;ii (,,lir,ilirrrt 'r(ce':,\. Ilticlcilirtoa l'itrrpii flnoresct'n1r trstc
"dtr
r1t .i0-i0 lnr/\Y.

8.5. l:itreztt Irrruinii

llrinrcl: cirlcuL' ptrrilr'tr r-ilczl hurr,irrii arr fost t'fecturrlr.' pc lrazta
ol-r,<crtlriiilol l,s111)nornice (Olc lioeuier'- 16i5, hnlcs l3r,iidlcr.
1?20). Ct'ir dintii tk'iennina,r'r 1x'in ruclotte nerlstronoru,icc (1rn's1rc)
a,par_!ine. lui _T{ippoivte Trouis llizcan (1849). in linii gencr.alc, apttriltul lui Lrlilizrr, o c:ttre illg{-}niorrsii tle a, lniisula inl,crr-alul c1e tiirrp
de seurt in cltltr lurninl l)arctllge un anuntib 1,rnst'rr. ,\crelstli
"t61'c,rl1,
prol;lerni,
lehnic:i rr {osl lpoi ,*olntionlit:i in tlifclil,e trlotlur.i chr 191,
priu ntctocic rnccil,nii.e*.
'h \[ti{i(lit lui]-ize:rtt tsit' {o}osiLi ;i in ziitrlr: norrstro pcntru nr.risut'irrcil \"it(fzci nclttroriilor srrrr rr- rrllor l)rrrliaulr..

256
257

tlin 1iig. S.1). LtLrninzL' erttisit, tlt sittsil

larclrge clus-intols distatr!:t, inlr'e _og:litrtlll selnilr'r-tisllli.l'r't.iir, :i
lglilrdJ pliruir, irsezrtii ltr, dist,aut,tl t1e 8 ti30 rrl tlecintl printl'e dititii
'.itii .lir.i-,t... Unleir estc ob1lll'itlii cintl in calcir htntittii sc rrfl"i nrL tl.i;itt''
1[etotltr,

lui

Fiz-cuu lczultr-i

'celt' inti,r'r-iire in fotr,rtc nrultc c:r,pitole r.Lle fizicii, irr frinc!rt,' t1c rli,
e-\Fi'ilniir(l11-so alte rn')irinti.
l);rcil hi:ltilla se propligir, ltriutr'-un rrrerlitr oitl'L]clll'c, ntriliul t',,1e
.nurrl'"L ltt! n\l)(LTe nt,

R;t::tl ciin:l:i
r

'

I'csti,ai ,f -"=i
L
l'

'j/\^/ t
I .&'

qr-

:n
Irig. 8.9. llclocllt ltti i;ii:glltr tltr cletoritiitl:'i(: 'r vil-oz(ri ltlltlitiii'

Vziliintl tura-tirr, z a rotii lurninil a,plre lrlrserl'ittorului ciird rilr:irul

necesrlr pnrcurgclii tlistinl,ci 2l t'ste cgiil cu inl,crvalul t1c 1il'rii-' in
calc uu spalili dintrc tloi t1il1i cstc ililocr-li1, tie urnriitorul .rprl.irt
tiber,. Itoata ayind -l[ tlinti qi ict rltik:a -spa!,ii libcre, irttelr,rlui rle
sllccesiune a clottil spalii liirele consocntil 0 t'ste 1i!rrJ''. tr'j1,'za
hrninii va fi

t,-

2l

:tr1-\-,.

ti2nN
Iu erper,intelltul lui Ilizeau j\r ,- 720. Iiczriltatul s5n, de 31ll 000'
linr/s,i l'ost apoi inlbunitiif it plin lafinal'ea' tchnicii er:peilnentale,
ttl cel rrtai iirLporl nlli lt l'urt ('()ncol'(lnltl:1 cu prl'\-C_rlclel leotllrr lapl
^a

lrlicir, lni lt"t,t t'lI ($ ?.?) ctr lilil it'c lrr r jiozn ttntlelol clct'1 r'otrtugnetice, {iicutli cu nrult inainte ca H. IJt:t'lz sir, le d_escopcllt) {l-!1,r{{'irnental (1E90). Aceastfl concordanl:i a, fost _punctul c1e pkrcal'r in,
intelerscrleir faptului cd, lurnina este o undii, eiectromagni:tici"
'Asiir,zi, aciasti, previziune I lui }larrvcll, pe cleplin cilnfil'lli,iLiii,t
este o cerltit'rtline, ilr determinarea vitezei lurninii revilrc la trlttcrrninarea vitezei urrdelor clectlonragnctice.
inccpincl clin 19.10 s-au irdoptat, nretode elcctronice folosil;t-tu-se
pcntru intisurarea,^vitezei Iurnifii nricrouncle prin procedeul calitrilii
i'czonzr,rrte (S 2.8). intr-o astfel de nrctodit, precizia m5,surilrii rr, putut
ajungc pirrir, la +100 m/s. Itezultatul acceptat ast'izi este
c : 2$9792.50' 108 m/s (+100 m/s).
I)eternrinarea cit nrai precisi, a ritezei lunfnii arc o tfu:o'reliit[
irrrportanlir, tcoreticir, deoarecc c este a cottstcttttci Jundamentald, ct ns'i.i'it"ii
258

t!"6" 0p{iea g*onretri{,ir

r',-F
-o
a)t"

rJ\

iti c,.'l ,'r:c ttltncr-ziL.qe r-lt utili;lr rrloricriul llrzei tle luirrir;ii. Llri tie
cii,:,,r'i -, , i.i nclrrie:.iil 1-[r f:rce a1ir.l si Ia rnodelul urrdei l]{,nilu lr \d
.lurtilitLl qr:lLiticictcil uuol tleurotrstlri,t ii ;i a limbajului curro{cui.t tlin
i1 !:r.iiirl Lr:rrl,elol. (r'ol. I. c:rp. 5, Oscil:t1ii
5i unde).
it.{;.1. ltlflr.riir si ltirirr.!iir lrrrrrirrii

lurttLrii jrrtr'-utr ructlin otrrogcl} si izotrrrli oS[.. r] ;r:i., r'. irr lr:cst c z r;lz;L tlc hrnlinl-l cste o linie dreapt,ir,. Oiutl rrrcriiul
('al. l,e(rir!{i,gct} proptr,g'irrea it} linie rlrcilptir, cste pcrtulilatil. Plrtptit'l'!'()i)i'ti.iil'{.li)

Iizr.:

t.i1,1.ilrr

rie

liirtrului

pol, prczenl,a suplafer{e

c1e

tliscontinuiLlr,te,

,qulli:11'rl1.er

dirrtre rncdii cu lloplietir,li opl,ice tiifcritc. Surrr:rfeir-l:: dc :.eprratie rl,u fornrele celr rna,i tliverse. Irnport:rn1t' |i'n1t.r
setr::-r"lrlric

ilpliririii ;.lnt supratelo plane si str:r'ice.

f'orrsirltr;i,tn un fai',cieul ingLrsl, r'lo lurnirii, incitlcnt intr'-urr l)tln{rt

c )1tlplafa,t,i/ pla.nii dc separal.ic tlintrc douii :rietlii utrr.t.,3ertt'
(fiil. S.1l:t). Observi,rn (fig. 8.10, a) ci in punctul de incident,ti fa,scirrulul
se .livitlq: inl,r-un fascicul care revine in nrediul transpalcnl in clrre
s-:r. rfl.it, rrrzl incidenlii, schirnbind ins'ii, clireclria, iar un alt fa:c,icul
tratt't;,ollz'i supratafzr, tlo separa!,ie trecintl in celde-al cloiltr* rnrrlin
(tlrursparcnt), dircclia lazei incirlcnte fiinrl de asernenea modifieatir.
Se prrrrluc sirnulttr,n douil procese: reJl.enia Si reJrac!,ia luntinii.
.Erpelirnentrl se constatil, cii r
1) razde in,ciilentti,, reflectatri ;i normala ttt punctttl de incirlen!ri sint
,P pe

Aoltlanu,re

2) ra:ele. incidentit,,, reJractatd, 5i norntal.a 'in pu,ttcttrl de 'incidentd

sint coplu,nilre.
Aceste tloui, cortstatir,ri constituic lcgea intii a lefleriei, respectiv

r'efractiei.
259

Ou rrjLLtt"rrul ilp:u'rrtelul' rfrr cillrl st: lrril ttliisut'lr, utrgiiittlilt'tlt iiitritlcn1ir, i, r'eflcxie t'r;i left'rt-c!;ie i', sc stitlrik'sc. ititLift'rttrt tit ittiililtlt'rL
unghinhri r, r'elirtiilc
L

(E.r 1)

tl

sl

sin i
sin ,'"

(8. r?)

Pcntt'Lr rlonii tuetlii rilrle, itr oltiittc:r, :rli,1iita. r'irlj()l'tul forlsllr!r{,

q,,r1r'rrurrtil ittt.licr: tle relrut:!ie rtl, nttrltttLtti ttl, tlriiletr tn rriltrtrt ('u 'ht'ittul.Ilt'.ci"r, rncrlinl 1 cstLl o sullstatrlii 1r'anspirlt'rrtir, .oili'('('rll'(', ilL iilir:i intli-

cele tle leflaclic -qe nrinrelte relutit {se rir.rlr'az:i rir,), iul t'lar:ii cstc viclulindicele esre altsolut (,re notcazit n.") : r'etiiilirt 1S.1J) r'ltr.ine

i :-- llt.
sirr r,
Iieili,tin, 48.11) expliml lt:get rl tlourt
iltnln eslt t'r1ctl r:r.r tt.n qltiul de ref le;t:ie"
_,in

(8.12',)
:t

leJ'Lcriei

u.nghiul, de inci-

tit.]ut,iii (S.12) e-rplinu"l, lesel, a tlouit ll t't.ft'rcl iei : inr.lirtlr: rle refracrt, tlr.trrti rttetiii estt o (oli:rl(irtIfi.
!rr i:tli('l ril ui.'rrri,1.or: se Ll:ru ii:rlirii (lrl r'i,l'r'tirr1.i('r'elr1i",'i lir aeI'ltcntlu
cii,i:i":i, sitir.i :r-rttt :

lie ; pl.rrlit'

Srri -t.tlila

Iirr{). ;r}aus 1i)' )

:li' l.l r. .'., {'i;'' S r)... 1:l
jlirl.t !l;li. I l1) ,,', !,it-.r,. llo.;, )ilr '), {:r' }'l{.r.,,,1;rrr' "

,l-r2

. (iti
') J')
1

IJirtnr..tt'.
.\ lrri

-{..r (.) {). 1 rtr;:)

1,00029

ll'.r,zll sir ir-rntini, ('llt'{. I}ri'/'lilgt trrittl dittilr-' rh'rtrttulil' BIP, sau
.tl.f. in s{r-r!:rlil riil l'ig:. E.I(1. ir, l)irrcnlgr}:rt'rllisi tilurit;i itt sr-rtts irlvers,
tlilili, ii;ii':-1, ::c i:orlsirl('r'ji ir'r'iiillrlt' -1,,/ .,irt P:l; trlult(i triza J^-{ c'c1 ti
r':lzll :i.'i'lr't'iirli'r, lr lui 1'},1 i; lrzir l('l'iirr 1ir 1ii ])r'ti1]u l'",I (fi:ri E.10. c).
Le::'iie ttrtlr'.rit:i;i rel'rlclir:i t'itrtiir r':llirl;iirt, qi itr rttt'sl ,'t,t, t1' sltil)
,,
-, .ir"i - ,,r".
,ij, -- ,r,r ,...'
[]orriprtl ;llr.l Iil. :i.l (i. :i si ll si t.itritlti scln.ln, tle
-llr r'1
rrl.rst'ilrt.i ;lr l)t {'t{'tlclitii ttr4riliil tn i, --, t', .i i ; : |. -\':1lt'lr

-l,/:t
,J\

,y'raza

tt rcllectatd

r'r)

260

olo

FiS-. 8.10. liollcxirt si rclr'rtt:tiu :

IoLogla[iolcl rrnrri cr:ptrrinrtrri. ! l) -.clle tnlt lirzolor; c) sc]tctra Ilcrrlolirli rirzc

hl

scrls

lr\'('rs.

(8.1:r)

{tli:rrrt,ti!i. l-. (.onsitirr"ilrl iunritr.r l:r uttrlii tlrt:iiorlaglr:licir si t,rlitlzitrti vairtltrlit;:lr:r ltliirciIiulLii liri I itrr'3trrs lrilrri;t ','r.ialriir: cunr;itlrllrtiilc. irtrr'prtr1:ri'lit si tlotrrrlrtsl.tlt1iri,).llIr:(rr.;i{itzsLrprrrlr:lolrsilronltrtilctloulttl:i
iiilcclrr[oirr rlir.2-l:e]ilrloi.l tl'.1s]
Irglrlis irtglr.;g (rr lr)or!r'i ggorlrrir';{i' ilrf Ij1lc[.oJof riirr s1:irliir ip clt1'c iilltrttsitatt:lr cilttprrllti ulr,rt.ric osl0 ilr (olrrr{riti:rtl,i rlir !:rzii si in r:ltlr rril(lt olc( li'ottlllgnrrt.i(ri'r l |:illns lN u}l
rlrilrtrrnl iiiil. I:st(. cllir cl-r siils|]0 strr:rrttrliltr sc rillli irr pilrrtrlclo rlt: itc lrotttttl tlo rttrcli tlin
cai.('i)i'r,ttIi)iiiiiii, rliItrorrrrllr0licc. in llTai iil lIrl i;rrirr,rl. st coQr;litrtir ilt rttOtrictr!iii
it t'i}lii i l,l' iil tittric sectr lrtlltt t',
ii;;z:r rioiunl il)a! cr'ilsiilrrie .rrtlrt:rlrtiL{lcrr'oljrlllrrrlrtlptttrlitrrlrtr':i lrc flol}tultlcunr.lit
cilrlr ii{iiilc i!1rr) c}i((r 1(irn1a. lri irrr:lic'.rllrr'. rrrr lrrrrl tlc ltttllr pllrttii rslr: lsocilrl cll ltii
i:rscir;t'] ])(!titit't \ lil. ti.il.;r). ill'r.rniri s!i t'jtr ci: uIt j:r:r'itul litt/'tllt'i)i rlig. S.11. h) sau cor:ilfr'/jfrll if irl. L.1 L, c)"

26L

3. O r:tzr'r tlo lunrilli, inciclcltir sub url unghi i:Gt)'llo o placr'r dc-stjclil, so roIracti'
Qste
Care osio 1ngl)i11 4o rolia.cl,io clacir indicolo rit nr[r:rc!it: pllrlti l:]rsrtlrtt:l lrsntlili
ilat:' == 1,(i0il:1, i.r pelltrll sticli nrl: 1,5? ,
-\1'llcirrrl (fl.l2)-1i (8.111) so obl,ino, notind rrngltiul tltr ri:ft'rit:lirr plitl i"

/,/

.,' \,--'

z'\-'I
sl='l
,tl

r,lt

sin f

flst

llacr

slll

\:.:'

-. i. _

;'

:,.i

D eci

1yi :
l,it

Ij der

:itir:--::5i1;i3
r1

['ig- 1:].1i. 'r' i i.i:;dluui 1l.ilr:,, iiL,r.rL rt,j rr'r I-i 1ri liti lr. a) l".isJ,{tul rllvjl.rJ;rt sl cutrrrrr,.;cttt
(h4lll cjr Lr. l-1 ,ltlrrl. i! o:i..; r ,,trr:r-i ii,;lrr trirri 1;unlltirr:.ltr.i ; 1; focii r" Lrr tli:l:ru{l'r rutrrc
riit r'::r's.i . ro,rLrii il: rtir:.1 .1 ri.:tlLt t'.,).,rtr-t tr li :tsi:ni.lr.t cit rtrt- IronI clrr ii*rili pl;il.
(vo1.

I. 1,

ir

,r r

rir,l

i:, i- t)uioi:t

rLr

$i':t

i:

.l.r-:.r.r

I r.;it:.ic.r d:tn

I.rsLr.rf

i:r

C rl";.-r

pcntru

r.ci:rf

3.

(.S.1 1)

lltt

i,rrrr'c;ate

l")

Din /li.1J r,; i l1') s-'cbs,Jrv i cii i,rrlrc.)iri ri.l rri:'-rclir tl,r;rindc ci,: lLrn.3itlti:r r-1,: rirrcj,i. ln
Itibiiitrl l)rLr{,',iLLr:ti iru i{)iil trirc.ilr r.rluliltr;rrrllii ir,:rrlrLr s1r,:cirul vizibil. 'l'irriirti scrirn:r dr.
priniao,4rlilrrtcii.ltr)s,ri){rliii1l1ii11,-:ilirLrrlj..irrir.riri.liciirlrrclr.rc!ic rcl.tlii"5i rbsolLrl
parlriil tl)1,.. ilol.r rrl-'rili

ll:t:

I,
L
(:

Iiz

i8.15)

ul

Iixenrplo. i. Srisolilutcciilrnttjinci unlripuuct inlr-o o.llindl pl:rni cstc tinpunct

rl r.ilrrrri cu oglincla (fig.

8.12).

(lonsidcli,:r rloui r,rzo ploveniucl iio lr pnnctul Iurninos 5. Prelungil'ile rrzslor rcllcctato so iul.iln,:sc in sp.riolo o3linzii, in S'. 'fri,.rnghiurilo S111, si S'Ir1, sint ogalc avind o
!rturicoiuunri 1, 1.si ungirirrrilitalitLlretcrospectivo:j,rlc: * S1112: XS'ILI" (deoaroce
r, : r, : r j rtzrrlLir cJr uughiulilo sint cgirle liind cornpuso din unghiuri cgalo); * SIg/r :
: * S',ar/r (rilrrllogg i" == 1, : r.!, rozult:i cir ur-rghiuril,: sint ogalo ar.ittd acola;i contp)ernerrt).'I'ritrn-jirlul/r,SS'0stcisosc0!,ierl.Oostonrotliato-rro,Agadar,SO: OS'.
Irnrgince l>'csto obf,inutri priu iltersoclia prolungirilor riizolor rells. Ea osto oirnlgine
DirIuaii.

262

1,21

108

llt

,..

,t

t.'.
t,.

I.ljlr

i:;g. S.1:1. i:l;illilitrrt liiltti

puttct irrt.l-o oglitrtlrr lrllrrlir

0ste ','iriu.tlit.

--S

4. Sli socitlcltl(r?{, }rtngin:ol rltr ttr;dri ir rlttiilt!ii'icltlt

nn il slit:la cu indirtl dc rtilrlclio egrl cu 1,5()'
At-.lie i:irl ([i.14') se obl.ino

,10(i

/'ticl,

{i(}(i. 1()'I nt

II

Ll'r()

:: :li)il. ilr'

|r :

.l()() Il)ll

'llltilitlii tlit"R.zrilLlrtll ( rr {lo aiitcptet.. Dooltrtcc {roci'ctt!a ntt sc nlotlilic:i l'l lr'(ic(ll trri
itt orprtrsio
sirtsir
tltr
ttrirnli
'
titpir;clu
parrmtttlll
clro
ur
riiniir,irtl
lrllul,
in
tr-urt rtreriiu
]rii tr'
7. : :rir ritoz.l irtnlitlii tlllr-1111 nrsdirt oalccl,llo cslo inlciljtr:':':j

8.{j.2. trlcflcxin totalir

i'

-cimctric

cll

108 nr/s

2.42

(!i. I

s,

(E.1{') so o}rtilo

i;r (j.27)

I i,; ri. .\irli-

Rczuili: r P :lS'.
3" S ir ss trrtlcitlozo vi t eza lurrittii ht tlilnilrri.

II

ir rrdl }l tl
oinC ir!.1 l;
I vitoza rr.

;'
{).,)/,.

'.-

I]a tlzlversalea unei sul)r'afe1c t1c repalafie in scnsltl tlg l:r nLctlirtl
ruri pulin dens sple nlecliui rnai clenS raza de, luttiini, se tll-u'gpi(' (lil Irotmi rx, iar la trecdrea in sen,s inr.ersr raza.sc.indcili:r,rteazii. rrl fi:. l; l3,rl
rclt:iic1.ic. fn
ZNrdLd,UaU DUUULT)rr cvotulia mociifictilii ungliiuhri tlc
CbLtj
il;t;;;n'"i.."-ii;
de incirleirlir, Ia, treccrca din rrr.r:diul cu inrlieelo-,rrle
t"it"ti" .t"
"nghi"t
inacr ??1 t 1' Dtlt'lo itrscris. ilu losl cal;;i;;;-,;;b;Jilt;;:1,6+
refi:a.cliei
legea
culate n,plicind
sln i _= ,rt .
nz
sil-] ,'
Unghiul 6s vgflxciic ?' cste mai nlare clecit rirlghittl tlc irlriden{ir' r''
Raza refractatii se indeptirteazii .cle nolrnalti. Existri llrl llllglli dc
263

?ri

gT,

-=

iricirLenl,ri

l' :

aa

* F;s. S.1:1,

lJ

Lint,itii, pcrtri_r crare

!10'-

slli/:.

A.
-c
lr*

i : l, nurrrtl. unfiti
llt
-.'.stti90
'lt

ljorrlru cazul ilusl-ret lil

fi.J. 1.1:i. sirr

tr

tL.,

1.- l'1,{i i.

i8.16)
r.rzu{tirrcl

i:

.= 41.8'. lncrollintl crr lrcelrsti r.ltio:rr.c. in1_r.,lrq., (ii!(rri-ll{l il rrztri incir.lcnto so rogirsr:sto il) razil rcflcciitIii. liunolrir.lltil sr
c
rrruno)to rcfLetic lololri, arritintl cir rolloxia parlilrl:i, rrxisLcl.:tit
'-) =
l)rntru ()tico unghi clt jucjdutr i:-' il <. l ._ 1, t1lr.llii rrl,llll)l(rLli
::0
rlacit i dcpri;osto vulorlr,rr I. lrr fi:1ui.r s.li 1,. r..tr, ilrlir3rtf irlii rulloxia l otalii.
-\plicalii. l. l)r'tt1-r'u lt llrlrruiLo rrtorlificarolr k:r;girnii <1nr7.= t nrrr)tri prrcnrs rlc rrrzrlo do lrrrrrirrii rrsi_u rror:rsrLir utilizrrr}ir
.= 3 E otlirrzilor. Acustol pol fi cxtcutate si tlitr sui)rit1r]1o itrgini.iitr:

iZ I
.1 i
."_. 7
/ =:t o
7Z
2 =_
rr= =
-a

N/

.\
;l
F1

tt/

{
E

i:.=
; * i
L:
=
:i:,
.-i.=;
.a,Z
: ? o
Z?
-=
Z:
;
5 ^
?:^
= 3,=
"= "-=
I Z=
Z a=
=:
Z.i
l.a
:o
i :

: =
- 'al,
.i '7

tirir crirlu dozitvirnlt.io: nlu su lrrllrrrr:i cu i!.rr1,rrl. irrr, :r!,ur,i.. -\o prtfcr.ir doci sa se uLilizirzo ltristnt,.it
t ellc.rir /ol(/I,i. ,\costo:r sr hbric:i clin sticli. s.ir.,ftt:r rof)'r:I iiLo;rro Iiiurl la 4i' llfi
(lo r;izil iJtci(lorrtri, lrtiicri 111:llligl (io
;nr.i(lunl.it osLo nllti ntirrc (lrrcit unsrlliui lint il_ri. {ltr o ltstir:l dr
l)l.i\ulri sr! po:rlo sclltinrbl sonsul rirzti tlo lrrnr inii tfirt. ll.1 1).
\bscrllttia (!sto al)rotp1 nql:-r la s6prlirrllr rlllL:cllrut:i li
tlri u\lo Irrieo:rui trici o irr.{irrlrrrr:.
2. lribrrr ',/rlict7. LtLr-irr Iu]i trirrs|.jrorl. lurrril,i ir:ir"lrr:
prinLl'-ur) eirplL
lloilLo f i pt'irrsir irr ,.cir;rc,rnii" tl.rr:n*cn cricl

tia osto inlpalrlltntil.

rulj0\ic l)u []r:r'{rt.ii ili.oliori lLrbLllrri sr jrcc l;Lilr ulrullghi ll}ai

1ilirrL' (luoit eol jintitir (li!. .q.1;).,\:;lk:J. juuriDrr irrl.i:rii pritrr
tr-Lttr c:r1-ritl. 0str lhirlatir pinli la ct:litJ:tlr {i.lpiiL: i.,riil i..ril{jii
toLlrlc sucocsivc. l.lstc posibilii rrr:rliz:rit.r rrit',ri lust:;cul rir
astir:l tlo Irr]ruri (irrrrrril-r: liirt rtltiir:t) c\trcr]t rio suL{.iri clr (i:rrlc rlilnri
rrrtilr dc
rrreilc
rliilri slrrL sui.ilri rlc ltiliittoirri.
ltiliitroirri. .\r.lit.1irrr{
.\r.litjirrr{ c:r pozir;ia
irozirrja
r'rlr[]r-rr ;, Iilri'ulrr rln lir trrr r.;r1rirI si liu roitlrrriusi l;r cclilull
(;llpi!-. s(. po:rt0 Li':rnsrrriIt, irnliqinrlr cilptal.;-r, 1;1r;tcl. crr 1ruilci.

\-r{..r,r.- rlt' .,i,:.i.,-.:.t tlc

-\sttt,l
Ittntind ail l'osL tr.lil;zalo l)otiLt.ll rr s{i 11\'liLirltui
1;loirr rr:rrlrr 1',rqlrrr.ri rlitr corlltl trrrt-r;r ur,lcitr,--rlllilc ocliirrlrri.
(lntcriort:l luitriluj (li$dsti\'. iii ltil'rrli;tilor'1. 1..1;{1rrrorl11. li;lrrlrttttl clrt'u s{r folocccl.L' ill lrct]Sl srOit.:rt't:le rrn crrlrii- tilftrscrculuiui o nriuusculi srrrsri dc lumini. Irn:l.tiu.:ie {)altl.liii {t_\te

trlllsnlisri
l:r cLrllllrlt c:rp:it si rlirpil itrr.r::ro i:stLr llrLrr.;1.:riiliti
-<iui cslo oltsrrrvatir clir.ocl.

;._

j:

Iiif:i. 8.1.1. l:ioflexia tolalli jnti'-o prisnr:i:

/r) fotosrllliri unni cxpru'inrelt dcntonstrativ; l) schilrli:rreru srrrsulrri" rirzoi ele lumini'i"

{1.{i.i}.

Iltlracli;ir I,rintr'o prislnir

i.a

,a
:,i
:;.

lirrza dc lurninil incidentii, .!1, sc rtfrlrcbri rlr

tioui* ori oo[ISecu[i\r j]e f{,)tclc plisrn,,i ieqirrrl
rlup:'t, rllr.ir[rttr f,1t ifiS. 8.16). l)cr-iclc* (::i!-(:)

lrig.

8.15.

Filrra c4rlici, ghid

.ln nr

itrri

de

286
264

triunghiul BILI,'
nrii,suratri tlt: unghiul s. Se observ[ din

rior, c[

llcrsrrlrrzclorcstccics0lrt. Cclcdolirprisntcinr {.rfccilllunci .,lcrllilo",dcriindlrrminR

iJo sin-rctr jo, ruzolo sirlctricc fiind conct.tt'(:til(r ill .rcel:lli pr:nct. Se roalc calcltlr

tiintl exte-

ciitrc axa
ricvia Iia

:2:. '.tti -

8:rr*rz

rr)-

-:

3tlo. (lonf orrn

sin

prinlr-o Prismi ; SI' razo incihonta, fon raza omorgenti' Unohirrrilc ;oLato cu in<Iicolo I sint
rinahiurilo do incidonfi 1it) qi do
rofirclio ir,) Po tcfa t' Cu indicolo I s-au r-rotat unghiurilo corosnunzitoaro Pontru rofracIia Po
i, t" :. A csto u n{hiul Prismoi
(Lrnghiul clie(iru al foiolor ei)'

iic;liiii.i;r

._( +,7:L + :L't.tt )

For:iptibil' Ilezulti"u

,{ -*=:L'Irlz l- A'lzfL: rr --l- ir- (rr* r}:

: ir * ir- A'

t +

t2

;iili"i,ii'i;;i;'in.l,i,",r

li

t.,

.- iii.j,.

i ).'',

Irrtlicclc dc lefractie n.l l.uiiii tt'"rr ir rlal rli't;iitt.k' tic lrrllgjnLca dc.
lnniinii (r'el. 18"1,,1 )). i,rrrrri l" l"'lrri',.ilii, fiilrtl tlr:ir,tuitii din lrdi:r.iii rirt iutrgititi tle urttll-t tlilt'ti1r, | (rlli' ji rtisr:ctlrpttsli, plin l'r1'ra-c{ie"
Ilpcri:nt'iii,ttr, lurotrr.t'ntil rlr. !{,ir,!l'iil'(, fi ('{}itllrcri(}r}1 {-rlor lulrlinii .,llbet'
1r,,,,t.'fi lrits iii tl','itlt'1,1i lxiir it.rj(r{rl'i'ii l)l'iilil'-(; lll'isllli'l' [t' llnei laze do
iitrrlii,,i l,tut errilr'r, rle llt soiltr' [),.rrr:i-rllil)ti]]cleil l]l'cl(lil.qi"I, Jr(' iu';]na fAttl'
sc ir('teittut'ltlli"r, I)t ltl ll (i{til1} l't ilrllirl lii1. ll. lfl).
fttr,irginel iallt'i tltr'plriluiiiui:ti(' i ltirr,trlltlii ctl illnlirl:1,:l,lttrlralii
estt' zoria rheplirrrghini;rlji, lrlr'l':.1 11j111, rlirt irc'r,i i i'rilr,]'rlc dis}lii e palannriil, n

-;s
(8.17)

itt rrr:r' iar

l.i-xelrrplu.Ullfrscicttllllrr.'l.llslt.lilr:rltr.o'ltirrsirltlslic]itrr'.'t,3t)rIr,|'otttllt.lcsottlId.
prisrtte titrL : :tlr-' 'lll si !trr ' Pius i dstu rr:(rzf,lu
8.17. tlnl:hirrlir" fittjt"i
:r
utrr)'
l:r eit { 1/'

fi{url

f.ir'-

I..r

li,ti.ri. [,]irp*rsitt lumiltii

un (lrulnsilneI)oi-i*t,ia cilc lrrinirnir, dacl i, - irladickrazapa,rcurge

i.ic t,,'!n <[e pla,nul irisoctor at prrsmel'
ln

l.,r ritr i.,'2

==

i,

s:tu tiii',,t1 rlirr ii ;:'rr. A --= (t" -t 48'ir'-- :ii)' ' iii..' . :rt'rli;si ptnlrtt loltto rltzllo. I)onlrtii
razlr Iitrjirrritti. {iis!llli!r O.Ij (,,foca]ii") t"tu Ol-' " i(l i.l:r ; :-: :) cnr. ctil 1S.i l; 16,7 crn..
.r'.t il lrrr': lrtrlo;,r' :.,
{,tt rtlt i'rzll'r\l.r rtr;r ; i,l)tojlill tir cltl lx:i' ctl :rl il ..i lll ; l''

cL -4': 180'iz-A'1'r'' Se Inai YedeAltA'.12

Xnsir,, r, -'= ir--A'lrl" ;i rz-csle iner|ul
_Ltii6 _ li irtr"6ib'pntlulat

rr'lr'.rr'!i, i.

ilt /,

l;iu.8.16. I\Itrsul rrzoi do Irrrrlitri

atLici,

lccii

*- \"--'--*\. ---.---.1

.----

I
I

t\l

Rt"tlu

FtRiOCALtU
G/\L EitN
VEFDE
ALtsA.S't Ft.l

tNDr0c
l

vtai,Ei

Fiq. 8.1?. O trtnt-ilri rtttlitttttr1

rrli

'

rl

]rig. E.l li. l)isirri:rirr lirrDiilii.

lel cu farita si continuu de Lt rostl pinir, la violet. Fiecare bandi, coloratf este irnaginca fa,ntei clatii dc radialia cornponenti corespunzitoare. Aceasti reuniune de irnagini so nume$te spectrulluminti ,,albe".
Din cele afirmatc nu rezuitl c5 in regiunile cxterioare spectrnlui din
267
266

ctl'eg"ot'ii tle spect.rr-r sittt ciLlactcristicr. Detectu'ea intr-uu spectpr

a liniilol ciu'irotclristicrc unt-'i substan{,e est,e scrnnul sigur :rI cxiJtenlt'i
subsur,nfei in locul tlin car,e a fost
latliatia anaiizatir,.
"misX plor.cnite de la, o sur,sii care
rlrcii in caleir frrsciculului de radia,lii
cnite u.n.spec1,ru cclnl,inuu scinterpune o substarrti, care di rLn spc'ctru rlc lirLii, parteir din spectrul continurl care poa,te fi enrisr ric aceil,stii,
substarrfii,_lipsel_tc. Spcctrul care rezultl csl,e an spectru d,c absorblie.
De t,'rcnrplu, r'adialia solari, rli, un spectru dc nltsorblic a,vinrl a,spcctul unui spcctru continuu brrizdat, de linii negre. r\ceste linii nur,rchiazii,
absenla lrr,dia,!,iilor corespunzritoare clin sltectrul continuu emis cle
fotosterl, radiatii absorbite t1e substantel-c eristente in cr.ornosfer.ir.
strir,t gazos cxtelior totosferei.

nu Sc afl5, r.ailialii, rlar il(lt.Sle{\

recin'.it&tei! 1olultri Stttt ft r.ioletului
clespre infrarolu ;i, rcspcctir-'
u.te
nu clarr. sonzllf,itr, de ri.,ii,riu.
'orlla
ultrar iolct.

,\plica!ie.

et:lr

o s

co 1t Lt! tl

11

is

p r'v s i e' I ) i sp

crsia. hi tni

nii estc fonotltsuul pc crre sc blr-

tlc vtrdtrrc :tl cotnpo-

analizcazir lrtmin:r rlitr nuttcLrrl

srrtt
ru""e-inioi",,clir aprraLclor crLre
so
rozurne irt , ccrcoLaro calitalirri 1sIr"lrusro;rttl)
sir
po:rLo
\'titiz*
lttngintilor de urtdi alo cornpotrontolor (.s.,cclrontelrl'1)'

"iii"i'"p""i."r".
,i.'."a.ipi "l,t"ctiv tlotoritirlartr

Ohs,:rtatie. SLutliul sprctrelor aro o inrportrnlir cloosobit:i. Din punc[ul rlo r.trclcro
toortllic" inctrt'citt'ilo tlc crplicrlo er asperctului spoctrulor an conclus sl)rc cer(:oLarLll slructtlrii il]tcrno a srtbsLanfei si a oterit rnodololor Lrorotico posil)ilitatBa 1nt:i confruntirri
c\pori,1leIt Illl

r!.

I)in liurrotul tlo vtttiorc pracLic, ccrcolaron

spoctreLrr u conrlus

ll tlezt'olt:rlca lrrci

tnotorie de a ttltlizii pentru ideutificarca unei substa n{o si de tr:rrni n:r rou oi procontulLi in t.r-1n
ItrlrestoLr (utruli:a sTtecltttlti cntlitatbll).
rneLoclir I riclicirt Ioarte rrrult. prucizi:r iru:r-

'\coastri
lizei si:r pcrnris clot.ocrl-llroa llllor c:rnLitl'iti
infinto rjc sullstante.
]I:ri osto tlorernarcltt cit ltriIr attalizrt spcctralr"r. girsirrclu-so trlcrrrcrrl.tr chirrricn 6onlrrrc irr
specl.rclo pro\'(lllito de h sut'so inclcpirrtate dtr P:irnint sau dc Sisteurul Scrllrr'. so olttirrr:
pclltrll prinlQ dlti o cottfit'tnurc c-xperinreutaliL a [czci filozo[icc tsupra rrnit.irt,ii nt:rlcri:tle
:r hrrrrii.

disperstr' :
Irig. [t.19. Schomir utrui sptlctrotrloLru cu
gra'ia1"'

S-.".."; C -colinatcrul: L-

lureta; P-proiectorul sctrrii

ln tigura ri.'re cstorcprezente" schc:l1li:: llfll:iLT""ill;::l""';t:,'il'fiffi1i;:i:1

:rfhtr h exLrenrrL"ttoir ttt":il'i"r';,";;il""r 1l::i::;l':';:::l
dispcrsati cmcrgenti, prinsi
p"r"r.r. [-uminaTi:::::,il'1"$?-:"1;:T:i*:

"*,,,;'il*1il;;"il""oi;;i;';:-'.'*i
fasciculnl cliYerqeltt lrl su
,--^^ln,rr\ I),\crA acerstri imlqins so s11pr1pune.
.. i";!:l_,i:o^:::'::lj.l:::'i"':,:i';!1,'.lTi,l",i,l,l"l;::l'l;
lntr-olunctii' rorrneaza "'i]'til,.,{,,r.r'o,t"i.'",i.i
ll;::::il'iJll;;:'1i;:,;
'"i"",,ir;"
dc tttt lroiccltt,.

proicctlti

gradlto tn unit:i[i do lunginro 3(lcvete

i;u'|ff:'"lrll1l',jnl:il iilHi,rrat

crcara
pc o policL,lir roroqrrrici (spect*graf). Spcctreli'
elnlqlo'
d0
.r" a,rt'ri"nta c:rro crrrit lttttriitll :'' ntlllli'sc

8.G.5. SPectro
de clnisl-o tttntirtue'
se oblinOu aiubolul sllt'ct l'uscrlpultli
--pcclrc ace:r'st,,2,11r in vcdere
Ciasitibarcil,
ri).
dnbandir,:au,/r I,,;; ii.iri'iie.'9.f ,
c1e9a-1a1 nna' dint'rc cele trei categorii
aspeclul speobrelor' Bul:stanltr' iziora, i' care se atlir,. soliclcle si lichide spectre, r. rurcLi;;i;;;r=" coniinuuc in sLare gazu'irs;' lltoleouI
delc incir,ndcsccllto tit"t'-pt'"tt"
itt sLirt'c atodt'tu''"a'L spectre de bandl' iar
lati-r,. sultsl:t,-rl*
czlf',cterissint
nu
continue
",,'iiltiti
sp""i."t"
micir, a,'umit" sp"cr,ie';it"ii."
doui
celelalle
substanle*.
anumire
unef
;i"t

tilil

ri-,[,;'i,"

;;";ri;

sI

oblineroa disporsioi-nu trobuie

* So intologe acltm c'ir radia{ia ulilizati-pontru
do oxemplu' do la un fillmont
prosini'
sI
flo noaplrat "der lumind ""ttt"t'itil;' "ipoate

{1.6.6.

lleflexia 1n o srrpnrfu!ir slericir

(lonsitiet'iun r) r'lrz'i rle lurninir, pr:ovenintl rlirrlr'urr prurr,t .[,

int'iden1 pe o cr}lotii sfelicri irr 1si reflectintlu-sc irrlelsecleilzii ri,xrr irr J'(fig. 8.2tt). Se obscr.r-ii ci, existri rclrr,tiilc

'c:l,r'e ('u,{le

.i-.u4-i ti 9,. *r._^,,-Fi.

Plin eiinrinru'ea, lni i lezrilli,
L'-P--l','.
Scopul no-{tl'u este de :r, obline o r.el:rfie inl,r.o distnnlcle: obiect
(A) - oglintlir, oglirrdir-inragine .{' li r.i},za, r,alotei sfer,ice.
Facenr ulmiiloitrele cornen{ii de semn pentm segmerrtelc (,iil'c

inteltin:
rr,)

rlistarrtr obiect-oslintlii, este poziti\:ii rlaeir, are accla;i scns cu

t'lr,z:r. ineirlerrt

b) tlistanta og'lirrrli-imaginc esle pozitivir dlr,cil are a(.elasi

cu ltlztr leflertatir :

sens

incandescont.

269
268

c) r'rr,za oglinzii este pozil,irir, dacil

oglinrlri, -- crentlul
ale
llcelasi sens cu t'azA reflect:r,tir,.
-l
tn'
l)aciilrl,zl,incidenti,e-\ie-ii)t"rSe olrserr-ii, ci, tg a n - -.-,r-.
\-'I''
riir,tir. il+: axil sisternului (palaxiali; a mic), \r'\r sc po&t{} fnegiija,
I],'
in,t' 1g r e c,t -:.\r.rl,rsl

tl,u,siltc tlircct : a) o la,zit Ilaralelii cu axa se reflectS, trecind prin

io.., , l-,y o razd, care trede prin centru iqi reparcurge drutnul
refiexie (7 Ei 2 din figura-p.2-1' a).
du1,'pr;lcri 1aza, esle
pozitir.ri oglinda este conca,\'ti. Daci, raz;[ este
Ain iS.fS; declucem, expiicitind pc r' si
convexir,),
(ogiincla
neg,:o,.iiti

fi

t)

ri]liona,ment ne

tlir,

IV'

'

I-'
7,,

Irrloctintl in rela!,ir, tlinile ccie

1r'ei unglritu'i, oblirrctr

II''
r'
l.'

*---r-'

le

n;1t

I?.

{ii}r'e

tlcl:uie s-o aplicii,rir

tr)i::cti

lie. 1'.

rtabilitc.

D:tgit

1?

2II:'
ii

si itttiririintl cu -27' r'cz-riii.l-t fir;

nt i.t,! tr, rtr;i i n,.:i lor sfcy i ce

:irg.:,.2{). (igiindi sfcricir: A cstc obicctul.

:ri -1.' illriri.ji,re:r lui in oglinclil. I: csto r-irful
r{lirrzii l:llrr r;:o trcnlrll do curbrrri in C' si

rlza

IV'
,r'

JinincL seir,lnil, rle

-;

(t'1r)

loirren{iiie ,.le se;lrr,.

b
in construcfia unei irnagiui

r ) 0, cra u' /-0;

irnaginea uu se poate forma decib la

Ea
este airkr,ald'. -Acelgaq! dou'i, r'aze
iriieiicgia prelungirii ra,zelor'.'
(fig. s.21. b) ifolosintlu-sc precoilrexe
oglinzii
*iiil n iii" ;i in caZul
lungirile lor in spatele ogiinzii.
itor:rtrul este in acest c&z drtual.
;i". I-)acii, o. llu este rnic nu se poato aproxima' tangenta prin uncr. lmagineiu rtnui punet nu este un puncl'
s-hiirl
' "'tl,r,r,sinea ilnui obiecL ic fornreaz5, punet cll pultet. 4fn_tig. S.21^ sc
clc construclio a unei,imagini intr-o^ oglind-d, avind
"rpi^i..ii'i"oa"i
a) sau intr-una p-entru Care R < 0 (fig' 8'22,b)',
(fig.
8.22,
n-|,:i]
iir'tp,it,,ii-para,ri'atiidl|i razclor i1cfuente. Imagirrea in a se formeaz1

corsirlelincl

-+ co, i'ezultii clin (8.18)

y

<l
l.'ig.8.21. Douri razo tlilc

v'
-

iclirnul nrinus a,ratI, cil, di-stanla oglindii-irna,gine este in sen: corltr.:lr

a,zei reflectate. Imagineil este virtualir fonninilu-se in spatcie ogliuii, fiincl plasa,tii, simetric in raport, cu aceasta (asevecler cxemplul
lc la p. 272).
9'. Daci, obiectul so afl6, la infinit (r -+ oo), rezultti clin (S.1S).

7:2
cl' n
au ff' ,-- Rlz, Punctul imagine se nurneEte facar ;i este plasat la
nijlocul segmentului dintre centru qi oglindti.
Irnaginea unui punct intr-o oglinctH, se poate construi cu ajutoru-l
, cloui, raze. Este mai uqor si, fie alese razele ale c5,ror dnrmuli pot,

<lin
Fig. ,!.:2. conrt.,,"fida ir'aginii unui rbioct jXoo*ru,u,', sloricir utilizind.-so razele

la intet.seclie de laze reflectate, este rea,li,. Inaginea in b este \.irtufi viatA lo*tninhu-se Ia interseclia frelmgirilor razelor. Ea poate
an'
pe
c
prins5,
uP
fi
poate
dar
nu
zutl in oglinda
"-'
-.
i"-;pilatele optice'interesedzi, raportul intre rn;,rimea imaginii
Se observi,
{d) $i-;r:t';ime,i obi6ctului (o), numit nid,rire tramstsersald,.
271

i70

lirr i'ig.
cflcll,ii

(lirri;r, irrtlclulttir, este o r,ilzii, crn,c pler.intl

1r'cce plin,l'irnrsincl, lrri -J) cir,

:-t

tl_.

__

-1

h'\-_ !:-.
llv

\lersul r'lr,zL'lol poirto 1i nlrnririt in fig. S.2;r. S-*,n folosit tlouit, raze :
ilnii, prtriilel[ cu asa opticii cc ti]eoe pt'i1l fo('tu' (1), itllrr cit, 'e tl'ece

se
i

.rr

,lirilcir, p sc ilr, cll selllll schinil)ri1 rleolrler.c sei,I\ul seglnclil e]rtr, _{,8
Vlt' r'.1r: tll)u{. I)er.i
,i
iJ

'!
-

--

llxeltlPlt'. l.t-'l]ttlliecttlt:irt:'rlt.inrca{ri nrnrcsteplirs:illlri') tlo ctrrrlilrclri tlg

ottcllvii lt ciirt:i razi estei dc llll t:ttt. Sli so ltllo loe rrl inragirrii si ritirlintt;rr Nc('\ici:l
Sr aplicir (8.1|i)

112

.,,
I C:il'o

si

/l : .:

,u'

(tj.1e)

-'

,L
tr

oclindri

- -1i
Fig. 3.2:1. OiliinrHi lcLtot'iz-triire. Cirrlprtl clc oirs*rvr tic ilti; lll

crn.llezolvirrtl irr lapot't cu .'r,'s(r rilt!inc:

i{) cnr. t}(} crrr
-- lli crn
2.ri- R
2. li{) crtr
;i() ctlt
2() cln
)in S.19 sr ullir nriu'irc,r : ll :
{i0 cnt
:)
rrrlgirrcu cs[e I'culli, inyorsirLi si nrai rnici (lociL ol]iocLul.
J-r

tiO cnr

ilO

un3hiuI

/?.l

v-

coltstruit crt prt,lungilcri rltzcleir nllLr';1itlale.

I;i*.u.fl.Lr:tttiir:'.

nr1;1 vt
,1),,.:;l:::;:L:,"{Lrrcorr"'I',
(livergeDte {biconcav:r, plan
.i.rj.'-'i""r.l'ir.-'.,'"ir"ir',i

f. i.rt ct'tltlpiutrro do o otlillclli cottvoxi treliuio sil [iL'ilsczaI tr]r oi)ir]cl

ca
Itrtgilttrt ltli sir stl forlnozo la I rn clc oglind:i. I)istarrta localir lr osliltzii cslo l)onl1l
(lo 1.,1 m.

)o cito ori irr:'rrc;to oqlind:l ?

So aplicir (8.11i). il acc-\t caz
i

cztr

r,':

t:i,

-l

nr si r'-

l. (-1.,r 1r) -.

-..;

\\:
r\ \
\
,\iilll
;

con-

li
I

.)ttili
/\
:-\,Jl^
V

,,,

+
It

t\

i)lrrIr'u oricc o];itrct

:--1"-.=i:

"- -

:l ilt

9__

-,,.,t,1

lrrrgi'rorr astadreupki (3> t)), iar 0gliu<lir nric;olcuzit olticclclo tlc l.r'0i o]'i. Oirtrpul oglinzii
stc lurg (lnlghiul z. oste rnrrc), clnpii cunr so r-cdo din lig. g.lll.
Ogiirrzilc col)voxc sint lolosite la vchiculo puntlll ./.,hor1:ar c.
!

ti.6.7. Lerrtile

ilr fiigull, 8.24 sinb cleserulle tlxrir ciltegr-rlii tle letrtilc. Ccle rlrl tipul
ilt arr ploprietatea cri orice fascioul plr,r,rr,lel este str.jn.{ intr,-un
urlct' ia,r' cole rli-rergente ttir,nsfornrii, 1'rlsciculul p?r,r,irlel irrtr-umrl

)ttDcrge

!re rge'nt.

72

crb

Fig. 8.25. Douit razo cu ajutorul cirLor:r so consttuielt.e nui ugor irnngiuea prillr-o ]ontilii.
O rlslo contrul optical lcntiloi,,Fr;i-Fr, ccle tionl focarc, a;ozatc simclric.Focalolelontilolor
corl\'crgonte sint rcalc aflinclu-s0 la inLcrsccl,in razelor ctuergente. Foc:rrcle lentilei divergonto sitlt't'irluale; eh: so itlli la irrtcrseclia prelungiriior razelor enlerglitle.
'r.r

c.

lE7

Z7g

necle'.'iatX,

plin centrul optic (O) :r,1 lentiiei (2). Disianla / dintre len-

, ,.

-,

lrnl)lrl'trlrtt e tl

.r'J

tilft ;i focar se numeqte d,i.stunla docald.

frnaginea unui obiect in oglindi, se construieqte prin irnaginile

Jr

ii ar:lrrjintl tt'r'rnenii

111
--;:
C ,I',

fiecir,riri punct component, (llig. 8.26).

Rapoltul

: '

nrrrrrit ntirtre

-qc

obtirie f(.|)'tttli{t

--;-'

Le'nti!clor

(E.:o')

trutg't:erscild,

e:te, rtonlorlr rehr,iei

(s.20),

p =__

J.,,

(s.:0,,)
--->

eir ,-eurnu.l 1ninrl,cr tlooarece este pr-rzitiv cind sensul segnrentelot AB

--) eslc a :lcela;i ,,si nega,t,iv, cincl e1e -sinl, de sens contl-ri,r'.
si
' .1'.B'
tli rehfiir, (8.20') ri[r'jilri]e ilebuie r:onsirlet'a,tc cu seirrnul lor c'le,t
in iabelnl rrlnr.iltor :

Obiccl- roal

>0

Obicct virLri:ri

<o

Exemple. 1. tiu Lrroiectoi tle clispozitir"i.;rrc o lonlilir convorgcnlir cu distrnla {ocali

c'lc,l cnt. llcrluril osic;1;6i1n1 la 3,i nt do lrntilii,
a) Crro este rlistan[a clispoziiivuhii faIir dc lcntili
b) Care osto miirimoa inr;rgiirii obliriLric pc ccrar), corospunzirto:rre unui socnrent do
4 nrrn imprinrat po filmul tli:rpozitivuhii.
a) Formrroa inraginii po:Ll,r [i rnprozenratii ca il] Iig.8.26.,se ap)ir:n 18.20') ln care
t' : -i- 3,5 nr, f : -l 5. 10-: in. Sc {,}'rtilrc
1)

FJ_3
b
Fis. 8.26. rrnasinoa

"'o. " tii,T$::J::iTiri.r,

Pe fig. 8.26, a se obserr-l cL triunghiurile

asemenea. Rezulti,

qi A'OB' sint

b) Din (8.20)

OJIIt qi 1l''{?". AOB

r'-J
'i, r'
ton
Luincl rapoartele 1

ryi

3 qi atlucind. la acela;i numitor avern

tlJ: n't 274

nf.

i0:

pri,r rc.rila convergenr:i

(8.20)

se

--:t'-I

!.1 cnt

poatc scrio

i:3'o:;'o:

T'

3.5 m

r.lt-rrr,

'4'10*3 m:0,28

m.

2. O lupri caro aro clistanfa locali ogalir cu 0.2 nr este finuti la 16 crn dc o pagini
tipririti. Care ostom:irimoainr:rginiiliterei carointoxtarchrllfimoado0,12cnr(fig.8.27).
Conform rolaliei (8.20')

lt
ll-l

(-0,2 m) 0,16 m
:-_-..--0,16

m-(-0,2)

nt

: -0,08

275

.at-ln ftlzul uliliTiirli cor{.}clLr i hrpoi : rezultli r' < (l). Itnaginca cslo rrrllunl!f)itr
dlrLrplti' Sc obf ino
ii.zi,:;r t" obsrlt i cri f-, > tt cltci itrtlgitrca oste

/1r

i - ,. "-r
A

(i.12'1t)-: nr' ]''t "().1 ti tti

==

{i'll'-: m -_- ii

nlrt}'

Alteru!iu, dc s.l'erir:itutr tlclir ir rlirr irtpl ul r'it reia.lia (3.2()') este

r-lii:*.i'ilir, irr condi{ii tic pl,r'uxillilltit'. ,iilr,zolc 1;clilet'ice ltltr':ricltr c1l llriI
olrtii'i, rr11 so leflactit, ])r'itt [rce]1[li lot'al siltt nu sint irt prclrtrtgirelr,
eilepiei c:ll'c lreco plilt 1o('tl,l'(f ig. S.28). Orirttrrle s-41'1)tll-Le iln txil'an
intlo locartrl t'clei rrltr; rlIitl'girtllltt t'i1zt'si forrl,trt.l tlcrlet'rrlitrl'1 ,11' 1"rztrl.e
.t'1

f= '.:-..'...

,5

ti'ig. .!i.27. [,rtPa este o lcn-

convergentir' [runind
obicctul intrc focar 5i lontiIi, sc oblinc o irnlrginc

tiii

i-

irl

B,

ulilir, rllolPl i ;i

ttilri

Inversul rlisttrnlei lloc:lle se lrtlrnelte

(l .--

con"tlerylmld C

IiciLetc;
Fn- u,. '' :t i)..:.1r'r r,rz,)F I,ar.l\iil-:
I m - t aral ppntru lrzcl'roardinrl,
.i all fr:tr.at sectiuniie cercurilor ci,r
riifui:r,',rorespilnzito:rre cekrr doua

rulrrc dccit obitrctul'

tlrinintir de
Litcra oste lllilriLi'{ do cinci ori 1i filzuLi irr o tlisl.an[ir tnli trl:rre tlccll dislanfe
vetlrr cl:rt' ltirti
rlortrlrl
ctr
ochiul
Otl]rtl
tle
crt.
?i
Dormal
la
crchiul
c{rrc
estc!
vedoro tlistinctai
u('otnotl(tIe*, ohit:ctelc situato illtro 25 cul si infiliit'

for arc

lllt (,(rt'(.tlifuz ;i llLl lllr ptttlcl . l.ilt trr<xl .ittLiliu

dimirur iL1)er':-1,1 il, rlo slerir.iltr,le cs1 e iuJroqntrrrrtr. I)ili1't'lg-ltL?ttciI
oliniriril f irlele rrl2u'gittalc.
ii) ,lltert{ia, crornatici cste do1 elnrinlt.liL tlc r'rrislttttt:t uturi locilr
l)elttiu fier.,:irt llldiir,{ie (fiu. S.29). Sr l'olntcazr"i it.r l{)('ttl urtei ilt-lil,gilli
rrIlr,i rirult,c irrr:lgini t'olt)]'u,1 o ()1 {'.
{.i(r ir,

t-:
I Gtiiopt.rii.
(;.,= 1 : - "'l t'l
f
|n alra,r.atele opticrc se lrtilizc:Izir rle obictli sistetne tle ieutile, adicl
u* numhl de ieltiie co:1\itr1'. ln c:r,zul ft c1ou":I lentile su!)tiri alittu'tl,te
.ie demollsl I'eilzi't I'elll'l iil
(s.2r)
c.- (:L+ c2
sirr.t cont-ergelrtelc si,steril.ului;i, r'espectiv? ,r,le celor
lentile.
L,entilele :i,u douii tipuri tle tlefecte. nutnitQ aberulii'
* A so Yoder $ S.i;.s.

276

c, or;i c,

r.'l

(8.2r)

nxernplu. Lupa dilr osctn;rhil procctlttrL llro con\'orgelltil

dou'Jr,

Jiii,i,:l,\irllc, sc olrtitLc

l'ig. 3.2!. Abtrr:rlia cronlilicil

penbt,u o lentiliL conver.gentl c este pozil.ir:ir (I:t--' 0)' ilir.'pcrltru urtn

ilio""g*ot,i conr-erge42,-es1e ncsrrti\-ii (l < 0). Ifrpl'irtrilxl ./' in rttc'tyi,
se oltine coril-ergente' ht tlioptrli.

unde

Irig. ::.28. ,\bcru!:ia tlo sft'-

-F1- si F6 - focaicle coresponzltoare compL,iletrtekJr violeilL ;i rotie din lrla diltre

razcle inci(1c0te,

lu lullar':utolc de buni t:irlirirte sc utilize:lzil ierrlile ('tl ftl)el'iltiile

colectlLte. (lorecl,ilreil se fitce ll'in colrrl)inl,r'err tl)tl,i rtluh{-)t' lcrttile itr
ca,r'c a,bor':l,l,iile se ('orllpensea,zi.
8.6.11.

Aparatul lotolrnrfic ;i oeltirrl umillr

lrr figula .S.30, u, ;i b sint tlestttato structuliic ltprilatului tltr lotogra,lirtt,;i ale ochiului uurarr, ltcesta clin urnrii fiirrcl lcpt'czcrit.at inl r-o
F(,'ctiune paral('Iii (fu planul tle sirnel lie it,I ctll)uhri.
Inragineii, A',Il'reriit a obiootuhi AIi (fig. S.ii{), :t), inr-clsat'ir in
aprtr':r,t, prinl,r'un sistern col.\'trrgerlt, <le lcutile calc alcirl tticsc obieclivul {,}, se formeazir. pe pclicnlrr, sensibilizatti J" l1'l:utiL in planul foc;ll
277

il

inire obicrtiv ;i rilnr poirtc fi riiotlil'itrr,tI p:;ni-l'-ilrl l)lecllnisrn, astiel iricit pe,riru olice ilepir,ri,arc Ir, c..il.{] se .L,tii'r
,rbiet'lirl fotogrl.fiat inra,ginea ,-rir, se formcze ci claritarc
1re iiirrr iirulierelo la llunet). fn funclie de iluiirinr,r'eil obiectrilui sc icelelzi
r'-l,lsthislole:I, rlir,frn,gnrei ftL,rlr.lllulrri ;i,tirnltul rit: erpunele itri,;i ia sc r.iarrcstuia. I)istrr,ri.{rl

trotostltsibil. cole-{ponclcntuI pliiirii str,u filniului lotogra1 itr. l)tltii' la

t1piu'ill, al1 Cltrrl S-zt, Vtzut, lr|tteteu ltu pltrct sC tacc plin[l'-o CtgPla--i,r* ,u'lrotrturii rtlliccbivului 1li ochi oielr1tia ntrrnitir, ,.ltt'ortltttlrllt,"r
r:slr: iut:t, r,lirr soluliile ingcniolr,*rc illo rrlrtirrii.

ir:-rl

/.
'd--

#I

i;---*=------iN-'
Drl

rL
,--7il
lr'n
1)t/ .-"'
I

a'ig. E.:11. Schiitrl-r:rror coir-

":crgsni.oi crisl,alinului delorrtri

b\.n

Lurtiitrtil.',t,1":, lletOnll,i'itrlltlr:siollit'ii r:orci',,: lr. lrl:ties. tio o rtttuttlitii xcnsilliiit;r,ic.

I'n qtchi lurnina este llocaliztr,tii, pe lctinir, dle sislemul crol'ntr-{lisrllin (llig. i:i.li0, b) clrc:rlcirtuieqie un sistem conr-ergent cu diste:i!,a
or:alil rlc lrproxinraiiv 1,8 ctu (conrergenla 56 dioptt'ii).
I'erih'rr oohiul rorllttrl. cu cristillinnl in stale de rela,xale, inta,gi.tterr
rlitri.r'rd obieci, situat lle raza vizual5 intle infinit si pnnctul tr,,r't
i.i,25 cm de ochi (punc1ul pro.r'imunz P.P.) se formeazL pe r)i.;nl .
Anaiogia sublirriatii in {ig. .S.30 este pe cleplin justif icatiL ele detaiiie preccdente. Cu elemente corespunz5,toale se realizea,zil r'unc{ii
rpticc ielentice. Soluliile sint asernirrir,toare. T-"na este inia,gin:uti, tle
ln : nlltnla este autorul celeilalte.
l:'entnr ochi, ca ;i pentru aparatul fotografic, o probleml imporarrtir, o oonstituie fonnarea imaginii exact pe retin[, e]ementu]

Irt..rl i'!ilxu.l tlo ctrergic

lrlltri

)"78

tr!

lcott.toclatoa.

clisli-llitlului contluce la \-ir,t'it;Lc.t tunsistern optic al ochiului, cu efe.t*l

intirigul*i
a
vergenlei acestuiir, ;i
ut" ri,io.ot" a imagiriii pe rotinir,, ot'icr't,i:c rlrli pozi!,il obieclttlui privit
(fig. S.3r).
"--'b1r"rui,irr, se efecl,uea,zv.l 1l'in coutraclia siln r<;laxir,l'e* ttru;cirilor
ciliari (fig. 8.30, b).
llefecte de aeomodare la o trnumiti distanfi. Currl s-rt, spus' penpt'oxitrtuttt
tru ,rn ochi nornral, puncIuI ramolttm cste I'-l in{init,, ilt,t.t'e Iobiect
tflat
oricc
acomodare,
Cn
ochi.
de
Z',
cm
proximat:ii
ia
;;;iG
pe
focal
e'cte
Plan'l
i".i*.t in'terval igi are ima.qinct pe 1etinli'
'etinir'
(v.p.
'-Lrn27E).
la
distanlr"r,
''
mioyt,, panctul rc'rnotlrn rlu rnai este 14, infinib, ci
,1i forrnetr,zit p.entru oricc
fini;;. Ocfiiirf miop este mai conyergenl, la
cil,iva rnctri) o irn:r,ginc
tle
incopintl
(practic,
;bi; altat tu, infliit
alte cuYinte' inraginea
Cu
ietinei.
fala
in
(focal)
siiir.at
pfrn
i"t"i11
O" ia infinit este in fala retinei. Se corecteuz:a ca ochelari
rir".i"fii
"o"lu"tit" tlivergente, avind t1islan1lt f'cri,lii, potri'iti, ficeir,t'ui caz
{fig. 8.32, a).
S,:irirnbiarelr, Curbut'ii .te!,elor

279

l'crrLulullr esto situlr,t iri slrat.re

,r.rriuitri
r:stc irr sprrl.le r,etirrei, ,,r.licij, f'rr;,,r.r,:]
sist.*rLlrri t',n'er:c,on1,
_rlr ,,,,riiui,,i^elt,, oitu*r, runcul, tro ijcti'ti. lti.o^rcrge't(], c. co'r-e,,gt,1ii
il"",.-,jiil?l-lif,l#'iii*:':ll;t;:'i,i.,,

,...!::,'-l'ip'rtnt'r,rr\t.1-runr'tui
-r!llirrslrr('ir,
lrrurclului rle iil in1,ir[1

i.';ll;

Opertr,tiile const,ii,Liirxl cornponent,e ak: a,c,orrrotlilii sirrt r.eutrizrltt:

ir-rvtii.unt:lr'. Penlru accsle rictc rctlerc, c,ontlitionate rle pozi!,i:r, ;i
i.lnrninarea obiectrrlui vizu,L, t'-tislil. r-.ircuite rrer\-ollse t,alc l'rrirclitiIte.lzil, crt reglarc :i,u1.omat,iL.
hl rLitimul l;irrrp s-llrt cttttl prrirtrele. sist,cnre rlc corcllu,e a,rr19ura1ii
lt ;rparlte fotogra{icc. [)e exemplu, se 1,6:9letrzir, tirnpnl dt-r explrrclc
in .f_uncrfie de- deschirlelel, rlirr,{'ragmei. : uri rnotl :lna,l-rrg r-rr,r,icr.ii rlcscll!rlerii ltLrpilei irr t'ir,por,l, cu luuritx'rzilir,tt'tr, o)ris1rl,ui11i r-izrit.

tf.6.9. rlparatnl tle proiec!ic

Relina

Ii'ste tul insbt'urtlcrrt opf ic tles1iur1 proiectr'rlii iuriLginilor. irtrplilfi&te pe pelicuk'(fig.8.:lli). rrrrir,gincrr, l.',Lt'estc r.etllir..' inr-ersu,lii si
llr:ur llrrrc tlecit t-rbiccrLrl -lX (n sc vecleru si cxcrnpl ul tk: i:i
1r. l-111.
I;'ig. li.:j'). ()t;hcJarii lrtiuc
irrrlsjrrtru po lelinr.i:

fcron

irr ,,i'J,*re r,:,,zuri

,r ,,,,u,,,,,
:rllrit: 1ir''u,1, rlir i.'tirii, ri iu,jii .,i",,jr,,i
sisrt,,i;i
lirr rurri Lr, i.rirri1, adicri lr,.rii"i.:. *,,i1 prurctul r.e*otirrr, :r.rrit:irr
fri,,ri rlr:o;'o,roi."-i*, irLr*ii.
() {rl}('lir.lir-r l*^t.es;r,i
,,,r,.ii],,i,,,,r,.,,;,,,;,i:i":;',i,i,,,ginii
1,,,ni,.,i
;)iril r;tl(';r crr.lurir i :r l,:rzr,lr,t.
;l'r:r'i.ilirlc' r'rr';r .r' sa 11';1rj7,',;r,ii,,,,.r,-"i,,i" (.ti,l.r, l'l iit.,dur. lrlret.;111,,".,,,
,1,,
r;",,i;;,li,r,,t |rr.g.1.;1r.j(.r)l,i rr rr,rrir,t.:r._
'r:r l r I i'st.l)
ir I t.r.ii l I i;, r,:r::.r ci.
Ll, onl, irisul rr,r,e,_iij_1,]rt,rol pliri ruicsor.ale:I
pgpilci. Irisll,
li;rlr'rrgrrru. :ilr si , rtri;i jrrLr,.rir..
,,'";;',,,g1,r ;rir tr,rrtLrrerrcu, iiL,rr.Jrj c.:r si
Irtr rrrr ('rr('r'!i. I!lrrl;rL(,irsir"",,,,,'t1,'"'il,l,u',...,,,,.
lr, r*'ri
irrr.r.r'ur. ,ii,,,,",,1.irrrlrt.r,si'tLli'ii
sttj.i,.i,,r-rr
. r'trl irrci.

ffl,"i,;;;i;.;;ffi;;i,

",i

lrL plrr., lrr,.r.rr

r.lLiul "e :rlriri rrrrlr'r,'it,,, ,,i,.i ;,;i;:,;:l,ri1i lrr.jrL rrrir.sor.aleru 1rrr1,;i,:i
IrrrriirLr*sc rriuuirr,rrrr,.
sisl'euriil rpri. rj ci.riirrjrri^-;;,;,r;,';r;.rLei*r'ri'.:rt"
rv ,,,rcioii;i,, 1,r:r,
,,,i,j,illjl:'r,,.,.,,'11,,..'t si..rit(rLur:zu
;rb.irrriitc.
"r'|r't,
rrr iul)il,l'lrtuI f.1,qr.rllic.
cur.ectlr,t ostc couiilruit
i' lenf ilc lipi1., ,',ri.,,rc,i,.lr,"sisle,rnl,llicclir.
ri,"nl"r"^rr,t1ia{iilor. tle ra rosu
ia r_i.!et
Ltr'-LUr xirg'r' r)ru](.r. {)rricctir.rir
' "rrl""-r.".1ir1,
' " '"
1i r_rin p'nct.r dc r_e_
el'r-' 111 :ther';r,{ ici rlt, sli,r.i'it,ri
l)rl'crt'rrrr ('r'{'lr:r'l ir' rr
".
'rr''lrirrl rri. ,'tur,,.,.rtr lir.irrr.dc \c\r10Ir, }rrr r,i11,
rtl,,)r'rirnr in irrl.r.r iri,ir ,r,,
i,.,'r",],i
i,i". l, u". rlal rl6,jnc sulririror irr
'er.r crL{ c lri;r,i lnrrr.i
;rlri lrrrli;irit,i i:izli,ilcl .t o(.r}r:ri
ir,r.r,:rsl ii, piu.l j<.ul;ir.i_
Ltr' ;u lirsr ..r'izrrlr-r." rJr' ,,.,,,,,'',i,
.,,,,,' ,lJr*rr.,,iiiii ;;;,';:;,;:irli;;
g')rrri.
t'rusi1' sir ,,<'u.ete'' lru'jn', ;d
;;-;.d;,,, ,,ii,r*ioruiri',,.,".ir'""tr'l'i..
i0

rr

I,'ia. li.:ili. ,\plrlui.rrI clc proitrc!ic (rrrct'sul i'azrlor).

Cori'l,ensrtru'l, un sisterir tic rlorli lerrlile lrhn-cortr-e,ro :rl:-r1ui'irt{r, illc

lolnl tle:l collcenlt';t' crtt't'giit, flsciculnlui rrrnis rle stn,slr ^\ irc t'ilnini
;tttr;l:tt'en1, pe <,tlle este iurpriurlr.l oltiectnl -tB. iioltrl oliiet,iivlrllr
l..ie rle :r lorlrrtr irtr:[gitLcrr.
,\pallrt rri rlc ploiccf ie lroille f i pirrl e crlrrporrenti :r, sislcrnn_
liii ric prLrioctie r?r (plin lel'lcrit) s;lrr rlia (plin tllinsnrisitr).
{,1

el.6.1fr. Lrureta

{,lu:i,test irtstltttttertt op1,ic sc 1-ro1, r-izir ollieclc iruleltrililr,ie (t+rr.es1tc rrtit. losttricc). (lirrtl cstti tlest,inttir ollsclr-lr,f iilot' riilgi,lg, ltrnetir, rlil
it.t '.:ilt,. r'it'l tr:il;r.
ool
aot

l'itzel()r' 1)]"intt'-o irrrrei.i

tt,o-

t'crr.)i ;i ilrr-els:t,1 i, es1{.r}l,cll;'r o ;il'r,:.1'i.ti.t' j illr,lii. r'ii ;,1,;,li

-' -'

s-

lr: l'. ,r,.ir: lilL.qi lrit't. llc lui(li"l, iI i.rtrliil.l ici frtll:iti,.
:ilt,l;'rlui rliltl.r'c lhiecl. "i ollii,r'iir-. ilrr,t;
i'Drz,l, (.:,i,,11, ir I ir. i 1lr:i'i1l.l'irii - - ltot';iitttl ric
itr, q1l1i1,r.,i ':i ;;i:s1111irrtl clriy,.l it-Lti --- r,ti
:trX|, Olitii -i i,, ::t jirt.rrir,.)iitl ili.
i)et!,i rl lrt i(, 1('t ,',i:"i,i 1 ]11,rir." lr., j rllii;{i it,i
r),lirt,"i1i(ii :1,1.. ;:','l11 iit r:i ,, t.rlll'0.t, rrtii,,ltl'l"Lrir lr:, ::
.nnr

tr'iir,1.:icr:,.1

tie

- ri1.1l,l;":r llti t:, 'r,i..';,1,i:ld i,t irj)-

.:.'

lji.1. i:;.;)tr. [-,.1rrl:.r .ts,r ,'., ,,i,..r r,,t ll:ili

.iirl.r:il :to tLrt,tt:iie ilt\r()l,sit,j,rr.t, ir. ..r:.i;r.ii rlt,,t.,..l,t !r : r ;,lt'ri). :rt i::ii,,,iLti.i,
, .i , ,l,.1. r. (1 it,l{,itill.i,itt t.t' li

lc.,ri!': -;1..in...trrlitli irt:ir, ,,i,i,

jLi,lt r',.: :.,,.,i
:.iti(.ii.
t-,

Ii.ii.t

l.

liIirlosrerpul optirr

Trit'ur'ir. t' qziiir.:rtl t.it, ct"llilc;ri t'tli irLri irl,rr r.' irrrur, ilir- ../,i r111it!i1, 1,t\
ciie il{}{'i--'),iirl'i:i, }ir,r,ei0 (:il l'e l}irjl'jlI (f ('ili, rl01.i ljtri:(.ir,il:(r ir.iiiil ,,1 ,,,:r.r
ri, r';r,lli1 i'irr cluilli (,olu,lc I,r(liiti lt:ii, lrt:trlt Lt ;i ri:, .r,i,l I j._,. t,e {r;;rr;t i,1.1
1{:
I
tlitti]ii'ic.,i)t',t'li
lll,r-t)lt) i'r;.c ri:i tlr,1i,i r',;ii rl,.ir,r.i .r.ri i.tri t.rii ir,(1ii|t) se lltiii r c:l,l jz0lt,zii li,ctiliirii. rlri.rriiit. lrltitii.i r.(:i(r r ju1r,, jlirrii1{,i-riLi
r
:,j :{.
trrrllrrrrqlir. .tiii'rlsrolrul cste inslr.rurre:ilir1 o1i1ir.,i.rlc,,,,=,,.,,i r]"i,,,,.";rrite'lr.lrtrghiiilr.ii stlir (.li,.lc se r'ftrl r.lonir, pun(:ie rri r,ciriril ;iLrr-.r..
iiigttrii, li'iJ,r l'tilti sr'iretLiittic' thr,rttul t'azclor, pl,il:I liiirr{.)st.ci1r. L}bi-.
(1)r) il.io illi.rr''iutrri {:'n tlistanfi, llocii-lii iloirrtc nrirri (iriJir-ru rli-c('irIill
l.irilt,i i'i)- (ltlll,t'ui ({J/,) est(} tor un si,qtenr convergetrl cr! ciil.tt,,lta,
ir.it:rri- rlc r'jliuli ceriiirrclri. rrnaginea teaiit A,B,fofrnatri at olirlrltiv
(lri{.) {'ll}i{x:i, i}(xitr'1r o(:riiir,r.ul , ca,t,e potile a\-eii, fujrcl,i11
cle i1p[. clind inra_
gir.'ri, lirr:iiri, i ii'iurr,lr, qi uiir.ilii (privitii, cu ochiul) sau for.nreasir la
i'i.'lrilll iui u :illq'ino-i()r.iii, lrcnti.u'a putc:r, fi fotograiialx cig un aI,,p,at
Ati.r.ll; :, i, rii illosr-.o1rUlui.
{'ir;r, lilri,i itrrllor'ra,n{it tritlirii io,, turui 11rjr.111.1,1 r r,"i t,
.
I}ttrt!('(t ;,tr}ttt'(.t!()t(t'(:\ (lit'() i)oit tc li trtlsiirl-i ii lu.;tL rlirlrrtLl:r, tlitiilt, tiorirl
I,tirLr t,,-( el
i:_e :to nr?l,i l]ot ir](rii, fi vizalo tiisi i-rirt
11i| nrillo:r ll,pelr: J_,riue,. 0,,ii ,,rrrr).
.L-cvrl'et'ic se {lr)monstt'enzl, cir, ijriril:r, aceslei rlisirr.rri c
pbate f;
-i,tinili
11

{it)

trLiti,o,rr o1tu1

riplir:

es1 rr

lot)
2il siir il
!82

"rrr.,

(.i.93)

'i,fii, ,, .J(i ,,llii

-i'li.rrl,iir,:,,

,ri'I lri'

I .r".i,

LuiLlrrti llc rlt,i:i.

.\.1l;ii',,i lliiti lr, I'J.ii'{lj
,r',' , ,r:r', ir,,
llit'ci:lte ir ..1.)ittl,i,, iiL' j,r
,,,.
!j't:.t.,"p,., r. ,',..i
li'.

".,t

I,

{.;,4'

i j:t. i

il.
: ,:.
, r,l'|i.tf,.:
lL . r'{r i ('lr rl lrrrr;r
r

;:';i

ill

8.7" {n{*r'ftrrtirlrr lu;uinii

Itt

r]ii,r'L l,tl: ljiLt ti:illtttl elcllruriril,l'urJlir f.i itr ol'jt.o tn('r1)rciit

li{iir,1 o
lo{l i.) lt)rili)itii{;i'ij it' 1-(.)iit{ii'iloi' irrt,:trrit:i1 ilol cinrlttrltri clcrrlr,ic
{crl1'e. 1tr',,ti rrr: scilrjiniiir. il,c iLrrrriuii) irr.t;r-e'riti tlo la sur,si rlii'el.ite. Dr[,ol'itir, scb.ir:rbilii rapirlc ci,,r'e inter,r"irtc, rrrrtzli,r,i"l, d.c fi,:r,clcrrl,r:le tlilerite ale uttllr,'1or coinlloncnlp..ii de tliit.rlclttcle t1e fitzir, cilt't'r se schinrlrir,
continuu. llil sc ob."rlt'vil, niilric rlcnseltit. l{e ilrraginirrr insi, cii rll"cr'l
intr'-un Ililtlct itr -\o,ci rlouii uscilrt{ii r:lcr:ri'arrrag[otico lie :lcccitsi fr,r:cvenlir $i clr o tlifercrrll cie fir,zii, tiorrstarrirr, irr'iirnp, tlil conrpul]erca
:Lrre-i

283

\-'t.1tll'il'l'irtteitsil,.r.ii]or.t,tirtlttritri clct.lr,it.:ll.l(,zuiitl, ti siltirr.ll.

ri,Lti,r_
llli,i'li, ;rtl (.lt,r'() o(.lliltl lr.t' sr,siz;r,-o_
. \sliclit,t'. Ilolilf il :1, oJrtirte irrlt'-rut l.|1llt(,1 o iu:.irrnilii irticlsiiri:r, ltrt.iitLoii"iL (i:,i('n('{,(,.t.r':l itr r,r.t.l lot.iurrlclr, a.,,r,,, *,,,,"i,,fli,r,
si 1,r.._
l;

',

I )li,t,ir (,{fil:ri(lol.i-r.lt} t.iurl:l

1rl:irr.i
i jl'.r, ilr y'r tli: l;1 srli.:,1 ,{r (fi,i. j.lJti).
,i
r

uti itj'r:i
Iltiili:1.

('il

,Yr

irrr,,.rLi, t'l'-tilli ill' ]':i'

j, (.ri (. iliilitr, j.j, .

sit.i r,,tl.1':ii,' itr ;rlili,.t,tfl

-:;.
l'; ii

'i,,tr!

i;r,r.

l,',,,,,,,

tl,.

.r,ttlr-t,.,illr,

ull(lit

(,iiii

.rr,'r-.

; -. i-'
!.

1"1 ,r,,

'

.it, ''- /t.

rl

irrtlt.

i, ri

1'

o isi It.l'r: izl'rlt'ttl il ,{, (sj11r.,,y1;

/+
l - :{,iliir"i i('t's'ir^ iir;:itj.

\z'

ll

lr

rf

,a-

-. -----'-7:7.
//

-\

//

Iicrtlizrlri',i ;l:,r' sti'i r:'lLrii:ii i:r )iirl Lti. i rr'

irt t ir;t lt. ( ri.rirr irlit," itrtri.'iliii ,t i'i,t'i-';.;,. i iil

i','ci i)iltl...l. itii.,t., Ll;,, tirl lllZii iitirc 1',, si

/!

i., 1i 1", i:rptc il,rr.oitiril,c rlel,clrriiuinri ritiriil tr.tti

crinilrrrll) ci1r.(l se ciolr-)liutr 1e e(:r'li,lr. Sr: r'tllrlizt:ltzii sititrl'tiir riin Jigtrr:u

r'itLi' tlc lil' :illi'srl t'tl tlttiil tl:rr:ii,;r.;

ilr'
',.
:1.{.{,r,i){l lltr.r r.lLlir ,j ..;'i :1,,r.;i.sr,:r
. .,:l_
l.r.rr,tr1:t ri. l.iizii r.r;ttsttt,tL1i.i, itt liirirr"
-\r.cts1.i. r.otr.tiil iit r,s1c rr.rrrtrili. r1r,,.,,,,_

- -;Zn'
,.-.-

i il I

nrtrle r.ir,r,e itrbelfolil, l)o ci-'r'ii,it.lrl 1'1. 1)irr l)iiliirt,tll tle r r'iltlt'e ill ill'irtt'ifj,, itti]lsc lit,ttttlirr
iripirii hti Ihr.r'ger,g *. l'r'or11,rrl rir iitulii liitrrrr,[ tiin
irottittt'i rle tllrtl,t, (so-

-'\
,i

i.,'.

l
i,,!

.,r

T5

rlltrr;r r,{,ric t.ti iJ,{ j

)-

Fig. ii.li;.

, [)j!;]i,rz.i1i'.-t'io 0r.1rr,r'irrrlrir ;r,lr,t,tr

;'{'i'{irtli' ;'r)l{rr,t'.r(, !:ir:l;r(lc (,iu.(\

rrtolrri liiror.rr, sir :riuiliirzr.i, , ,1 , r._

rip , ,.. ,,_
lillrli'ii1, r,si c. riispozjl ivrLi jui \ orrrrg. i , 1ii:. ., :;;.. i,
,ir,.,, ,, ,i
'r,ltr irr:1, tttLiri ci.1;et.il}ltr;it, rl(l tit,c.i, iiir.
(l stil'"ir, lltl iitirritri, iutrtirre;rzii, o llirtli, irrttrrt,i .y':',,
;re pl:i,nutr lrir'1 i.i. Lrrrrirr.;r, 1r'u'.ri.irrrl rlirt iir,tr,rsbi, i'.ilrtrr,lreirrlit.r,l.Lli.
ii,ii,' r,,lrl* i:rr i_
le:it,li, iril rlolri, l'rLi11r, l.t, si I;i,,
l)iu.trjel1l irLi l.',, ,tir, ,,,,o1"'li,t,.,r,,s,r,i,,,t,i
rL,j

l,(rlil.itt',tr'zit (.(}(,1,(}i).i:t. 1,..ll lrsil.l:l

'.,rt,,

'
lAA
-0f

\\'\rrrr.,r

rr

.11,,, 1i111 ..1,1.

ri) []:iIt:till:il:llti
itti \-oiltt:. I') Irl':lil.i,r i:i; ;,ll(llotur)lii. i'i (lr;icLilL:l Itrl oirri si itrtsl'lrttljr,-rrt'.

S.il(i r:il r'r'fli{liliil, tlc t'oc|tltti:r. Pe ci'r:tlr ll}}:1,}'f|ri.ii.io rl,.'i:tir'i'j trtou1.it.

riig. S.;lf. lr|. ii,di(,r"1, ll0ir.zi itif-trne{'1:ri.{t} si lltittitlolr:r('. trllr:liil,tl. li:ririitr-r,Iilr, ;lrtrrliu'ii iltensil,ilt.ii lrrririn, ';151r illL ]I]ill"iru{)i(t tli. ,lli.rl'iut'ctl.fi,)
t'g1st,i itr tt.qiliitati1il tluliliil,rulittii ruidcl,.rl' t'ill'i, lriert,trli, tl:;r -l'', 1i -l'r,
{rrreil ("tr estr,e f it'cst' itrft'uti1, r'tilc rlrltir;" r.lll(lt} lll}1 iii. (iilLl l lii ll r}lil t(}llilpl rr,l unriei ('lt.r'o l!()r'jrtrslc riitr J'",.

285

\rorrr lol_rsi cuirdlif.iije r,le Irrirxi!ir

l)erLtnr i'igirr.;i, S.ll6. Irrt r,itt.i[ ;r,.esii,
drritil, se c:llculenzit, tl. -..,;.i:., -- :;:, (tio.
I ertcr d.e rt1'.ii11,11 lrilirriotijlor. i1l. i,,,

Dircii, fitit'-rr! tli hri}iiriir, i-lllri,. cirupul ric intct'1'tri'r-'t,tt) itl'e 1i'.i,]I,ili
rillii lllbii, ulrtrrrtil, rie o suit,ti tic fi'anje tic oltlinul 1 r'olor':'ie iri
cLiltlrile Sj)e(:tt'uhri , de(ritt'ecC itrlCr'I'larrjir (lsLC lii,]iii,l;jli-L t'.1 iuu,qitneir
de nnclii. Succcsiunea, esle lolu" liol'bt)ril,liu . . . r'iolet. ln 1r'llrtjclc rlc ctt'tlitt rrrrr,i
ntale cirkrlilc se sullla,Iiull.
I)in explesirr, (E.2'r) -{i: il(jltte tlcielttiirl;r,
e,rpel'in;errtt.l lurgirrrerl rlc rurrlit, Iuct'itrrirt-re, evitlell,, cu I urttiuir, i rlollrl{'t'ot}li}1iirii.
cenl

li

-_-;
:J

;,{,

r'le

itnE.lo

(s.:(i)

,':-,1,

\'"

-,*tt:i;,
iv./

,/

L:

1)ettl,t'tt ft':.rr.]cir.1 I Ii :ti.l-ti):i sc i;t'Clxtit

a il,.

-- --

tt

l-'r'lr
1

l.

;.,ri

:i i,. I ir

1-i)t!.iJii:ir

i:l

: /,j.. riLlicli

exisLln!t:i iritui tiictlin ()iri)3ot) (lcciasi itlclictt tltr rtfr;tttilr I14) iriirc i:titl.;li: Irr.,l), ;i et:n'tt, i; ,.llfct't;rl,i tia tlrtittt

I l j, .l

,rr c tttr ;t it;LtrrAbseti,u!ir:. l)iir'iettirt tlr: rilLill J2

itt caztil
'.-cniL trr r::rlculr:l diloronl-ci do {az:i ctin-qtiLul.r,

lr

lri t,:.1 i)

',ll-.t'trl'l

ilL ri .. i :li

I\_

,)

I-)isi.rrrrl ;, ii;ti,i.c rlr;iii li.rLrt,jo {_r}Ii}{j,.::tl,;, u

,5il1i nliiirii.{1i.,:)ir)it_r, )c 0i.rl irti: rliit uit.L llitri.: ,.t r,l

.7/;

i i

.'/i

''l: 'l i i'r , ,,:'

'- r ).-'l

',1 i,..',

hri i' (oi',iitttti .ii,tttjti) tione

ilar

l-11

ii)

-_=_i
(l

lst,i
l,

,'i

.iLLl .r,.,ii
| 1
.- L) ..',' --!!

I.r:1.

i.t.tlti.i, ..,r
itr.. ri.itrtl"

rio lir:L.i

gsotileltic.
I:ii-'. ll.ljli. (l;rlcitiL;j tllir r;,rtltti
,rr.iic.
I)acli nrtrdiui tsto itoontogrn, in dil:rl.l)ill il2 -.r'1
!reb'uio sir fio ccnsitlut'at.i scltitltl,ltt'tit lurr.linlii tio rtntlit
la Lrcceici plin tlilcrito rlcrlii. j-slc lo:;ic rrsir (lor)lu'r,ct r-:)lldilill cil o ;it''tritii[-i :irIoren!i clo cirlnn si lic irrriitirlinilii iu rrrorlju on)(){cn, sc poriLc tttotliflL::r ln l :".1} itl
a,,"li, l"i"r, pnilc:.rll{} r, qi l. ili:J. E.:i i, rr) so intcrltilt , Li}} 1)lD{j;ti ttl 11!i llll i}lLii, r' tlo
rofrlioliolfig. S.:tS). I)cji si irr rritcsl L',lz ,i;l.r(:rrl.ir (ie rh'|liir geollctric sc tl,':::lliilil llt:('i1!Inllalil, n1 str--.r1li roslt,tclii o0l.it)l-il (-:i, lt:rl()lLr sl-r sos.'tl,ci ltt cotrcotrllrtri.ii tlo i:ii:ii, iitr'-'-rioce
itt1.r,/:, si P tlrt:f ill, t;iirsrrliI in lrirrl;iri;i tlolrtr.i, rlll Il]ari osl.o lrcollli' ltl't:itcil ila :r'g'
jlr!rl.,i] i-jo tlilrrtt iit cirtti irttrir,ritt,t i|,l.Jittl t:ir inrlir:tltr schiml,rLt (lt) lurrgillrt:lr t;c llil{li ostc

).'nn

, ,il

i.'. ,\r'eiir ct.nf,tLtl t't:la!iilc,i'1li.1'l ;i S.1;) -. ='

Iix plersiii,

tlt obir'ci n o ! 1 (rfr) sc irttror'lrtct l:|rlr.l:t

t,l)

t$.:'r)
Vllltil,l'cit lrii i cst,c l}rr.ct-;ri si irr 0iizul ill citt.e iiltl fi
.i, ,.1.r:r:i opcl'irt ii rrtilizirr:l r.,ri,,r,ilu i't'ri-'.y perltt'u
i,r,lt
clouil, fi.lLlrie
.e.i91
Iltt,tlrtor.orr,-:rr. i rg llllntcil e ittet.lt,r tr.i,i.
L)eoa.cr *.f igu.'_8.J?, c, :i,{rnrito .r1 prri,rl tre siurerrie (oc)
lrr.r,rrti}
,f
.irLl.rl'(.r.er11:: j19 r," L,t.r.^1r i.rr, i'i sirrictric :r.)cz.ri
f;i; (1,'
: l,']l:..:]ll'],,11^
(lt'(.rrtlt,:! cl,re" trocc
r:Lr:t
pr.in C (fig. .s.i_i7. b). In {i r-rl Ii o trrrnl.,i
IurrrirLu:r'.ir i,,7 - 0; J'run.itt i, itral,i'.'o'
I)r,1,il ;1;1'5,;1, rle lLrrnirrii,
i,o-+fine o la,diirtie_de o -\iu.grrr.rr, lrrn"giriie tle
uudi (11l'r n,i )notLoc)'otrt'rtici)'franjcle
rirrt lr.,irzi liuiliii,'rr". coLJt,irre
colrrrpunzit,or, llter.niud cir ltenzi ncgte.
{irrjlit}i-l.:) rLe ,i..

;;

ilczrrlki

?.': l,; r' l)rci

gcoptrltii,,r 7-. tlis111 L in itprg,irrri rlri ulrrlri ),, troi.r'.iitt irlrriul!il cu r-,lttrtiilill -l'.

nr^u

;:

"

tlrrtn'rtl

D*oa."",'

/?r'

ii'-= tid
Irlln-ri

l;l t:r ttt}t-

opIir.:.

(8.27)

8.{}. Inter:lierenfa po lanle subliri

Din ltinrinn incidentir pe fata fi,(J pa1t,e se I'eflect'il, ia,r' altr, se

leflar,ctii, trecintl in utccliul Iit,urei (fig. S.39). fn continrial'e, aceaitase
reflecti, pc fa,ta, b gi , l,pcti, so lefracti), pe firi.u,8, untle irttcl'fel'i cu
lntttina incidentL' lrr calculul difelon-lei t1c dltrtn 'qe t'iile so?'111'lt cI'

286
287

1'1\zn

rlrunr

it r'e[]r.'c1,ir

rlrile {)pticc.
$

in 1, ru

sr.trrirnl.rar.c

t"

SLI

t_

n(IrI

St

.
.r--o

oi.rselr-ir c'ri

IllI == 41;
,].: siui
sint'

. 2tt-:

sirr
Jl

-.

: Jrtr

-.

== 3r:

tr

.r{,

1;g'r'

cosr
sllu. lltl'

-i-.
r)

2rte1;,,.1,

:ii_j:).

sin,.

ab

l
-; .=,(l I 1)i.

tt

/'.
rl) .- ,-, - zi

,. -1-

18 2ri)

2ttt

R"

cc,i

nin

in crro

undc I (,{itd irrtulft,rnjrr. }.lozultr'r

lloroi rrn,9i

+t

.'= 77..

{ nnrit(;,iu'ol lrrinji lrrrrrirrol,*,rl,r,'rr, irr loeul

relr{lr do (ltuln crogto crr o lrrngirrrr.l de urrrlii

(ut;.t

i.

Il
r.6,. 7' -.-

i -l'

St'iziorl pr.irrr:r r,rl:rlitr rlirr lr tlouir q0 ()bljle

- 2r.tgr':irLi

2,,,(,*'-

i1
z
Iiii.l. ti,: r. !ttl{.r'i\:r!;r}i_li ltritr l.rilre srrbtiri

1,1.

lruti lurro pitrte a lplicaIiilol, (fig. g.4i, b),

2no,

ezultir

ct-)s)'

<--b

fur ceu

1,r,)-(.r-+)

"

de aol (lig. 8.41, a). Punctul p osto locrrl

. l.t.l'l',r'olrl, sa portc, r-.aliza qi cu o
,l:,:J,l fu loca[izt'azr f*rr.i,. L:l se grise$ro la intersecfia
lr]ir.
reraii,
(l3 2ti ) averrr cottsidot'irttl trnghiul.ccfoartomicpantniinciden|tr
rio.ir*rr,io',,rcoostocazul

pr'i

dc senitl. r. t\ot;iri.rl

Fig. 8.,10. Iiefluxia po stra_

turi subfiri :
q * u3lerialul acopqit do stratui subfiri _ s.

t'

(s.:s)

l'r'iVil,l' ,'r {)(.riilil liircr., frtnjt,ic se fount,il,zr-r ue r,{)lili. 1}:r.r,l-i se

tr lerti'i{'l {'irtLr-cl'getrt:j irr r.i-11b1 tirscicllirlill ,"ir..r.C*i, trrrrr.iele sti1nurr..
1;ril
lll'iiL(ir1 irr'llii cut'il.ll. J)aciL tii1.elcilt it, (it) rLlinlr r-,sto cglr,ii r.rr'ulL uurrlirr.
irtrlrr,i'iiiii lliu,11e jp111;11,i1i rk,inireirrii rltr urrtlil s,,'1.,,r,r,,.,l,,rtj un uiillrirt siilL :iri rrrrr-'iirrt rit.irrlr_'r,ft,r.(Jqir. l,ttIirr.Lr () ltnrir tlatir (ri si e thli)
,i rioDr:;,, r.t. r:tL:r'ltilrl rlr, irr,.i,lC:,tr'r.
llt ," jir: ,ll rrllli. l:r. 11i1 i'rilrilril iLrL:.l.j.i ; l)(,iIr r.u r.iil.(, ir\ (,Ul lr):i\irrl
j t':l,rt.jtr1r' r,1rir l' r,L)11)r'r)tt.
(in1;er.icr.errlri irt''lreiirLilc rlt, sipurr sirn dt: lltirrcl)
l r'ir.iirrr'rrr/lsli,jlsu}lirlprilttrr,lrictincojl(lilii{lrrlr:rp1i1i1.1i1,
leolcflc:ri.:
1 '.'tr .l:r stitts,'rc corrrpieli. iiitr'-lrrlcriL. consillrlrintl rtrlllirr (8.21])
Ionti'lr
,
incitlctitrt irilililiir (: r= i)).

...1iliir'li;r.
l'ori(rctj'i ' I ;rl'

5:1pa*1
i)uc:i str
nr (lie. fi
rti vr:ltri

(s 'ls')

r;::l0ii: iiir LtlL'nciir: gi g'rosirro:r st|lrLtrlLri srrblirc s il*1itrs pc urr rnrtt.lial

I.irliTii 3 lrorrtrn clro si nvcnr r:oncor'<llrtrtit sau ol].ziiio dtr fazli l:r
t:'-rt" rr;itln incirlcrtri lrti lcc11st;r l:rli: si crrlt lell*ct:rl.ir
1r,.r i:ril Ir.

I)1r:iic

* I,.t
i..i: l,ilrr lr;.ir: rl.tiogii] cri*siiloi.lt iiji* frrL:.to p.,t.-l rtr[ioxi:r .tnclr*icrr
loirtiritrl I i:t st r orir-r1 \ .,.f ;:ii li,rttrilc i. {.ii sl r.-17)
r'oo

lir

Fig. 8.41. a) Intorforon!a pe pana do aer; b) calcrrlul intorfranjei

; c) franjo po pand do
:ror tn cazul phnsititii porfocte; d) franjo dsfolmato de norognlaritAfi
alo suprafofolor
plano.

289

l')xemplrr. lntro doul foi do goam tlroptunghiularoporfoct plano so lruno tlo-a lungul

coloirnailnngidirrtlolaturiofoilhdoalunrinju do 4.10-2 mrn.Soforrneazdopani do aer.

Si ss ealculozo interfnanja dacl goamurilo slnt privittr in lumini rnonocrornaticl avlnrl
)r. ='(i. 10-7 m, ier litinroa penoi osto do {),5 rn.
.{ vt:rtt ('orlfeittrr loh Iioi (11.2(])
(;' l(l- ? rrr. ir. lU t rrr
7,
lo u rrr
2an
2. 4. 10-5. 1

()r'(1i11

4. 10-5 m

.-_- 8. 10-6
l:i 0zultatul
= 7.: l-r. 1(r-r rn
lurrjc ric ogaLi grosirnu gi ochidislanto d:rcir phncil.utcrr lt:Ielur n
(lig. S.4 l, c). In caz contr$r, liijnt:r (lr' interforon[ii lro rrercg;ul:iritifi,
tr'ulul lrrelrrclrir'ii srrprrfefclor plale (lig. li.4 I,d).
corrsirlera t

ll.!f

Difra,ctirr, Fe pl'odlrce oin(l l:i,{inretl fir,nt;ci crite (Jo acolaqi

rniiriurc ou lunginrca tle undii, a radial,iei incideute po let'ea,.

sln t

D esto
uti

liz:ll

porfccti

ill

cLut=

Dif rac!in

ln {igrrla

8.42, a cste r'cplczent;atii iuraginur, uuei fante drepl,uuoii rrr e.cte un dreptung'hi luminos, cdo figulir,
rompla\ri in care o banclii, luminoaszi central[, este insolit5 de benzi
a,terlaie. Glaficul rlin fig. E.42, b descrio distribulia inteisitilii lumirrorlse in iiunclie de distanla fa,tii de linia rneclia,nf a d.esciliderii. l,rrlrrirul ,,ocolepfe" deci m&rginile fantei trccind in spatele ei. l'enonre*
n.nl se nurneqto d,iJruct'ie ,si a fost intilrrit ;i la unde mecanice.
Studliul difracliei poate fi efectuat experirnental utilizincl o le!en t'Le tliJrac.tie calc se ob,tine impriurincl linii paralele qi ochiclisitantc
l)o o pknci, transparentd,. Apar astfel fantele (spaliile dintre linii) qi
ghiula,r'e. Se obselvil

irrlclvelclc oprce (zgirietwi, Iinii).

fn figura 8.42, c esto reprezentat5, o uncld, care a trecut prin retoa.
Conforrn principiului lui lluygens la nivelul frontului cle undi, ajuns
in relea se formeaz5, unde secunda,re care ip spatele re,telei alci,tuiesc
flontu.ri de undX, avind toate direc!,iile. Intr-un punct (P) de pc
ecran (D), undele de pe o direclie sint coerenbe qi iril,erf et'e,nzil,da,tolitii lentilei Z) se formeaz5, franjo luminoase ryi intnnecnase in condiexpuse la $8.7.
Difereula de drutu d

tiile

esl;e

d:asina

l;i g. 8.42, l) i fi.ac f ia pri n l.r-o fantir (o) ;i cl ist.r.ibu l.ia i rr t.trrrsi l { i i
Ittrrrinoase irr rtrlorI t:rt dopl'rltlru;r rlc lirria rnediartii a <loschidorii (b). ln 1c) ost"o schorna rJilractioipo orcfoa
::1

fiind consta,nta, relelei (distanla care insumea,zf l;,!ine& unei fante

;i a unui inten'al opac). Dar:i, rZ este mnltiplu de I sau un numitr

n,

itrrlrar cte ),/2,

i

l Lr rrrecoasi,.

290

se

ohrirre irrtr-uu punct

l',

o baudii, luurinoasi, stut uun

o refea de difracfio cu 6 000 Iinii/crn dd un maxim de ordinul 2 sub un

44,8'. SI sc calculezc lungimoa tle undd utilizatl.

IJxomplu.

unghi a:

291

Condifia cerutd trebuio soris{

lt) Polu,ri:tr0u

ltrin, rcf(,c,t:itr.Int,onsitir,to:r, hrrnirrii refleciato (l suprfl,rr,ltoi srru (1o fat'it, iur.ci oglinzi oal'ecirr(), a,pare nic$or:r,t[ rnul t,
tlac'), est,r-l ilna,lizat:i print,l'-o lrrrrir, pularoitll. r\cesb fapt rlovedc;t,o

asina-k),
undo

ft:

2. Do acosa

a:116000 jt:tl
cnt

o sirr z
.A -= ---

--

fir,(,1r,

1.1i7. 1{)-a

1,it7. l0-a crn. sirr

l)()larizarci[ lurrrinii in foltotuonul cle reflerio. Arulliza, rruei lcfra,cta,lc

Ll i[(1oo)Ui oollohlzio, Itttnittit este lrollllizutiii, li prin refrilol,io.

cn:r

rlrrtre

['entru rctlc,'iie sc poate rleberrnina e\l)erilrreutr],I ull ulghi

Ilo^[trll Liarrc r:]zilr lefloctri,tii, es1,o pla,n polalizatl (total
poliulizrr,ti,). fn ilccsb caz, it,eoc&si uponltic, de trarersilre ('lc cirtro

.l 1,8.

.A

13rervster)

Irrrrrirrrl roflotrt,a,tir, a/ urroi 1;rruu polilroirlcr polltt) (lllcio lit" at;tina!ie c.onrl

rlel ii .

r)

IlrtIrr,rinnrrt,'ltt'in, du,bl,ii, re.fru,r:l ic. ll lutll.r <rrist,rr,kt, {rurrr osto (,aJ(s1ra,1,rrl rle lsla,nrlia) rr,rr [)roprir]t,a,t ol, d,u,hlri re,fraelii. (fig. s"1i).
Aqez,a,re;l unui ol'ist'al dlrasulrril lrnui text, produce pentrll obsert'ittor

ritir,

8.10" Polarizarea luminii

o rltxlulrllr,re

ln $ E.2 $-il, a,r'd,tltt, oai lunlinlL eslc o rirulS.elcl.tlonl:r.gtrgtit,i r.1r'p

przintd, in rallot'l olt^Ye(-rl,()rul t* o sirtrctr.i(] in jtrrul t|'eptoi c,i;.g
este supor-bul vitezci. ln figur':l 3.trli aste ledut;i1 r,!coastrii sirrrctr,ic
intr-un plan perpendicular Ic rliltr.tirr rie propagal.c. \'ectorji -d ir,u
toate tlirec!iile posibile. ,\ccli,stii sinretrie s(l
poate aliot'a prill illteractia huninii crr un rlril,flclial

Fig.

8.43. Lumini nopolarizet I.

oa,reca,re. .l,u,ntina se' polu,ri;co,;d

in

a,cerlstii

interacfie. Dilrn citeva oreinplo :

a) Pol,ari.zareu pritt. absorbtia selccti,,r:d,. Substanfe ca tunuali:ur, perrnit trecerell lunrinii
intr-un singtu' plilrr rle pola,rizrlr.e (proprictrlboir,
rle,dirroi*nr). In ilnril 1g3I s-ir,u eoirsl,itril peliculo care incorlloroazii, crisl,irJo rlirrroico. Asllcl
tle pelicule se nurnesc pot(,t'oi(:lc. Schetuatic,

fllr,trl,ntrr, so

a,

tcxt,rrlui. ,\naJizind <.u un pola,roirl cnltr clorrt-l tazo reoltr sint pollriztto lrlalt rla,r pln,trt-.le tlo pola,-

c()rls1;lt,t,i:, trir,

Lumind
nepolorizatd

Lumind

------}'--.nepolarizatd

L__-

l"is.

8.46. Prisrnu Nicol. Cristalul osto tiial qi

llilrit cu o rigini. ln acost rrrotl una dintre raz,o

cslo lo{lectatd total.

+trig, li.4o. ['ohrizarca prin dublA rofrac!io la

cristalul do calciti. Sdgoiilo arati ci plunul do

procesul clo grolariz,l,r,o cLr ir,,irrtorul pcilo,rizoriktr

cste lcdab in figurrr, 8.-14.

lrolarizuro cst.o col al Iigurii, iarpunctele indicd

ruu plan rlo polarizaro porponclicular pe ltlanul

figurii.

Extrnclre

aProaPe

cdnPleta.

---A
Fig. 8.{{. Polarizaroa

$i in raport

292

"u

E, d"" nu

ii oxtiuctia prin larno polaroir.lo

aro irnport:rntr'i, aici.

rizaro sint perpendicularo. UIr:r, dint'r'o l'azrl rcspeLrt5, ltgert 8, dollil a

refrac!,iei, cealaltS, nu. r\oeasta dovetlelbe c[, Iumina polarizatd, diferit a,re vitezo diferito in acela;i rneiliu tlooa,roce modiul prezilltd, inclici
do retra,c!,ie diferili (zr : 1,6i8 $i rao : 1,i-l80).
,tplicafii. l. Prrsinz Niro/ cslrr urr r:risl;rl rle t::rlr:itir tiiiaI ast,fol ittcit s;i se olintiue utl.t
rlintrc cole douir razo rtrtractrt.o (tiS. ti..l{}).,\stfol rle ltlisnttr lucroazii sau ca w pol.nriror
silu ca un rutolizor.

Anurnit.c substanfo au proprietaLoa de a roLi plauul do polarizaro (slnt opllc aclioe)

Estencco'
Puulndoastfslclesubstrn[iitntredoinicoliasozafilaoxtinc[io,luminaroapale.
sr.r sd sG lotoasci nicolul aniilizor pontru a avsa din nou oxtinotie, Unghiul cu caro tro

hrtis rotit oslo ntistlrlbil. llt.rtrtrlt activit;rlea rrnei

sutrstanto rlapinrio rlo concontla[ra
eri,
do lolur croscris porrto c.rrtluco ra rrororrnirrrru,
'probi
obiocto
hattspa|oltto
(sticlA.sau
rnatcrillc plastice) "n'co.r.',,1iri.
. .2'op[ic
supusc url(rr ofolturi nroc,lrico
tlovirt
ilctive.Acti'it.:rt"oa optioir,, urrt,i zo.o'dopir,au iru i]ii,"i-i;ii,i;;;;
rrsto suprsri
acolt zottii' Fntoglafiortrrr
ttltti ltr lrrnrirrr-r Iulirlizltii rrur:rr h iili".,-fi"a", zopolorclirr
'lrioc.l
;tuttr:trrl rlo r rrrlur,r rrl srrlir;itiit.ilor

l,ivr: al i,eusiurrii (in rapolt cu potcnl,ialul c:rtodului), apirr,c un cur.elrt

a, ei,r'ui intensita,te cre$te pini, la o valoare cale apoi r.linrirre const{}nt[,

(cu,rent de satur&lie).
lliit'itr.tl .flu:r'ul rniliulici

r'le u,n, nlr,rttit' tlt:

srr,l,tt,t'tr,!ie cre.ytr: de aaekrSi ,ttrmtrtr

Se corrs1,al,i'r, insri cir, t,orrsiurrc&

ll.lI"
ll.l

Atatur.t (,orprrsculnrI

[,r", llt, car.c crLreirl,rrl tlislrule, (ltttou alte cuvinte, luc,r'ul mecanic de
frinare_-t7 - e(J, egaleazd, energia cineticir, ir, electronilor emiqi.
2.^ Se reiau_operatiilc precedentc^utilizirirl o racliaLie inciderrti,
rrrr o fleoverr{li din cc irr cc ma,i tnarc. ln figur.a 8.48, :i ei1,c rulal; gr,li
Iicul.-oblinn1, p.rin rcplezentalca dopenrier4ei encr.giei cinetice a e'i.rctronilor emi;i in I'unclie de frccven!5, pentru un cr,tod clin cupru. sc
observ5, ci, la o frecyen!,ir, de 1,,2..1 Ols Hz erurrgia, electronil'or cste
rrtrliir -itrr la flecvorrlrr, do 1,5 .1610 tslz, eletltnliii a,rr o crrnrgie 6e
2'10-10 .f. Perrtru a-i stopa,
it). crlzul acest,ci rarlilr,tii ir,r' l'i rrtxlttsir,i.ir,
o l,onsiune Uo mai rnare -(in rnodul).
Tensiunea de stopare este (ti,n moclnl) cu, attt rnai mare at, ci,t freeaenln radialiei care prod,u,ce c.fectul este mai mare (legen a II-a). "
Dopendonla ard,tat5, in fig. 8.48, :r, esto perfect-liniar5. Dacd, se
studiazd, aceeaqi deponden!ir, pcntlu crr,tozi corrstruiti clin a,lto rnotalo
se const,tti, cd, graficele sinl, dlellte lllrl,ltle, eee,i r,,'irrsen,rnlji efi,
prr,nta * tuturor rireptelor csl,r'l accclr,;i (fig. 8.48, b).
.3: T.ot din glaficui din.figur,rr fi.4S, b se intelege ti, ytentr"u, {iccarc.
s^iun'ea d9 stopary)

radia[iei

l.l. llfcctul fotot:lt ctrie crlern,

l,eJf

le lui

, lr)ri|crirnon{;c ufcrll,u:r,lc Lu sl'ir;it;ul secr-rlului tlecut arr a,rr,tn,t, cl.j,

rlos.r,r'crilrc* u.rri rur'rluct,.r. dr zi'c clcctrizat
faee nrtr,i
r':r,1rirl cind oonrluctor'ul r:st,c iradia,1,. Acoastii, ,rbs.i.va,1
";g;;i"-r;
io,
txt;insij,
fi
lll ir,lto rnet,rllo, n, fosl; inLer1x.e1,u.tri ca fiirxl onrra.ti, u",il'iilr"rerr car.()
t'onst'ir, in ()rni[erea, c]ectrorrilor. rle r,ill;r,e un oorll sur airliLiirea
ra,diatici
irrcidorrbe. Efecl,rt,l, a,fost lrurrit ,fol,ttr:l,ectrio o,i:trrii. C,ii ;;;;,1";;;il;rr;i
rlislloz,it,iv, lcplozcutlr,l, in f ig. g.4?, ll, xc
.poirl,r.r sl,udi:r, sist,errra,t,ic
trfce,t,rrl {otoclech,ic oxtcr,Lr,
'l'o
l.
cir,t,odul 0 rntle irrcirrenl, o r.a,di;lf ic clctrt,r,onraglsl,icii a,
ciroi 1]uc\'rrrrf,ri t,.u1,u crrrrr:scui,li,. stl r-a,r'i;r,z[, ier,*iri,rrr,'a,nirrlului
cu
u,jut'r'ul lrol,outio'rui:r'rrlui,l'. so .lrBt,r.r.i-r, .,'i,, irn;"i,iiii
i*g*".,'u*i,"t

ori,,t1uloilt'(il r:rt,rettlu,Lui tlc

tlt ot,i (lcgcu, l) (lig. ti.,l? Ir).

rimine

aceeaFi.

rn'etal din, la,re este con.strtt.it cntodu,,r r:sl,e rt(aesr.tr ci rutdiutia sd"aib{r, o
pentnr a produ,rtt' tJ'it:r,ur^(freavnlti rte'prag) (reger.r,
'1yt1;m,( pot fi eitite pc gr''itit.. lri
ru, rrr-a). Yrr,lorilc

Jregygn!1r,
. FerwJsht tle

( u,n I

citcva valori ale fr,ecvorrfei do lrii-ls

Nlotalul
vo(t06

(lr

Na

lIz)

(),

(i

(). rid

t'l,lrr,,lirl r,rrtii1,or. sg

rla,rr

:
7,n

t\Ig
9, ir

-(ltt-..- . '\

1,1

tl.

-I, ll-)

P
..

1,5

valodre0 inlensr16lii
urentului dc sfura-

ll.ll.g.
L

Bxpliearerr fenornenrrlrri foloctrctr.itl ertern.

Fotonul

2
Tensiuneo

-"

lr

de slomrc

rl-*-

-."+-.- r *,4.

3252151Q5

. ,-:+. *i-=tr

oQs

tJo(v )

Fig.8.47' a) Dispozitiv pontru sturJiur eiecturui fotooroctric oxt.rn. b).

Caractoristicd

1*Us pontru dispozitivul din

a).

lrtcerearea do n expliclr, lrrirr tcolia olulrrllut,or.ic lr, lrrnrirrii celo t,r,ci

legi alc efectului fotoelectric rru a lcuryit. se poal,e accelrta cir, perrtm
qn anuTi! flux puterea primitd, de rnetal permite unlui nurnd,r de
olectroni s5, iasd, in unitatea de timp clin, metil, iar dacr, fluxul ereqte,
numr,rul de elt'ctrorri crl;r'as trolnrlc sli clren,srir, (lcgon, I). Ar treliui,
t Tangonta unghiului ile caro

l.l formsaztr graficul cu axa absoiselor.

294
295

corrfonlt it(.()l{}iiL{i tcor.ii, cii daeil s-:u ir;l,e1rLa

rrrr. tirrrl) (,jrr:rgiir
lrr.inrilrr
sr, fie sul'icionti' nn'rtr',i ;;i;;;g';,jln
rrr.ctal errrcrr,o'i. rrrsii, regirc
rl If-:r, ;i a III-ir, cotrl,r,azic a,eeasl,ir, o.i"o
cousccrjntir,.

cii radiatia incidentir, pe catod const[ dintr_un flux

fotoni, care in
unei r.adiatii nionocromatice de frecventi, vdeau
.
toli aceeaqi
energre s ('xprimabilil prin relalia
eazul

t; ltote r1

e:hv,

rjt

:1_

*J

,l-'l

,
'll'' 2
t

(8.2e)

l -- 6"62.10-i4 .I .il cste constanta lui ph,nr:ir. fn acest caz

fotrrr;ri irrcicient disp:ile,-energia liri fiincr prelua,ti,
de unrrl crin eiectrri'ji ,iin re!ea,,a rrictalirlui. o parte aio
1x.in,iu,'cstefolositi,
pent'u iN -ie efectua lucrur roecnuic de extraglliE
"i""gi*,,t-r,i, air*Ln1a ap;r,rincl
ir e.tr.girr ci'etic:i :r olect'onur"i-"xtras. nr"i1i,i
iita;.- iii.stein petr_
r t, t*,i',:t l
.fotoe[ ect r i,, expt.ilr i, tocr.rai-o"L.t ;ii;;!
"*"d;;
unrte

*,_

"

olfio,1tt

't

\r

ll

l.2

l, -

nt,D2

(.s.30)

-2
iri.iiircit fiecir,rui nielir1 ii esle car:,,cter,istic urr a,riurl ib lucr,t me_
..rrtri,",lr, c_\tr.il(.1ie, pctLlt,u ll realiza e1ectul, foionul
trebuie sii aibd,
t't}j r' ":,r ertetgiit hv,, ) [, lLrlit.:"r, riunrai o r.;ltlirr,1.ie
<.u l'l,ecr.enta
'.r_ )
',,., --, i,llL poate ex11.ag'0 r:lectlonul. v0 es1 o Ir.ec\.ent:t tlc pmg
(1r,]r'r.,,,, ri IIt-a). Iielafirr, (S.;)b) sc rrr:ri
l)oitlc scric sttb [or.tnu

Ectdr)

i".-hy*L
(:iir'{}

f*nct,ie li'il-u'ri

))
ce se ol.;sar,l,ir in fig. g.4g.
' r'clrL'rur',{ri!l
rh'clrtclor, rlitr rrcelrsir-l
:iCeltSItL IIglll,lt,
liierrril, e.ste iiceeiUi
aceeasi ryi
fi eg:llif, Cff lf, (A
se u(inir):.,r'ir, clr functiilt 4
a,t I b). ya,loareii, coristrirrtel
iirrtei
lui I)la,nck
l)l:lnck
st: t)uJ,Ic tletenlinll tlir
tlilect tlin graficul 8.4S.
[Jt]Dr|tr]Co lucrUl t[eca,nic
recanic tlc l'r,inare L, : ,tr" nre r,ostul tle a re_
tlnce i1 zer'o enargii-r, r'ire1,iril tr, clectronului extra,s,.ii,"-trr*t,
d,e
trrr.rle :'rzrrltri tlepcntlcnl,lr, obse,r,r.:i,ti.i iir legea ll
(
_
:
ll_a fr^
'[trsl't'-' 'r['rL
faptul r]il *rrflux'ra,ir*llre insein.ro,i\;i un +riumlr+)
.;i
mai
rrI:r'" 'l': ,Igtg."i si, ir'plicit,, un numiir mai rnarc'cre fotoelectror,i
(tllt
ry
,r'1.:r

(.ro

(ioea,

[].r.,;r,.rr
L
.,'rr,!r

t,t (Cu J

i bt
Fig' tt.{8. G*ficur

ri":

/(v) perrtru rru caro<r as cupru (o) gi pcrtru o s*r.io

r:t:trrt

<.rc

cntozi (r,).

Explicarea legilor se poatc face numai

lpeliud la fotoni,
per.0lcule cte
electroinagnetic introduse de
teori.l cuantifi-ciIrp
cilnr energiei. Reluind idetalui itt. plarrk*, A. Einsteirr*t
a admis
(1858
fizici:rn gormcn.
l-XI!.?
it Alb6ttP/cneft
- *tStT),
Eirnlein (lBZs
td:r), firicia'i-;;;;,;,,,

(legea I1.

iixerrrplu. Atunci citltl littnin;r ultrevioloti cu lungimoa

in vicl clo 2,s4.I0-5
crr"rr"r-r r i.rrnp:i cu vrpoli do.rnorcur, catlope o suprifali crodr:undi
c.p.r, pot.nliarur lecesar

stclrririr l::ri,siei dc fotocloct.ori oste do 0,5g \r. c""" osto rungimoado-undn crt prng pontru
ct:i)i: ':

" N'-i toli oloctronii ios din sullstarrfit. tjnii sint pe bonzi do enorgio m1i joas. si doci
Jrxiiililic lrlorgio. -tii nu pot roiilizrr docit tranzit.ia din bonzi do vrlon;i-in rr"rr"i
conduc[io' ::r:ir":n'l corrrluc{ibilitalta serniconrluctoluiui. ,l\cest slcct poarti denurniroaau clo
o{ect

folceloc.tr: c irrlcrrr.

296

'..

Lucrul rnecarric du extraclio

r,:ttv--.-

'{"'.;,,telcilv',nttr,l
':.,.-,]i-,.,-.,1,,^l

1-,,,r..
2

Ijnergia cinriIicir ostc t:!.r]ri cu lucrul

nare: L7: ali.r. JJoci

tr:ltv-eL'-":71un
do

,unde

vo

bv

et/,
lt

untl:i,
c
'/,0

Obserua!io.

oxplica legilo

Fig.

8..19.

{.leluli folo-

eloclrir:ir-

a valabilitl!ii

.t:xprirnind p}'in Irrr;;.r:l:r,;r tlr

,, __ .ll

i:,l,fi,,'*ni) (fig. 8.51).

efecb ioroeri"ti,i"l"i,ii;":ji,ili,iiiE'a"""il"
ql1,l1tl:6
i:::.1,1.:1,,,,::
;r,t'ittr{ o lctr'iirJre irlcr,tr.oiit{r1o:}rc;' o,,trl,i,,",;;";; ' ;i i.,r*.t.
r:-. li;iosit' t,;u rrrili\ ojtlueir,n. irLrggi*rrlerilii
*,,,,,,_i ,i jn,i.ir,o".
r,l r:it.vrr, .lr:rrr.ir1.. se"pot ob+ine Eu.enlitr.,'',,l.l".itriii1;";;:
','iiitr tle rtlililrtrineli . .lf firtr,,n,,,,'rr.rtrrt, siiJ-c,r;r;;i1;'
,,.,...,-:.--,,-..",^ :^ :" l,,
;;',l,J,Lstx,
._t!upo1.t,tittcr,.are "il,ii
irr:iucit; c.n.erri.'l rlr sl,t,'.i,1i.
," ?l:,'l:::,3:..ii:1li:yljp.,::i:
a*pl"oro ir"
Ft
catad emitdtor
ru

"ii

'

iti.i;il,[ ,lil;;li;l

tl

rl

l\

l)in punct

do vcdr;ro toorclic. ilcnrrr..t t:.r rii I

ol'oclului lotollocr[ric e cons[ituit o ] r,r.li{i:,r.r
loor.ici lolorrice u Llrninii ;i doci o ,.t r,1irl;lirt;

a aclovirului illotezoi culrrriiro t'u

oltrcI 1'6 1t,-tt,r1 ;",'.

-,-.\

\,.\

!uny-y&

lrrivilo Ia rlrtrrr.; ll,tJi.rliri

8.11.:]. Aplicalii ale efectului i'ot,oelectric erter.u

- 8.11.3.1. Dispozitir,e optoeleetroniee. Iileryreir1ele escrL, i;ile i1lg
tlis1rozil,i vclor rrrrrrrilc lr,-li'el . (,ilI.t; l]'1,(lu(.(tr,;rtrsl'ui,rrri) rrr,... ri,i
constind tlititr-o Tauriil,tic a fluxului t.ir.l r'rr,c1ia1.ie t.leci,r,orrL;,, 1r,{jri.i{ii
intt'-utr nlt sernnrrl ciu'(i conslir, inl r.-o virl.iiuic nl",.ttt,"nl . si:.*,,1',,1,t
.foto electr i cd,, foto m,u lt i pl i catoru I si ftiuelern t,tt l,ul .
a) (lcltr,la J'otoe\ertricd. intr-utt 1ub r,idir1. (trelulg 11usi ,r.1.rjli1]e)
sau cu g:lz inerb (lnai pulin serlsibile, rllr,r (rrr iner,lie rrl2,i rlri..;rr l;r g
presiune miori so aflii, un ciltod constr,uit dittr.rrn sl,rat rni,iiri t. rie
,]rg!?1((1s. K, Na) qluu ,,nocl. Ci'ip'I clectr.ic pr.odrts tle o .ur,., tis.
8.49) cletelrnin[ riepl,sfl,r. a diriiat]i oi()(f1r.o:riior cxrr2,;i,
1,, ,i ,. ":ii
-rr
un- curen_t (senrnalnl ek;ctric) a,r.ind
o in1ensitaLe direct' ]rlr,r,r,r.tionalf cu fluxul incidenl, (sernrLalul lurniiros). cur.errtrrl gr,l,e il ,,r;*, iilirr
lczistoml cle sli,r'cinii -ll pr'oduce o criclere de lieilsiune.
b.). lo_tontu,ltiplicntoril. Lrtr-un trrb rirla,t se afl.), nn c:iL{,,^l
li nrr
trtrr nLr rlc rrL,r.tr'ozi arrrililli (rlinorle,1, prrsi l:r potcnl iirlc ,' 1, :.,,rrtl
j'ali,.dc :inorl (lig. s..i0). Hlei.ll'onii crr,i-i pi.in clect for
o,,1,.,,, 0, .i,,,
accelera!,i de cimpul elestric dintr.e cliriorie.si prodnc la r.ir,,l1ri ]6r.
emisie cle electloni (enrisie secundar,i). Asbfel.'irn foa,rte slir,5 ,i-rrr):rl
lunrinos pt)ate fi detectat da,1,oritir, rrrultiplicXrji irr. :l,v:rLallsri rr j1{rrrrrirului ctre electroni._(Dacd, fi<rcare electroii 1;r,orluce ,. dcc.ir,i,,',. cr{.rurd:lri, :r,tunci pe zl, dinode se procluc rr"' electi,orii !)rnteresant t.srq; f ;rlrtrrl
oii tll] sernnal exl,renr de slab, dacx exisl,i, ryi corrtine fotoli tlc _i;,,+ir.,r.r,ritrr
rnai rnale deeit f|ccventa de prag, rlecl:i,ust:rzir t,lectui tor,,-jlrtrir,
298

. i)+t {r }-il;i,Crti1 c,le fiel Se fle1)iln{-r 1n

Stl.i:Lf clO se_
'i"t"_"
I -.-..r
irnsa,r,
blu esro inrlirii,cr t
p*ii""u
l::'i:.r.:ll1l::ll"ll
:T:lt
'ri,!ir.t, ,ti,i ,,u'l pi;;;"'ift;^fi;rii'i

cstr.l

-!&0

-200
F

otocJorlctr !.

+ lriS. 6.5t). TroLornultiplicrtor. Ficcarc

cii;rodir csLc Il un polenlial mai pozitiv docil- cea preco(lont.-r _si rnai negaliv decil cea urml)itoartr

.11

iviiio:.1

1i1,_poate fi eiaionat;i rlir,r.c1, in rmitir!i rle flux srr,6., {irecl,

de-1.1;nll gri|tsl)unzXtoal'c intelvalului ]leccsar dtr cxpnlele

i:r [;',rt,, ,i

rrn {ilnr dc sensibilitat'e cunoscul,ii (tig. ,j.5?).

'c.li.ri.2. Tchniei_ baztrtr; 1le -dispozitir.e optirelectriuriee \) Eel,eu,t
ctt crt:t,1,1: .f'oto"tectricii. i.ir,herrrru dirr]ig. g.d3 este o r:lrianlir, de realizrttir;.' t'i)leului ctt culrr[,'t, lol1ri1l6'i.l1ipit,. fltelsib:ltea ourentii.lrfi tlin
r;i:ruli,il. irr czLle su lr,lliL t'chrlll il,r.rr yillol,i foar.te lrrici. Arnpiifical,orul
pt':r1.1',tr

299

1"i9;

'9S
:l

J r1ilr'e;te valoarca clderii de tensiuue de pc re-zisten!,a ticr rllt'I't'ilrt-r

nin; Ia aoeea necesa'rfl acfion5,rii electroma,gnetulUi E cttre t:*llltl,fidii
i"t""rl1frto"ul 1. Pozi!,ia intrerupi,torului pirate fi in pozilie
ranou ct!

a
t

6
d!
tv '-N o,-a
5
U=::
oE t

]rqrl"rrilrtri,:

fotocelule

-i;:i---i-ii+ra
*
c
-\\\\\\\\\+i=
fu \ .---idhJt#.
$lJ)+-\)+
:
a

= I "'1

i;)

: .\\\\\\\\'

inseriate

[ - =.-

i\
fi:

\i\

::{;

::
:'.r
!<'

'3

7z=

--di r:
f
; P:71
tr - c.^ !

ar

sa.
hl

,--a

$
vt

t-:
.i:',=

"

Eo
-i

;.
r/-,
.lr

I a; -=
-, I ; ;t
Ll
:
J( - c '
i\

.=

iscul ci scard
timpului de expunere

a
o

erA

);

-'..c:

l:

:1
a

"

'= .g

:.i

; _i::O:
=
1:-J.:= -_

-; r.

.t:

t:

-" -. -

( /:-- i .*

:-

-E.

'

- - a-

ao

JU

'.: 6

,.Q
:':l

\J

Fg.8,52. Exponometru, Discul osto rotit dc un rnic nlotoraf pus in IIli\c. f,r:
criajutorut curontului eloctric debitat do panoul cu lotocolulo illstliillr.

^.. , '.''r.1
co

deschiSf, de exenlplu. ln circuitul com:lntlat sc p_oate l,[la, ril;. lj]titor

(i() li,i-r-]lcare S.; iuchid.il sa,u si, cleschiclir, o u\sti snu sepoa,le a,fla 0 sonel'i(!
intlclrlililtiit'i.
tizate. Releele de acesl, tip au foarte multe $i cunoscute
2) Trad,u,cereT coloilnei. sonore a fil.nnilui cinentatograJic. l',,r lltllr:ginea unei pelicule cineniatografice se aflti o bandd, (plst[) il(' 'rliir{i}]'iTitare. Infdrmalia sonor'X, este transpusi, irr regiuni_cle tranrprl,I'entl
optic5, variabilS,. L,a redare, celula c] (fis. 8.54) traduce f-rul,Lf,l!), de
flirx, rezultat prin trecerea unui flux lurninos constant prin_rteitlnile
benzii de sondrizare, in valialia culentului electric care' dtllr:r, a']llplificare, este letlat, de difuzor.
3) Trctns rnit ereu irn ag i n i i l a d"istanld, (te l ett i zitr'n en). Oper:, t r, ;i, "6 rllst[ in: a) traducerea, Se]nnalelor lurninoase iu sem1ale elti.ii'lq:,c 1i
transmiterea acestora prin internletliul ulrdelol' electrotttltl:1{-iir"e i
b) recep!,iona ea unrlelor electromagnetice ;i traducer'o& s{'ij,ii;i,lrilor
cleetrice in intagini.
r

-": r:

-. -

.-:

-r i:

'":-i

a 1!

- t.l

-A4
,?

:.a

! _j
!:,i-i:

r:

li
ii
il

itti
N. il
il
tt

I - n=
-. -j

!-)

. - t _.!
j.
:j;

il
:l
J

.'j

.:

- _
!

:l rlj
:::':
,:

n,

rf,

i.9

_;

- ._ :

ltt"
1.,
- .ra_,
F
i., ii
.r :'
- r:
-r:-r:: -:

+!

300

i:

=a

o:l

.*

t.J

i-;

116
!- o-: ::i
:

--

liolrirtt*e /i si i ('tt a\elLt lctltt.lttlit'trirrte,. rt,l'lt.tc ill rrriltliliiii r l,il'"

lui reltliztlitz.il birleierc,r, ecllr,tinlrii s:ru il.r.rlj:r,si irinil (,ir, |i l,r, r,ir.lt'i,r:;,,rrirr]',
;i sitrltrrrtizltt. ('ll rr/ t:\l :1,.
frr sisteirrttl tic ldet.iziurrti rJitr i.i,l'il, li{rl:tt';i, rrr.lniii{:rrzJi, t(rr':lrrtil ,'trl
62J htili, r'cpeiinil tt-sc,:.t,ceus1 ir, riler':iiie tlr J(l ric trr'! lrr'{{lr,r}tr{iir. l"r{'{'ventil untlei J)1111,i1,()r.r'0 iI s(iillllirllIitii ', llii,il r"::i {' r,1ir i{ir lll l;rr. ;:rili,'l\
din garir:r. utulolor: llrel.r';(,e.
I
"4"'"'
,'"
:*::' ..- .r'al"
I

Fig. li.irel. 1 c:rtod ; :1 - - b!.olt.orl (lo

-. ,J anozi ; i-ocriru fluooomarrilii; J si
roscont; 6 si 7 - bobinc clt: rlrllc-rir irc
rlL'ec!.ii- porponrliculurt:.

,
----\
/
ts-

._--.".-.-t__-j

\.--i11
-\\

,v

t].11.{. }liet:trrl

\-.

(ionrltl,,i*r

Lrtr ltlt, i)t'rlc()-c itt r,lt,t'e s{i i}iiirtii,:i,ii, !}-;r,1 tjr,:r. ,.{,1,tr.1|,,( }tl;i},i; i lr.ii,,:is.l'i)
a r'a,{'iiltiti ('(lnsl i'L irt tri;irIil'it,lr,tclu !]c:r.'r i.rrr1r,i iririli lrlioir iirlli r.,, ,.11jrea, {tlL u1} {)lotli['otL I]'ollottlt:]It!l il i'(rii, (i{-i{.{}lrr.t'i1; iii; ii7.:1',i;, iti}l ;.i,i{ }i;:,t.iO:in,\. I.1 . {-'ttrii1it,olI i.iiirt'-il-tt (.}il}(:t'il}ri:til iir {"ii1'('r; r';i.qiitilir'].
dertiit, lle lrll lllu, citl (:rl'l'l)rllI. trslc iirlpr'i,lilrit:r. irr l';,i,ii:r1i:i .:liii.lr(;:iii,
gi1ll, 1[ei,r.ri-r1.';t1i t"i{,ilri, 1'ol'lliLi 1'11 l';i11.', gtrl;i, i!!:ri inir.rr qii.l.ii r"i'i rii}rr lr',llia,!il, iILciticllti, iji (ri1.j',-lr, oi('tt,t()l1i (.::l'():ii! \.;(rz(r ri;;i!'i. ilr ir:,rr;,, r..li'
sint r'ctiitl(l lttisttl'i"tt"ilrt tr:lttrr"ttrreltrl;l ,lc, I |.. i1:i triL l)i;i,. {,:, 1rt}:(,!
Legile (lo crltriurvrt,i() tL otielgiti ;; rirrillllir 1it, ;r:
e

"i

rt.ccslt: leil'i lczrill,ii tl'tlerr-,ritrr, rli: 1u,;rt'ir,:,r .in

toa,r't rli ftr'oi),1{ii lI'e(,\ eirl(ri ir}.l:l'e l';ri.*irii irri iriclri

cittti

: I r1 i'O1)'i:i Ll
:, )'t ;,i ii''ti |0,'

(i{.i'i.!

t.'/

{ .1,..

-i.-

t'

;'l:-i.

i.'

li.

t,
) -"
tll/i

,t

-i!i

llti Ttlrt,tii'ji, ,.ri., ri"!i:t, rli' li'}.}};[;r:1. q.]iI.ii,"r;:lui,

htrrlirtii, i:Lr 0 tttigltiltl tie jtrij,r:'islitlr::r. iiitrrr:rllri. ilcir,lii" lo'1r'
exl)Olilllrtrltitle (rorrl'inllii, :t(:eilslii t ellliie rlrilrrriirrcl r.ol r'1.1ir !;tltt,r,ir
ipoteztri {[c hti]fit Lirl1t) plc,.iiull]llo (,{}r1rl,{rt'1 iil(.iI, r,r,r'rili:rr.li}iil.' .r. i.,rlial,iei -\. iiilrtt't,i.titnt titl tllt:itll'I,itt {'si+.r i'irrri ir} r';,. '.1] Lr\}ri,titir{'lrli}J ri'ril,
{-lotttpL.tilr il, ui.ilsiu'lrrt, lu;ig^inrilo tIr ti;itir'i, :r, ]'r,rliritiiii irli illi.ill. t ].-i,, r , jr.a celui iilrplitil.iltt l)rjll diltilttie 1.'t' er i'('i('1,1, r'; r:rlitl'i],i.. ,ir [r'l {.:]it r 1r:1 ;r
Il?rtulll r).il.{lulittolie :1, riulia,1ioi. Sr: r-'t.r]r]:r'rrrii. :r:i i'1,1 (,i,i]i.i d]t'tr;ri-r llrr:rlii
a ratlii.r'tici r\. irr ir,celasi ('xlel'inie:).i,.
undt) il

esto ('{irlst:ltr.1 a,

d lite,,;;1,

' f,! l)rji i::'ttr,.tt'j ii, l'rl l

prt..''- . ,
302

.i

\ : ;u :''-'".rrlrllll"

r:il.i:liulor', astfol lltclt npllrt clltr senstrl cint-

--

l-)

-1

'[(\:8,5

G*

dt)ll'!z)

inoin,t

,re

ce

ciacnire

ATOMUL
lri3. 3.i7. iIlccL Cu.n;r1.lll. U:l csrlnplu dinLr-un oxporiment'

8.11.5. Undir asoei:rtii rutei partieule (unda rle Broglie)

it'r'ind
l,iln.rinit trcbuic si, fic consltlellr'tir' in anLrnrite fenornene o:l' flux
un
fiinrl
ca
a,1tel,:
in.
() ;u.tut5 etect,l,oinai""iiui, 1ou,J,ulr_.dr'.ie),
tle t,,toni. Uo'rprrrt:ilrc*,i rri,""t inultol iizicieni oal'eculllpit'rilttorrlli''
Il ftv ;i tr
Sirrfofizilrtl. .*, 1ro,ni,, afii.rlirl ciL ,.rr foton :r,re enttrgiir' ':
t'
t:
l-lt Irrr',trlsul f'tr,rnului esl,o
IurLgiilrc de undii, I - *l-

Itt :7.lt
, - ,;

r,s.rlr)

lltlt{rili
Irouis tle Rlorl,I'e * a l'idir..il,t ilLtroilarel t1:r'cir rela'{iri' {$':i1i
olice pin't'itlii' qi rt'.ftrr'fi lrnllirilir, rt,, tt,.,,,,,,i p"tlf,* ltlluti, tli pent'ru
urt
urulat i''tez.r, .,u ,ir,*i-lr.i,rIi{]iti,.)'in i'.ilca,r'e i se poa,ltr a,ll"ii-i*i
para,tltet,t'u {1i1,1'ri,iifir)l'istic untlei'

9.1. Eleetronul, partielrlfi eonslitutirir 6l atomului

,9.f ,1

tr'entrtt pI'im:1, r.lat'ti s-4, elerlus rrrislr'rt1 lr, un(,i :ir](1jrri rlr.inilrrr r'ljil
-legilt;
electlolizei (lI . Fa,r,rrrlrr,1' f r'.
{;?). list r.r intt.t,t,sirri1,
,r},-

punerea un.ui nrol dt: sulrstlnti, sc ncrrl .r'tliz<razi, o rulrirrii clrrJi,

F cr:ulornhi. fontrl nlonovalotti,;rt,rt tlcr.i {} s:u,cirrll. {,(,glrli-1, (,tr

trIxttttplu.l)tlti|..ii.il^l'rllLolI:tt-,c.lI.l:lisulltittlttsiunotlol00Vsopo&t0cll:trl:rvi-

sil .t;

1r.

set't'e cit, <liIr';':tioitt'(frt, (rolrslrurlri lrri .lflrr'lul,; (].,} ,.i riin tlclirritirt, rrl{}nnlui l'ezrrlll'i, rrrirlirrrclr, sar,r'irrii *rjr,<.l,r,it.rl elcnetrllar,rr {e). Iin rrio] er.t' rt
c,l,llIitit1.ctl, tltl sttlrsl,lttrlii t':r,tlr t'otrliric trrr rrtrrrLlir'cirr 1't11i1irti rltlltel.rt,are (lltolli, ioni ('.t ct.) oglrl (,ri rnu!til,ul inj ,\r-ogtrrllri. Cinrl se j"irre
e,lect'r'olizlt, urtci sullslittrl.i1 ('irr'r, t otrl iILc iorLi lioriurltl(rJl1 i lJotrllil {]e-

tur*fir",r,"..,.;1rlr.rr,iri.l.r,l,-".iirr-rirri.'i'\'illLllui.l)irltoorotttrvaFia!ioiotloigicieirrellce
1;1;;l .-

. Ideea de diseorrtinuitate ir slrcirrii elcr,.trir.e

1rf-i

!- - -\-,1

96

6,0!ll

;'1() :
. 1r1r':

r,u

j,(;.r ry*:r o-'.

so expliiii':11zar ]i

9.1.2. I)eterminarea sareinii speeifice

l):

Luu gi;it.,:r ilr:

it ltiil

! 1,2' 10-ro

rn.

{+ " clou_a jumi,tate a secolului XIXIen, au fos1, rlc,scopc'r,ite si ;-i1toi

studiate'
radialiile emise rle cntodul untri 1ub de rlcsciird:lre. nnniitul
rad'ialii catod,ice (fig. 9.1, a). l'izicianul englez J. J. llhonls()n ir, cr.yedit cL particulele c:arer alc:iluiesc aeesl e r,arlialii sint mrrh rnrli
uqoare _ deeit atomii li, ceein ct^ a, fosb extr.en] dtr irnpor,lant, r_,i,
particule cle acelaqi fel se gdsesc in toate substantcle. tot, 'lhonlson iL ari,tat ch, natura aceslor ladia{ii Lru se rnorlificri, prin srhinrbarea compoziliei catoclului sau galului c'xi-rtent, in 1'nb. T'hcmh+

304

3.

lt7

305

sou :i, r rlt{sil ii rirrIi,l'iriirr, 1'r1oa.tr"lr f,i]l]r.Lu1lli r7,/li, inl,r.e s:l,r,cina q Di

!!t rr: i.. :r ilttt.i irirt I ir.ttlr'.
tlr 1ll'i r-ilt1,,i {t}{!t{)iliil{)l lrorliliir 1)(rnl,r'u rlrtelllrirLillot ll,lr.(n'1ului
(ii tti. t\ irlr'r' :t irt"I it(rt"l.l,r tlr^ rt rrttllil lir"t"it.l1.,iit, p(r (]?6'0 {) .p},Odtt1r. ittr t,itrrlt
('Xir1'! !',i{r
lil'itilt-u rlr."r.'i11ii1' J),'i;(,r'r:"r,iri liit,ct:tit,, tiltt,jtt srltls t.onit.lr,r., l)t.;
qJr.l,.,i, r{r. nri r.ir*p !rli!{Jt,'i i,. . 1)rrr'.i irr t,r:ginncit clirtlr.t
r'ct.lul si {itrit, iu1,t,oi'lrlr;i::;, i,i ill Iif . ii. i . lr ;: :' L rl.ij1,.-tlz:i L[rritli, r,itir1tur.i. tLt].ril {.1('{.i l ir: ;i al1,ul
tlti.t!iL,,iir,. rLttiiuri'nli". ir'ii)i'i.r,i ,ie iiritt).sj titlc IJ si ittrlrit,{it' 7j. lr,tunci

\qt

ti r

1i

r.-E
rr

rt,t!

Ji

lnlocuinrtr ilreast; i:i1i{-}ir}' ilt nna tlin lellrl.iilt (.irr'{' t I. Ir] il)[i Gv\']it1,jlg
.se Poa,tr: crtlcrtltt -qarcilt;i, speririt.ir., {lul)i"r tr}ii).il.1 ;r-r',.i] ltrr r'.'] illl il, Ult.*,iil,
dintle rlrrvialiile OP .rtrt 0P'.
J. J. Thomsoli'i' it, ,rrrr,lr.rr1a1, );ll'{tin:L \1i('(.iiir';-" jr.tix j ir p:ft,tit.lt1*,}u:

din rrrdilrliiL

(,atrr(.ii...;i

.;r:.1 rlrl '

lig

valotlxe (le,apt'uxiltrittir- r tt(i(| (iii trliti 1llig.(. rjr.i.lr , r,l', gt-l:rii.-1, l.)(rl!.tttl
ionul deltithogcn. liezr.i.ltir:iiu (,ri, sr|1,(.;tlrr, I|:r1,1 ir'lli.j'rr r.irto1lj1,1'-q,]:a (ie
tot :itittxt (lri mtij iltiit'{'. }:tt,lt (rlj, ltirr.r:t, i(lr. {,r.tt. itt ltitirl r.ol,e ,sl}ltItzilo},{ie
at,iir,rl or'i ntai nrir'il . (-ol-Liirlr'iirrrl 1i idtrt,:r, .:rr't:ir,rii , i,,rrirllr.trlt\ {.:rr,'(j
rezUl1il, dtn lege:1, tir:r-.ilrrlizt.i. :-;i, 1 l.;rq r.orLr,lrizll. ,.r: t.rrrtiti,tiir, r.lrtosli;_"ii
eSttr lrit,r'r.tuilij, rlitr r:l,e*[rort - ''''' j i;t, trr,('xlr ]]tti i.it.rtir .;:ilrt ,rnt:ttiltrt,t,,1 i
u.ttit'r'r:t,tli tt i tttttlr t,ei.
--

ci

; i:.:: i ri itll rn { ri't \e alr{irrr rni l;Lscir:ttl dc p11,11.,it,, ilrriltlic:,:

,.1..i: .' ,. :i i: r,.ii:;-:- rir j,1.,t5;;--fas.rcur 4-<:::t'.t:, Jlurrr,.:r,11.
{rl }f:r:t rlti rl,r r:,";{r-:lir-r ,.tr,t ':t:triti {litt rr. 111'ti {:o\-iat de cirrrpul clr,r-,1.;"ic (r,\cjuSiV) ln p,
9i
r:it
llii,,-.:r'1ii ir rilit:!\'i iIr /)'. Prin :rci-irtncli r,jrtrrrlIitn.i, i'r,r:.r,trirtJ lrtco ncdcviat
"r,'".
(irr-rn{jlulrr/.

1' n

t\7t
trl

: nr

-4

tt-

l:
ri;r

tl.l.3. l)r.lerrrrirrareit -:n'{.iuii t.ler:fr.orrrrlrri

$:rt'cirul r)leclr'onlrlui ;r. iLr-1 tittr,r'rnilirr1r"r,,ll li. -\ii!ll,:ut, fiy-ir,i:;,n
a.mer'ittn. -\[e1od:t, ]ui lotr-tri ilr.:l r'r:hilil)l,l] glcLtli'tit.:r. r-; ,1, rrnt,i 1rre,l-r"tuli cltl ulti (eler-'tr'iziitii 1rt'.itr, l'r'r'r:lu'o cir lrenrl) Irlilti]','! tor,1i, rl1t..1rtt.;i
{1., Prrxlusli in cimpu} eler:1t ir u}}.il'o}'rI} :r1 unui cr{}ri(i(,lr}it1r}r, (t i.{. ti.'i, .r ).
Fiintl ltirninalir, later';rl rtre _uir prrlicclor' (ncl'igrulr,t.l, lrriqili,i:ce, pi1li,turii estrr ()hser'1-41i. l.'r'in lirli.('111, /, intlc clorrii, "liilii orizolt:rfir rle
rper. lntlncit 7-,: qE r'un(l{_/:,r esl,r- ni()dtrlul j}t1 e'rrsiliri,ii cinrplr}iLi
produs d_t) sul's:t 3t. Iezirhi. qli =-,ultt )ir\ cllt,Lr s-tl ne'.lrliiai for.1 a,'lrltrrjmedicii, -&',, iliig. t).2, b]. Air'i lr est(: nrAsur pir,i1 rrr'ii : {.ri} J)oll,1 e l'i rlr,te.r_t
minatri, elin relafia nt - T? = ' -;t p. ll'ilinll ipr])r!r, r::1, Ji' .,,, U.irJ ji

'.1

i.iLl'1tr'l-

inlorrriilul in lela.tia pi'{rre(l{rnti.

q lt!-.
{}7n':1 ,fi1.
,Io

'l-t'3 ctltl
rl
"U-: -- - ::--

')

llg.r,iuul ccle riou.i rlevialii posillile realizitm conditirl

I i;,.,1.
) ttz, ?fi
30ti

L ,l ,,12 m ?)o

sc o}l1iue

stl (:inir
.

tlt_. trerleviere

+ J:olrisirrd

rr

6* I)rrrurr;irr

alti
rla

m et odd baz&l ir t.ot po

ti

cr.

J.

del

Stoney.1,lr) I $titt.

i:r Nic

ltr r:in;p ir;cilir: 1i tl!ir f{nol ic cott}}ririil

307

putict ti, t'i"{1rr'{. 1izir,,.r,xirr..r.irrrentlr1, r:onrlilia de nrai SUS Se

- I)irr r'll'iiull
{{'1r\iilir{'r,r [r irini sc rlt,tc'rninx, opi.irca
fic,iLtu'ii in

'l.rq'iri.t'
cirniritl luntril:,j.

Iit_etrrltrsiu, p1i"{.{fil(.irt1 J1q i':it{. Ct-g1o.jclUl.iL t.tt,zll, t,it

lriCiitUlii. SC
llr"{rr-cdr"t'/': ilt lt,r:es', brroi) tri{;rrlisrri.rt,elr, r-il ezri lirrritir, ,,, l^l airr., ljungc
{rir.';L61,,"' in cl'l,tlL.l'L'.1 lilr,'r'i ir',1 l'r' ,,r,'t,'tn1 rrri. sub aclirrrie,r, gr.eriti.lii -;i

,
:l

rl
lll
:':-:.:....-....-.-.::i{:-:::=::

lt"

7-rF; f"
n--l
,,,,,t"
\L-- i/ a. '"p"'

ui

rl

I
I

_:__

.._----,.___

s:rrciiL.!,

i.

__j

1,602.10-ie(.1.

;i

nra,sa elec-

9.9. Surse de eleetroli

iF,

A
.T,

c a electlonului,rj

Inlocrrind in expresia sarcinii specifice se calcnleazir,

tlorrLl",_li mt :9rL. I0-,JIhg.

----1ll /r

id

l-),llelrrtinXrile experimentale au tlovedil, cti vir,loaroa sarcinii ste

jrric)tdeauna un rnultiplu intrcg aI unei sarciui ciu'e t'cplezintti tocrnai

au in r]rota1 o anuuitS, energie. Pentnr a p[ri,si tnetr!printr-un rnijioc oarecare sir, i se ced,eze electronului cel pu!,in diferenla de energie intre energia lui rninimii, in stare
liherir izelo) Fi enelgia lui in sta,re legatir, in care se atl[.
Energia este destinatX, efectuS,r:ii unui luclu rnecanic de ex-

lul

I,;Ler,,Lronii
esu+:

necesar ca

traci;ie.
LLlr-'l'ul tle

fi

efe,r:tuat

extracliE f'"" este ca,r'n,clieristic fiecir,rui rnetal qi po:l,te

- 1-rlin inci,lzirel rnel,alului I proccsul se nume$te etnisit: tertnoelectroit,idt;

- t1e cd,tre cimprrl electric crcat Ia suprafat& rnetaluiui (emis,ie
autoe{ectroniad)

- plin
"seutl ilu.rd)

.L

-; -r"' Pg - $77lt;i
.,

r :.: " l t't

t 2pg'
ji;

:i(lLrlIcti"t v,r,iu::ri':', )ili'{,iiIn, rj cLl ci11.{)

'rir:,', itLt,

sr

elcclrizea,zli pic[t,urll t]e ulei

,i li.r,-rT
,. r{_
..)
r,,- t,
l, .4
ri i'ilri cn{r.ir;rirri,, irll l'i{r.rz:r. liririlii $r rlebcr.rninri ;tiirrtt {ist,:lnta
1ii111 r'r-r trir1,i1i* tlr repcl, si miisur,ir1tl timprfl
tlp rlepli_
.i d'. 11 ir
ltirtiirl,ttll: y-izlti,e irlit,e lt.ccrtrt litrii.
1r;r,iirsltuttzlil,r!::t 1'1,

iluminarea rnetalului (e nris i.e fotot[ cctr [r:ti,).

- prin obtincrea,
F,irll'u
elecl,ronilol in sl:r,re liLlelti se foloscsl e irr spcr.ill

pror:e*utr dc ernisie termoelectronio'i, <:onstruirl( ht-r-{o electt'ozii ( cl t ozii )

cn imr-rilzile direci,il s?.r,u indirectr"r,. L'rin etect .Joulc se rn:i,rcsl c tlrrtrlg^iri,
eleculrlnilor din filament, respectiv tlin str:r,tul lr,ctir-n1, lr.] urulirLilu-str

r '"7rii1ii

'i

bornbarcLlrea rnetalului cu purtii,tori dc. sa,rcinil (t'utisfe

penti'i.l unii sii, se depi"rqeascil, lucrul de extracl,ie. ,\ce1i;iir, sin1, s<ro;i rlitr
rnetitL;i formeazi, irr absonld, unui citnp e\terior', o snrciti, spii,liiLlil
in julul catodului.
Iu"tloclucind un al tloilea electrorl (nnodul) (fiu. 9.:i, u,) rc ltoii,tr-l
detellltina ca toli electlonii extlaqi sii iie tliriiu,!i cit're arurr[. Ilr llcts[,
mod, in circuitul anoclului apa/re un culclnl, rllr"Lsllrat dc rvrili:llllpct'metrtt. Experienla arati, cii, pentlu o iutetisitu,te r-r culont,ulrri r1c inc'.ilzire io anumitd, temperat'ur"i a ca,totiuhri) existir, urr anri.rrrit, cnt'ent
rnaxinn anodic (to!i electronii crni;i tlec spre anod). ilentinitrtl tensiuned, anodicS, const,a,ntl drlr rni'r,rintl cureutul de inci,lzie, tleci si
tetnperatura catoclului, se tlctertninl experimental curentul crrris de

Q/l,t)

309

catod i" in funclie de tenrperatura absolutii

?

?":

ri-a,i.i ri)iiirLlis 1te Ii.

.r,rLli' irlli i ui ir.tornic.

L"s

eS" .

--;ot

-L1'2e
ln aceast[, relal;ie (I?ic]r:rrdson_D*shrnan) S, este supraf:i{,*,
catodului, o constinu cai"
;;?;ur,a' catod,rui
*"".r$iiiiin,*,,
Dr(r
supr.e_
fe!,ei acest,uia, iar l, c"..sii-rrt:u'fi

Jqill-

;;li;;;.

Fi9.9.3. a) O tliotlir cu vic1. Calotlul C oslc

cu incdlzire
prin catocl poatc fi rcglati c,r a.irttolut.".it"i"iri
1?.

r.iirect:.i. lnt*l}sil_al.ea curenLulu.i;

Anridul esto pus la tensiunea L-,

';;,;;.,,

b) caracroristi"i r,, ro,,Jiio"''ij:',1,1;.i"",r,"ilf':,':".11'lr.t;"_;;

.,,*",,,,.

se obi;nuiepte si, s-e ia, in corisirleln,r,c lriirirrrer[i, J : i",!

,J, rrcir.qrtatccr cw"erfiulu,i ent,is tlc cutotl .
Exemplu. pentru
filanrcrrt dc rvolt.anr...
_. -trn
4:60,2.7o4 Alm2 ra 1 800
x,o or_,.iiu,,lr,;;,r,i';,'.,. 1,3b.Irerrtr.r.r. c:lre Leo _ 7,2i)l j ,
1,1,",, .;,,_.

7,231 J

lc

sc

f;.:l&

: 60,2 .

ti:::il,tnu,f

"',on

-A,
rila

trtn .--:- ( i
se

enrir

cle

SUU

li j:e

pe 1 m

r':

4,8i .1u*

?.,r

, rj

-t.

-'+.si.lt,

i--".,
nt'

.i0-1s.

elucrrori

106

xpelituettlcltx' lLri (ieiger ;i -]lrlr'..tit'n, coia.bo|atori ai

Din sulslt, t'iltlioactiv:"r, pornesc

o i,.rit ri rlr :tttt'. {-,'tr tictertri.ttt' ltttit itr

lir rlulltih'tti liltt'1 itrt.iltlol iiilplil.ri i:r,lr: iu.j urul loi1ci pe un <'irti1r
Ce :- i ${J'.
Itr-.t.r:. lrosibil sit so nltlltere it:i,i l,icuieIe irrr1rr5,q1,iate sub diferitL] utl-

int'r,'grnr

Eirir,Lri. -\Iai intii s-a ol:serv:r1-, ciL,

it,pt'oJ,llt 1,oale particuleler c( l,r'err tt0{lor'iii1 ,}. Sint foalte pu!,ine pa,rlicttlc
calc iinL imprtiqt'iate cu tnai trlrtlt tle
10-1; gfitde.si extem dc pil-tin(r calc Fig.9..4. Scltorrn expsrirnotrIttltti cla
:sint rL.:i-iri,te Ia 90o (1/8 000). Nuntiri irnprilstielo a particulolor a- pc o loi!i
unil, i.i.r,, i:iteya, miliarde es1,c itrl<lit'si tio aur (Ii). ,S- sursr tle purlicrtlo
lpololrirr);,D -- rleLcctor clo purLiculr:.
tlin i.rrtiecLoria ei.
Til,Liitd seanla cii, f'oi (,lt rle lrut' iiitrel-rnin1rir1.i, tr,r'e gt'tilrilite:t de
10-?rrr. un calcul slrtpl Lt lt,t'it,1,ii, <ri-"t, 1len1,ru:i, trrl,verstl 1oi{r, pii,r't,iotrllle
a,lfil n,il rlu strii,purrs 100 rlt'stt'tr,Lut'i tle ltorrri de aur. llt't-cerell lrodciri::,tir, rr rrtir'rii ma,joritiiti lr, 1rit,t'ticttlelor dovetlcll,e cii pertl,r'rt pa,rlitlulil
y.i{Irrr)tillteintregl;pa1,,i111 tlO littlitcs1,e,,gtt|t.Sr:;tiocl"l,r]ta,s?l,tttttti lrLotrl
de i,.u o..tc r1e zlpro,riln:l1,ir.'i(t ori nl:ni nrilt'c t1eci1. tttir,stt, unt:i liirt'tioultt
z. irltr.er:flizir,l,L pozitir. cu tloui"l srlrcirri eleiliertlltle). lilcctli)tlii, tt'\-iiI(i
]n:i.s:r jt,9.g1iialril5,

in rllpolt

(chiar dncti:rr

fi

(:rr urlrsr.r a,torrruhLi t1e lli.tr', rrLl 1)()i. 1ri'otllrc:()

qt'rtprr,li;, r.:i tlotrl o 1'r'itlrr'i'tt. l)arLi'it, trtl}sit'it,

a atoruuLrri tleb';ie si fie decti cr.tretl d-e cotttettiuriil int,r-urr spaliu

ruit .;- ,':r LI'cbuic "i liu ilcoel[ (':rlL: str rlt't et ttiirl ii",r*,.'tll pltttir,ului
o., r:illr,1 ',l/clestir se producc. lnlrucit in rlevien' tlsl.tl itttplicrliLi, o forlli
irllrutr.irir S-& pl'Sttpu'r C/l pli,r'1 ea cen1"r'illii, tltlluill sl"r, fic elcrctric
pozitr

vi.i

C;t urrntlre a acestor experirnente s-iL cont'ulilt ttit lnrlnis:l t'le a,1 olrt
{trzodr:tu.i- tu,i Rutherford) itt cr,re partea centrall tlenuinii,[ 'tt'uclew est't:
pozit,ir-;r, ;i concontrclrzit llproape toatil nlasa ; un model planetar,
deo*rer:r,' alectronii se tleplaseazfl in iurul nucleului ca planetele in

9.3. ltucleul, constituent al atcmrilui

Dupii, sta,bilirea.exislerrt,ei crcctr,onurui
pus problona disr,r.ibufiei jr.rtii,torilor. ,1" c^ par.fe a atornurid s-&
;;;;;&;;;;
qi pozi_
tivii, in atom, unirrirc ir,.u"r,,,'"u.
i*rpr,ir;uiere a particulelo' a (aro'ri ,i; h;;;,-;"bfi;;;ii,r"uur.r-"Eilr;ii,"-;:i;';"
r"lr- tre
iuur

31t

trlr,li {ir,t'iiortl, estr: rlitl:i, in figtrla, 9.'i.

pri-r'1.ri,rl1tli.rr a c?:!r'o sirt1, t.li|ii:ito t'iiIt'tr

hri

.tr a|_p,,:1r:rii{}

1,j5.19-zrJ- .1 x.,r t
,t

do carocl

S:[1,,'ntiL

liutiLct"ililt1, fizician briltrnic, 1ii, ideea, existentei

Sistornul Solar. S-au calculat ttevialiilc presttpttnintl cii legea 1ui

Cou.k:rni-l r'iimine valabilir, ;i cir, forla repulsivi, este clcct,r'icri. Rezultzltrto teoretice au colesptlns cu celc cxperimtxlale. l\qadir,r, fortclll
.ca,ro aefioneazra un ?ttolrr siut tlc naturi electlicri.
311

Exper.irnen{ele flcute pe foife

clc substanle.diferile, dar
sinri astfer carcurar'c in^ciL'ri ,,i,l,r"Jjfre
dar gr.ocu at.crali numi,r tre rr,lomi
pe secliunea acelrriaqi faseicul.
*,i aunron*tr^t _"r,-oui.,xiur parricu_
lelor deviate in acelali inJ"".,:;f*Auiii"n
este dil.erit
Aceasta se exrlicii. prirr l'aptur
cii,-*a"c;oa
rrucrear,L Z a ercrrrenlc_
'ic
lor din care sinu iilcut.r fo.i|"15;if;;;
ta..un- eiement Ia atr nl.
s_a
mina z mxsu"i'i,l- o &:] u"1""
^.

l}r'tl,,[l'""
cu

u. ricur eior- J*i n

Fapr.l

eii, unghirr'ire.rrc, rrr:r'ier.e r.rlr,iazr

se
c:)re sint finliru parri.rrlerc,.,.,'oninr,

;'J"T;lf "d":ll'i,T

;'* lli i'

r's o jr

"-

rol
c:,priei p'in
o

fi

ecr,_

pr.,,ie"irtl"*pr,i"oo"rnu. co
t" i ;,, i 1;i;' ;J;i,it'ungh'r.e.izi:r
i'r,r e

Fig.9.5. IJararrelrul de eioc_

:lirc b cstc rli:tln ll I r.,iccl oriei
Ine l(lonto:r plrr[iculri a_ Iaia tle
rlt'.;rpt lt citr(. trr.(,.r prill (.r:,)t
Iul
t:uclt.rrlui tccr(.u I h:r(1, -.i I ). Or_

dittt;l rlr. ma,rintoal pltr.,,1(:lpl_

,lc (,to(.nirc tJrt tlitrrcrrsirtrr,::t

Jru

tu r:iurrlir i .

0_observarir,. consitlerintt o
:,ll",.l"re j;jii*;':,"!;'""1i;)i"1,:#r,i
t
il1:1il11,s;11?1tT:'":#ii:*l:i*i,i"qil
;,#t"rq:. n:,* : ll ll:, c o n v n! o 1" n?,,1, 1i ? " i _,ttX#J
tti0lcr$ (:\perlllIettLUluil,liji:
Parlisula a (Z* : Zi
cris.
fJff.,I:",#",:i11":r1".;:":,,,1!;i;,i;$l;#,1il,,_1;""tltli,*iffi
rlesn'" (;-\tcVl sc a;x.<;pie
venind air..l ur,r:i ,,,nto,,"ii-""..i:rL''rq
z _ -A"il;;i!t,.
11_ctic1
:; i; iiilJ, f* l#:ifi :
ffi til,1 $ T:j;_t: ll .l *:,-6 :, ?,ri J :,
l,i;]'ll"".ll'i,1'#J,1!'i?;
into:lr,cere,
ilHi"J: j.:.,i3";l:ffi
?"a;i"i";'ii*",11#;,#fi
I a oi stanta*;;,;'"
r,r";.i;i r":::#

l":rg":J;"yfl,"1,1ij.,1_"ll_r,:

'J

"^.

de unde

rezult:a

t"'o:, g.10e2'79'(1,6'10-t-l2(':
: r.ji.10-ra'r.
JreuE,-i.1,6.I0-rr,J
nucleului de anr lloate fi consideratra la a,ceastir, cLis, ..Glanila"
larrtr,.
Drrpir, descopcrirea nucleul-ui,
t',in

aiorrrul a :rpiirur cte"i',.a iirr sis_

t,ern neutru a,lcxtuit dintr-un nucleu cu sa,rciia pozitir,[, con{,en_
trincl ap.oape intreaga masii, a atornului ;i dintr-u'n *i*i** de elec_
troni a, ciiror s:lrcinir,, i;otalii,.-egaleitzir, s,rrcina
nucleului. Forgele car:e
{in ieg'ar si-rtemul electroniloil de nucleu sirrt de.
elecl,ricd,.
mi.i,
{,egea lui cotlomlr rimine varabilii, lrinil iri rlistante ""i"g
a., orclinul
de rnlrime a,I tlinlensiunilor, nucletriui
sarcinir nucleului, Z, rnultiplu ir,I sar.cinii elecrroDlrlui, este deter_
minalir, . ,,lrl c*m s-a arr,tat rnai inai*te
exrririmente de
- prin
'rir"*.ri'i
itnprd,qtiere. Fiectlre atom aL cir,r.ui nucleu er.r1
eontine z
eiect;roni care -<e cleplaseazri in iunrl nucleului.
obserualie. Jisistontrt eleclrotrului $i:r nur:]errlui. ca plirl:i
ri]r]]ponento. constil_uia un
rezultal definitir. trecontcst:lt al ccrcetirrilor c.u prir.irt: l:l slrlrctura atontului.
\Ioclu]
cllllr se misci si fel'.tl cum sinL <iisprr5i elot:lronii in junrl nucleului r;rulneau
insi si fie
lirnruritc trep[ai:.
. Pritllll obioclitr il eJ)airltt iu lcglitttri crr nrisc$rcr olectrorrilor pe orbite userrrinitoare

pLrntclor in SistornrrI Srrllrr.

l)rill miscarea:lcooloraLi a utrui puILiiIor c]e surcinir se enlil.o o radia[.io o)octronagnoticli, ceea ce inse:trntlir cil atottr-ul lriortlrr cnr:i"{ie, elcclronu}. epnopiintlu-so
trcptat rjo
nuclcn.llodelul af onric,.pl:rrrcLrr" pri4rus du Iluti:t:r[orr]. nrai bui O*cit
eti moclel propus
antoriot, oste prin consecinl,c noconforrir rorlitr'i[ii, fiind lnsirr]il,
Unele dintre rrlotlelelepropuse ull orior, plistrind irJeile esentirle. nu
constituil varianto
lmbiln:-rtrifite alc ntodelului atomului propus rlc .[luilirriorcl. .rrt"-rirri",iq
igsir, au 1.ost
crea[o po baza unor it]oi cu t.ntrrl noi.
Isloricul inlr-itttiriitlnui model aLotnir; crr rrrr alLul nrr,nit s:i corospundi
rniri bi'o faptelor exporirncnlirle cstt urr oscmpln crrre ilustro.rz_ii uj.) itspsirt
gouor'ttl
al crrrroasterii irr ltz.ici de:uoltaica urtci rirrrir pe Err:t? rrnrii melodolosic
,i)],iirirrrr'"
eonsccirttelor noii ltorii (tt t..-tperierrla $i irnbunAkUitr:o
^"art
modeluliti snu'pro'runrroo
.tltttia,
! uncl qmcntol dil e,r il.

r*epropun$ms[prezcnti[rincontinulrccitcYi]i<]cipe]tazrrc:]rorAsirebordlnr
imac,irgillperrlite^

.
gineaactrlatridesprestrufluralrtomulrr;,innrirsuraincersniveiullcestei

v _

zc--

Zoe.Z-n,,e

4n erT*uo

312

9.,1.

Iinergia de tregf,turir

Oonsirlcl.iirn uir sisIeun alc:-rtuil, ditit,r._ult nuclen

li un eloct,on
all*!i. lil o rl,tlumiti, distanll unul cie r:eir-r]a,lt. fnt,r'e elcrnentelc
sistenrulni se exercitil forte rlt'atraelie, ele riittur[ etrectr,r'icri. L,t

deplasru313

.oe;i {}lt}i-rir'onului

in lir,por{, cu nucleul

ta lucrtt nrecanic,
de cd,tre merliul erte-

se efectueazit,

r:i,ti'r," sistem cind electrolul se apropie sa,u

lioxr, Ll{:.nl.ru cn elocl-t'onul sii se indepiirteze.

dc

ll,liirigurri,1,ia, lir, uu rnornent, rht,, electronul qi rrucleul fiincl in

lepirr.rs. se c:lnlcletizetzit pri;rtr'-o anumitir, energie potenbialil care
c|B,JLe cr cit disLrln!,a dinl,re consi,ii,uen.lii sistemului cste nrai rnu,re.
Ar.t'.tit it,r !)Lltoir l'i cazul si:itemului proton-eleclron,, numit. atonaul. rlc irirlrogdrr. Irrlr'ucit, :t|otnui oste strr,bil se derhLtrc'eii e-ris1,i, o

varialia energiei

-llllcl'ioarii. I)llcri r,uctgi ,l tr,r' litnli,i rnllric decit viiloalea tnllrirni,

llirrtifriil)ir Jil.t rtl rlriti constibtLi tnr sisteln, ,!nll r.Ll'rnai fi 11'g:[1 ef), l't,t'
et'

riisl,euLuIui cslr] zoro. f tL :;tut't'

r,rui{i'iil-r) cil llcoabflr, sil fie ncgir,t-ir-ir.

le,qe,td,

etrergiit, fii rrtl

rrrai tuici,,

{ lltui I sisi,ornul <ls1,e a,lcli,tui1, tlinlr'-rtrr rrucleu ;i urrri rnull,i eir:ctlorri

dr,'tr'i'r'riLtir, estc asettuinr"ltoare cnet'gia potcn{illir a, sisfettluhti pr-itirid
f i i;,,1;rl1ir,ti,.

\:tiu1. concJridctn cii prin furtnittr-r:l, unu.i lllout dil lltlrfi col]lportroliirj ue eiillereazl o errcrgie. nirutitir, en,erqi,e de Leglttm'(t Se inlelege
cd, []flll|Lr a, sepilr'i1' o p?urtc oompotrentl de resl,ul sisl,emului este neceslr,l'r'r rr rnergie diu afir,rir.
lli.lr-'ir.fi consirit.rr-rnte pot fi reluabe in cazul folrniirii urrei rnolearile rliri:r,tonlii cousl,ilucnli, a rtnui nucleu tlin nucleonii ca,r'e ii lrlr.ri,{,uir:,'c.

t,jll ti1; enelgia de leg[turi, estc t]ra,i m:lre cu atit mai rnari sint
plsiltllLr-qt a fi fortele calri le:lgii prirlile in sistenr.
t)rdinul de rnillinro al cnergici tle leg5,turJ, penbru moleculi, este
.flg r,ilirli, electron-r'o1fi, pentru atorn de cibev:l zeci de elecbron-volti,
'iar'
lreirrru nuclL'u ordinul cle rni,iirne expritnat tot itt eY este 6
,il{r6eV .: 1 l,Ie\').

-\s1,fe:1, mas* sistemului in stare legat[

niaselor cornponentilor iui, Iu:r,!,i separa,1 .

f|.6. IiveIe erergeti0e in

Iot'rucit intle sistemul alc5,tuit din particulele coutponente aflate

sbare Lelegatti 1i sistenrul legat e-xisti, o varialie de energie, acestei

varis,ti{ tlebuie sir,-i corospundS, o varia!,ie a rnilsei lor. L,eg{,turi intro
314

(e.2)
r.:-qte

]'1ai i']ricri der:it surna

atom

Pentm descrierea proprieti!,ilor speirifite

r&le

riiorriului diir lluno.

tul rle r-erlerg actual sint necesate numerrLo t'rttlittir'e. Acrste rrrurierg'
sint utilizatr: in vc'derea exprim'irii energiei elL.cironujui in at-ottt.
lr a,toru electronul se rni;ci"r, in .irLnri nrrcleului ir:tr-o llnurrtit*

reginnr: :l ,qpril,iulni ievind o erergie* con-\lari1 a r,splirrtati"l pr'ili ltlat,i:l

tn t4

tul _
u--

.\ s6/i "il,-

te.3)

ln acellstir e-.rprr-r-qie rir, qi e sint trrasa;i, r'especi,i'r-. siarcina cler:tl'onnliti,

b cste constanta, lui Plarrck, iat n, nttntdru,l, cu'rsn.tl<t princ:i.pul,.
Nivclele errergetice ale eleclronulni sint, cua]]tifirtrte, r'..,eir co s$
reder clin dcperrdr:nfa do nunrir,rul cu:lntic prinr:ipid, e&l'e 1l(,lr[rLe lua
r-aloli rlin lirul lrumelelol na,turale.
-\Lorlulrrl momentului cinetic I al clcctle;nului tlr'{r ex}lr'{'sirr,

L :l(I*1) L

\{}.4.i

in eare I estr: nqtill,{+riil, cu,tr,tttia orbital. VaLllile pe rji}re le poal,e iuir, I

. .. *-1, tleci clepintl tle numd,rtil cuanticprinc:ip:tl.
sint: 0, 1, j,
Proieciia ]ilrilnehtului cinr:tic pr) o arlurnit[, ciirec]le se e:r-pliruii
prin relalir,

.h
.Lz :

9,5. Echivalenta mnsiefl a varia{iei energiei sistemului

in

A1'

lui }trirrst,cil

enr.-l'gr.io,

:ir

rnasei este dat5, de relalia

^
aln--

:lrnlutli',r pozitio :l r:elor doi cilmponerrli - pozi(,ie tle- echiiibru

slrr,biL - rtstfel incit t'nergia poterrtiu,l[ sil fie minirni'r,. fn:linte d.e
ati-iLgsrc:r rlcostei configuralii energia potenlialli it cclor tlsu'.i parti-

c'L.rle

,si vr.r'ia{ia,

lllt

-2it

($. j',)

I Se exprirui .,energia electromului", dar so lufolege enelgia sistoinuluj. iil fir.rai,

eeeacesecalcrlleaziestconorgianiveluhri, indifolcntclacirpeolso gisottosauruurrcluctron.
315

r-x {-id,re ilttervi'e cei de-ar treilea numir

cuantic, numit nuttdr cu,alr_
lir: nwl,tlrtetic. \ralorite lui rr, .i"t; j;ji
t_t).,.
,t__1, /,.
Idu'lllentul cirtctic.tle spi' S cste deiermi':lt, ._ . , 0,.
de r'is.:lr.c:t (lc t,ol,,_
tie * ctet't.o'ul'i

lle

o, ,-tilec'(,ie

irL.ju.ul'p.op'i,,i;ri;. F;"i";ji;;;i?;i'rlrru,,,"r.,t
s;
uip"i*ai; prtn r.etali;- '-'"'

anurniiir esti

lL
,"
D..:72".)_

(e.6)

ttN

nud"' ,'. aste mu,nuit'u,r cu,otttic ttt,u,grrct,tc tre

sqtitt; ?zs nn poa,tc rulr, decit
tlilLlri r.;r.1ori Tl,'1.
h*[r'ebzrrea cr*e. se puue este
: existil, tloi elertroni
cal'e si lrrsede aceieaqi pat.u nu'rere
'rrniitoa'ea
cuanticc ? Rezolr.rr.r.e:l :lcestei
in{'rel-rii'i o trir prirtcilttir;L rrtii;;t;;', car.e.tri
un r.iispurs
et,ectrctni 7tfir-r,r at,,m carb sd uibi ,iiid'yIe.tt-tt,ntgatir,:
,,r,tr),e].e

::;.ir:;,;,;:ctoi
,{ ollfot.tir
celot.c,ntlosclll{f) tln -qis1 errr llle terrtlint:_r, sil
treacii in1,l._o
stlrie lrrai stabild,, car:lctcrizatri printr-o encrgie
grtli rrri.ri. se ilrr.re'e
cii. iirL,lginind un :r,ionl oa,r.ecllr.ci iltr_un
l)roocs tle for.tn:lr.e;iltr;h:
titrL"r.rii 1ur riucleu si erecl.'"i
--rii"5ti, t.i,,iriiio**a;;;" pe rincr
r'r'lL.]r:ui ioase posibile i'tr-rr'
rnorne.t, cu contfili:r, sii fie
fri;;:lit'
{iri'niirle.ind ccl. par'u nulnere ci:antice.gi ajutintlu-'e
de prin_
cipitii. i'i Pauli, se_po:,te i'tocmi
di
aliniatur
,;i^
-'tirio,r'*";;,i,
Fi'tr.'trrir:rx
t*t
tcthtr-ctr ,stdrilor t,irllr;ir.i-riusfiir'lrl;
.Hn, ,ro,r, ,

iol

rl1

ln interio'ul fieci,r,ei pi,turi subpd,turile sint alci,tuite din elecl,toriril rr&ro r.rrll rlcelaqi num.ir cuanticbrbital (l). Notalia est;e s(l :0)
p(l - [), 11(l , !), .f11 = 31.
SfocL-ri clull .qe rtrdoneazd, stir,rile energeticc inl r-u n I torr este
lcdir,t in figur.a g.6. Aceasta
onto 1i orcline:r, completd,rii
t f
4,r!
z:!r

cu

cl*tr-'1,ro1i

a pir,turilor li

subllil,t,urilor Iir, atornii elerrrrrr\[,.:[or: cliu sisle /}l,rtl prrior.lit al c[enrentclot .

6s

n=5

t!;

- -"

-i:::

n-)

1:

n=t

l=-

5D

l-a-"
a^

9.7.'franzi{ii cuanti

ee

JS

2s

_'_L_

,'UtrlttlUl OSte Un SiStenf Fig. 9.6. Ordonaroa nivclclor crlcrgetice alo

unni at.m
ctltc lioil,te a,r"ea std,rile enerr,tiscut,llte.
Aceste stiri nu au o variatie continur,, ci rliscretx, c,r-sriIliJ:
tt'ntif it',tr,l,ii. Atornul poate f i inteles ca un sistcrn oscilani,, car,e interaclirru.oir,zitcu oxt,cliorul prirnlnri sau cerlincl energie. Schinr.barc:r, stii,i.il
ittlrr:r:lxi) a uuui sisl,crn cruracteriza,t prin sbir,ri sitr,fiorutre discretc, sub
:lr:trir:rrea unor' cauzo dc naturS, intc'rnti sart exter,nir se nurneste
"t,

t'q

rN' i I

r: cttttttti cir.

J'iisibilitrili1c de schimb d.e energie ir,u tu car(wtel rt.otlont, atotnui lrliririnrl ;i cr:rlind nurnai a,rrurnite energii. Ener,gir,r, pr.irnil,ir, sau
octi'r,il poat,tr ti egrlLi num:li cu tliferenl,a e ll energiilot,a tloui st.Iri
lrolilr'itri,..rntcliucfirr, rrr,dialiei cu atornul se fa,ce pi.in :i,bsor,bfie sr.r,u
,cct{elr.re de foloni cu cnergia datf dc reLllill lui plaficli

e:hv.
r1

fiiectronii carc :Lu

(I(, L, f,I .

lri,briu,il

:lcela,rsi

.).

r 1 ,1

') ,' .

,1,1

2r').).)

-.

--i-

-L

nurnrir cuantic principnl aicil,tuicsc

+ l\:otrigang pauli (1900_195g),

fizieian elvofian.
316

(lu. rrlt 5 este lna,i inale cu atit frecventa raelialiei electr,orna,gnetice

corc*Xrunz[1,o:lre cr,e;be.
Tr:alziliile ilu un caracber spontan sau sint intlase. Fiind exci{,iLt.ir o rartiu,{ ie, aLornul lii,inine in acea sbare (c,rcllatd,) un anumit
l,inlil t10-8 s). Dupii a,cest intervir,l se produco dezexcitarea, spon[ilr.i lfiiril inbelyen!,ie din rr,fari,) pe un nivei infc.rior. Nu este b]rliq':liorie eforbn,lreil exilobzi, a, tra,nzitiei inverse. Dtr cele rn"ai rnulttl ori
revrll\irea la stillea, ini{,ial5, se face printr-o cornbinir,tie de tranzitii
pol'i'riie.
Un atonr poa,te prirni o enerEie care sd, conrluci, l:l e,rtragerea
uulr.ir:, sau ia rnai multor electroni din sistem. in acest ctr,z atoniul se
ian ieeuz{a-

317

Studlui spectrelor dc liuii alo atonlilor a qlelcrnrinat icloca tlisconlinuitilii

. Aplicalie.
rlivolelor
onorgelice, in &t(ln, iar lungimile <le unclS cunoscute rle lcestor linii au confirmat
teoria, dunir co !-it irir:ns la cxp}imarra teoretici a enoi.gici:lSrilor statiorrirrc.
Existcnla $nei i.inii ln spectrul unui elemcnt, adicA a urrei radialii avind o iinumitd.

E. rigrectrolo clo absorb[io (v. p 26C) so oxptice prin absorb-tia acelei r.{diai,ii caro
--lre ilx:trt frecven!a
enorgioi ttocssiro trnnziliei pe caxe, in cotttii!ii
,ds dnzrrtcitaro, ltloLnul"o.uop.rnritoiuro
o poate omito spolltan.

frocvonli v smisi ,ric un at,om osto oxplicati prin posibilitatoa unol tranzifii cllnticee
radiativo hllro clouii nivelti enorgetico (E1> Eo), caracLeristico pentru dr:ui stili trncrgetice ststrionarlr. '.jonform rola[ici ]ui Planck,
Ep

En

i|. LurliqadiusursoloclasicsosLsgunor:rtiprintranzilii radiaLivolnclornoniulr'izibil

rutuzuxciti spontan qi aloator. Aceasti ultimi caracc:itro componcniii cuantici
"u"salradialioi emise (atomii sc tiozttxcitiln momonio difeterisiici osplici aspoctul necoerent
,r'it" r, u" rlivclo diiorito). Excitaro'r atomilor pontru rorlizltrol trenzi!'ii1or po nivolo snpo(oloct
i:io:rr,r rrl iucc in diforito foluri: ciocniri inLro cloctrcni 1i ro!o:rua ionic'i rnotalic'i
.Joul.o), cloeniri lntro fotoni $i atorni sau ionii rot'oloi otc )'
-Jo

hy.

Cilnoscind exprr:siile iinrrgiilor Ep gi Ilp sc poatc calcula frccr enta

v:

Et-En

(s.7r\

Ir

valoare cilrc poato ji callfrlrntati cu v:rlorrea erporiruentalS cunoscutri. I)e oxempil,

prevedorilc tt'oretice ale ntotlciului propus de Niels Bohr{ pentru atompl de }ridrogen au
fost conlirnlate experin.]rlllal r1a legea (rmpirici inrlusd clo Brllner
tr)ien-lple'
9.?, a1.

Si

trJirirogenul emito

se calculezc Irecr:cn!a

in dorncniul vizthi] pentru linii llo,

liniei

I-Ig,

$.1i. trixeitliri

H^r, Hs (fig.

iltr,-111 nIOdiU oAl'oOl1I'():I11 fOSt la Un mOinen! dat'. COriSidt'la{, iirililr,i, .Vo a,tomi in starr.r o\ciljat'.i,, dupii, un tirnp tr rltlllllirul :ltolrliL'!t' l'iLmali iil a,celasb:i stat'o vlt, fi
(e.8)
1! ,=- 1\i,r13-rlr
I-i,:rli-,r

,I13.

LttlrJrl : ost(' /i/llp?{,1, nt'atli,rr, tlc r:'irr,!,ti.

I),:zt-txtlil,lt,rea so plotltt crr i 11 fi1pplii,tor, iar legt'rr' ('a'8) e:i1,e sJ(tl'isijrri. I'r"crctrsitl (lo c\(t.itirl'e irrt,rtl tlolri-t nivelc Et \i 8,, (8, - ' f/o) poute

ll
Sc observ:r din clescn
aplic.ind 19.7 ; cri

f.
*

12.09

i,

E.

2,it6'1,$.I f-i-le
!., 1,.t.

(I;g. !t.?, b)

12, 7.'; eV

fi sl,illrulalli' plirrbr-o t'tldiltlio cltl frecveni'i,

I0,2{} e\:

10'1e.J).

il
t
j
J

a) ,.ipectrrrl de linii al bidrogenu,

lui iin donreniul vizibil) b) Niltr)r:le onetrj()q00
ticeln'irtonrul rlc Iirlrnrterr. S-alrr:rIcrrnir'e.i,
b rle refrrirrlri zr.ro rrir.clrrl fturrl:rrnent:il.

I Nrrr'r -ijai; {tr8!5-1962J, tizicinn

31t

danGz.

==

4v-]i
11

:l,Icituit clin tr,torni trtce o t'adiO parte.din totoni si'irnuIlu-'+Hr.

af[i] rrirr'() lloir,i,c st,itrittlli, tt'lurizil,ilt,
le.an,r tlaniitia, /lr, --> lN7,, iilr lll1,:t stimulezr,zS, tranzi!,ia inversl tr)1,-*O1'
.l)rtr-r:t.rrrco in st,tlre IIOItT;iIlli exist:i mnlt mai multi atorni in Stil,re:l Eu,
jlu{}^rr}:uL de llbsOrblie osttl clr rnult mai importil'n1,.
i),r,r:ir plintrlun iliji,c oarccilre se reuqeato sit so rcaliileze in mediu
abotrlilol zr,flali in starea Zr.estc lnai mare
;sil,u;r,ilil iir. ca,*l
'utniirrl
tler:ii i:rrl al lrtolnilor in Starea Ir, Se Areea,zra ct'i.nae'rSie d,e poptt'lu{ie
Llocut prin rnediu
Uin,f ,n f'lu\ rlr'totoni tlcfrecvcnt !i-]f-est('

"

Jrig. 9.7.

j'q.,,",.upunc1n ctj, pritrt,l.-un lrrediu

,J

I,il.

necesa'rii

1rc:r'rir:rtr'1,1i).
'

tj,(jjl'l(.1:4J-s

i tl "' J . a

lcieoalcce, 1 e'V :

si tlezoxcitlri stimulate

sc nr,,l,{lroc o rlezexcitare stilnulatii,. Fascicului incident iese amplifi.car,. -\cest pl.ocos estc numit efect laser, cuvint acroililn,.forrlat tlin
.cchiv-,r,icntui irr limba englezS, a expresiei lu mind, oinplifica'td, prin
stim rt I rtrea enr'is'ili de racliali'e'
slff.sa c1e. luminS, laser este coerentd,, d,eoarece momentnl deze,rcil,ririr r:stc act'l:r,;i l)cnlru il;treaga popuialie; f'aza cste aceca,$i. lnbrucit nil.clele rlc tranzilie sint acelearyi, qi frecvenla radialiei tuturor
gerr+'r':rtorilol cuanLici (atomii) este aceea,$i. .
319

In fizica atomului si a nucleului se alege o unitate convcrrit,lrili'r,

de masri, nnmibit uni,tute atom,i,cd, d,e masd, (slmbol u), cu v&loa,r'cn,
lu : 1,66 .10-3?kg.

lo
NUCLEUL
nS.I. Ifrfisurarea rnaselor atomiee
Tehnic;a, ,,lrilizr.tir, pentru rnr-lsuraLei. rnasel',
abomilor se numeste
speetroscttpie qle mu,,ti. Existii rnulte
tiprir,i ge ap;"at;,;;;;il;;:;:
tronte'tre tle nt,usri. Dispozitirul ciescr.iiln

ce'",u,il*",,-i,lurnit

tlometr.ul Bainl;ridge, este aJciituit

lrilrrrrr) ,iq
,i.l:

slrec_

Ai":"..tr,
sursil tle ioni (7)r selectorui
(rr f,;;;ir).'je
r"rrr rr(: t r,r{}sr} ror
'ir,'zc{1,.t.!l,cgistt.u,r,o
I'l ;"rr""i9ii,iq''p^,:ri,.or-"r;
(.i1 -i u"rl -i.ieil
1/1 1afig. iU.}i'\

Tonii r,ru' ri'lrs. difer'itr. p.orhrsi'iii snrsx prin

dir.r:rse metode (rle
exemplll. t-1t:-'r'ill'{'i1,I'ea in_ g1izl sint cr,riirnati
acccic,r,ati cle un sistern
ele fa,iite (?i. 1;;,,,1 i*rrorni;i ir' ;it";t,,r*l';;li
i:;;;;;';il;;e
aplicri
principi*i r.l*:r:r'is trri $g.1.2. To,ti ionii r,ar.e nll
,r,l.l viteza ,, : E
Br.
(v. re.irl'tia, {t'}.1ri sinr, rltr-ia1i;i sinr cn.prali
de pliicile condensiltorului
sau sinr blsre:i'l,tl r.-ici faurit .r. ct.i c:rrc *,,iintir"
i.*irtliri-i"t":,lllr"tr_un cirnp
x'|nrr'gnet.r.j oJer ind'cfie B. c,,re dcvirr,zii
ion*l
tle rnasir, zz ryi sa,rcinir, q,
-:1:";i"T:1T,
t, rrtir centitli;;,iE;;;; irl d",nurtn
I
f--: \!'t,. :tit./.t1.'':::lll:1:.i,li,ll!'-:,
t'itlf.{'l.f}t.l(,1

JL -

ltttttl

qr

;i

r-

l) '

,11

!-^,,

10.3. Constituen[i ai nncleului

a) Prrionrtl. ln experirnentele efecl,uate asupra tlcrscil,rcilrilor in

in tuburi cu catozi perforati s-au desooperit ryi s-au studiat
ru:l'iafrik: poeitiue, construite din ionii poziti'r.i:r,i gazului in cilre se
lacc dcsrrirr'oirre&. I:Ifi,surarea sarcinii specifica qfnt, (r'. !i 9.I.2) a
rlotcclii c:i in acesl'r: radialii rru se g[se;re nici o pa,rticulir, a ciirei sarcinf specificil sri fic ega,lil cu rceea a electronului. Cea rnai uqoarf
pir,r'tir:riir-t giisitri in radialia pozitivi'i, a fost ionnl dc hitlrogen, cu sarcirri.r cgi;,lir cu srlrcina elcctronnlui, insJ, pozilivr'r. Pe dc aitii parte,
r:eir. nrai rnici sarcin[ rrucleard, gisitii, este sarcina nucleului de ]riclrogcu, tgii'lii cu fe.

gaze a,t-tate

rezliXriri ina,:ll

'n

!1!l'
t:

iollmltii rru fiimll fotografic (6) lrrsri o unnii vizibilli.

se
poibte rileei carcnrrr' rn,'sa io'urui miis*rinrl
rlirr,lnetr.'l
rJ
*r
ttaiec:toriei- Da,efi, iollii nu a'u tceearsi sarcinii, ir,l,unr:i sareinru fiinri : .ttt
q
se pot irientificir r,i;r-rr ioni.i cu cliferile
uliLsexncirlen.i'rl,

isau {}.1fi95'tt ' tO*il; kg.

3?0
321

)iueleul rle hidrogen este alcS,tuit dintr-o particuli, cu masri 'it;:l i

lE37
din utasa atomului de hitlrogen. Aceastii parl,iculii rr, liost hri,11it.-r
p;'otu_n (,lro_-= 716.725.2..10-2? kg- sau, elprimati, irr u: 1,00i2irii4?0).
-firrm:ilnl de protoni ai nucleului, egal cu nurni,rul tle.elecrrt-,rij se.

nunreqte nurn[r aLomic (7,).

Jt) {eu.JropuJ. l!,lasele atomilor rnai grei decit hirlrtgcnul r;n sint
multipli
ai mrmr,rului protonilor, ci sint-mai rnari. lixei-nple : ;-rtntl,n
oxigerr_(Z :
ulaniu (Z : g2), iar rnasele lrr,siui 1fj ;j ?.j8.
!), pentru
rn nuclcu trebrrie
sx se mai afle qi atr!,i constituenti. lpot,ezr ci li,ce$ti
consl,ituen!,i ar putea. fi protoni qi electroni in-nuinrir t'e:r.], itj$t
".i
exclusii datolitx faptului cx aceastir, structurir, ar trebui sii ioriillrer;-l
a
consecinte neconfiimate experimental. J. cnatiwict, iiri"in,'l i;,r.itanic, a rlescoperit'neutro.nul, particull fxri, sarcin5 electlicil., in lii,r]i1,1;ia exl,rern d* penetran-tx provenitd, de ra beriliu bornbarrh,t cu
cule cr. expulz::ute de la poloniu ratlioactiv. Masa, ncutronrrllii1ulr"1iest,e
cu foarte.putin mai r1a19 A.e-c,it a protonuluimo:.1,67,1g2 . lrj-r kg
sil,u, exprima,td, in u : 1,00856654.

conciuzic. Nucleul este alcS,tuit, din protoni qi neuh.oni, dl:.rlrr.rrigi

generic nttr:leoni (constiiuen.ti ai nucleului). Numi,rul de prol,orrin
egal cu rrum:-"rrul electronilor este z; numd,rul neutronilor. es1,ij niltat
prin r. Nurniirrrl de nucleoni este asadat z + J, a, fosl, notar 1_,rin _rl
,si tlonumil; *tundl tle mqsd,.

A:Z*]{.

Lin nucleu estrl nota,t prin simbolul eiementului lx, din r.rrre
dcrhrce nrrrnii,r'ul protonilor (Z) ryi cel aI neubronilor"_y' 7 ..- ,;;1,.
]i,il,za rrurilear,|i, r poate fi exprimati, in funclie tle ;l
tinttre ro

: lr-ti

.10*15 rn.

r-

1,4b.10*,r.fr* I

8,45.10-15 rnr

-1-:
t'

-t-_-l _BA

l] 1'67'10-gzlig
.- -,n'
- 41.:l' 1{(1,'ll .lU-tslstttr

. ,-l] l* O"__iiput .,u"tu,rtrii qi esto oxtraordinar do mare I

* 111837- clitr ntlsa ittomului do )ridrogen esto masa clccLronrrlui
322

c[

existd, ml,i

ld,srlie de nucleele care au aeolagi Z. Tipurile dr: nutilce oa,rc au acelarsi

Z (acr:la,;i mrmir de protoni) d.ar un num*r diferit rle neutroni se

uum.esc izotolti. (ocupan{,i al aceluiarri ioc in tabelui clcrnontelor).

Nrrm:i l';Ll tk izotopi nal,urali a,i eiementelor chiniice cste inscris ln
tabe. :. Tn nat iri'i, elernentele se gisesc ca amesl,ec de izotopi. De exem,plu. ili,llrreerml consti din 99,9811o/u protiu (nucleul lI{ es1,e proi,o ir l, qj,014o/o tlenteriu (nucleril i I[, deutcron sau tieul;ron) ryi 0,00 t )(

tritl,.l 'liiueleui fl{, triton).

1CI.-{. Iirirlionetivifatea spontani

plotluc in t,irrip
tj-1, ol;servlll, e-rperimental ci
"qint nuclert' crn,re nu
i'll,dlr',l,ii. ia,r a,ltele ca,r'e sint surse de r:r,diafii. frr primul caz nncleele
ri1fiiq61 r:l'i i:9, r':r,qlitractivital,ea ior" esite spont,trnii,. SLutliul r'rr,r1ia{iilor
lucLr;r'te c15 iui'ormatii despre eeea ce sci petrcce ilr nucleu.
Nur:ltr-lt' omib radia{,ii de trei feluri :
a, r,lcituil,ri din nuclee de helir i[,[e (atoini <lc lieiiu
- rnda,lia
r1rrbi,r
ioniza,{i)
-* :;'tu.lia!it: p, fonna,l;ir, clin elect,roni de rnilio cnergii'
- rurlicr,!,i,e ',,. cnnslibuitir, din ftltoni (unrlc clectlontrrgntrl,ico) cu
'f1'g5-r1i6'11111 cea mlli rna,r'e clin spcctru.
i:,utnrliatiiie nucleare sint studiate cu detecborii de laclia,lii orlire pe-rr"r-rit nrirnir,ralea particulcior', rniisurarea enri'gieie ;i a, rnr,sci lot'.
L ,:t,tctorii cle parbiCulo rlo tnare energie sint ctrtncru ttt cr:lttd, ,.si

..:u,ttttr,tr cu, bu,ie

(vol.

I, p. 2811 ).

l,ll,;5. St;tbilitatea uueloului

Leg;i,tura nucleouiior in nu.cleu este atribuit5, forlclot nuclcaro
{ior!* tlr: natrrrri, necunoscutr'i, inc[, mult mai intense decit f.rrlel{r c]oc;rir:tr.

iar clensil*te* srrlrstantei ln nucleu care oste

,:

Penl;r'u acela,,si cilrrnen.t se observfi, experimentaj

rnulte i,ipuri de nuclee diferenliate prin numir,ml rle neutroni. Po

filmui inrcgistl'at inbr.un spectl'ornetru de ma,sii sinl, vizibile urmele

ro Atls

[xempln. Nucleu] de aur

]l8Au are raza

r:

se,

l{}.3. Izotopi

l)*
r;r'r

{l'rrr.itlelinil cr;i l:r, $ 9.3, nuclconii caun i;isteru in r;i,*re uelegttl,it ,r,rjra,r:I1,i) qi legatri (cu nucleul constituit,) so I,ioir,te ca,ioulit,
,lroi{irr de lrgJ,turir, rr, nuclcului.
Iirr,rrgil fs{,:l,lii a unui sistem cste, confolrn rezullai.lior tcoliei
rclatir,"iirr,tii lr.'strinse cleatc dc A. Ilinstein,

W:mcz

(10.1)
323

in

care rna.sa trebuie erprimatri prin relafia

rezultX

m:

mof[1_2ry2
(7A.2'1
de fizica nucleului intenin qi liteze
care
masa nrin dependenla ard,tatd, d;-*lalia
r'rdlr'l precedenti.
Energic rie rtpaus este, aplicino
1rbli"

i_1 qronte.me_
9*"^o1^1"3
'arectrezza

Rezulti, cL errergia cinetici

*ot''

W*\Yo :

(m,-nlo)cz.

Energia totalr, a un'i ,sistern format din

z protoni
separa,fi este, aplicind (10.2),

W":

(1 0.1 ',)

Y:r":
,.:i

(A-z)ne'troni,

fn

X--+y

} tt.

cit ;i

l: * X;r -, )trz r |,u

2'

4-_- 17

?n" + 3rr
se verilir:ir colseilvll.eil sarcinii ;i:r nurnlrului
.1

(10.8)

,rup,i

reactiei. Scriind reaclia (10.3) sub for.rna

9. Pcrrt|rr ru:rclili in carc l fost obsorvlt

a) Leoea conserod'r'ii sa'rci.ni'i erectri,ce. sarcina

elcctr.icr.i ( sirirsl.ilului
ele reac{ier cste egaki .o **""irr*';iJi;J.;"siiillnrrr,,,;

desfziryul.area

(p)

7 -1, 2.. s l- 1,
locoa conscrviirii nurnirrului cle nuclcorri

t1

aceasti, rela1ie sirnboricr,, n si r sint

t\u I'wtLtu'L?&'tL!'t'1'
ra,eqr:!,ie. inr
Ttarticipun,tii t{L
I $i b prottupii,'tJe reactie.
unLi reaclii nucleare se respecili, citeva tregi
rle
""rrj*Jl"#.r:surarea

inainte

Se obscrvli el.it vorificarca conserviilii salr:inii-

10.6. Ileac{ii nucleare

fntre particule sau sisteme de particure care inter,:rt,i.ione:,2r,
p'in
fo're rrrrcler'l'c aro roc un p"o.". oii^it-rlo"iil',,ur't'rri))"'
a

Aceastii rela{,ie poate n kti.(t{, i

+e'ificar,ea corec i i l,rrr r i' r
".;t"(
scrierii unei reti,clii nucleare.
Legea consert,iirii nnrnd,rulu,i, de rurcl.eoni,. Intr-o reactie inrrrr.
arii_b)nunrir.r'ul de nucleoni inainte si clupir desfri;urarea"."rii,rd
re:rc.Tir,i cst.
const:rnt. I'ent,ru lt'l:r{ia (10.3) se verifiir:i acna*tri ii.g"
A, + /x - 1, -,1.- ,{u.
rixt'urpl.. I. iir::rc!ia rrtrcl*lrri dirr carei a fosL closcoporit protorrul este
tr'N l- 1lr"-*Ato
+ in.
(")

(A-Z)m,,lc2
nr'o $i ,tn fiincl masele protonului qi
a neutronului.
Itrne.gia totald, a ac6luia;i Jisi"* ln stare
legattll este
w1 : 116z
/1 fiind rnasa nucroului.
Iliferenta reprezinti, energia de legLtura nucleului.
Wrcs : fZrn, j_ (A_Z)m,lcz_ J[c2.
Nucelrrl este stabil cind f,Ir,,o > 0.
lZtno

ci,

ceca ce conslituio

;i

pr:rrt.r.rr

* l,

-p

lrlinra tj:rlii nctrLlonll

ljc

rio nuclcloui

,si 9+1-7*12,

i-2:0i6

o probir u scricrii coroctc a roacl.iei,

c) Legea conserttd.ri'i energiei. rlrrcrrgia totnli rt'lntir.istri sxr corrserlil. I'untln reac!'irr, (t0.3) se polll,e scr.ie

IY" llY,:Ilry+Ilr,,.

(10.5)

d) r'egert conserud,ri,i, im.pulstrh,ti. rmpulsul tol,al al sistemufui l.iinine

neschimbat.
reac{,ic mrclgarzi _naturai;intei, produ;ii c1c reacfit, si}n pfi,r, . {ntr-o
ticuicle proicctil pot fi cleduse :r,plicind prirnele ciouii legi.
Iixcmplu. Izotopul losfor flP, util in studiile mcclicale, poatc fi produs pr;irtr-o rcilctie irt caro lirlt:r osLc bornbardatii cu neutroni. irr ca rozriltil apar Si protolli. r_lr- lintir
trcbuie utiliza

l:"r ?

P.eac!.ia sc scric

1-v
5i cste cvident
estc
!frs.

ci Z -

16 si

3" .= ??p

r\ -- ll2. Consultiird

+ lrr
tal-rchrl clerncnLelor se gtiscslc cri {inta

1{}.7. lilibernren rncl.glici lruelcare

Energia,

I:l'g,',, (105) cr.rrrsi'l'r':'irii euergit'i scr,isi pcntru rcacliir, nuclcrr,r.x)

-.
l(t.:j)
li,i:!i(.fi pusi sulr fornrl
?!tu(.2 1- El l- nt;t.2 t, .lld :1nrsz
+ 7')' { mut;i -. ;2, (10.(,)
.rlr c:rr{r ?.itu, ln,yr zy $i ?,D sillt rrillSele d,e;,epaus. ia,'
r,rrliriiuic crrelgiilt: cilctjce rle prlr.ticulel*ri. I'eirl,",, Ct,iia,lfi terrneni
enor_

Eir.i sr ir,n'tlrluce

"uriorr"*a
en,e.r'g'itt cre.r1aciie_r:::lre stc rlifcrcnfainti:c
energiile
di]l\i/i!iit.int,t.epar,iici|llrrtiisipi.otiu;iiclertac1itl
{t -.. {nr" -| ttt.-r,TL, -

{t,' ' i-'rre|gi:t, t1t' rei.l,cfie e;iic lrtlzitir,'ri rca,c,1,iu, nuclearli,

.',i",s'.t,,,,';1t,!ir:ii; in crur contrilr, r,ea,ctia
cste el,/iierwrgr:ti,r:ti.

{''i'ii..r'i,. n]r calcrilrr.rir,i

trtir-.i,,

generalie de neul,roni poate plovoca o nouX reac-iie de aceltii t.;p. 0

datX ptrrnit'i, reac{ia, se clesf5;oarI ,rtn. Ian;I". Pent'l'u melilir-rei'tltl
leacliei este necesar cil, d.irl cei tl'ei neutloni lniicilr unul si, plrl"lu'cit o
noui fisiune.

Imporlau!iu rtcosLoi lc.lclii constii' ttrt nttruui in cliberirt'r:-in ilDCi

energii rna,ri, ci, rrlli ales, irr faptrrl cii rcacfia pclr.r,l,s fi controlilli, itrt'r-'tttl
reactor nucleu'r ;i folosilir, peutru obfinerea, de rrrrclgie.
Astizi, prin:lccst lri.iloc se prorltice o lttu'i,c irttporta,ntti rliir *:,ller-

gia

nt.n,yt.tz.
sL}

cliberati in fiecare reacfie este de aproxirnati'v'?tltil }'{eV.

Se oblin ca produDi de reaclie aLli trci ueul,rc)rlir care Ia, rirrtlul }t;l ,'
dacii sini, lenli, pot procluce fisionarea *ltol unclce dc uraniu. Fie'ci-tl'e

necesar'5,.

nurnesr,e

r,Lfor'., cintl ruasele t,-l,.'rpr.ir,ri,-i iii lnitir,fi

ato_
rrt triilsi st' elilltt,:il;zti, trilcillLrsul u.rz
L -.r :- 1,66.11i-:: lie(,3..t[e;: =: 1r49"i.10-10J
9.ltL ]lev

':

{r,til

J)i

ii, 1} cntnr pri ]itri rclcl

tlirr cxoinplu I plccor:lerrt

!1:i r 9il, *1lo 1

lit

i'illiills. explill!:ri{j irr utrit:il.l llolticc rii:tnlrsi 1u), silrt. irr lrriiilrri {ji}.i
ri:,ijclio:
.1.t.!1)26[,
jil.irl]iji.t I I lJ)(JTitii ri.
-+r"! : ircllllll u;
:
de farrltt j ilit ir) tnrlrnL.llLll irr clre ciocnirstg rtrrclcttl cia tr;:r)t.
l.illt in rt)I,u:. i .rii,:t:ht ;ii[a arc o r'.rliiL] riet i,iifi _\ic\- r.ei:rlia (.i t).tj) sr: llolltr] scrlc
,rr.'r11ri"'
'i
1.tr.t: r - r.

lr*c2 r.- lrvc:r -i'.r.r.i'

Iif

:y1ro3: -7 m1tc2 -t, e?

-t t;

+- :. i,,.

xjr

iii1.l-r0llot

1,|r,u60) .!

r: ?,iis-1{j,9r91.!cr_1,00?8il c,i s

6.,t6 Me\..

18.8. Irisiuuelt lr:rolc{rir. Ilaetorul n[elear

O . ."tie.nucl,: ti imp,rtrltLi peDtru aplicaliilo 11ricti,.c pjtc

\, : I lNsiullp. :r(tici do spl,rgerc a Ducl.,rlui.

dcrolctl,.de fisiunc{.cte bombar,lJrc{ ouclclLlui
. i .. ."rnp_lu ii|li(
1F 1., |
err
ne,tttoni
lonli. adici treutruDi car|. aD ril.ze
,,:sU
".

Lerrrr[e

',mlnul[0

,i/,

'i!u 'iiBa +

gEKr

,r 3t,.
32'.i

,-/

tsIBLIOGRAFIEs
crawford, Jr" F' S', cursul.
(traducere clin
ur I. englezd),
.de -fizicd Berkcrcy, vor. III: Unde
"--..'\!rquu!!rL
Editura Didactici 9i pedagogici,
sucuresti, fg83.

i.,
Pu"!!u,
Dascilu.

Jlicroprocesoare, Editu-ra il".t", Cirj_Napoca,

1979.
D. (;i colectiv), Dispo:iliue ;i ciruLili eleclionict,Ilditura
Didacticii
f3ucurosti, 1 992.
Feynrrran. {i. p., l,'izica morlernd, vol. II (traducere
ctin

I3ucureqti,1970.

9i

pedagogicd_

l. cnglezd), Editura Tchnici,

Hallid:r1'. I)., Resnick, R., Irlzicd, vol. II (traducere

din l. euglezi), Iiclitura Didactici
si irrdag-ogici, Bucuregti, 1g75.
l{asse}r, Xl.. Ioun crd tn fizicd (tiaducere din
l. englezi), Eclitura Sliin[ificir, Bucure;ti,
'.'.'t)t.

Millt'r. Jr. 1 .. Collrge plulsit.s, Harcorrrt, lJllcc anrl \\'orlri

lnc., New york, iUti?.
Pcie r'1.,. | ". t:.., Lr'gile rrulurii
ltrnrlucere tlin I. rnglczi). Ddilul.a ftiirr{iticI, iJucurcsti,
I 1!ri:i
Popesctr, I I. q'al. optiut, fi.:ica plosntci,
lizica atonticri gi rtrtcleard, Etlil_ura Didactici gi
PLdeqogici, I3ucurelti, lgg3.
_
Popescrr i. )I., Fi:icrr, r'ol. lI, Ilditura Diclacticit;i pedagogicl,
Purcell. L. ll.. crrr.srrl c!e fizicti Ilerkt:Iey,,.or.-ir', Electricitatc Bucurc$ti, 1gg2.
;i magne|isnr (traducere
tiin L cnglczi), Eciitura iridactii,d ;i l,cclagogici, Br;"."9tt-iili.'"'
-

t;izica senc.rata,

ibr. rr,iiaii,,"j

1e?1.
l,il:':l;
l:; i;ljl..ll,,.l.l:: 'rcacrrcrlrcsourceBoori.{inits r"r,"i"!i--,r;.,;t:sri,
at!':
) .t/(rrrqJstcscottrsc,
4,J,6, Liolttatttr'rilectromagrt',ii.';itt, Jroders of tlr AIom, Trrc
Nzzclcrrs, I.rolt, Rincirar.t and i\-irrston, Inc., Ncw

l-rrrli.

1970.

F. \I., Z9r11nskV, l,{. \V. young, 17.L)., Fi:icd, Eclit-ura

Diclacticii si pedagogici,
flucur.csti,198ll.
l\rililrrrr:s- J. }i.5.a. ]Iotrern p/rysic.s, IIolt, rtincharL
a.d Ninston Inc, Ncrv yorri, 196g.
* i. lista rribliograficri ru fost trecutc
nrimai lucririlc funclrmentelc.
Sears.

328