1.

Titlul și autorii
Anxietatea față de testare
Autorii : Rusu Alice Mihaela , Trifan Teodora , Stanciu Roxana Elena ;
Programul de studiu : Psihologie , anul II.

2. Rezumat
Obiectivul cercetării este de a măsura nivelul anxietații față de testare în funcție
de gen și de a verifica validitatea și fidelitatea instrumentelor . Ipoteza cercetarii constă
în faptul că există diferente de gen în ceea ce privește nivelul anxietații față de testare ,
iar rezultatele conduc la concluzia că femeile au un nivel al anxietații față de testare
mult mai ridicat decât bărbații .

3. Cadru theoretic

“Anxietatea este o stare emoționala formată, pe plan fenomenologic, din trei elemente
fundamentale - perceperea unui pericol iminent, o atitudine de așteptare în fața acestui pericol
și un sentiment de dezorganizare legat de conștiința unei neputințe totale în fața acestui pericol
(Pichot, 1987, cit. în,
Fiind considerată o teamă fară obiect, anxietatea se diferențiază de frică, aceasta din
urmă fiind cauzată de un obiect sau o situație externă, prezente obiectiv în câmpul extern al
subiectului si resimțite de acesta ca fiind periculoase ( Robu, 2011). Daca frica dispare odata
cu depașirea pericolului, anxietatea persistă în timp, în multe situaţii, cronicizându-se, ca în
cazul tulburării de anxietate generalizată.
Printre caracteristicile anxietații se numară – perceperea situației ca fiind dificilă și
amenințătoare, individul se consideră ineficient, incapabil să rezolve sarcina, se depreciază și
se concentrează pe posibilele consecințe negative, anticipând eșecul (Sarason & Sarason, 1990).
Spielberger (1972, cit. în Hembree, 1988) a făcut distincția între anxietatea - stare( A-
State) și anxietatea-trăsatură (A-Trait). Noțiunea de stare emoțională, așa cum o indică și
numele său, corespunde unei stări trecatoare care poate surveni la orice individ. Pe când
anxietatea – trăsătură este o caracteristică individuală, aparent înnascută, care se manifestă prin
apariţia stărilor intense de anxietate în situaţii în care nu există nici un pericol real sau prin
intensitatea exacerbată a reacţiilor emoţionale ale unui individ, în raport cu intensitatea şi natura
pericolului perceput (Spielberger şi Krasner, 1988).
Anxietatea față de testare poate fi definită ca un set de răspunsuri fiziologice,
psihologice și comportamentale , care acompaniază teama cu privire la posibilele consecinţe
negative ale unui eşec în diverse situații de evaluare.
Simptomele fizice includ – tensiune musculară, palpitații, transpirație excesivă, accese
de înroșire și pălire, uscăciune a gurii, nod în gât, nevoie frecventă de a urina.
Conform studiilor efectuate anxietatea față de testare este asociată, în general cu
performanțe academice slabe ( Zeindner, 1998, Hembree, 1988, Seipp, 1991, cit. în Chapell și
colaboratorii, 2005). Aceasta influențează capacitatea de concentrare a atenţiei şi performanţa
mnezică, deoarece in timpul testării indivizii iși împart atenția între rezolvarea sarcinii,
autodepreciere și ruminație. făcând dificilă sau chiar imposibilă reamintirea materialului
învăţat. Astfel, performanţa nu reflectă nivelul real al inteligenţei persoanei sau eforturile pe
care aceasta le-a făcut în vederea pregătirii pentru test/examen. Cu toate acestea, există și situații
( Tobias, 1985, cit. în Hembree, 1988) în care scorurile mici obținute de studenții cu anxietate
de testare se atribuie obiceiurilor de studiu necorespunzătoare, caz în care anxietatea este
provovată de retrăirea performanțelor anterioare slabe.
Există două dimensiuni bazale ale anxietații față de testare - o componentă cognitivă
numită Îngrijorare și o componentă numită Emotivitate ( Libert și Moris, 1967, cit. în Hembree,
1988). Prima dintre ele se referă la preocuparea față de propria performanță, iar a doua se referă
la multitudinea reacțiilor fiziologice cauzate de situația de testare (transpirație excesivă, puls
accelerat). Anxietatea față de testare se caracterizează prin – nervozitate, lipsa încrederii în
propriile forțe, sentimente de incompetență și neajutorare, teamă de eșec și de posibilele
consecințe asociate eșecului, teama de a nu pierde stima celorlalți.
În multe cazuri, un nivel ridicat al anxietații de testare se asociază cu un nivel crescut
al anxietații-stare, manifestările neplăcute nefiind limitate doar la situațiile de evaluare, ci se
extind și asupra percepției propriile competențe în alte domenii de activitate sau a funcționării
personale-stări depresive frecvente, tendințe de izolare socială, eficacitate de sine scăzută
(Beidel, 1988, cit. în Robu, 2011).

De asemenea s-a demonstrat faptul că, deși femeile au un nivel al anxietății față de
testare mai ridicat decât cel al studenților de gen masculin, acestea au performanțe academice
mai bune decât barbații cu anxietate de testare.
4. Metodologia cercetarii
4.1 Obiectivul și ipoteza de cercetare
Obiectivul cercetării este de a măsura nivelul anxietații față de testare în funcție
de gen și de a verifica validitatea și fidelitatea instrumentelor . Ipoteza cercetarii constă
în faptul că există diferente de gen în ceea ce privește nivelul anxietații față de testare.

4.2 Participanți
Eșantionul este alcătuit din 89 de participanți , dintre care 60 de femei și 29 de
bărbați.

4.3 Instrumente și materile

 Instrumentele utilizate sunt :
N1: Anxietate (Iliescu, 2015 ) și are 10 itemi
Test-Taking Scale (Benson, J., & Bandalos, D.L. , 1992 ) și are 16 itemi

 Tipurile de scale folosite sunt cele de interval .

Exemplu de itemi : Mă simt agitat/ă înainte de testări ; Mă adaptez uşor la situaţii noi.

4.4 Procedura

Participanții vor completa cele două chestionare online , unul alcătuit din 10
itemi și unul alcătuit din 16 itemi . De asemenea, se va asigura respectarea normelor
deontologice prin completarea unui formular de consimț ământ.Participarea la studiu
este voluntară ș i anonimă.
 5. Rezultate

6.1 Consistența internă

Tabelul 1 prezintă valorile consistenței interne , în cazul nostru testul are o consistență internă
ridicată .

Tabelul 1. Fidelitatea scalelor

Scale A-Crombach Split-half Test-Retest

Test-Taking 0,83 Part I -0,71 0,001

Scale Part II - 0,72

N1:Anxietate 0,84 Part I – 0,77 0,001

Part II – 0,71

6.2 Validitatea relativă la construct

Corelația între subscalele din tabelul 2 este semnificativa la pragul de 0,001 și 0,05 în table
fiind notate cu ** corelatiile semnificative la pragul de 0,001 și cu * corelațiile de 0,05 .

Tabelul 2 – Corelația între subscale Test Taking Scale

dimensiun dim.emoti dim.refl
e.fizica onala ect
dimensiune.fi Pearson
1 ,673** ,265*
zica Correlation
Sig. (2-tailed) ,000 ,012
N 89 89 89
dim.emotion Pearson
,673** 1 ,377**
ala Correlation
Sig. (2-tailed) ,000 ,000
N 89 89 89
dim.reflect Pearson
,265* ,377** 1
Correlation
Sig. (2-tailed) ,012 ,000
N 89 89 89
Corelația între subscale și scorul total din tabelul 3 este semnificativa la pragul de 0,001 și
0,05 în table fiind notate cu ** corelatiile semnificative la pragul de 0,001 și cu * corelațiile
de 0,05 .

Tabelul 3 - Corelația între subscale Test Taking Scale și scorul total

dimensiun dim.emoti dim.refle Anxietate.
e.fizica onala ct sc.1
dimensiune.fi Pearson
1 ,673** ,265* ,774**
zica Correlation
Sig. (2-tailed) ,000 ,012 ,000
N 89 89 89 89
dim.emotion Pearson
,673** 1 ,377** ,826**
ala Correlation
Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000
N 89 89 89 89
dim.reflect Pearson
,265* ,377** 1 ,761**
Correlation
Sig. (2-tailed) ,012 ,000 ,000
N 89 89 89 89
Anxietate.sc. Pearson
,774** ,826** ,761** 1
1 Correlation
Sig. (2-tailed) ,000 ,000 ,000
N 89 89 89 89

Corelația între subscalele din tabelul 4 este semnificativa la pragul de 0,001 , în table fiind
notate cu ** .

Tabelul 4 – Corelația între subscale N1:Anxietate

Preocupare
Emotivitate a de propria
a performanță
Emotivitatea Pearson
1 ,310**
Correlation
Sig. (2-tailed) ,003
N 89 89
Preocuparea Pearson
,310** 1
de propria Correlation
performanță Sig. (2-tailed) ,003
N 89 89
Corelația între subscale și scorul total din tabelul 5 este semnificativa la pragul de 0,001 , în
table fiind notate cu ** .

Tabelul 5 – Corelația între subscale și scorul total N1:Anxietate

Preocupare
Emotivitate a de propria Anxietate.sc
a performanță .2
Emotivitatea Pearson
1 ,310** ,748**
Correlation
Sig. (2-tailed) ,003 ,000
N 89 89 89
Preocuparea Pearson
,310** 1 ,863**
de propria Correlation
performanță Sig. (2-tailed) ,003 ,000
N 89 89 89
Anxietate.sc.2 Pearson
,748** ,863** 1
Correlation
Sig. (2-tailed) ,000 ,000
N 89 89 89

6.3 Validitatea divergentă

Pentru a demonstra validitatea divergentă am corelat anxietatea cu coeficientul de inteligență .

În urma corelației din tabelul 6 a rezultat lipsa corelației între cele doua instrumente .

Tabelul 6 – Corelația între anxietate și coeficintul de

inteligență
anxietate.te Inteligent
st a
anxietate.te Pearson
1 -,077
st Correlation
Sig. (2-tailed) ,477
N 89 87
Inteligenta Pearson
-,077 1
Correlation
Sig. (2-tailed) ,477
N 87 87
6.4 Validitatea predictivă – regresia lineara

Tabelul 7 , 8 , 9 – Regresia lineara

Predictorul în cazul nostru este genul iar criteriul este anxietatea .

În tabeul 7 putem observa valoarea lui R square care este 0,118 ceea ce inseamna că genul v-a
prezice anxietatea în proportie de 11 % .
În tabelul 8 valoarea lui F este de 11,662 la un prag de semnificatie de 0,001 . Genul ce
explică 11 % din anxietate este semnificativ statistic .
Iar în tabelul 9 cu ajutorul testului t la pragul de semnificatie de 0,001 dovedim faptul că
genul este un predictor semnificativ .

Tabel 7 Model Summary

Std. Error of
R Adjusted R the
Model R Square Square Estimate
1 ,344a ,118 ,108 ,41293
a. Predictors: (Constant), Gen

Tabel 8 ANOVA
Sum of Mean
Model Squares df Square F Sig.
1 Regressio
1,989 1 1,989 11,662 ,001b
n
Residual 14,835 87 ,171
Total 16,823 88
a. Dependent Variable: anxietate.test
b. Predictors: (Constant), Gen

Tabel 9 Coefficients
Standardize
Unstandardized d
Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant
2,763 ,131 21,035 ,000
)
Gen -,319 ,093 -,344 -3,415 ,001
a. Dependent Variable: anxietate.test