Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu

MARIUS STANCIU
VALERIA NEGOV AN
GHID DE STUDIU
AL SPECIFICULUI
CUNOASTERII
STIINTIFICE
,
,
,
" PSIHOLOGIE
IN
Editia
, a II-a
(f;
EDITURA UNIVERSITARA
Bucuresti, 2014
Colectia PSIHOLOGIE
Redactor: Gheorghe lovan

Tehnoredactor: Arneluta Visan
Coperta: Monica Balaban
CUPRINS
Editura recunoscuta de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C.N.C.S.) ~i inclusa

de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ~i Certificatelor Universitare
(C.N.A.T.D.C.U.) In categoria editurilor de prestigiu recunoscut.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

NEGOV AN, VALERIA
a Romaniei
Ghid de studiu al specificului cuneastertl stiintifice in psihologie /

Valeria Negovan, Marius M. Stanciu. - Ed. a 2-a. - Bucuresti : Editura
Universitarii,2014
Bib1iogr.
ISBN 978-606-28-0122-9
I. Stanciu, Marius
159.9
DOl: (Digital Object Identifier):
10.5682/9786062801229
Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate, nicio parte din aceasta
lucrare nu poate fi copiata Tara acordul Editurii Universitare
Copyright 2014
Editura Universitara
Editor: Vasile Muscalu
B-dul. N. Balcescu nr. 27-33, Sector],
Tel.: 021-315.32.47/319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro
Distributie:
Bucuresti
tel.: 021-315.32.47/319.67.27/0744
comenzi@editurauniversitara.ro
O.P. 15, cr. 35, Bucuresti
www.editurauniversitara.ro
EDITOR / 07217 CARTE,
Capitolull
De la orientare la independenta
stiintifice in psihologie
Valeria Negovan
in studiul specificului
,
,
cunoasterii
.
Capitolul2
Activitati/exercitii
de (auto) verificare a cunostintelor
factuale
referitoare la cunoasterea ~tiintifica in psihologie
.
Valeria Negovan, Marius Stanciu
2.l. Verificarea cunostintelor referitoare la tema "Relatia dintre
psihologie si teoria cunoasterii" ..
2.l.1. ~biectivele autoevaluarii cunostintelor
2.1.2. Intrebiiri de verificare ..
2.1.3, Exercitii ~i teme de reflectie
2.1.4. Bibliografie suplimentara orientativii
2.2. Verificarea cunostintelor referitoare la tema .Psiholcgia ca 1?tiintii
~i ca profesie"
2.2.1. ~biectivele autoevaluarii cunostintelor
2.2.2. Intrebari de verificare
2.2.3. Exercitii ~i teme de reflectie
2.2.4. Bibliografie suplimentara orientativa
2.3. Verificarea cunostintelor referitoare la tema "Cunoa~terea stiintifica
in psihologie: de la descriere, explicatie si predictie la lege si
teorie"
,
,
,
,
,
,
2.3.1. ~biectivele autoevaluarii cunostintelor
2.3.3. Exercitii si teme de reflectie
2.4, Verificarea cunostintelor referitoare la tema "De la obiectul
cunoasterii stiintifice in psihologie la obiectul psihologiei ca
sti inta - perspective
de abordare
~i consecinte
in plan
metodologic"
,
,..........................
18
20
20
20
22
23
24
24
24
28
33
34
34
34
36
39
40
2.5.
2.6.
2.7.
2.8.
2.9.
2.4.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor

.
.
.
Verificarea cunostintelor referitoare la subtema "Viata psihica
interioara ca obiect al psihologiei
(introspectionisrnul
si
psihanaliza)"
.
.
.
.
Verificarea cunostintelor referitoare la subtema "Comportamentul,
conduita si omul concret ca obiect aI psihologiei"
.
.
.
.
Verificarea cunostintelor referitoare la subtema .Extindere ~i
aprofundare In cautarea obiectului psihologiei (psihologia
evolutionista, ecologies ~i pozitiva)"
.
.
.
.
.
Verificarea cunostintelor referitoare la tema "Natura psihicului
uman ca obiect aI cunoasterii stiintifice in psihologie: de la
bazele biologice la determinarea
si conditionarea
social istorica si culturala"
.
2.8.1. Obiectivele autoevaluiirii cunostintelor
.
2.8.2. Intrebiiri de verificare
.
.
.
Verificarea cunostintelor referitoare la tema .Jpostazele psihicului
ca obiect al cunoasterii stiintifice III psihologie"
.
.
.
.
.
40
40
42
46
46
46
49
53
53
53
60
64
64
64
66
68
69
69
69
72
2.10. Verificarea
cunostintelor
referitoare
la tema "Stiirile de
constiinta modificata (somnul, visul, hipnoza) ~i caile de acces
spre acestea (meditatia, biofeedbackul, substantele psihoactive)
ca obiect al cunoasterii stiintifice"
.
2.10.1. Obiectivele autoevaluiirii cuno~tintelor
.
.
.
2.10.4. Bibliografie suplimentarii orientativa
.
2.11. Riispunsuri corecte la intrebarile de verificare
.
87
87
87
90
94
95
Capitolul3
Exercitii de autoevaluare sumativa
.
3.1. Subiecte pentru recapitulare esalonata sau comasata a cunostintelor
cu privire la specificul cunoasterii stiintifice a psihicului
.
3.2. Analiza si aprecierea produselor stiintifice ale activitatilor
independente de studiu conform unor criterii prestabilite
.
3.2.1. Criterii de auto/heteroevaluare a hartii conceptuale (concept
map)
..
..
.. .
3.2.2. Criterii de auto/heteroevaluare a analizei critice a unui
artico! din literatura de specialitate
.
Capitolul4
La final de evaluare/autoevaluare:
~tiintific nccorespunzator
CapitolulS
Texte clasice ale psihologiei universale
Traducerea si adaptarea: M.Stanciu
75
75
75
Bibliografie
97
101
101
102
Frauda ~i comportamentul
Marius Stanciu
4.1. Plagiatul
4.2. Observatii ~i recornandari
4.3. Teme de reflectie
74
97
80
86
7
......
103
.
.
105
111
112
115
127
Capitolul I
DE LA ORIENTARE LA INDEPENDENTA. iN
STUDIUL CUNOA~TERII ~TIINTIFICE iN
PSIHOLOGIE
Valeria Negovan
Prezentul ghid pleaca de la premisa cii "imersia" In

fluxul informatiilor oferite de literatura de specialitate privind
specificul cunoasterii stiintifice in psihologie (unele incJuse
explicit in domeniul psihologiei, altele oferite de alte
discipline academice) necesita un plus de orientare ~i suport,
comparativ cu angajarea In intelegerea mecanismelor si
parghiilor cunoasterii stiintifice a altor domenii ale existentei.
Acest plus de orientare ~i suport este justificat ~i de etapa
maturizarii academice in care se afla studentii care s-au
angajat in fascinantul demers al cunoasterii psihicului uman:
cea a tranzitiei de la activitatea intelectuala specifica invatarii
in liceu la cea specifica invatarii in spatiul universitar.
Printre cele mai stringente obiective ale mai sus
mentionatei etape de tranzitie se numara optimizareai
eficientizarea tuturor abilitatilor academice dobandite In etapa
anterioara (dar mai ales a celor de management al timpului si
stresului), constientizarea dimensiunilor culturii academice, a
eticii, normelor si valorilor, cat ~i a practicilor vietii
academice. Finalizarea cu succes a tranzitiei ~i angajarea
deplina In fluxul progresului in planul cunoasterii stiintifice, a
forrnarii ~i dezvoltarii profesionale este conditionata de
modalitatea In care sunt intelese ~i utilizate orientarea si
suportul oferit de cei care deja au 0 experienta comunicabila
9
(discursiv, explicit) de "navigare" in acest flux al progresului

in planul cunoasterii stiintifice.
Invatarea si predarea s-au transformat fundamental in
ultimele decenii. Perspectiva pasiv-receptiva asupra Inva!arii
(ca proces de achizitie de informatii) este din ce in ce mai
palida iar cea participativa din ce In ce mai evidenta, in
aceasta din urma, cunostintele sunt un produs al participarii
celui care invata la practici culturale si activitati de invatare In
com un, In retele de persoane angajate intr-o mare varietate de
procese sociale, incluzand aici dialogul si modelarea (Sfard,
1998; Siemens, 2005; McLoughlin ~i Lee, 2008,pp.13 -15).
Natura participativa a Invarii transforma "consumatorii" de informatie in consumatori si producatori deopotriva (Tapscott si Williams, 2008; Hara, Shachaf si Hew, 2010,
pA), creand ceea ce este considerat a fi 0 noua specie de
consumator care produce 0 buna parte din bunurile pe care Ie
consuma - "specie" numita de Alvin Toffler (1980)
"prosumator" (prosumer).
Actualmente se vorbeste despre un "nou val de
"prosumatori", reprezentat "cel mai adesea de "invatacei' care
creeaza si schirnba informatii si idei in mod activ"
(McLoughlin si Lee, 2008, p.IO), care sunt "nativi digital"
(digital natives) ~i care sunt "capabili de sarcini multiple de
imaginare si vizualizare In timp ce cornunica in mai muIte
modalitati" (Prensky, 2001). Aceste calitati prezinta Insa ~i
anumite riscuri si, asa cum subliniaza McLoughlin si Lee
(2008) (promotorii unei noi pedagogii, numite Pedagogia 2.0,
pentru a fi congruenta cu vocabularul aplicatiilor Web 2.0), In
stimularea proceselor care favorizeaza generarea continuturilor
de catre cel care Inva este Inca nevoie de responsabilitate.
Aceasta, mai ales pentru ca, asa cum au aratat 0 serie de
cercetari, desi nativi digital, multi studenti din invatamantul
superior nu detin competentele necesare pentru a naviga si
selecta sursele relevante din imensitatea de informatii
disponibile si trebuie sprijiniti pentru a-si dezvolta expertiza ~i
10
increderea in cautarea, evaluarea, crearea si schimbul de idei activitati care implica adesea abilitati complexe de gandire
critica (pentru un inventar al opiniilor care sustin aceasta idee:
p.19).
Autori pre cum Olin-Scheller ~i Wikstrom (20] 0, p.46)
noteaza ca In cultura participativa rolul de suport In acest
demers revine nu atilt mentorilor formali cat celor informali
("persoane cu mai multa experienta care pot servi ca modele ~i
ca sprijin de 'indrum are pentru cei mai putin experimentati"),
fapt ce readuce in discutie problema imitatiei, in!eleasa In
acceptiunea in care a fost promovata In Antichitate (Cicero, de
exemplu), ca modalitate de invatare a unui repertoriu lingvistic
si a unui vocabular adecvat unui domeniu specific al
cunoasterii. Autorii citati inventariaza 0 serie de opinii, unele
pro, altele contra promovarii imitatiei (imitatio) ca principiu al
predarii-Invarii. Printre opiniile contra imitatiei retinute de
autorii mentionati, este cea sustinuta de Andersen (1995) ~i
Nilsson (2002) conform carora imitatia poate submina atat
gandirea critica, cat si dezvoltarea unor mijloace de expresie
proprii si a unui stil personal de procesare a informatiilor.
Printre opiniile pro-imitatie (mai ales In stadiul de Incepator,
de nou venit intr-o comunitate de practici) prezentate de
autori, este aceea sustinuta de Kindeberg (2006) sau
Hakansson (2008). Conform acestora, sensul original al
imitatiei a fost de proces activ, nu pasiv, invatarea prin
imitatio denotand nu doar imitarea unui model bine definit, ci
~i colectarea critica a diferitelor alternative de exprimare ~i
transferarea acestora in noi contexte. In orice caz, precizeaza
autorii, confuzia care s-a produs in timp intre imitatie ~i
plagiat, a conferit principiului .Imitano" In Invatare 0 reputatie
nu tocmai buna care trebuie insa reevaluata (p.46).
Toate consideratii1e de mai sus sunt valabile (si chiar
necesare) ~i In perspectiva insusirii ~i construirii cunoasterii cu
privire la specificul formei sale stiintifice In psihologie.
Cunoasterea psihicului a reprezentat intotdeauna 0
tentatie intelectuala incitanta atat pentru mintea omului cat ~i
11
pentru comunitatile ~i societatile care exista prin ~i pentru

oameni. Cunoasterea stiintifica a psihicului inseamna 0
provo care in plus pentru cunoasterea umana, ea devenind in
timp ~i punct de focalizare al reflectiilor ~i conceptualizarilor
in discipline academice cu identitate bine conturata cum este
epistemologia, sau teoria cunoasterii, spre exemplu. Cunoasterea specificului "cunoasterii stiintifice In psihologie" se
transforma astfel intr-o datorie pentru cei care se pregatesc sa
profeseze in acest domeniu.
Un curs universitar care abordeaza explicit aceasta
problematica, poate veni in sprijinul "temerarilor" zilelor
noastre care se angajeaza In "aventura" cunoasterii psihicului
uman ~i poate facilita identificarea unor posibile raspunsuri la
intrebarile pe care ei si Ie pot pune.
Una dintre cele mai importante contributii romanesti la
clarificarea specificului cunoasterii stiintifice in psihologie
este tratatul elaborat de Mielu Zlate, intitulat .Jntroducere In
psihologie" - tratat care, pe langa faptul ca inforrneaza documentat ~i complex, orienteaza de asemenea omul de stiinta
interesat de acest aspect In chiar demersul pe care el 1'1
intreprinde. De la prima editie (1994, la Editura Sansa,
Bucuresti), editiile reviizute ~i adaugite (1996, aceeasi editura;
2000, la Editura Polirom) si tirajele ulterioare (2001 - 2011),
tratatul ofera tinerilor ternerari care vizeaza sa devina "oameni
de stiinta" in domeniul psihologiei aproape toata informatia
necesara formarii unei perspective nu doar corente, dar si
generatoare de noi directii de studiu.
Perspectivele de analiza initiate de M. Zlate, unele
conturate explicit, altele doar sugerate (cu 0 fina intuitie a
directiilor viitoare de dezvoltare a exegezei in domeniu), i~i
releva, chiar de la prirnul contact, solida fundamentare pe
infortnatiile existente in cadrulliteraturii de specialitate, dar si
pe directii noi, indraznete la data publicarii cartii.
Continuarea demersului initiat de M.Zlate, de a analiza
specificul cunoasterii stiintifice in psihologie, cu scopul
12
explicit de a contribui la formarea profesionala a speciali~tilor

in acest domeniu, este de natura sa contribuie atat la
dezvoltarea
cunoasterii
cat si la afirmarea
identitatii
profesionale a stiintei ~i a profesiei de psiholog.
Pornind, deci, de la terenul "defri~at" (cu clarviziune si
dragoste pentru psihologie) de catre regretatul profesor Mielu
Zlate, cursul "Teoria cunoa~terii stiintifice In psihologie",
propune 0 incursiune in specificul cunoasterii stiintifice a
psihicului In urmatoarele etape:
1. analiza specificului cunoasterii In psihologie (caracterul
stiintific versus naiv/popular; caracterul general versus
specific) si analiza impactului ei In planul cunoasterii
psihologice (caracteristici, obiect si metodologie, utilitate
2.
3.
4.
si apl icabilitate);
analiza particularitatilor psihologiei ca ~tiintii ~i profesie
(definire; tendinte controversate; loc In sistemul ~tiintelor;
domenii aplicative ale psihologiei;
loc In sistemul
ocupatiilor);
analiza specificului descrierii, explicatiei ~i predictiei in
psihologie precum si a specificului legilor si teoriilor
psihologice;
analiza problemelor care graviteaza 'in jurul
cunoasterii ~tiintifice in psihologie (psihicul
instanta, cu multiplele sale fatete) - cum
configurat, este congruent cu semnificatia
obiectului
in ultima
a fost el
clasica de
"obiect al unei stiinte?;

analiza modului in care este abordata natura psihicului
uman, In cal itate de obiect al cunoasteri i -~tiintifice In
psihologie (de la baza biologica a psihicului la determinarea si conditionarea lui sociala, istorica si culturala];
6. analiza ipostazelor psihicului (constiinta, subcon~tientul ~i
inconstientul), vazute drept obiect al cunoasterii stiintifice;
7. analiza specificului cunoasterii stiintifice a starilor de
constiinta modificata (somnul, visul, hipnoza) si a cailor
5.
13
de acces spre aceste stari (meditatia, biofeedback-ul,

substantele psihoactive).
Este de asteptat ca acest ghid de studiu, fie pe baza
informatiilor asimilate in cadrul prelegerilor subsumate
cursului "Teoria cunoasterii stiintifice in psihologie", fie pe
baza altor informatii existente in literatura de specialitate, sa
contribuie la:
I. Intelegerea, fixarea ~i operationalizarea cunostintelor cu
privire particularitatile psihologiei ca ~tiin!a ~i ca profesie;
2. intelegerea, fixarea si operationalizarea cunostintelor cu
privire la modul in care sunt reflectate aspectele definitorii
ale psihicului in produsele cunoasterii stiintifice: concepte,
modele descripriv-explicative, legi, teorii;
3. intelegerea, fixarea si operationalizarea cunostintelor eu
privire la: obiectul psihologiei, relatia dintre natura
psihicului uman si specificul determinarilor sale (realitatea
psihica in sine) si dintre ipostazele sale si starile de
constiinta;
4. intelegerea limitelor cunoasterii stiintifice a psihicului ca
provocari pentru cunoasterea umana ~i pentru dezvoltarea
psihicului insusi.
Abordarea temelor considerate a fi relevante pentru specificul
cunoasterii stiintifice in psihologie si realizarea obiectivelor
precizate mai sus se realizeaza in contextul:
prelegerilor/conferintelor saptamanale;
seminariilor academice saptamanale;
activitatilor individuale, auto nome, autoreglate,
de sistematizare si interpretare a informatiilor
asimilate;
activitatilor individuale si/sau de grup/frontale de
auto- si heteroevaluare si feedback
Prelegerile si conferintele presupun diseminarea de
informatii structurate dupa criteriile apreciate drept relevante
14
de catre autorullautorii lor, pe de-o parte si receptarea stocarea - si reflectia ad hoc din partea auditoriului.
Activitatile complementare prelegerii (cursului academic), respectiv activitatile de seminar ~i cele independente,
presupun pregatirea prealabila, implicarea activa ~i mai ales
feedback-ul reciproc intre actorii implicati. Ele sunt destinate
aprofundarii ~i nuantarii informatiilor oferite de curs si au
aceleasi obiective ca toate activitatile de invatare in general:
atilt in plan cognitiv dit ~i in plan afectiv, respectiv: cunoasterealstocarea de informatii pentru reactualizare, intelegerea,
aplicarea, analiza, evaluarea si creatia (in domeniul cognitiv),
receptarea, raspunsul, valorizarea, organizarea si stabilirea
setului de valori aferente caracteristicilor a ceea ce se
achizitioneaza (emotii ~i sentimente, preferinte, atitudini,
valori ~i motivatii) (in domeniul afectiv) (pentru nuantare, a se
vedea taxonomiile
obiectivelor
invatiirii (Anderson
~i
Krathwohl, 2001; Krathwohl, Bloom ~i Masia, 1964).
Seminarul academic reprezinta, sensu lato, 0 forma de
instruire academica avand ca functie principala reunirea unor
grupuri restranse de persoane in cadrul unor intalniri dinamice
~i interactive in care subiectul discutiilor graviteaza in jurul
un or problematici specifice, de cele mai multe ori precizate ill
prealabil. In esenta, seminarul este locul in care participantii
au prilejul sa puna intrebari, sa se angajeze in dezbateri cu
privire la anumite teme ~i mai ales, au oportunitatea de a-~i
prezenta, intr-o atmosfera cat mai apropiata de cea a
comunitatilor stiintifice, produsele activitatilor independente,
avand garantia ca ele vor fi receptate, analizate ~i comentate In
acord cu cele trei caracteristici ale invatarii autentice subliniate
de catre Rogers (1959): empatia, congruenta ~i valorizarea
pozitiva.
Activitdtile individuale, complementare prelegerilor ~i
seminariilor, se finalizeaza prin "produse/crea!ii stiintifice"
speeifice si se diferentiaza in ceea ce priveste capacitatea lor
formativa in functie de obiectivele si formatul produsului
vizat.
15
Angelo ~i Cross (1993), intr-un tratat adresat profesorilor din invatamantul liceal si universitar, prezinta un
fecund inventar de activitati individuale care pot fi utilizate fie
pentru atingerea obiectivelor invatiirii pe care Ie precizeaza
taxonomia revizuita a lui Bloom (Anderson ~i Krathwohl,
2001), fie pentru activarea un or strategii particulare de
Invatare. Vizand eel de-al doilea scop, autorii mai sus citati
descriu:
activitati care faciliteaza in special analiza (sistematizarea informatiei, chestionarea si realizarea de

postere sau planuri/scheme);
activitati care faciliteaza 'in special sinteza (hartile
conceptuale );
activitati care faciliteaza in special gandirea critica
(mese rotunde, dezbateri, focus-group,
analiza
critica),
Dintre acestea, avand in vedere specificul experientei de

invatare in perioada tranzitiei de la studiile de tip Iiceal la cele
de tip universitar, sunt propuse ca activitati independente:
a) Realizarea unor diagrame ale relatiilor dintre conceptele/teoriile unui subiect (Harta conceptuaIalConcept Map)
aferent.
scopul de a clarifica legaturile ~i de a spori gradul de

comprehensiune a temei abordate (Johnson si Johnson, 1994).
Analiza critica exprima 0 apreciere personala a
informatiilor continute de 0 sursa bibliografica, 0 evaluare a
exactitatii, corectitudinii
si completitudinii
acestora. Ea
necesita formularea
~i elaborarea
unor argumente
~i
contraargumente contribuind la dezvoltarea abilitatilor de
gandire critica.
Pentru completarea/nuantarea
invatarii facilitate de
aceste activitati, produsele stiintifice realizate urmeaza a I~i
primi .validarea sociala" prin activitati de grup (seminarii)
care constau in:
a) Prezentarea In fata grupului a produsului activitatilor
independente (concept-map sau analiza critica) sub forma
unui poster sau a unei prezentari power-point;
b) Discutii de grup privind: a) inforrnatiile prezentate; b)
modul de prezentare.
Fiecare dintre mentionatele
activitati au reguli de
desfasurare stabilite In timp prin eforturile specialistilor de
a le creste eficienta dar si relevanta pentru expertiza celor
care Ie desfasoara. Cunoasterea ~i respectarea lor face
diferenta dintre etapa initials si procesul continuu al
formarii profesionale
b) Analiza critica a informatiilor prezentate In lucrari stiintifice precum articole, tratate, monografii, etc.
Diagrama relatiilor dintre conceptele/teoriile
unui
subiect (Concept-map) reprezinta in esenta un instrument
utilizat pentru a organiza si reprezenta cunostintele dobandite
~i implica, alaturi de identificarea conceptului/conceptelor
importante legate de 0 anum ita tema, ~i construirea unei retele
de legaturi, intelesuri si semnificatii plecand de la conceptul de
baza, Fiecare notiune este tradusa in plan vizual sub forma
unei figuri geometrice (e.g. paralelogram, dreptunghi, cere,
oval, etc.), relatiile de subordonare
sau supraordonare
conceptuala formand 0 ierarhie simbolizata prin sageti. Aceste
reprezentari pot fi suplimentate si de etichete lingvistice In
16
17
Capitolul2
ACTIVITATIIEXERCITII
DE VERIFICARE
,
,
A CUNO~TINTELOR FACTUALE
REFERITOARE LA CUNOA~TEREA
~TIINTIFICA iN PSIHOLOGIE
comuna la cea stiintifica in psihologie, atat in plan

epistemic, ontologie, cat si In plan metodologic.
In baza informatiilor existente in literatura de specialitate dar ~i In baza experientei lor didactice si de cercetare
autorii prezentului instrument de lucru au apreciat ca realizarea obiectivelor specificate mai sus este facilitata de:
a) Intrebari de verificare pe baza de itemi cu alegeri multiple;
b) Exercitii ~i teme de reflectie sub forma de sarcini care
solicita argumentarea, comentarea, imaginarea unor situatii
pentru a identifica posibile dezvoltari ale cunoasterii in
legatura cu respectiva situatie;
c) Recapitulari esalonate sau comasate in forma unor succinte
discursuri pe 0 tema data.
dimensiune irnportanta a dezvoltarii cunoasterii In

orice domeniu este constientizarea
cantitatii si calitatii
informatiilor achizitionate si sistematizate astfel incat acestea
sa poata fi incluse cu cea mai mare viteza ~i adecvare intr-o
noua configuratie de inforrnatii cu 0 mai larga arie de
aplicabilitate.
Prezentul set de exercitii de (auto )evaluare a progresului
realizat in cunoasterea temelor abordate vizeaza:
a) Fixarea cunostintelor cu privire Ja modelele teoretice,
conceptele, paradigmele si personalitatile marcante care au
contribuit la eJaborarea acestora In cadrul psihologiei
stiintifice;
b) Dezvoltareacompetentelor
in ceea ce priveste cautarea,
identificarea ~i evaluarea focalizata a resurselor traditionale
~i digitale de informare (i.e. "Aflabetizare" informationala,
tehnologica si informatica);
c) Dezvoltarea abilitatilor de gandire critica si perfectionarea
discursului argumentativ prin formularea unor argumente
pertinente ~i sesizarea erorile In argumentare;
d) Aplicarea cunostintelor/informatiilor
asimilate si interpretate in demersul evolutiv de trecere de la cunoasterea
18
Fiecare set de exercitii este insotit de 0 prezentare a

obiectivelor auto/hetero evaluarii ~i de 0 bibliografie orientativa pentru aprofundarea studiului. Raspunsurile corecte la
intrebarile de veri f care, oferite la finalul sectiunii reprezinta
un suport pentru dezvoltarea capacitatii de autoevaluare ~i
auto-feedback - abilitati academice esentiale pentru progresul
In activitatile de invatare.
Informatiile necesare rezolvarii exercitiilor se gasesc In
urmatoarele surse bibliografice:
Zlate, M. (2000). Introducere in psihologie. Iasi: Polirom.
Zlate, M. (2006). Fundamentele psihologiei, pp. 1- 123.
Bucuresti: Editura Universitara.
Zlate, M. (2009). Fundamentele psihologiei. Iasi: Editura
Polirom.
19
2.1. Verificarea cunostintelor referitoare la tema
3.
Relatia dintre psihologie si teoria cunoasterii.

2.1.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:
Rezultatele acestor intrebari/ exercitii ofera informatii despre
cantitatea ~i calitatea cunostintelor cu privire la:
o teoria cunoasterii stiintifice In psihologie;
o diferentele dintre ontologie, epistemologie, psihologie.
o principalele controverse legate de intelegerea si
definirea cunoasterii;
o diferentele
dintre cunoasterea
com una ~i cea
stiintifica (doxa ~iepisteme);
o diferentele dintre epistemologia academica ~i cea
naiva;
2.1.2. intrebari
I.
de verificare
EpistemoJogia reprezinta ramura filozofiei preocupata de:

a) Studiul originii universului,
b) Studiul binelui si al raului, cat si al unei conduite
corespunzatoare,
c) Studiul cunoasterii, al naturii acesteia si al surselor
el.
d) Studiul a tot ceea ce exista,
2.
Conform abordarii traditionale a teoriei cunoasterii, spre

deosebire de doxa, care inseamna credinta sau opinie
personal a, cunoasterea adevarata presupune:
a) 0 opinie imparta~ita de mai multe persoane.
b) 0 credinta sau opinie adevarata justificata,
c) 0 dogma.
d) Toate variantele de mai sus.
20
Spre deosebire de conceptul de paradigmd popuJarizat de

Thomas S. Kuhn (200811962), termenul episteme, utilizat
de Michel Foucault in Les Mots et les choses: Une
archeologie des sciences humaines (1966) se refera Ja :
a) intregul set de valori inteJectuale umane.
b) Un cadru conceptuaJ mai vast care cuprinde ~1
discursuJ stiintific.
c) Spiritul intelectual al unei zone geografice (i.e.
ortgeist).
d) Nu exista diferente esentiale intre cele doua notiuni.
4. In jargonuJ filozofiei analitice, exempJeJe care con testa

tratarea cunoasterii drept 0 suma de credinte adevarate
justificate poarta numeJe de:
a) Cazuri Frankfurt.
b) Dileme distructive.
c) Paradoxuri.
d) ExempJe Gettier.
5. Epistemologia naiva sau "poporana" este preocupata de:
a) Cercetarea normativa a procedurilor care trebuie
utilizate pentru a putea ajunge la 0 cunoastere
autentica.
b) Cercetarea manierei in care persoanele obisnuite
realizeaza
evaluari ale cunoasterii
in situatii
obisnuite, cotidiene.
c) Formularea unor principii prescriptive cu privire la
cunoastere ~i evaluarea acesteia.
d) Studiul formal al inferentelor deductive.
6.
Fundamentele
psihologice
ale epistemologiei
depind eel mai probabil de:
a) Cunostintele academice ale persoaneJor.
21
naive
b) Abilitatile matematice ale persoanelor.

c) Educatia informala primita de persoane.
d) Metacognitie ~i abilitati de baza ale psihologiei
comune.
1. Considerati cii psihologia stiintifica, empirica reprezinta 0
amenintare care poate eroda fundatia normativa a teoriei
cunoasterii ? (Oferiti minim 2 argumente).
a)

Bengson, J., Moffett, M.A. (Eds.) (2011). Essays on
Knowledge, Mind, and Action. New York: Oxford
University Press.
Heintz,
C., Taraborelli,
D. (2010).
Editorial:
Folk
Epistemology.
The Cognitive Bases of Epistemic
Evaluation. Review of Philosophy and Psychology, 1(4).
DOl: 10.1007/s13164-010-0046-8
Spaulding,
W.D. (2013).
Psychological
Epistemology:
Epistemological Psychology. Journal of Constructivist
Psychology,26(3),I72-180.
b)
22
23
2.2. Verificarea
cunostintelor referitoare
la tern a
Psihologia ca stiinta ~i ca profesie

Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera inforrnatii despre
cantitatea si calitatea cunostintelor cu privire la:
o definirea psihologiei ca stiinta;
o principalele controverse legate de caracterul de
~tiinta al psihologiei;
o natura psihologiei ca disciplina stiintifica;
o obiectivele
principale
ale psihologiei
i.e.
descrierea, Intelegerea si predictia comportamentului
uman si animal, cat si al atitudinilor si raspunsurilor
afective ale omului;
o locul psihologiei ill sistemul stiintelor;
o aspectele importante ale profesiei de psiholog (statut,
functii, cod deontologic, debusee de plasare);
o factorii modelatori ai viitorului psihologiei ca ~tjinta
si ca profesie;
o note le definitorii ale psihologiei ca profesie;
o ariile principale ale psihologiei aplicate.
b. Psihicul este diafan;

c. Nu exista legi matematice ale psihicului, iar acesta
nu poate fi masurat In mod direct si obiectiv;
d. Psihicul nu poate fi inteles in totalitate.
3. Filozoful pozitivist Auguste Comte a exclus psihologia din
sistemul stiintelor deoarece:
a. Ea este 0 disciplina prea tanara;
b. Ea nu are 0 metoda obiectiva de cercetare ~i recurge
doar la metoda subiectiva a introspectiei;
c. Ea depinde In totalitate de dezvoltarile teoretice ale
altar stiinte;
d. Psihicul nu exista ca realitate obiectiva.
4. Tratarea psihologiei comune ca teorie In adevaratul sens al
cuvantului presupune:
a. Posibilitatea ca psihologia com una sa fie complet
falsa;
b. Posibilitatea ca psihicul sa nu existe;
c. Perspectiva conform careia simulam mintea altor
persoane pentru a Ie intelege;
d. Posibilitatea ca intelegerea intentionalitatii sa fie 0
adaptare biologica.
1. Pentru ca 0 disciplina sa fie considerata stiinta ea trebuie sa

aiba urmatoarele elemente:
a. 0 institutie In care persoanele sa fie educate ~i un
corp profesoral;
b. 0 metoda proprie;
c. 0 serie de lucrari importante scrise despre un anumit
subiect;
d. Un obiect specific de studiu, 0 serie de metode
empirice adecvate, cat si legi specifice.
2. Immanuel Kant (200211786) considera ca psihologia nu va
putea deveni niciodata 0 stiinta naturala deoarece:
a. Psihicul nu face parte din cimentul cauzalitatii;
5. In general, se considera ca nasterea psihologiei stiintifice a

avut loc In anul:
a. 1672;
b. 1742;
c. 1913;
d. 1879.
6. Dupa Thomas Kuhn (200811962), 0 paradigma reprezinta:
a. Un algoritm folosit pentru a rezolva 0 problema;
b. 0 teorie;
c. 0 constelatie de teorii, modele ~i experimente clasice
care permit stiinta normala;
d. 0 pozitie metafizica asupra realitatii.
24
25
7. Dupa Lakatos (1978), programele stiintifice

contin:
a. Doar un nucleu format din metode
specifice;
b. Un nucleu dur, format din presupuneri
legi generale, cat si 0 centura de ipoteze
c. Instrumente ~i aparate de masurare;
d. Niciuna din variantele de mai sus.
de cercetare
de cercetare
metafizice si
auxiliare;
8. Afirmatia "psihologia are un trecut lung, dar

scurta" ii apartine lui:
a. Platon;
b. Johannes Peter Muller;
c. Thomas Kuhn;
d. Hermann Ebbinghaus
istorie
9. Primul model triunghiular cu privire la pozitia psihologiei

In cadrul stiintelor se datoreaza lui:
a. Jean Piaget;
b. P.E. Meehl;
c. B.M. Kedrov;
d. Karl Buhler.
10.ln modelul sau triunghiular, Kedrov plaseaza psihologia:
a. Mai aproape de stiintele sociale decat de cele
filozofice;
b. Mai aproape de tehnica dedit de stiintele sociale;
c. Mai aproape de stiintele filozofice decat de cele
naturale si sociale.
d. Mai aproape de stiintele naturale dedit de cele
sociale.
11. In plan practic, serviciile furnizate de psihologi ocupa trei
mari arii:
a. Cea militara, organizationala si clinica;
b. Cea organizational a, academica ~i comportamentala;
c. Cea clinica/consiliere psihologica si scolara, organizationala si academica;
26
12. Dupa studiul efectuat de Rosenfeld, Schinberg ~i

Thornton (apud Zlate, 2000, p. 62) putem grupa
responsabilitatile psihologului In patru subfactori:
a. Interventie,
aplicatii
organizationale,
aplicatii
stiintifice ~i aplicatii tehnice;
b. Cercetare si masurare, evaluare scolara ~i aplicatii
militare;
c. Interventie, aplicatii stiintifice ~ieducatie.
d. Cercetare si masurare, interventie, aplicatii orgaruzationale ~i evaluare.
13. Cel mai cunoscut cod deontologic al profesiei de psiholog
a fost dezvoltat de:
a. COPSJ;
b. ONU;
c. APA;
d. O'Sl.
14. Codul deontologic al APA a fost elaborat 'in:
a. 1879;
b. 1992;
c. 1955;
d. 1913.
15. Dintre urmatoarele tari cea care nu are un cod deontologic
care se refera 'in mod special la cercetarea comportamentala este
a. S.U.A.
b. Marea Britanie;
c. Belgia;
d. Franta.
2.2.3. Exercitii ~iteme de reflectie
1. Conform anumitor autori, psihologia comuna, fiind 0 teorie
nesistematica si naiva In adevaratul sens al cuvantului, este
27
complet falsa. Imaginati-va cum ar fi sa traiti fiira a explica

~i intelege comportamentele umane In termeni de dorinte,
credinte ~iaspiratii.
Este acest lucru posibil ? daJnu
Daca raspundeti .Da", mentionati doua posibile
consecinte (a, b);
Daca apreciati ca "Nu", mentionati
doua
argumente (a, b).
a)
b)
3. Credeti di pluralismul abordarilor prezent In psihologie

este un lucru bun? Argumentati (minim 2 argumente).
a)
b)
2. Auguste
Comte,
parintele
pozitivismului,
considera
introspectia 0 metoda de cercetare pro fund eronata. Oferiti
minim doua argumente pentru a sustine 0 astfel de pozitie.
a)
28
b)
29
b)
4. Credeti di psihicul poate fi redus la dinamica materiei ?

Daca da, ar mai f atunci nevoie de psihologie
? Oferiti
minim doua argumente indiferent de pozitia asumata.
a)
6. Cum vedeti profesia de psiholog peste

minimum 2 argumente pentru sustinerea
100 de ani. Oferiti

pozitiei expuse.
a)
b)
b)
7.
5. Oferiti
doua argumente
'in sistemul
pentru
locul central
al psihologiei
Considerati
ca exista
situatii
In care principiile
genera le prop use de AP A pot fi incalcate,
Oferiti
minim 2 argumente pentru a sustine pozitia asumata.
a)
stiintelor
a)
30
31
b)
b)
8. Consultiind manuale, carti de specialitate si surse de pe

internet, , intocmiti 0 lista de experimente celebre care au
incalcat principiile etice de baza ale codului deontologic.
Credeti ca ele ar mai putea fi efectuate astazi. Argumentati
(minim 2 argumente).
10. Motivati propria alegere a profesiei de psiholog pe baza

argumentelor pentru progresul psihologiei (un paragraf de
maximum 100 de cuvinte)
a)
b)
T. (1980). Cultura psihologica

romdneascd.
Bucuresti: Ed. St. ~iEnciclopedica, pp ..209-261.
Legea Of. 213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de
psiholog, in Revista de psihologie organizationald,
numar special, IV (3-4). Iasi: Polirom.
Pavelcu, V. (1972). Drama psihologiei. Bucuresti: EDP.
Piaget, 1. (1972). Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei.
Bucuresti: EDP.
Popa, M., Anitei, M. (2003). Profesionalizarea psihologiei 'in
Romania - realitati ~i perspective in Revista de
psihologie organizationald, III (3-4).
Herseni,
9. Intocmiti un inventar al argumentelor

progresul psihologiei ca ~tiinta.
personale
pentru
a)
32
33
c. Wilhelm Windelband.
d. Jean Piaget.

Cunoasterea stiintifica 'in psihologie: de la descriere, explicatie
si predictie la lege si teorie
2.3.1. Obiectivele autoevaluarii
cunostintelor:
Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera informatii

despre cantitatea ~icalitatea cunostintelor cu privire la:
o diferenta dintre cunoasterea com una ~i cea stiintifica
In psihologie;
o punctele forte, dar si cele slabe ale intuitiilor cauzale
care stau in spatele cercetarilor socio-umane.
o principalele
note ale cunoasterii
stiintifice in
psihologie;
o specificul descrierii si explicatiei In cunoasterea
psihologica;
o specificul legilor din psihologie;
o tipurile de explicatii oferite In cadrul psihologiei;
o tipurile de teorii in psihologie;
o specificul teoriilor psihologice.
1. Problema legilor 'in psihologie este:
a. 0 problema incheiata, intrucat psihologia are legi
similare celor gasite in fizica,
b. 0 problema fictiva intrucat nu exista legi in natura.
c. 0 problema fictiva, intrucat legile sunt constructii
normative.
d. 0 problema deschisa, deoarece legile psihologiei
sunt de natura statistic-probabilistica si teleologica.
2.
Distinctia dintre nomotetic ~i idiografic a fost introdusa

de:
a. Carl Hempel.
b. Georg Hegel.
34
3. Conform modelului formulat de Hempel, explicatiile

necesita:
a. Existenta unui model matematic al fenomenului
vizat.
.rb. Existenta
unui agent
intentional
In spatele
fenomenului vizat.
c. Ambele variante a si b.
d. Existenta unor "Iegi de acoperire".
4.
Sensu lata, psihologia este 0 stiinta:

a. Pur nomotetica,
b. Idioteticd.
c. Pur idiografica.
5.
Demersurile interpretative In psihologie vizeaza:

a. Explicarea unui fenomen sau a unui comportament
In baza unor legi imuabile.
b. Utilizarea unui model matematic pentru a explica un
fenomen natural.
c. Intelegerea unui comportament sau a unui fenomen
psihic prin intermediul empatiei ~i prin simularea In
mintea cercetatorului a fenomenelor interne desfasurate In mintea agentului investigat.
d. Formularea unor modele abstracte explicative.
6. Dupa Piaget, modelul explicativ al reductionismului

psihologic imbraca doua mari forme:
a. Explicatii constructiviste si explicatii genetice.
b. Explicatii fizicaliste ~i explicatii organiciste.
c. Reductionism psihanalitic ~i reductionism behaviorist.
35
d. Reductionism
psihologic,
intrapsihologic
si reductionism extra-
7. Forta teoretica a unei abordari psihologice cuprinde, inter

alia:
a. Educatia formala prim ita de teoreticieni.
b. Testabilitatea empirica a unei teorii, gradul de
incadrare empirica forrnala, gradul de formalizare f?i
eel de coeziune.
c. Inteligenta si creativitatea teoreticienilor.
2. Credeti ca psihologia are legi speciale, proprii, sau toate

aces tea se reduc ill ultima instanta la legi de natura
biochimica, care se reduc la randul lor la legi pur fizice.
Argumentati (minim 2 argumente).
a)
b)
8. Precizia conceptual-lingvistica:
a. Scade forta teoretica a unei teorii.
b. Nu afecteaza forta teoretica.
c. Are un efect ambivalent asupra fortei teoretice.
d. Sporeste forta teoretica a unei teorii.
2.3.3. Exereitii si teme de reflectie
I. Anumiti psihologi si filozofi considera ca pozitia
traditionala a determinismului nu mai poate fi pastrata In
prezent. Evaluati aceasta conceptie oferind minim doua
argumente pro sau contra indiferent de pozitia asumata.
a)
3. Daca legile f?iexplicatiile psihologice au 0 natura profund

teleologica, atunci care este eel mai redus nivel posibil de
analiza. Exprimati-va opinia personals oferind minim 2
argumente.
a)
b)
b)
36
37
4. Din punct de vedere al preciziei conceptual-lingvistice,

care considerati di este cea mai "evoluata" paradigms
psihologica din cele studiate pana In prezent. Sustineti
alegerea facuta formuland minim 3 argumente.
a)
b)
.,
6. Demonstrati caracterul probabilist, statistic ~i teleologic al
legii adaptarii senzoriale (maximum 500 de cuvinte).
2.3.4. Bibliografie suphmentara orientativa
b)
Bergstrom, L. (1996). Explicatia si interpretarea actiunii, In A.
Botez (coord.). Filozofia mentalului.
Bucuresti:
Ed.stiintifica, pp.140-161.
Neveanu, P.P. (1980). Lege ~i explicatie in psihologie, In B.
Zorgo
(coord.).
Probleme
fundamentale
ale
psihologiei. Bucuresti: Ed.Academiei.
Parot, F., Richelle, M, (1995). Introducere in psihologie.
Bucuresti: Ed.Humanitas.
c)
5. Considerati ca psihologia ar trebui sa urmeze modelul

stiintelor naturale sau pe eel al stiintelor socio-umane ?
Argumentati (minim 2 argumente)
a)
38
39
2.4. V erificarea eunostintelor referitoare la tema

De la obiectul cunoasterii stiintifice in psihologie la obiectul
psihologiei ca ~tiinta - perspective de abordare ~i consecinte In
plan metodologic
Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera informatii despre
o dificultatile de delimitare a obiectului psihologiei;
o principalele tendinte si orientari in definirea obiectului psihologiei;
o relatia obiect - metode - finalitate in ~tiintii/
psihologie.
o implicatiile in plan conceptual-metodologic
ale
statuarii obiectuLui psihologiei;
o marile abordari din cadrul psihologiei (e.g. psihodinamica, comportarnentala,
umanista, pozitiva,
evolutionista).
1. Problema ontologies sau existentiala a psihicului
a. ImposibiLitatea de a cadea de acord asupra
folosite pentru a il studia.
b. Incapacitatea de a patrunde intelectual
vietii mintale.
c. Dificultatea de a intelege cu exactitate
natura psihicului si cum este ea conectata
si dinamica entitatilor fizice.
d. Dificultatea de a atinge un consens cu
jargonul stiintific folosit.
40
consta in:
metodelor
in spatiul
care este
Cll natura
privire la
2. Problema complexitatii psihicului consta in:

a. Dificultatea de a intelege si de a prezice dinamica
mintii in raport cu cea a creierului ~i a universului
social.
b. Imposibilitatea de a desface psihicul in partile sale
componente.
c. Imposibilitatea de a reunii echipe de cercetare
multi-disciplinare care sa studieze mintea ~i creierul.
d. Dificultatea de a elabora ecuatii matematice care
descriu dinamica starilor mintale.
3. Divergentele inter-paradigmatice reprezinta:
a. Divergente existente intre diferite scoli ale psihologiei cu privire la obiectul acestei discipline, la
instrumentele care trebuie folosite pentru a 11 studia
si la finalitatea demersului de cercetare.
b. Dificultati de a intelege termenii folositi de alti
cercetatori .
c. Discutii cu privire la valoarea practica a psihologiei.
d. Discutii cu privire la originea istorica a psihologiei.
4. Divergentele intra-paradigmatice reprezinta:
a. Discutii cu privire la intemeietorii paradigmei la
care cercetatori i adera.
b. Divergente existente intre adeptii unei scoli Cll
privire la coordonatele teoretice si metodologiee
ale acelei scoli ~i la necesitatea de a impune
transformari la nivelul principii lor adoptate.
c. Divergente existente intre adeptii unei scoli ell
privire la statutul psihologiei ca ~tiinta.
d. Discutii cu privire la statutul pre-paradigmatic al
psihologiei si la nevoia de a realiza 0 unitate intre
scolile acestei discipline.
41
5. In prezent, psihologia este 0 disciplina:

a. Unificata, 'in care toate scolile cad de comun acord
asupra unor concepte si principii de baza.
b. Unificata 'in masura 'in care to ate scolile cad de
com un acord asupra statutului
ontologie
al
psihicului.
c. Fragmentata, neexistand un acord general cu privire
la natura psihicului, la obiectul de studiu al
psihologiei, la metodele acestei discipline sau la
finalitatea sa.
d. Fragmentata, intrucat fiecare paradigma urmareste
scopuri politice, economice ~i sociale specifice.
2. Este fragmentarea un fenomen benefic pentru 0 ~tiin1ii ?

(Oferiti minim 3 argumente indiferent de perspectiva
sustinuta).
a)
b)
1. Este psihologia 0 ~tiinta pre-paradigmatica,
asemeni
chirniei 'in timpul Evului Mediu sau a biologiei inaintea lui
Charles Darwin ?(Oferiti minim 3 argumente indiferent de
perspectiva sustinuta).
a)
c)
b)
3. Oferiti cateva solutii (minim 3) pentru a unifica psihologia
sub 0 singura paradigma dominanta ? Este, totusi, acest
lucru dezirabil ? (Oferiti minim un argument).
a)
c)
42
43
b)
b)
5. Daca psihicul poate fi realizat pe mai multe suporturi

materiale,
dupa
cum
sustin
anumiti
adepti
ai
cognitivismului,
este
psihologia
0
~tiintii
complet
independentii?
(Oferiti minim 2 argumente).
c)
a)
Argument
b)
4. Comentati problema ontologica a psihicului: credeti cii are

vreo importanta pentru practica psihologiei
daca psihicul
este material sau imaterial, potent din punct de vedere
cauzal sau complet inert? (Oferiti minim 2 argumente).
a)
44
45
2.5. Verificarea cunostintelor referitoare la subtema

Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei
(introspectionismul si psihanaliza)
Rezultatele acestor testari/ exercitii of era informatii despre
o scolile care au impus ca obiect de studiu al psihologiei
viata psihica interioara (introspectionismul si psihanaliza);
o contributia introspectionismului
~i a psihanalizei
la
precizarea obiectului psihologiei;
o directiile de dezvoltare ale obiectului psihologiei propuse
de introspectionism si psihanaliza.
2.5.2. intrebari
de verificare
4. Modelul conceptual analogic al functionalismului era:

a. Modelul fizicii;
b. Modelul biologiei;
c. Modelul chimiei;
d. Niciunul de mai sus.
5. Printre adeptii functionalismului Ii putem nurnara pe:
a. William James, Wilhelm Wundt ~i E.B. Titchener;
b. Eduard Gruber si Florian Stefanescu-Goanga;
c. Wilhelm Wundt si Jean Piaget;
d. William James, John Dewey ~i James Angell.
6. Concepti a central a a functionalismului era ca:
a. Psihicul nu are nicio functie adaptativa;
b. Psihicul trebuie descompus In elementele
componente;
c. Psihicul are 0 functie adaptativa deosebita.
d. Nu exista psihic.
sale
1. Obiectul de studiu al psihologiei propus de introspectionisti

era reprezentat de:
a. Comportament;
b. Inconstient si sexualitate;
c. Stari de constiinta interne;
d. Omul ea un intreg indivizibil.
7. Obiectul de studiu propus de psihanaliza este:

a. Comportamentul;
b. Sinele individual si unie al omului;
c. Starile de constiinta modificate;
d. Inconstientul si sexualitatea
2. Modelul conceptual analogic al structuralismului era:

a. Modelul biologiei;
b. Modelul fizicii;
c. Modelul chimiei;
d. Modelul geologiei.
8. Karl Popper (1963) considera ca psihanaliza nu este

~tiintii deoarece ea:
a. A fost elaborata plecand de la cazuri clinice;
b. Nu face uz de metodele stiintelor naturale;
c. Nu este falsificabila;
d. Foloseste vocabularul psihologiei comune.
3. Cel care aduce introspectionismul

a. Wilhelm Wundt;
b. John Dewey;
c. E.G. Boring;
d. E.B. Titchener.
9. In modelul topografic, compartimentele psihicului sunt:

a) Id-ul, ego-ul ~i superego-ul;
b) Constientul, preconstientul si inconstientul;
c) Id-ul, constientul ~i preconstientul;
d) Id-ul, ego-ul ~i preconstientul.
46
in S.U.A. este:
47
'.-ilk
'&r,..f,
tMt'!~l' .
10.ln eel
1920,
a.
b.
c.
d.
de-al doilea model teoretic promovat de Freud dupa

sediul inconstient al instinctelor este reprezentat de:
Superego;
Ego;
Preconstient;
Id-ul
11. Dupa Freud, la nastere copilul are doar

a psihicului. Aceasta este:
a. Id-ul;
b. Ego-ul;
c. Superego-ul;
d. Constientul.
singura ipostaza
15. Freud si-a elaborat teoria cu privire la vise plecand de la

un vis personal avut in jurul anului 1895. Acesta este
cunoscut in cadrulliteraturii sub numele de:
a. Injectia Irmei;
b. Omul cu sobolani;
c. Omul-Iup;
d. Visul Annei o.
1. Introspectia a fost aspru criticata atilt de psihologi cat si de
filozofi. Credeti, totusi cii ea poate conduce la 0 cunoastere
adecvata asupra psihicului uman ? (Oferiti 3 argumente
indiferent de pozitia asurnata)
a)
12. Daca id-ul este condus dupa principiul placerii, ego-ul

este condus dupa:
a. Principiul cognitiei;
b. Principiullibidoului;
c. Principiul realitatii;
d. Principiul violentei.
13. Tehnica considerata de Freud drept calea "regala spre
inconstient" este:
a. Hipnoza;
b. Metoda sugestiei;
c. Analiza viselor;
d. Metoda asociatiilor libere.
14. Visele (la fel ca si actele ratate) au:
a. Un continut manifest si unullatent;
b. Un continut incomprehensibil;
c. Un continut perfect investigabil in timpul starii de
veghe;
48
b)
c)
49
2. In cadrulliteraturii de specialitate au fost oferite 0 multime

de critici la adresa psihanalizei. Fadi a consulta aceste
surse, care credeti ca sunt barierele ce stau in fata acestui
statut al paradigmei ? Argumentati (minim 2 argumente).
a)
Argumente CONTRA
a)
b)
b)
3. Credeti ca psihanaliza a fost 0 adevarata revolutie pentru

domeniul psihologiei ? Oferiti argumente pro- si argumente
contra (minim doua pentru fiecare perspectiva).
Argumente PRO
a)
b)
50
4. Comentati in maximum 300 de cuvinte urmatorul citat

pentru a argumenta necesitatea depasirii perspectivei
introspectioniste asupra obiectului psihologiei:
.Daca admitem totusi, ca realitatea constiintei, ca
fenomen subiectiv, poate fi explorata ~i cunoscuta si ca aceasta
realitate constituie obiectivul exc1usiv al cercetarii psihologice,
suntem pusi In fata unei noi constatari: manifestarile vietii
psihice intrec limitele constiintei. Rezulta ca, redus la
constiinta, la studiul forme lor superioare si reflexive ale vietii
psihice, domeniul psihologiei devine considerabil saracit, Cine
oare studiaza, in cazul acesta, formele sau procesele
extraconstiente, cum sunt automatismele si, mai ales, acele
motivatii ale actiunilor proprii care scapa prizei noastre de
constiinta? Trebuie sa amintim 0 multirne de procese psihice,
traite in mod real ~i implicit, care nu sunt - ~i uneori nici nu
pot fi - traduse pe planul superior, reflexiv, explicit ~i logic, al
constiintei" (Pavelcu, 1972, p.65).
51
5.
Conceptia fundamentals
a psihanalizei 0 reprezinta
existenta unui inconstient inaccesibil etajelor superioare
ale psihicului in cele mai multe circumstante. Astfel,
pulsiunile libidinale si agresive sunt impinse inapoi In
inconstient
pentru a nu destabiliza
structura
~i
functionarea psihicului. Imaginati un experiment prin care
se poate testa intr-o maniera
obiectiva
aceasta
presupunere.
2.6. Verificarea cunnstintelor referitoare la subtema

Comportamentul, conduita ~i omul concret ca obiect al
psihologiei
o scolile care au impus ca obiect de studiu al psihologiei comportamentul, conduita si activitatea;
o contributiile si limitele behaviorismului, psihologiei
conduitei, psihologiei action ale ~i psihologiei umaniste la definirea obiectului psihologiei;
o directiile de dezvoltare ale obiectului psihologiei
propuse de behaviorism, psihologia conduitei, psihologia actionala ~i psihologia umanista;
o Evalueze critic afirmatia ca noile orientari 'in
psihologie se raporteaza la om ca la un element al
marii ordini universale;
o Discute critic avantajele si limitele psihologiei
umaniste.
2.6.2. intrebari de verificare
1. Paradigma behaviorista propune ca obiect de studiu al
psihologiei:
a. Statile mintale interne;
b. Omul in intregime;
c. Comportamentul;
d. Inconstientul si sexualitatea.
2. Nasterea behaviorismului In psihologie este asociata cu:
a. Aparitia criticilor impotriva introspectionismului;
b. Formarea Cercului de la Viena.
c. Consolidarea metodei observatiei;
52
53
d. Aparitia articolului lui J.B. Watson, "Psychology as

a behaviorist views it" in 1913.
3. Behaviorismul metodologic este:
a. 0 teza ontologica despre natura psihicului uman;
b. 0 teza despre rolullimbajului in gandire;
c. 0 teza normativa asupra cercetarii in psihologie care
considera ca doar datele observabile pot fi tratate
drept date empirice concludente;
d. Toate de mai sus.
c. Verificationsirnul ~i fizicalismul;
d. Falsificationismul si operationalizarea.
8. Dupa
logic,
a.
b.
c.
d.
Hempel (1980/1935) ~i alti adepti ai behaviorismului

sensul unei asertiuni reprezinta:
Rolul pe care 11 joaca asertiunea 'in discurs;
Conditiile de verificare al acelei asertiuni;
Clasa de obiecte la care face referire acea asertiune;
Asertiunile nu au sens.
9. B.F. Skinner este cunoscut pentru elaborarea conceptului
4. Metodele de cercetare ale behaviorismului

zentate de:
a. Introspectie;
b. Observatie ~i experiment;
c. Analiza viselor;
d. Interpretarea cazurilor clinice.
sunt repre-
5. Watson (1920) a incercat sa evidentieze rolul conditionarii

clasice in formarea fobiilor intr-o cercetare cunoscuta
astazi sub numele de:
a. Micul Albert;
b. Injectia Irmei;
c. Inchisoarea Stanford;
d. Experimentul Robbers Cave.
6. Dupa
a.
b.
c.
d.
Watson, finalitatea psihologiei behavioriste este:

Vindecarea disfunctiilor psihice;
Analiza psihicului ca un produs sui generis;
Controlul si modelarea comportamentului;
lnvestigarea constiintei.
de:
a.
b.
c.
d.
Conditionare clasica;
Conditionare operanta;
Harm cognitiva;
Inconstient dinamie.
10. Abordarea promovata de Skinner poarta numele de:

a. Behaviorism metodologie;
b. Behaviorism teleologic;
c. Behaviorism radical;
d. Behaviorism logic.
11. In terminologia
behaviorismului,
intarirea pozitiva
semnifica:
a. Un stimul care seade frecventa de aparitie a unui
comportament;
b. Un stimul indiferent organismului.
c. Un stimul introdus care creste frecventa de aparitie a
unui eomportament;
d. Un stimul nociv.
7. Behaviorismullogic
are la baza doua concepte importante.
Acestea sunt:
a. Falsificationismul si fizicalismul;
b. Verificationismul si epifenomenalismul;
12. E.C. Tolman este eunoscut pentru elaborarea conceptului

de:
a. Condition are operanta;
b. Legea efectului;
54
55
c. Conditionare clasica;
d. Harta cognitiva.
13. Printre cele mai importante doua idei care stau la baza
abordarii prom ovate de Pierre Janet In cadrul psihologiei
sunt:
a. Omul are un caracter determinat In principal de
ereditate ~i studiul animalelor ne poate ajuta sa
intelegem acest caracter in perspectiva evolutionista.
b. Introspectia este 0 metoda valida de cercetare si 0
putem implementa cu succes.
c. Studiul bolilor mintale ar putea constitui 0 cale de
acces spre cunoastere si intelegerea vietii mintale
normale, dar acest studiu nu poate fi realizat prin
introspectie,
d. Comportamentul este eel mai adecvat obiect de
studiu propus in cadrul psihologiei si el poate fi
cercetat doar prin experiment.
14. Pierre Janet a introdus In psihologie conceptul de:
a. Inconstient colectiv.
b. Arc reflex.
c. Cognitie,
d. Conduita.
15. Din punct de vedere metodologic, Janet propune:
a. Metoda introspectiei;
b. Metoda chestionarului;
c. Metoda clinica;
d. Metoda interviului.
16.
Daniel Lagache Intelegea prin conduita:

a. Pur si simplu comportamentul extern observabil al
unei persoane;
b. Totalitatea operatiilor materiale ~i simbolice prin
care organismul aflat intr-o anumita situatie i~i
realizeaza propriile posibilitati si incearca sa reduca
tensiunile care Ii ameninta unitatea ~i integritatea;
56
c. Comportamentul
organism.
d. Toate de mai sus.
intern,
subepidermic
al
unut
17. Dupa Lagache, actiunile simbolice sunt:

a. Aloplastice (modifies anturajul);
b. Autoplastice (modifica organismul);
c. Ambele variante;
d. Niciuna din variante.
18. Definita In sens extensiv, activitatea reprezinta:
a. Totalitatea proceselor organ ice interne;
b. Totalitatea proceselor simbolice interne;
c. Relatia dintre organism si mediu care are 0 finalitate
adaptativa si presupune un consum energetic.
d. Comportamentul observabil al organismului.
19. Paul Popescu-Neveanu considera ca unitatea de baza In
psihologie este:
a. Actiunea.
b. Comportamentul.
c. Neuronul.
d. Constiinta.
20. Din punct de vedere al extensiunii, psihologia conduitei
propune un obiect de studiu:
a. Mai restrans dedit eel prop us de Behaviorism.
b. Mai restrans decat eel propus de Introspectionism,
c. La fel de complex precum comportamentul.
d. Mai vast atat decat eel propus de Behaviorism cat si
de Introspectionism.
21. La momentul aparitiei, psihologia umanista a fost
supranumita a "treia forti" din psihologie, celelalte dona
fiind:
a. Psihologia cognitiva si psihanaliza.
57
b. Structuralismul si functionalismul.
c. Functionalismul ~i behaviorismul.
d. Psihanaliza si behaviorismul.
22. Cei mai importanti doi teoreticieni ai curentului umanist
sunt adesea considerati a fi:
a. J.B. Watson ~i E.G. Boring.
b. Jean Piaget ~i Noam Chomsky.
c. Abraham Maslow si Carl Rogers.
d. Fritz Pearls ~i Erik Erikson.
23. Primele lucrari care au promovat
psihologiei umaniste au aparut in:
a. Anii '70, In Europa.
b. Anii '80, In S.U.A.
c. Anii '60, In S.U.A.
d. Anii '40, In S.U.A.
ideile de baza ale
24. Abraham Maslow este cunoscut In special pentru:

a. Promovarea terapiei centrate pe client.
b. Elaborarea piramidei nevoilor.
c. Inventarea metodelor psihometrice de cercetare.
d. Elaborarea metodelor proiective.
25. Modelul paradigmatic
al persoanelor
capabile de
auto-realizare a fost dezvoltat de Maslow In urma unei
proceduri numite:
a. Anal iza cantitativa.
b. Metoda chestionarului.
c. Metoda interviului.
d. Analiza biografica.
26. Psihologia umanista a prop us ca obiect de cercetare:
a. Comportamentul uman ~i animal.
b. Starile modificate ale constiintei.
c. Omul intreg, ca un tot unitar.
d. Inconstientul.
58
27. In ultimele trei decenii, cele mai importante curente

dezvoltate pe cadrul conceptual promovat de psihologia
umanista sunt reprezentate de:
a. Psihologia analitica ~i psihologia transpersonala,
b. Psihologia transpersonala si psihologia pozitiva.
c. Abordarea psihodinamica ~ipsihologia cognitiva.
d. Psihologia cognitiva ~i psihologia pozitiva.
28. Printre primele contributii aduse de Carl Rogers In cadrul
psihoterapiei amintim:
a. Inventarea metodei desensibilizarii sistematice.
b. Dezvoltarea metodei analizei visului.
c. Dezvoltarea terapiei centrate pe client.
29. Carl Rogers considera ca toate organismele sunt rnanate
de 0 forta inconstienta de natura:
a. Distructiva ~ipasionala.
b. B)Distructiva, libidinala.
c. Constructiva de cele mai multe ori, dar capabila sa
destabilizeze individul in anumite circumstante.
d. Constructiva,
man ife stata in directia atingerii
potentialului de dezvoltare.
30. Valorizarea organismica reprezinta:
a. Comportamentele
considerate dezirabile in urma
valorilor asimilate printr-un proces de introiectie
datorat conditionarii sociale.
b. Hranirea, sexul ~i agresivitatea.
c. Totalitatea consecintelor care urmeaza unor comportamente naturale si care sunt reprezentate pozitiv In
spatiul fenomenologic propriu al individului.
d. a si b.
31. Metodele de cercetare implementate in cadrul psihologiei
umaniste sunt:
a. Atilt obiective, cat si subiective.
b. Pur obiective.
59
c. Pur subiective.
d. Niciuna din variante.
32. Finalitatea abordarii umaniste vizeaza:
a. Modificarea si rnodelarea comportamentului uman si
animal.
b. Descompunerea
psihicului
in elementele
sale
componente.
c. Intelegerea psihicului In perspectiva filogenetica.
d. Intelegerea dinamicii personalitatii, ajutarea omului
de a I~i atinge potentialul maxim si chiar schimbarea
societatii,
2. Considerati ca principii le behaviorismului descoperite 'in

principal 'in urma cercetarilor efectuate pe animale pot fi
extinse cu succes la nivelul fiintei umane ? (oferiti minim
doua argumente pro ~i doua argumente contra).
Argumente PRO
a)
2.6.3. Exereitii ~i teme de reflectie

b)
I. Credeti ca 0 ~tiintii a psihologiei care nu face apel la
termeni mintali este dezirabila ? Oferiti trei argumente pro
sau contra pentru oricare pozitie asurnata.
a)
Argumente CONTRA
a)
b)
b)
c)
3. Abraham Maslow ~i-a elaborat teoria cu privire la nevoile
de auto-realizare ale omului investigand un numar restriins
60
61
de personalitati mareante. Formulati doua argumente

pentru ~i impotriva aeestei abordari eunoseute sub nume1e
de analiza biografica.
b)
Argumente PRO:
Argumente CONTRA:
4. In dorinta de a elimina asimetria de putere existenta intre

terapeut ~i paeient, Carl Rogers a pus bazele terapiei
eentrate pe client, pe care a numit-o initial terapie
non-direetiva. Considerati ca 0 astfel de abordare este
fecunda (oferiti minim 2 argumente indiferent de pozitia
5. Evaluati eurentul umanist 'in comparatie eu eel

behaviorist
vizand
urmatoarele
dimensiuni:
a)
eomplexitatea
obieetului
de studiu propus; b)
claritatea conceptuala; c) rigurozitatea metodologiei;
d) fmalitatea. Care abordare vi se pare mai adecvata
din punet de vedere stiintific ? (Oferiti minim 2
argumente ).
a) Complexitatea obieetului.
b) Claritatea conceptuala
c) Rigurozitatea metodologica
d) Finalitate.
Argumente:
a)
asumata).
a)
b)
62
63
2.7. Verificarea cunostintelor referitoare la subtema

Extindere si aprofundare in cautarea obiectului psihologiei
(psihologia evolutionista, ecologica si pozitiva)
2.7.1. Obiectivele autoevaluaril
cunostintelorr
Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera inforrnatii despre

o scolile care au prop us ca obiect al psihologiei noi
aspecte ale psihicului (psihologia evolutionista,
ecologica ~i pozitiva);
o contributiile si limitele acestor scoli la stabilirea
obiectului psihologiei.
2.7.2. Intrebari
1.
de verificare
Inteleasa in sens de paradigma, psihologia evolutionista

nativista umana s-a nascut din imbinarea:
a. Neurobiologiei cu filozofia.
b. Psihologiei cognitive cu teoria evolutiei prin selectie
naturala.
c. Etologiei cu genetica.
2. Majoritatea
psihologilor
evolutionisti
care urmeaza
modelul teoretic propus de John Tooby ~i Leda Cosmides
considera ca:
a. Mare parte din arhitectura cognitiva umana este
influentata de cultura.
b. Psihicul uman are un centru cognitiv universal
adaptativ.
c. Mare parte din arhitectura cognitiva umaria s-a
fundamentat in Pleistocen, in cadrul unor grupuri de
hominizi cu 0 organizare socio-economica
de
vanatori-culegatori.
d. Nu exista con stante cognitive la nivel de specie.
64
3. Conceptul
de Mediu Evolutionist
Adaptativ
(eng.
Envioronment of Evolutionary Adaptness) origineaza in
opera lui:
a. Sigmund Freud.
b. Carl Jung.
c. Niko Tinbergen.
d. John Bowlby.
4. Afirmatia conform careia "craniile noastre modeme
gazduiesc 0 minte din epoca de piatra" Ii apartine lui:
a. Steven Pinker.
b. M.D. Buss.
c. Geoffrey Miller.
d. John Tooby ~i Leda Cosmides.
5. Nasterea propriu-zisa a psihologiei pozitive 0 reprezinta:
a. Operele lui Abraham Maslow.
b. Aparitia psihologiei umaniste.
c. Aparitia
numarului
1 al revistei
American
Psychologist din anul 2000.
6. Cei mai influenti si cunoscuti adepti ai psihologiei pozitive
sunt:
a. Carl Rogers si Martin Seligman;
b. M. Csikszentmihalyi ~i Martin Seligman;
c. Carl Rogers ~i Abraham Maslow.
7. Psihologia pozitiva este preocupata cu eereetarea:
a. Comportamentelor
violente ale indivizilor
psihopatologiilor;
b. Dependentelor biologice si psihologice.
65
~i a
c. Experientelor
pozitive (e.g. speranta, placerea,
fericirea, starea de bine subiectiva, etc.), cat si a
personalitatii pozitive.
d. Gandirii umane.
8. Metodele psihologiei pozitiviste sunt:
a. Doar experimentale !,iipsihometrice.
b. Pur fenomenologice.
c. Psihometrice si neurologice.
d. Fenomenologice,
psihometrice,
neurologice
evolutioniste,
2. Evaluati importanta investigatiilor neurobiologice !,ii

evolutioniste pentru domeniul psihologiei pozitive,
oferind minim 2 argumente pro sau contra.
a)
!,il
b)

1. Ce fel de presiuni selective credeti ca au influentat
dezvoltarea creierului in cadrul genului Homo. Oferiti
minim 3 argumente pentru pozitia asurnata.
a)
3. Intocmiti 0 lista fermata din comportamente si trasaturi

psihice umane in functie de ponderea pe care credeti ca
invatarea individual a, sociala ~i culturala 0 are in
model area trasaturii respective. Ce trasaturi considerati ca
sunt ereditare !,ii ce trasaturi credeti ca sunt pro fund
influentate de mediul cultural ? (elaborati 0 lista de minim
10 astfel de trasaturi).
b)
c)
66
67
2.7.4. Bibliografie suplimentari
orientativa
Ceausu, v. (1978). Cunoasterea psihologica si conduia

incertitudinii. Bucuresti: Ed.Militara.
Golu, M. (2002). Bazele psihologiei generale.Bucure~ti:
Editura Universitara.
Mucchielli,
A. (1996).
Noua psihologie.
Bucuresti:
Ed.Stiintifica,
Pavelcu, v. (1972). Drama psihologiei- Bucuresti: EDP.
Teodorescu, S. (1972). Psihologia conduitei. Bucuresti:
Ed. Stiintifica.
Zlate, M. (1988). Omul fa/a in fata cu lumea. Bucuresti:
Ed.Albatros.
Zlate, M. (2001). Trei psihologii, 'in M.Zlate (coord.).
Psihologia
la rdspdntia mileniilor, Iasi: Editura
Polirom.
Zlate, M. (2003). Eul ~i personalitatea. Bucuresti: Editura Trei
(Psihologia
umanista,
Psihologia,
transpersonalii,
Psihologia Pozitiva).
2.8. V erificarea cunostintelor referitoare la tema

Natura psihicului uman ca obiect al cunoasterii stiintifice 'in
psihologie: de la bazele biologice la determinarea si
conditionarea social - istorica si culturala
2.8.1. Obiectivele autoevaluirii
cunostintelor:

o psihicul ca forma a vietii de relatie;
o relatia psihic--creier din perspectiva
diferitelor
modele elaborate 'in timp;
o psihicul ca reflectare ~i reproducere a realitatii
exterioare In pianul interioritatii subiective;
o relatia de reciprocitate existenta intre creier ~1
comportament;
o limitele in elaborarea unei stiinte obiective a
constiintei fenomenale;
o dihotomiile specifice psihicului uman.
2.8.2. intrebari de verificare
1. Printre cele mai cunoscute criterii avansate de filozofi
pentru a delimita psihicul de celelalte forme de existenta
intalnim:
a. Obiectivitatea, intentionalitatea si materialitatea;
b. Subiectivitatea, intentionalitatea si materialitatea;
c. Subiectivitatea, intentionalitatea ~i infailibilitatea.
d. Obiectivitatea si perenitatea.
2. Conceptia intalnita atat In cadrul religiilor occidentale
cat si in opera unor filozofi ca Platon sau Descartes cu
privire la relatia dintre minte si corp este cea a:
a. Dualismului paralelist;
b. Dualismului interactionist;
c. Monismului psihoneural;
d. Emergentismului.
68
69
3. Dupa
intr-o
de:
a.
b.
c.
d.
Rene Descartes, mintea ~i corpul interactioneaza

anumita regiune a creierului cunoscuta sub numele
Hipotalamus;
Hipocamp;
Glanda pineala;
Cortexulorbito-frontal.
4. Gottfried yon Leibniz este cunoscut pentru avansarea tezei:

a. Dualismului interactionist;
b. Ocazionalismului;
c. Paralelismului;
d. Emergentismului.
5. Conform epifenomenalismului, starile si procesele mintale
sunt:
a. Responsabile de miscarile corpului;
b. Identice cu starile si procesele cerebrale;
c. Impotente din punct de vedere cauzal;
d. Tot ce exista,
8. Teza identitatii de stare central a considers ca:

a. Starile mintale sunt stari cerebrale;
b. Starile mintale nu pot fi reduse la stari cerebrale;
c. Statile mintale emerg din stari cerebrale;
d. Tot ce exista sunt starile mintale.
9. Conform materialismului eliminativ:
a. Psihologia comuna este a teorie adevarata care of era
predictii extrem de bune;
b. Intreg universul este constituit dintr-o singura
entitate;
c. Obiectele exterioare mintii nu exista;
d. Psihologia cornuna este 0 teorie eronata care face uz
de un vocabular obsolet si postuleaza existenta unor
procese si stari fictive din punct de vedere ontologie.
10. Karl
a.
b.
c.
d.
Popper este cunoscut pentru avansarea unei teze:

Monist materialiste;
Monist neutre;
Pluraliste;
Dualiste.
6. Teza dualismului de proprietate considera ca:

a. Mintea si creierului au exact acelasi set de
proprietati;
b. Mintea este tot ce exista;
c. Proprietatile mintale ~i cele fizice sunt atribute ale
aceleiasi substante;
d. Materia este tot ce exista.
11. Una dintre cele mai cunoscute clasificari a fenomenelor

parapsihologice le imparte pe acestea in doua clase:
a. Telepatie si celelalte fenomene PSI;
b. Precognitie ~i telepatie;
c. Fenomene de perceptie extrasenzoriala si fenomene
psihokinetice;
d. Fenomene psihokinetice si telepatie.
7. Cel mai cunoscut adept al idealismului subiectiv este:

a. Georg Hegel;
b. Immanuel Kant;
c. Bertrand Russell;
d. George Berkeley
12.
70
Telepatia reprezinta:
a. 0 presupusa forma de comunicare cu persoanele
decedate;
b. 0 presupusa forma de comunicare la distants
intr-o maniera mijlocita de particule elementare;
c. 0 presupusa forma de anticipare a viitorului;
71
d.
0 presupusa forma de comunicare la distanta

intr-o rnaniera neintermediata de particule ~i
ciimpuri cunoscute fizicii.
2.8.3. Exercitii ~iteme de reflectie
2. De ce credeti ca dualismul interactionist a fost cea mai

populara teza cu privire la relatia existenta intre minte si
corp din ultimele doua milenii in cadrul culturilor
occidentale? (Formulati minim 3 argumente).
a)
1. Formulati doua argumente irnpotriva ~i doua argumente In

favoarea tezei metafizice a dualismului interactionist
cartezian.
Argumente PRO
a)
b)
c)
b)
3. Unii filozofi contemporani considera ea materialismul nu

poate explica natura proprietatilor
fenomenale
ale
psihicului. Credeti dl. acest lucru reprezinta un motiv
suficient de bun pentru a sustine dualismul ? Dar pentru a
postula faptul ca proprietatile fenomenale sunt proprietati
primitive ale materiei ? (formulati minim 2 argumente
indiferent de pozitia asumata).
a)
Argumente CONTRA
a)
b)
72
73
b)

Ipostazele psihicului ca obiect a1 cunoasterii stiintifice in
psihologie
4. Identificati intr-un proces psihic (e.g. reprezentarea,

gandirea, memoria):
i. realitatea naturala pe care 0 reflectii (continutul
informational, forma retlectorie etc.);
11. baza neurofiziologica;
iii. conditionarea
si determinarea
socio-istorica
~I
socio-culturala

o posibilitatile de cunoastere stiintifica a ipostazelor
psihicului;
o progresul in cunoasterea stiintifica a continuturilor
ipostazelor psihicului.
1. Dupa
a.
b.
c.
d.
Wilhelm Wundt, constiinta este:

Capacitatea de a gandi;
Capacitatea de a avea simtiri subiective;
Capacitatea de a reproduce obiectiv realitatea;
"0 sinteza creatoare";
Golu, M. (2004). Bazele psihologiei generale. Bucuresti:

Editura Universitara.
Golu, M. (1984). Natura psihicului uman - problema a
cercetarii interdisciplinare, In Revista de psihologie,
nrA.
David, D. (2000). Prelucrari inconstiente de informatie.
Cluj-Napoca: Editura Dacia.
Constandache, G.C. (coord.) (1998). Cum ne tesem Eul.
Bucuresti: Editura All.
2. Dupa savantul francez Henri Ey, a fi constient inseamna:

a. A gandi despre spatiul exterior;
b. A putea vorbi prin intermediul unui limbaj despre
realitatea obiectiva;
c. A dispune de un model personal allumii;
d. A avea afecte.
74
75
3. Problema grea a constiintei (Chalmers, 1995, 1996)

reprezinta:
a. Incapacitatea stiintei de a intelege cum transformii
mintea intrarile in iesiri;
b. Incapacitatea de a stii daca suntem sau nu
constienti ;
c. Imposibilitatea de a stii daca alte persoane au
constiinta sau nu;
d.
Incapacitatea stiintei de a furniza 0 explicatie cu

privire la caracterul calitativ al trairilor subiective.
b.
c.
4. Ned Block a introdus distinctia dintre:

a. Constiinta si auto-constiinta;
b. Constiinta de acces si constiinta fenomenala;
c. Constiinta 'in act si constiinta reflexiva;
5. Teoriile de ordin superior ale constiintei spun ca:
a. Pentru ca 0 stare psihica sa fie constienta ea
trebuie sa fie efectul procesarii analizatorilor;
b. Pentru ca 0 stare psihica sa fie constienta este
necesar ca ea sa fie obiectul intentional al unei alte
stari de ordin superior.
c. Pentru ca 0 stare psihica sa fie constienta ea
trebuie sa fie realizata 'in neocortex.
6. Functia informational-cognitiva a constiintei se refera
la:
a. Faptul ca putem anticipa viitorul;
b. Faptul ca putem regIa procesele mintale interne
prin activitatea constienta;
c. Faptul ca constiinta reprezinta 0 reproducere
sintetica in subiectiv a realitatii obiective, exterioare;
d. Faptul ca constiinta directioneaza organismele
catre un scop 'in baza unor trebuinte, nevoi sau
aspiratii.
7. In ceea ce priveste conceptul de constiinta, 'in prezent:
a. Toti filozofii, psihologii si neurobiologi au cazut
de acord asupra proprietatilor esentiale ale acestui
fenomen;
76
d.
Nu exista un consens c1ar cu privire la aceasta

notiune;
Stirn cu siguranta ca doar organismele inzestrate
cu neocortex au constiinta;
Stirn ca constiinta presupune un substrat material
chimic de natura organica.
8. Printre cele mai cunoscute operationalizari ale constiintei

intalnim 'in practica:
a. Testul Turing;
b. Scala Glasgow si testul petei Galup;
c. Testul Rorschach;
9. Dupa Daniel C. Dennett (1991) iluzia "teatrului cartezian"
presupune:
.
a. Intuitia conform careia doar organismele umane
au constiinta;
b. Iluzia ca avem liber arbitru;
c. I1uzia ca exista un sediu central care sintetizeaza,
discrimineaza
~i coroboreaza to ate procesele
mintale inferioare;
d. Iluzia ca exista viata dupa moarte.
10. Intrebarea daca au calculatoarele constiinta sau nu:
a. A prim it un raspuns unanim acceptat 'in ultimele
doua decenii;
b. A ramas 0 intrebare deschisa;
c. Nu se poate stii niciodata;
d. Nu reprezinta 0 intrebare cu sens.
11. Intr-o prima etapa, subconstientul a fost defmit ca:
a. Regiune a psihicului care nu poate fi niciodata
accesata in mod constient;
b. Rezervor al pulsiunilor biologice;
77
c.
d.
Ipostaza a psihicului care cuprinde actele care au

fost candva constiente, dar care In prezent se
desfasoara In afara controlului constient;
Nicuna din variantele de mai sus.
12. Wallon definea subconstientul ca 0:

a. Cerebratie latenta;
b. Inconstient activ;
c. Sediu al memoriei ancestrale a speciei;
d. Servo-mecanism al constiintei,
13. Printre
a.
b.
c.
d.
14. Cel care a introdus notiunea de inconstient 'in cadrul

literaturii de specialitate este:
a. Carl Gustav Jung;
b. Gustave Le Bon;
c. Sigmund Schlomo Freud;
dezvoltarea
16. Inconstientul cerebral se refera la:

a. Totalitatea proceselor desfasurate
nervos periferic;
78
c.
d.
calitatile ~i rolurile subconstientului putem aminti:

Impenetrabilitatea;
Evanescenta;
Transparenta cognitiva;
Latenta si potentialitatea.
15. Freud este creditat pentru

inconstient ca:
a. Inconstient colectiv;
b. Inconstient dinamic;
c. Inconstient cognitiv;
d. Inconstient cerebral.
b.
notiunii
In
de
sistemul
Totalitatea proceselor desfasurate

la nivelul
telencefalului;
Totalitatea activitatilor desfasurate la nivelul
sistemului nervos central ~i periferic care nu sunt
controlate constient si nu sunt integrate In
constiinta;
Procesarea informatiilor la nivelul analizatorilor.
17. Inconstientul cognitiv este 0 notiune introdusa in cadrul:

a. Psihanalizei;
b. Psihologiei cognitive;
c. Neurofiziologiei;
18. Conform tezei rnodularitatii (e.g. Cosmides & Tooby,
1992, 1994), psihicul este:
a. Un tot unitar ce nu poate fi analizat dedit intr-o
maniera holista, integrativa;
b. Format din module cognitive, eel putin la nivel de
periferie, acestea fiind dedicate unei categorii
restranse de stimuli, avand 0 procesare rapida si
manifestand un caracter impenetrabil din punct de
vedere cognitiv.
c. Fragmentat la eel mai intim nivel de procesare, eel
al neuronilor;
d. Fragmentat la nivelullobilor cerebra li
19. Teza modularitatii
masive
extinde
conceptul
modularitate la:
a. Nivelul sistemului nervos periferic;
b. Nivelul tuturor organelor interne;
c. Nivelul intregului psihic uman;
d. Nivelul fiecarei celule din corp.
79
de
20. Conceptul de inconstient colectiv a fost dezvoltat de:

a. Sigmund Freud;
b. Alfred Adler;
c. Melanie Klein;
d. Carl G. lung.
21. Arhetipurile reprezinta:
a. Structuri
cognitive
dezvoltate
in
timpul
ontogenezei;
b. Complexe subconstiente;
c. Principii ancestrale de organizare a psihicului
uman In jurul carora se cristalizeaza experientele
de viata si se forrneaza complexe;
d. Amintiri, dorinte :;;i nevoi refulate impinse In
inconstient.
2. Intrucat avem acces doar la propriul spatiu privat al

constiintei nu putem stii niciodata in mod cert daca alte
persoane sunt constiente sau nu. In aeeste circum stante,
considerati ca ar trebui sa fim agnostiei fata de constiinta
altor persoane sau sa acceptam axiomatic faptul di ele au
constiinta ? Formulati minim doua argumente indiferent de
pozitia asumata,
a)
b)
22. Printre cele mai cunoscute
vorbeste lung, putem aminti:
a. Scaunul ~i vasla;
b. Raul si mama;
c. Pacaliciul si scorbura;
d. Animus si anima.
arhetipuri
despre
care

1. Dintre toate pozitiile cu privire la constiinta amintite
anterior care vi se pare cea mai plauzibila ? Dar cea
mai implauzibila ? Argumentati (minim 2 argumente).
a)
3. Incercati sa oferiti 0 definitie proprie conceptului de

"constiinta". Ati intampinat vreo dificultate in acest sens ?
Daca raspunsul este "da", oferiti minim doua motive pentru
care credeti ca ati intampinat aeeste dificultati.
1.
b)
80
81
Argumente CONTRA
a)
2.
b)
4. Credeti ca 0 entitate extraterestra inzestrata cu 0 structura

biochimica pro fund diferita fata de cea a organismelor de
pe Pamant ar putea avea constiinta ? Dar un computer ?
(Oferiti minim doua argumente pro si contra).
Argumente PRO
a)
5. Unii autori, precum Colin McGinn (1989, 1993), au

sustinut faptul cii fenomenul constiintei nu poate fi
niciodata elucidat de mintea umaria. In consecinta, nu vom
intelege niciodata cum dinamica unor particule poate da
nastere unor reprezentiiri onto logic subiective inzestrate cu
proprietati calitative inefabile. Evaluati aceasta teza a
"inchiderii cognitive" oferind minim trei argumente pro sau
contra, invariabil de pozitia asumata. Specificati sensul
argumentului (pro sau contra).
a)
b)
b)
82
83
b)
c)
6. Identificati / enumerati cateva continuturi ale unei

experiente constiente (senzatii, perceptii, relatii, sinteze etc.)
care, in conditiile cunoscute, sunt "depozitate" in subconstient.
8. Comentati compatibiJitatea dintre teza rnodularitatii masive

dezvoltata In cadrul psihologiei evolutioniste ~i notiunea de
inconstient colectiv in viziunea lui e.G. Jung.
7. Evaluati notiunea de subconstient

In termeni de
comprehensibilitate,
verosimilitate
si utiJitate explicativa,
Credeti ca este 0 notiune indispensabila psihologiei ? (oferiti
minim doua argumente). Specificati sensul argumentului
a)
9. Care considerati ca sunt cele mai freevent intalnite tipuri de

relatii dintre constient si inconstient In decursul vietii
umane ? Oferiti minim 2 argument pentru pozitia propusa
si asumata.
84
85
a)

Statile de constiinta modificata (somnul, visul, hipnoza) si
caile de acces spre acestea (meditatia, biofeedback-ul,
substantele psiboactive) ca obiect al cunoasterii stiintifice
2.10.1 Obiectivele autoevaluarii cunestintelor.
b)

Allport, G.W. (1991). Structura si dezvoltarea personalitatii.
Bucuresti: EDP, pp.148-170
Biberi, I. (1970). Visul si structurile subconstientului.
Bucuresti: Editura Stiintifica,
Constandache, G.G. (2000). Existd oare constiinta? Bucuresti:
Editura ALL.
Dennet, D.C. (1998). Tipuri mentale. 0 incercare de
intelegere a constiintei. Bucuresti: Humanitas.
Ey, H, (1983). Constiinta. Bucuresti: Editura Stiintifica si
Enciclopedica,
Fernandez-Zoila, A. (1996). Freud si psihanalizele. Bucuresti:
Ed.Humanitas.
Laplanche, J., Pontalis, J.B. (1994). Vocabularul psihanalizei.
Bucuresti: Ed.Humanitas.
Predescu, V. (1989). Psihiatrie. Bucuresti: Editura Medicala.

o definirea ~i caracterizarea starilor de constiinta
modificata prin opozitie cu starile normale de
constiinta;
o posibilitatile de cunoastere stiintifica a starilor de
constiinta modificata (somnul, visul, hipnoza);
o posibilitatile de cunoastere stiintifica a modalitatilor
de modificare a starii de constiinta (rneditatia,
bio-feed back-ul ~i substantele psihoactive).
1. Starile biologic adaptative de constiinta modificata
care tree majoritatea persoanelor sunt:
a. Halucinatiile si vise Ie;
b. Extazul ~i halucinatiile.
c. Somnul ~i visul.
d. Starea de hipnoza si extazul.
2. Dupa 0 populara taxonomie dezvoltata de Anne

Chassaing (1977), principalele stari de constiinta sunt:
a. Starea de veghe ~i reveria;
b. Visul, somnul ~i extazul;
c. Starea hipnagogica, somnul si reveria.
d. Starea de veghe, cea de visare, somnul si extazul.
3. In timpul somnului, undele beta apar exclusiv in:
a. Stadiul Ial somnului non-REM.
86
prm
87
b. Stadiul III al somnului REM.

c. Stadiul III si IVaI somnului non-REM.
d. Stadiul somnului REM.
4. Somnul rapid, caracterizat de aparitia undelor beta,
scaderea substantials a tonusului muscular si miscari rapide
ale ochilor apare cu 0 periodicitate de aproximativ:
a. 30 de minute.
b. 15 minute.
c. 90 de minute.
d. 150 de minute.
5. Imaginile mintale care apar in timpul visului au un caracter
preponderent:
a. Tacti!.
b. Olfactiv.
c. Auditiv.
d. Vizual.
6. Sigmund Freud, care a propus una dintre cele mai
cunoscute si populare teorii cu privire la vise din prima
jurnatate a secolului XX, considera ca in vis:
a. Simulam evenirnente neplacute pentru a ne pregati
dinainte raspunsurile.
b. Visul este un epifenomen al rnodificarilor chimice
realizate la nivelul neuronilor.
c. Visul permite realizarea unor dorinte refulate sau
nefinalizate din timpul starii de veghe.
c. Efectul
produs
de desincronizarea
talamusului cu cea a scoartei cerebrale.
d. Reactivarea stocastica a unor imagini
memone.
activitatii
stocate 'in
8. Visele lucide reprezinta:

a. Vise al carer continut este usor de inteles apoi 'in
starea de veghe.
b. Vise In timpul carora sunt rezolvate problemele
concrete ale visatorului.
c. Vise In care persoana este constienta ca viseaza,
d. Vise In care nu exista diferente intre continutul
manifest si cellatent.
9. Concepti a Imparta~ita de majoritatea psihologilor de astazi
cu privire la hipnoza considera ca aceasta este:
a. 0 forma de halucinatie.
b. 0 stare de somn partial sau somn incomplet.
c. Un fenomen supranatural.
10. In ceea ce priveste hipnoza, Pavlov credea ca:
a. Aceasta nu poate fi explicata prin metodele stiintei,
b. Fenomenul este pur si simplu 0 inselatorie.
c. Fenomenul
se datoreaza inhibarii selective a
anumitor zone corticale.
d. Este datorata modificarilor survenite la nivel de
receptori sinaptici.
7. Dupa Hobson si McCarley, visele reprezinta pur si simplu:

a. Incercarea creierului de a asambla excitatii provenite
de la trunchiul cerebral in naratiuni si imagini cu
sens.
b. Simularea unor situatii concrete de viata.
11. Teoria hipnozei ca 0 comutare la nivel emisferic

considera ca:
a. Acest fenomen se datoreaza unor disocieri la nivelul
sistemelor care constituie personalitatea individului.
b. Fenomenul apare doar la persoanele care nu au un
corpus callosum.
88
89
c. Stare a de hipnoza este legata de diferentele

functionale existente intre emisfere.
d. Hipnoza este strans legata de sugestibilitatea ~i
credulitatea individului.
12. Clasa substantelor psihoactive care determina cele mal
mari schimbari la nivelul starilor de con~tiintii este:
a. Clasa narcoticelor;
b. Clasa sedativelor;
c. Clasa substante10r halucinogene.
d. Alcoolul.
13. Din
a.
b.
c.
d.
urmatoarele substante, stimulatoare sunt:

Nicotina ~i alcoolul.
Alcoolul si heroina.
LSD-ul si cannabis-ul.
Amfetamina ~i cocaina.
b)
2. In randul
ca unele
explicati
asimilate.
a)
anumitor comunitati se mai pastreaza inca ideea

vise au un caracter premonitoriu. Incercati sa
aceasta convingere recurgand la informatiile
Oferiti minim 2 argumente in acest sens.
14. Halucinogenele produc de regula modificari majore la

nivelul constiintei
deoarece structura lor chimica
aproximeaza:
a. Structura
b. Strucutra
c. Structura
d. Structura
chirnica a GABA;
chimca a dopaminei;
chimica a adenosinei.
chimica a serotoninei.
b)

1. Dintre teoriile prezentate cu privire la natura si functia
viselor, care considerati ca este cea mai pertinenta. Oferiti
minim 2 argumente pentru pozitia asumata.
a)
90
3. Incercati sa furnizati 0 explicatie pentru faptul di

non-nascutii dorm 0 perioada de timp mult mai mare
decat adultii (aproximativ. 16 ore, distribuite atat ziua,
cat ~i noaptea). Din acest interval, jumatate este
petrecut in somn REM. Oferiti minim 3 argumente in
cadrul explicatiei avansate.
91
b)
a)
b)
Argumente
CONTRA
a)
c)
b)
4. Unele persoane cred ca in timpul starilor de con~tiinta

modificata induse prin meditatie sau prin eonsumul unor
droguri, au acces la 0 realitate mai apropiata de substratul
ontologie ultim al universului. Incercati sa oferiti minim 2
argumente pro si contra la adresa acestei convingeri.
Argumente
PRO
a)
5.
in majoritatea tarilor civlizate studiul efectelor induse

prin consumul
unor substante
haluciogene
a fost
interzis in anii '60. Credeti ca aceasta decizie a avut
un impact
negativ
asupra
progresului
stiintific.
Argurnentati, oferind minim 2 argumente.
a)
92
93
2.11. Raspunsuri corecte la mtrebarile de verificare
b)
Relatia dintre psihologie si teoria cunoasterii

1 c; 2 b; 3 b; 4 d; 5 b; 6 d; 7 b.
Psihologia ca ~tiin1a~i ca profesie
l d; 2 c; 3 b; 4 a; 5 d; 6 c; 7 b; 8 d; 9 d; 10 c; 11c; 12 d;
13 c; 14 b; 15 d.
Floru, R., Steriade, M. (1967). Veghea si somnul. Bucuresti:
Editura Stiintifica.
Gheorghiu, A. (1977). Hipnoza - realitate si fictiune.
Bucuresti: Editura Stiintifica,
Parot, A., Parot, M. (1999). Toxicomaniile. Bucuresti: Editura
Stiintifica.
Popoviciu, I. (red.). (1972). Somnul normal si patologic.
Bucuresti: Editura Medicala.
Popoviciu,
I., Foisoreanu.V.
(1994).
Visul. Bucuresti:
Ed. Universul.
Cunoasterea ~tiin1ifica in psihologie:

explicatie ~i predictie la lege ~i teorie
l d; 2 c; 3 d; 4 b; 5 c; 6 d; 7 b; 8 d.
de la descriere,
De la obiectul cunoasterii stiintifice in psihologie la

obiectul psihologiei ca ~tiin1a - perspective de abordare ~i
consecinte in plan metodologic
1c; 2 a; 3 a; 4 b; 5 c.
Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei
Ic; 2 c; 3 d; 4 b; 5 d; 6 c; 7 d; 8 e; 9 b; 10 d; 11 a; 12
c; 13 c; 14 a; 15. a.
Comportamentul, conduita si omul concret ca obiect al
psihologiei
l c; 2 d; 3 c; 4 b; 5 a; 6 c; 7 c; 8 b; 9 b; 10 c; 11 c; 12 d;
13 e; 14 d; 15 c; 16 b; 17 b; 18 e; 19 a; 20 d. 21. d; 22
c; 23 d; 24 b; 25 d; 26 c; 27 b; 28 c; 29 d; 30 c; 31 a;
32 d.
Extindere ~i aprofundare in cautarea obiectului de studiu
al psihologiei
1b; 2 c; 3 d; 4 d; 5 e; 6 b; 7 c; 8 d.
Natura psihicului uman ca obiect al cunoasterii stiintifice
in psihologie: de la bazele biologice la determinarea ~i
conditionarea social - istortca si culturala
1e; 2 b; 3 c; 4 c; 5 e; 6 c; 7 d; 8 a; 9 d; 10 c; 11 c; 12 d.
94
95
Ipostazele psihicului ca obiect al cunoasterii ~tiintifice in

psihologie (constientul, subconstientul ~i inconstientul)
1d; 2 c; 3 d; 4 b; 5 b; 6 c; 7 b; 8 b; 9 c; 10 b; 11c; 12 a;
13 d; 14 c; 15 b; 16 c; 17 b; 18 b; 19 c; 20 d; 21 c; 22
d.
Starile de con~tiinta modifieata (somnul, visul, hipnoza) ~i
caile de acces spre acestea (meditatia, biofeedback-ul,
substantele psihoactive) ca obiect al cunoasterii stiintifice
1c; 2 d; 3 d; 4 c; 5 d; 6 c; 7 a; 8 c; 9 b; 10 c; 11 c; 12 c;
13 d; 14 d.
Capitolul3
EXERCITII DE AUTO~V ALUARE
SUMATIVA
La finalul autolhetero evaluarii intelegerii si aplicarii

cunostintelor cu privire la specificul cunoasterii stiintifice ill
psihologie, realizate sub forma raspunsurilor la intrebarile de
verificare ~i la exercitiile de reflectie, autorii ghidului va
propun 0 noua categorie de exercitii de autoevaluare,
sumativa:
1. tratarea discursiva a unui subiect si verificarea
completitudinii si acuratetii reactualizarii informatiilor asimilate;
2. analiza ~i aprecierea produselor stiintifice ale
activitatilor independente de studiu conform unor
criterii prestabilite.
3.1. Subiecte pentru recapitulare esalonata sau comasata a

cunostintelor cu privire la specificul cunoasterii stiintifice a
psihicului
Fiecare dintre subiectele de mai jos solicits reamintirea
unor informatii esentiale pentru domeniul specificului
cunoasterii stiintifice ill psihologie. Reamintirea informatiilor
poate fi completa sau Iacunara, acurata sau ambigua,
Autoevaluarea
completitudinii
si acuratetii informatiilor
reactualizate se poate face cornparand discursul propriu
rezultat din tratarea subiectului cu eel existent in literatura
96
97
utilizata pentru stocareaimemorarea lor. Procentul sau numarul

unitatilor de informatie absente din propriul diseurs reprezinta
riseul de a nu obtine punetajul maxim la evaluarea de tip
examen seris sau oral.
1.
Diferenta dintre teoria cunoasterii academica si cea

naiva, "poporana".
2. Principalele eontroverse cu privire la legalitatea
statutului de ~tiinta al psihologiei.
3. Precizati 3 argumente pentru earacterul de ~tiintii
idiotetica al psihologiei.
4. Modelul interpenetrarii stiintelor ~i loeul pe care
acesta ll confera psihologiei.
5.
Speeifieul descrierii 'in psihologie
6. Speeifieul explicatiei 'in psihologie
7. Ce presupune speeifiearea sistemului explicativ?
8. Asemanarile si deosebirile dintre interpretare si
explicatie;
9. Principalele criterii de clasificare a teoriilor
psihologice?
10. In ce consta speeifieullegilor psihologice?
11. Caraeterul probabilist allegilor psihologice;
12. Caracterul statistic si teleologic sau finalist al
legilor psihologice
13. Criteriile utilizate pentru clasifiearea orientarilor si
scolilor psihologice care au contribuit la delimitare a obiectului psihologiei.
14. In ce consta dinamica conceptiilor despre obieetul
psihologiei?
15. Tipuri de solutii la problema definirii obiectului
psihologiei?
16. Consecintele In plan teoretic si practic ale solutiilor
selective la problema obiectului psihologiei
17. Obiectul psihologiei in concepti a lui Wundt?
18. Eficienta metodei introspectiei 'in cunoasterea
psihicului
98
19. Obiectivitatea metodei empatiei In cunoasterea

celuilalt
20. Contributia lui James la delimitarea obiectului
psihologiei
21. Directiile de dezvoltare contemporana a introspectionismului.
22. Aparatul psihic 'in conceptia lui Freud.

23. Criticile aduse de behaviorism introspectionismului.
24. Obiectul psihologiei In concepti a lui Watson.
25. Contributia
behaviorismului
la
dezvoltarea
cunoasterii psihologice.
26. Definitia conduitei (Janet).
27. Metoda recomandata de Janet pentru studierea
conduitei umane.
28. Criticile aduse psihologiei umaniste.
29. Conceptele de baza prom ovate de psihologia
umanista.
30. Perechi de polaritati sub care se rnanifesta psihicul.
31. Argumente pentru ideea ca psihicul este 0 forma a
vietii de relatie.
32. Relatiile psihicului care 11 definesc ca expresie a
vietii de relatie.
33. Argumente al modele lor moniste si dualiste ale
relatiei psihic creier.
34. Asumptiile modelelor interactioniste (emergentist
si sistemic) cu privire la relatia psihic - creier.
35. Caracteristicile reflectarii psihice.
36. Functiile reflectarii psihice.
37. Diferenta dintre conditionarea si determinarea
sociala a fenomenelor psihiee.
38. Prineipalele pozitii teoretice existente in psihologie
cu privire la constiinta ca ipostaza a psihieului.
39. Etapele definirii constiintei - rezultate
40. Cele 2 componente ale constiintei In viziunea lui
H.Ey.
99
41. Realizari ale celei de-a treia etape in definirea

constiintei.
42. Ce inseamna "a fi constient"?
43. Subconstientul ca ipostaza a psihicului - definire.
44. Trasaturile subconstientului.
45. Continuturile suhconstientului.
46. Semnificatiile
conceptului
de inconstient
in
modelul freudian clasic.
47. Cum pot fi accesate continuturile inconstientului.
48. Care sunt formele
prin care continuturile
inconstientului incearca sa se intoarca in constient,
dupa ce au fost refulate.
49. Conceptia lui Carl Gustav Jung cu privire la
inconstient.
50. Natura inconstientului.
51. Functiile si rolurile inconstientului.
52. Tipurile de relatii dintre constient I?iinconstient.
53. Clasificari ale starilor de constiinta,
54. Caracteristici ale starilor de constiinta rnodificata
55. Somnul ca stare modificata de constiinta
principale caracteristici
56. Visul ca stare modificata de constiinta - principale
caracteristici?
57. Hipnoza ca stare modificata de conl?tiinta
principale caracteristici
58. Cele mai frecvente tipuri de bio-feed-back
59. Cele mai raspandite forme de meditatie
60. Cele mai importante modificari fizice, mintale,
emotion ale I?icomportamentale pe care le produc
drogurile.
100
3.2. Analiza ~i aprecierea produselor stiinfifice ale

activitatilnr independente de studiu conform unor
criterii prestabilite
Abilitatea de intelege si respecta regulile presupuse de
formatul unor lucrari stiintifice este 0 parte din ce in ce mai
importanta a competentei academice. Produsul activitatii
stiintifice este din ce mai conditionat de standarde de calitate
asumate de comunitatea academica, Nerespectarea acestor
standarde de calitate are ca efect neglijarea daca nu chiar
rejectarea lui de catre comunitatea careia i se adreseaza.
Autocunoasterea
nivelului de dezvoltare a acestei
abilitati reprezinta una dintre prime Ie conditii ale dezvoltarii
el.
Procentul sau numarul unitatilor de informatie absente
din propriul discurs reprezinta riscul de a nu obtine punctajul
maxim la evaluarea de tip examen scris sau oral.
3.2.1. Criterii de auto/heteroevaluare
(concept map)
a hartii conceptuale
Pentru evaluarea calitatii formative

tuale se pot utiliza urmatoarele criterii:
a hartii
concep-
1. prezenta urmatoarelor detalii:

a) Autor:
b) Tema:
c) Sursa bibliografica (cu consemnarea date lor de
identificare, conform APA):
d) Rezumat de maximum 300 cuvinte in care sunt
specificate: obiectivul lucrarii, metoda utilizata In
identificarea conceptului cheie ~i a conceptelor
relati on ate, contributia la cunoasterea problemei
aprofundate.
2. Selectarea corecta a sursei (relevanta pentru tema);
101
3. ldentificarea
si precizarea
conceptului
cheie ~l a
conceptelor relationate;
4. Lizibilitatea reprezentarii grafice;
5. Acuratetealcorectitudinea utilizarii conceptelor;
6. Originalitatealsubtilitatea
in surprinderea
si redarea
relatiilor
3.2.2. Criterii de autolheteroevaluare
a analizei critice a
unui articol din literatura de specialitate
Pentru evaluarea calitatii formative a analizei critice a unui
articol din literatura de specialitate se pot utiliza
urmatoarele criterii:
1. prezenta urmatoarelor detalii:
2.
3.
4.
5.
Autor:
Tema:
Sursa bibliografica (cu consemnarea datelor de date de
identificare, conform APA);
Rezumat de maximum 300 de cuvinte In care sunt
specificate: obiectivul lucrarii, contributia la cunoasterea problemei abordate).
Selectarea corecta a articolului (relevanta pentru tema,
actua1itatea);
Identificarea si precizarea ideii principale a articolu1ui;
Listarea ideilor si argumentelor utilizate de autorul articolului relevante pentru tema;
Aprecieri asupra organizarii ~i calitatii surselor biblio-
grafice utilizate;
6. Apreeierea personala asupra congruentei dintre informatiile
prezentate si concluziile autorului.
102
Capitolul4
LA FINAL DE EVALUARE/AUTOEVALUARE:
FRAUDASICOMPORTAMENTUL
STIINTIFIC NECORESPUNZATOR
Marius Stanciu
Tn prezent, dupa aproape 60 de ani de la formarea ISI ~i

20 de ani de la popularizarea Intemetului, dominarea lumii
academice de catre S.U.A. reprezinta un adevar incontestabil.
Acesta fiind cazu1, este probabi1 eel mai indicat sa investigam
inca de la bun inceput maniera In care aceasta tara cu 0 lunga
si semnificativa traditie stiintifica intelege ~i defineste frauda
si lipsa de onestitate academica.
Sensu stricto, comportamentul stiintific necorespunzator cuprinde falsificarea, fabricarea ~i plagierea datelor
utilizate intr-o cercetare, cat ~i comunicarea si publicarea
acestora (Parrish, 1999). Sensu lata, conform recomandarilor
exprimate de Fundatia Nationals a Stiintelor din America,
lipsa de onestitate academica cuprinde pe liinga practicile
enumerate anterior orice incalcare sau deviere de la practicile
de cercetare general acceptate (Horton, 1995). Desigur, la
prima vedere, 0 astfel de definitie poate parea extrem de vaga
~i dependents de context. Invariabil, ea are totusi meritul de a
lua in consideratie ~i dimensiunea social a a comportamentelor
neadecvate, subliniind faptul ca oriee atac impotriva unei
persoane sau grup de persoane facuta in rea credinta reprezinta
o incalcare a codu\ui etic.
De partea cealalta a Atlanticului, conform raportului
COPE (1999), definitiile graviteaza in jurul acelorasi principii
de baza. Mai precis, daca in Danemarca si Suedia frauda e
103
inteleasa in termenii neglijarii, falsificarii sau distorsionarii

intentionate a mesajului stiintific, plagierea date lor, a metodelor sau a ipotezelor unui alt cercetator, in Norvegia definitia
oficiala aproximeaza opinia Fundatiei Nationale a Stiintelor
din S.U.A., fiind adoptata 0 viziune mai generals dar
concomitent mai vaga asupra problemei.
Din nefericire, pe teritoriul Romaniei
nu exista 0
definitie general acceptata cu privire la frauda, codul deontologic al COPSI rezumandu-se la a recomanda psihologilor sa
promoveze "acuratetea, obiectivitatea, onestitatea ~i bunacredinta in activitatile lor profesionale" (Art. III.4). Bineinteles, anumite prevederi cu privire la pastrarea si protejarea
datelor (Art. VIII. 2 ~i Art. VIII.3) sau la abuzul de autoritate
(Art. XI.7) se suprapun partial peste principiile etice generale
consacrate la nivel mondial. Pe de alta parte, in lipsa unui
echivalent national al codului AP A, definirea, gestionarea ~i
pedepsirea cazurilor de frauda ramane la latitudinea fiecarei
institutii academice in parte.
Avand acest tab Iou sintetic la indemana, se poate vedea
cu usurinta cum majoritatea conventiilor nationale converg
asupra trei mari dimensiuni atunci cand vine yorba de frauda
stiintifica:
(1) Fabricarea - reprezentand generarea ex nihilo a
datelor de cercetare care sunt apoi prom ovate si
raportate ca fiind reale. Majoritatea cazurilor
consacrate de frauda (e.g. Jan Hendrick Schon,
Hwang Woo-Suk, Diederik Stapel) cad 'in aceasta
categorie.
(2) Falsificarea - insemnand operarea asupra date lor,
a materialelor si/sau a echipamentelor de cercetare,
cat si asupra proceselor In directia
omiterii,
neglijarii sau distorsionarii unor rezultate care nu
decurg din date le brute colectate si inregistrate.
(3) Plagierea sau insusirea unor idei, expresii, rezultate si metode de cercetare ale unei alte persoane
104
sau grup de persoane Tara a oferi credit acestora

intr-o maniera corespunzatoare.
in principiu, la nivelul ciclului de licenta se insista

adesea mai mult asupra plagiatului decat asupra celorlalte
forme de comportamente
academice
necorespunzatore,
deoarece studentii trebuie mai lntai sa-si dezvolte aparatul
critic inainte de a se angaja in studii propriu-zise. In realitate,
desigur, to ate practicile enumerate anterior sunt daunatoare si
blamabile, ele reprezentand conduite transgresive la adresa
codului etic. Data fiind natura cursului pentru care a fost
elaborata aceasta lucrare, ne vom preocupa in cele ce urmeaza
cu precadere de plagiat, aceasta practica fiind de altfel extrem
de raspandita in randul studentilor in prezent.
4.1. Plagiatul
Perspectiva conform careia furtul unui obiect fizic este 0
fapta mult mai grava dedit furtul unei idei sau a unei conceptii
este adanc inradacinata in perceptia multor persoane. De
asernenea, in anumite culturi, reproducerea verbatim a
scrierilor sau a gandurilor unui invatat este considerata ~0
forma de respect ~i nicidecum 0 practica necorespunzatoare- In
spatiul academic, insa, plagiatul, sau insusirea unor conceptii,
opinii sau perspective rara a acorda credit autorului original,
nu este un fapt tratat cu indulgentii. In continuare, vom incerca
pe cat posibil sa conturam explicit notiunea de "plagiat",
exemplificand
cele mai frecvente forme ale sale inregistrate in
practica,
Definitii ~i forme
Din perspectiva istorica,
act imoral, complet deplorabil
1995), origineaza In seeolul
puternic Iegata de curentul
intelegerea plagiatului drept un

(e.g. Hexharn, 1992; Maddox,
XVIII, viziunea in sine fiind
Romantic (Mazzeo, 2007). In
105
:111111
Iii 1111
prezent, cu predidere in mediul academic, putem gasi multe

definitii oferite terrnenului, majoritatea dintre ele gravitand in
jurul acelorasi idei de baza. In acest sens, dupa Universitatea
din Oxford plagiatul inseamna utilizarea "ideilor sau a
frazeologiei unui alt autor rara a oferi credit acestuia" 1
(Student Honor COde, Oxford College) In timp ce Princeton
vede plagiatul drepr folosirea deliberata a "Iimbajului, ideilor
sau a .materialelor originale (cunoastere care nu este generala)
a unet alte persoane tara a preciza sursa." (WPA Statement on
Best Practices, PrinCeton University). Pe teritoriul american
gasim form ulari sitnilare Yale definind plagiatul drept
"utilizarea cuvintelor ideilor sau a lucrarilor unei alte
persoane
rara a .specifica
acest
fapt"
("What
is
PIagiarism?"Yale
College), iar Stanford drept "folosirea
lucrarilor originale ale unei alte persoane, indiferent daca
aceste lucrari reprezintii idei, coduri, formule, un limbaj
specific, 0 cercetare, 0 strategie, un eseu sau orice alta forma
de informatie rara a oferi recunoastere si credit adecvat
autorului." ("What is Plagiarism?", Stanford University).
Desi multe institutii de invatamant superior rnentioneaza
foarte elar faptul ea exista mai multe forme de plagiat, poate
cea mai matura, extinsa si detaliata descriere 0 gasim Ia
Harvard University care posteaza pe site-ul oficial un ghid
menit sa previna astfel de acte In randul studentilor. Astfel,
dupa Harvard (Barvard Guide to Using Sources, Harvard
College Writing Program), plagiatul poate fi:
(a) Verbatin; _ prezent atunci cand materialul original
este cOPiat litera cu litera;
(b) Mozaica/ _ prezent atunci cand sunt operate doar
mici mOdificari asupra materialului original rara a
cita lnSa sursa de unde a fost facuta preluarea si tara
a preciza ca frazele adoptate reprezinta de fapt 0
parafrazare ,
I Toate definitiils
urmatoare au fost traduse din engleza de catre
autoru 1 prezentei IUcrari.
106
(c) Prin paraJrazare inadecvatd; sau preluarea cu

modificari minore a unui pasaj dintr-o alta opera;
(d) Prin paraJrazare fora citat - sau reformularea
unor idei care apartin unui alt autor rara a preciza
acest lucru.
(e) Prin citare inadecvata - prezenta atunci cand se
utilizeaza ghilimelele pentru a indica 0 preluare
dintr-o alta opera, dar aceasta nu este mentionata
corespunzator.
Avand la indernana aceasta fecunda taxonom ie, vom
incerca In continuare sa oferim 0 viziune sintetica asupra celor
mai recente studii realizate cu privire la plagiat in dorinta de a
identifica nu doar gradul de raspandire al acestei practici, ci si
motivele ce stau in spatele ei.
Raspandire ~i motivatii
Una dintre cele mai bune estimari cu privire la rata
plagiatului in randul studentilor plaseaza practica la 0
frecventa de 14% (O'Connor, 2003), desi studii ulterioare
arata ca pana la 27% din disertatiile masteranzilor reprezinta
cazuri de plagiat (McCullogh & Holmberg, 2005). Din
nefericire, intrucat in ultimu1 deceniu intemetul a devenit 0
sursa tot mai populara de informare - ducand In cele din urma
la nasterea a ceea ce Tapscot a numit Inca din 1998 generatia
Net (Tapscott, 1998, p. 15) - iar unele studii indica faptul ca
tinerii (eel putin cei din America) au 0 atitudine din ce In ce
mai relaxata fata de inselatorie, copiat si plagiat (Josephson
Institute of Ethics, 2002;2004;2006;2008;2010), este posibil ca
aceasta frecventa sa fi crescut considerabil in ultima perioada
(vezi ~i Comas & Sureda, 2007;2008; Sunderland-Smith,
2008).
Indiferent de rata reala a plagiatului, ceea ce este poate
mai important pentru prevenirea faptei In sine sunt motive le ce
stau In spatele ei. Invocand diferentele axiologice si culturale
107
manifestate la nivelul intelegerii conceptului, unii autori au

sugerat ca eel putin studentii straini care Invata la universitatile
din occident adopta acest comportament inadecvat pentru ca
nu pricep gravitate a faptelor comise. Astfel, realizandu-si
analiza pe studenti chinezi, Penny cook (1996) a aratat ca in
cultura sinoasiatica utilizarea cuvintelor sau a ideilor unui
autor consacrat e inteleasa drept 0 forma de respect, In timp ce
Caroll ~i Appelton (2001) au sugerat ca studentii proveniti din
orient sau din tarile est-europene sunt mai predispusi spre a
plagia intrucat nu au experienta evaluarii prin scrierea unor
documente care necesita 0 gandire critica si originala (vezi ~i
Hayes & Introna, 2005, p. 226). In paralel, alti autori considera
ca presiunea simtita de studentii bursieri straini de a nu esua in
plan academic (O'Donoghue, 1996), coroborata cu proasta
intelegere a sarcinilor ~i a limbii engleze (Angelova &
Riazantseva, 1999; Myers, 1995) poate explica rata mare a
plagiatului inregistrata chiar ~i 'in cadrul unor institutii
academice de prestigiu.
Mai aproape de zilele noastre, studiul uitreprins de
Hayes si Introna (2005) pe un esantion multicultural de
studenti masteranzi de la Lancaster University Management
School a sustinut multe din opiniile enumerate mai sus. Poate
chiar mai important, acelasi studiu a ararat ca 'in afara
studentilor englezi, toti ceilalti au declarat ca erau obisnuiti ca
In tara lor examenele sa fie adevarate "teste de memorie" in
care redarea verbatim a manualului sau a discursului
profesorului de la curs corela puternic cu nota finala (Hayes ~i
Introna, 2005, pp. 222-223). In lumina acestor afirmatii, ne
putem intreba daca asemenea obisnuinte nu favorizeaza
plagiatul chiar ~i in eazul studenti lor eare invata in institutiile
nationale de stat. Mai precis, atat ciclul liceal cat ~i eel de
licenta pun adesea accentul (eel putin in Romania si In alte
state post-comuniste) pe invatarea mecanica a unor manuale,
in timp ce criteriile necesare cresterii In grad academic impun
o gandire critica, personala, Aceasta discrepanta, impreuna cu
disonanta cognitiva consecventa, poate fi un factor important
10S
in sustinerea plagiatului, cu atat mai mult cu cat scoala induce

perspectiva eronata conform careia redarea ad litteram a unor
informatii nu este 0 problema, ci chiar 0 virtute.
Abordand situatia intr-o maniera diacronica, este de
asemenea posibil ca actualii ~i viitorii studenti sa recurga la
plagiat intrucat nu au 0 conceptie clara despre ce inseamna
practica in sine. Astfel, Lofstrom concluzioneaza ca cea mai
raspandita ~i populara intelegere data tennenului In randul
studentilor este "copierea verbatim a unui material ~i
prezentarea sa ca fiind un produs personal" (Lofstrom, 2011,
p. 272); desi, bineinteles, plagiatul ocupa un spectru mult mai
vast de practici (vezi sectiunea precedenta). Studii efectuate pe
elevi de gimnaziu (Ma et al., 2006) au aratat ca, intr-adevar,
putini dintre acestia pot defini concludent termenul si intelege
severitatea lui (Ma et al. 2006, p. 7S). Acelasi studiu a aratat si
ca presiunea sociala simtita din partea colegilor, usurinta cu
care pot fi gasite informatiile pe internet, dar ~i lipsa de
promptitudine a sanctiunilor consecvente, reprezinta cei mai
importanti factori care ii fac pe elevi sa recurga la plagiat (Ma
et al.2006; vezi de asemenea Ma et al. 2008, p. 200). in ceea
ce priveste populatia studentilor, frica de a esua pare sa fie mai
pronuntata ill randul asiaticilor (Hayes ~i Introna, 2005,
p.224), In timp ce occidentalii declara ca lipsa de timp,
procrastinarea, presiunea de a preda mai multe lucrari 'in
aceeasi perioada scum de timp, dar ~i usurinta cu care
informatiile pot fi culese de pe internet sunt eauzele principale
ale plagiatului.
Cum literatura de specialitate nu ne of era prea multe
informatii cu privire la motivele din spatele motive lor - sau,
altfel spus, de ee ajung studentii sa i~i amane sarcinile
academice pe ultima suta de metrii - iar operarea asupra unor
variabile individuale este imposibila, situatia se prezinta
extrem de dramatic. Spunem acest lucru deoarece incercarea
de a opri plagiatul prin introducerea un or sanctiuni severe (e.g.
exmatricularea studentului sau concedierea cercetatorului)
sufera de un mare neajuns: ea presupune ca metodele de
109
1m
detectare
sunt infailibile.
Din nefericire,
data fiind
complexitatea intemetului ~i ingeniozitatea ocazionala a celor
care recurg la copiat, intreaga lupta impotriva plagiatului se
inrati~eaza drept un scenariu de tipul "Reginei Rosii" (Van
Valen, 1973), in care orice avantaj temporar al "pradatorului"
este anulat de dezvoltarea
unui mecanism
defensiv
corespondent al "prazii". Asadar, trebuie mentionat de la bun
inceput ca universul publicatiilor digitale este fundamental
diferit fata de eel al publicatiilor scrise. In hypertext, intregi
documente ~i chiar baze de date pot aparea si disparea de la 0
zi la alta, editarea oricarui document se petrece in timp real, iar
originile surselor se pierd adesea In enciclopedii internationale
deschise. Adaugand la toate acestea si aparitia recenta a
"paper-mills'", credem ca efortul de a eradica plagiatul are
toate sansele sa se transforme intr-o sarcina sisifica. Cu toate
acestea, ne vom hazarda in continuare spre a face 0 serie de
recomandari prin care speram sa reducem rata impresionanta a
plagiatului operand asupra culturii academice care perpetueaza
astfel de conduite.
4.2. Observatii ~i recomandari

1.
Stiinta, spre deosebire de religie, nu este 0 practica

dogrnatica, Astfel, orice fapt, lege sau adevar stiintific
cunoscut in prezent poate fi revizuit in fata noilor date
empirice culese de cercetatori.
2.
Inainte de a redacta 0 Iucrare este recomandabil ca autorul

sa se asigure ca ideile sale nu au mai fost exprimate In
alte opere anterioare.
3.
Este preferabil ca un student sa se In~ele, dar sa manifeste

o gandire originala, dedit sa reproduca textele altor
persoane rara a Ie examina.
4.
0 Iucrare nu trebuie sa fie un mozaic de citatii, dar nici un

desert de platitudini ~i trivialitati,
5.
0 lucrare de calitate se raporteaza critic la textele citate.
6.
Reformularea ideilor reprezintii un indicator al faptului ca

ceea ce este citit trece prin filtrul cognitiv al autorului. Cu
toate acestea, ea nu este 0 maroa a originalitatii,
7.
Sursele online trebuie de regula evitate deoarece ele pot fi

editate, sterse si transformate in timp real. Citarea lor
trebuie intotdeauna insotita de specificarea ultimei date
cand a fost accesata pagina.
8.
Procrastinarea,
lenea ~i imaturitatea
dezvoltarii intelectuale ale individului.
9.
A plagia inseamna
mediocritatii.
sunt
sa te ineci in oceanul
inamicii
amorf al
Conceptul de "paper-mills", un termen tara echivalent in Limba

Romana, face referire la site-uri specializate care ofera referate in
baza unor plat] banesti sau la schimb pentru alte referate donate de
eel care face solicitarea.
10. Costul real al plagiatului nu il reprezinta exmatricularea,

ci negarea propriei inteligente.
110
111
1
:11
4.3. Teme de refleetie

1. Plagiatul reprezinta In esenta 0 forma de furt intelectual.
Daca toata lumea ar fura, ar mai avea sens notiunea de
proprietate ? (exprimati-va opinia in maximum 400 de
cuvinte).
3. Ati avea Incredere intr-un medic care a comis un plagiat In

lucrarea sa de licenta ? Oar intr-un psiholog ? Explicati opinia
dumneavoastra (minim un argument).
4. Ce credeti ca este mai daunator: furtul unor expresii sau al

un or idei ? Explicati (minim 3 argumente).
a)
2. Ati plagiat vreodata ? Daca raspunsul este "da", enuntati si

explicati motivul sau motivele (maximum 300 de cuvinte).
b)
c)
112
113
5. Considerati di autoplagiatul (i.e. prezentarea unor expresii,

a unor date sau chiar a unor paragrafe intregi dintr-o lucrare
anterioara drept 0 noua contributie originala) este la fel de
problematic precum plagiatul ? Argumentati perspectiva
dumneavoastra (minim 2 argumente).
a)
Capitolul5
TEXTE CLASICE ALE PSIHOLOGIEI
UNIVERSALE *
Traducerea ~i adaptarea: Marius Stanciu
Fluxul constiintei (1892)3

William James
(fragmente)
Ordinea studiului nostru trebuie sa fie una analitica.
Suntem acum pregatiti sa incepern studiul introspectiv al insasi
constiintei adulte. Majoritatea cartilor adopta asa-numita
metoda sintetica. Pomind de la 'ideile simple ale senzatiilor',
si considerand ca acestea sunt atomii psihicului, majoritatea
scrierilor pureed In a construi starile superioare ale mintii din
'asociatii', "integrari' si 'fuziuni', intr-o maniera similara cu
felul in care sunt construite casele prin aglutinarea caramizilor.
Aceasta procedura are avantajul didactic specific metodei
sintetice. Cu toate acestea, ea presupune dinainte corectitudinea teoriei dubitabile conform careia starile superioare ale
constiintei sunt compuse din unitati; si, in loc sa porneasca de
la ceea ce stie direct cititorul, mai precis - totalitatea starilor
sale mintale concrete, procedura porneste de la un set de 'idei
simple' fata de care cititorul nu are 0 cunoastere imediata si a
caror interactiuni II lasa la mila oricarei formulari plauzibile.
b)
* Toate textele cuprinse In cadrul acestui capitol apartin domeniului

public.
3 Publicata initial in capitolul XI al volumului Psychology, Cleveland
& New York, World.
114
115
In consecinta, din toate perspective Ie, metoda de a avansa de

la simplu la compus ne expune unei iluzii. Toate persoanele
pedante si toti adeptii abstractizarilor vor uri ideea de a parasi
metoda in cauza. Pe de alta parte, un cercetator ce iubeste
completitudinea [sic] naturi i umane va prefera sa urmeze
metoda 'analitica' ~i sa porneasca de la cele mai concrete
fapte, acele fapte pe care Ie cunoaste zi-de-zi In viata sa
interna. Metoda analitica va descoperi 'in timp util toate partile
elementare, daca ele exista, Tara a cadea In pericolul de a-si
asuma presupuneri precipitate. [... ]
Faptul fundamental. - Primul si eel mai important fapt
concret pe care toata lumea 11 va admite legat de experienta
interioara este ca pur si simplu constiinta continua intr-o
forma sau alta. 'Stdrile mintii' se succed in noi'. Daca am
putea spune in engleza 'gandeste', asa cum spunem ca 'ploua'
sau 'tuna', atunci ar trebui sa afirmam acest fapt cat se poate
de franc si cu un minim de presupuneri suplimentare. De
vreme ce nu putem face acest lucru, trebuie sa spunem pur ~i
simplu ca gdndirea continua.
Cele patru caracteristici ale constiintei. - Cum continua?
Observam imediat cele patru caracteristici importante in cadrul
procesului, fiind datoria prezentului capitol tratarea lor intr-o
maniera generala:
1) Fiecare stare tinde sa fie 0 parte a constiintei
personale.
2) In cadrul fiecarei constiinte personale starile se
schimba intotdeauna.
3) Fiecare constiinta personala este sensibil continua.
4) E interesata
In parte de anumite
obiecte,
excluzandu-Ie pe altele si primeste sau respinge
obiecte - alege dintre ele.
trebui
4
Luand in considerare succesiv aceste patru puncte, va

sa plonjam in medias res In ceea ce priveste
Toate cuvintele 'initalice apartin textului original

116
nomenclatura utilizata ~i sa folosim termeni psihologici ce nu

pot fi definiti in mod adecvat decat in capitolele finale ale
cartii. Toata lumea cunoaste, insa, intr-o maniera bruta ce
inseamna termenii folositi, Acest capitol este precum 0 schita
facuta de un pictor 'in carbune, liniile fine nefiind prezente
Inca.
Atunci cand spun ca jiecare 'stare' sau 'gdnd' este
parte dintr-o constiinta personala, 'constiinta personala'
reprezinta unul din termenii avuti in vedere. Intelegem
sernnificatia termenului atata timp cat nimeni nu ne roaga sa il
definim, descrierea sa corecta fiind una dintre cele mai dificile
sarcini filozofice. Aceasta sarcina va trebui confruntata in
capitolul urmator; aici, cateva cuvinte preliminare sunt
suficiente.
In aceasta camera - aceasta camera de lectura, sa
spunem - sunt 0 multirne de ganduri, ale mele si ale tale, unele
dintre ele intrand intr-o coerenta mutuala, iar altele nu.
Acestea sunt la fel de putin de forma fiecare-pentru-sine,
reciproc independente, cum sunt si toate-impreuna. N u sunt de
aceasta factura: niciunul din ganduri nu e complet separat, dar
toate apartin unui colectiv In care sunt alte ganduri specifice ~i
niciunul in plus. Gandurile mele se afla langa celelalte ganduri
ale mele, iar gandurile tale langa celelalte ganduri ale tale.
Daca exista undeva in camera un gand singur, un gand ce nu
apartine nimanui, nu putem stii cu siguranta, intrucat nu avem
niciun fel de experienta privind natura sa. Singurele stari de
constiinta pe care Ie confruntam In mod natural se gasesc in
mintile ~i constiintele noastre, In forme Ie particulare concrete
ale mele si ale tale.
Fiecare din aceste minti I~i tine gandurile doar pentru
sine. Nu exista schimburi si negoturi intre ele. Niciun gand nu
vine in contact direct cu un alt gand dintr-o constiinta
personala careia nu Ii apartine. Izolarea absoluta, pluralismul
ireductibil, reprezinta legea. Pare, astfel, ca faptul psihic
elementar nu e gdndul sau aces! gdnd sau acel gdnd, ci gdndul
meu, fiecare gand apartindnd cuiva. Nici contemporaneitate,
117
nici proximitatea in spatiu ~i nici similaritatea in termeni de

calitate si continut nu sunt capabile sa fuzioneze gandurile
laolalta care sunt despartite de aceasta bariera a proprietatii
personale a mintilor. Abisurile dintre ganduri sunt unele dintre
cele mai pronuntate din natura. Orice persoana va recunoaste
adevarul acestor afirmatii atata vreme cat insistarn asupra
existentei a ceva ce corespunde termenului de 'minte
personala' , Tara a implica aici vreo perspectiva specifica
asupra naturii sale. In acesti termeni, sinele personal, ci nu
gandul, ar trebui sa fie tratat drept datum-ul imediat al
psihologiei. Faptul universal constient nu este reprezentat de
ideea ca 'afeetele ~i gandurile exista', ci de realizarea ea 'simt'
si 'gandesc'. Niciun curent din psihologie nu poate pune la
indoiala existentn sinelui personal. Ganduri conectate asa cum
le simtim eonectate reprezinta intelegerea data termenului de
sine personal. Cel mai rau lueru pe care 11 poate face un curent
in psihologie este sa interpreteze natura acestor forme ale
sinelui si sa Ie jefuiasca de orice fel de semnificatie.
Intrebari
1.
2.
de reflectie
Aprecian calitatea argumentelor lui James privind

plasarea sinelui personal si nu al gandului drept
obiectul primar ~i imediat al psihologiei.
Apreciati atitudinea lui James fata de teza structuralismului. Sunt criticile sale intemeiate ?
Istoria Mi~carii Psihanalitice (1914)5**

Sigmund Freud
(fragmente)
Daca in cele ee urmeaza aduc vreo contributie la istoria
miscarii psihanaliste nimeni nu trebuie sa fie surprins de
natura subiectiva a acestei lucrari sau de rolul ce cade asupra
mea. Spun acest lucru deoarece psihanaliza este creatia mea;
timp de zece ani eu am fost singura persoana preocupata de ea
si toate neplacerile cauzate de acest subiect in randul
contemporanilor mei au fost aruncate asupra mea sub forma
criticilor. Chiar ~i astazi, cand nu mai sunt sin guru Ipsihanalist,
ma simt justificat in a presupune ca nimeni nu stie mai bine
decat mine ee inseamna psihanaliza, cum difera ea de aIte
metode de investigare a vietii psihice, ce cuprinde numele ei ~i
ce desemneaza.
In anul 1909, atunci cand am fost pentru prima oara
privilegiat sa vorbesc public despre psihanaliza intr-o universitate din America, animat de aceasta ocazie extraordinara, am
declarat ca nu eu am fost eel care a creat psihanaliza. Am spus
cii aceasta onoare ii revine lui Josef Breuer, care a dezvoltat
miscarea atunci cand eu eram student ~i ma pregateam pentru
examene (1880-1882). Cu timpul, prieteni bine intentionati
mi-au repetat frecvent ca am exprimat atunci 0 recunostinta
nejustificata. Au eonsiderat ca, dupa cum m-am mai pronuntat
anterior, trebuia sa spun ea "procedura cathartica" a lui Breuer
a fost doar un pas preliminar pentru psihanaliza ~i miscarea In
sine a aparut doar atunci cand eu am rejectat tehniea hipnozei
~i am introdus-o pe cea a asociatiilor libere. Acum, are putina
importanta daca istoria psihanalizei considera ca ea a pomit de
la metoda cathartica sau de la modificarea pe care eu am
adus-o acesteia. Ma abat asupra acestei intrebari neinteresante
deoarece unii adversari ai psihanalizei vor sa-si rearninteasca,
acum ~i atunci, ca arta psihanalizei nu a inceput deloc cu mine,
* * Publicata initial In Jahrbuch

118
der Psychoanalyse,
119
4.
ci cu Breuer. In mod natural, aceasta afirmatie apare doar

atunci cand atitudinea lor le permite sa gaseasca ceva notabil
'in psihanaliza; pe de aha parte, atunci ciind renegarea miscarii
este nelimitata, psihanaliza devine intotdeauna creatia mea in
mod indisputabil. N u am auzit niciodata piina acum ca
influenta importanta pe care a avut-o Breuer asupra psihanalizei i-a adus un volum similar de insulte ~i reprosuri. Dupa
cum am recunoscut de mult timp, intrucat soarta inevitabila a
psihanalizei este sa atiite oponentii si sa invenineze oamenii,
am ajuns la concluzia ca eu trebuie sa fi fost cu siguranta
creatorul original al tuturor lucrurilor care caracterizeaza
psihanaliza. Adaug, cu satisfactie, ca nicio incercare de a
minimiza importanta pe care am avut-o asupra acestei
psihanalize desconsiderate nu a venit din partea lui Breuer ~i
nici nu s-a bucurat de sustinerea lui. [... ]
Prima diferenta de opinii manifestata intre mine ~i
Breuer a venit pe marginea unei intrebari legate de mecanismele psihice intime ale isteriei. El inca sustinea 0 teorie
fiziologica, incercand sa explice ruptura psihica manifestata la
pacientii isterici in planul constiintei prin lipsa unei
comunicari intre diversele stari psihice ale acestora (sau stari
de constiinta, dupa cum Ie numim). Astfel, el a creat teoria
"starii hipnoide", rezultatele ei presupuniindu-se a aduce
corpul strain, neasirnilat, in interiorul "constiintei de veghe".
Am refonnulat astfel de presupuneri intr-o maniera mai putin
stiintifica. Am suspectat atunci ca tendintele si nemultumirile
asemanatoare cu cele intalnite 'in viata cotidiana eonduc la
ruptura psihica, ele fiind rezultatul unui proees de respingere
pe care I-am numit "aparare", iar apoi "regresie". Am incercat
pentru putin timp sa reconciliez cele doua mecanisme, insa,
intrucat experientele mi-au ararat intotdeauna unul ~i acelasi
lucru, am devenit in scurt timp un oponent al teoriei lui Breuer
legata de starile hipnoide. [... ]
Interpretarea viselor a venit pentru mine ca 0 alinare si
ca 0 metoda de sustinere in acei ani dificili ai analizei ciind
trebuia sa aprofundez in acelasi timp tehnica, procedura
clinica, dar si terapia nevrozelor, ciind stateam complet singur

si ma confruntam eu probleme con fuze, temandu-ma adesea de
pierderea orientarii ~i a increderii mele. Dura de regula mult
piina ciind probele presupunerilor mele, ca nevroza trebuie sa
devina comprehensibila
prin analiza, erau asimilate de
paeientul perplex, insa visele, care pot fi considerate analoage
simptomelor, eonfirmau aproape intotdeauna cu regularitate
aeeste presupuneri.
Doar datorita acestor suecese am putut persevera. In
consecinta, am dobiindit obiceiul de a masura intelegerea avuta
de un psiholog prin atitudinea pe care el 0 are asupra
interpretarii vise lor si, am descoperit cu satisfactie, ca multi
adversari ai psihanalizei au evitat complet acest domeniu, sau,
daca s-au aventurat in el, ei s-au comportat extrem de nefiresc.
Analiza propriei persoane, a carei necesitate a devenit cu
timpul evidenta pentru mine, a fost intreprinsa cu ajutorul mai
multor vise personale care m-au condus prin diverse
experiente din copilarie. Chiar ~i astazi cred ca pentru visatorii
prolifici ~i persoanele mai putin anormale, aceasta forma de
analiza este suficienta. [... ]
Orice rama~ita a sensibilitatii mele personale a fost, spre
avantajul meu, amortita in acesti ani. Am fost 'insa salvat de la
a deveni 0 persoana amara de circurnstante care nu ajuta toti
savantii singuratici. Astfel de persoane se preocupa adesea de
aflarea cauzei lipsei de simpatie primite sau a rejectarilor
oferite de contemporani,
percepiind situatia drept 0
contradictie dureroasa fata de propriile convingeri. Aceste
lucruri nu m-au preocupat pe mine, pe de alta parte, deoarece
principii Ie fundamentale ale psihanalizei mi-au permis sa
inteleg ca aceasta atitudine a mediului in care ma aflu
reprezinta 0 secventa necesara. Daca asociatiile descoperite de
mine erau intr-adevar tinute deoparte de cunoasterea
pacientului de rezistente afective interne, atunci aceste
rezistente trebuiau sa se manifeste de asemenea la persoanele
normale atunci ciind materialul reprimat era avansat din
exterior. Nu era deloc straniu ca astfel de persoane puteau
120
121
oferi motive intelectuale pentru rejectarea afectiva a ideilor

mele. Asemenea lucruri se intamplau la fel de frecvent ~i cu
pacientii, iar argumentele oferite - argumentele sunt la fel de
comune ca murele, pentru a imprumuta din discursul lui
Falstaff - erau similare si nu tocmai stralucite. Singura
diferenta era ca In cazul pacientilor se putea pune presiune
asupra lor pentru a-i ajuta sa-~i recunoasca ~i sa-~i depaseasca
rezistentele; In cazul celor aparent normali, un astfel de ajutor
nu putea fi oferit. Fortarea acestor persoane normale In directia
unei exarninari obiective ~i reci reprezenta 0 problema
nerezolvata, solutia ei venind odata cu tirnpul. In decursul
istoriei stiintei s-a intamplat adesea ca 0 asertiunea
intampinata initial cu ostilitate sa primeasca recunoasterea
necesara mai tarziu, rara a fi necesare probe suplimentare.
Faptul ca nu am dezvoItat respect fata de opinia lumii si
nici nu am manifestat deferenta In toti acesti ani, cand eu
singur am reprezentat psihanaliza, nu ar trebui sa surprinda pe
nimeni.
Intrebari de reflectie
1. Apreciati calitatea argumentului lui Freud conform
caruia el trebuie sa fie considerat singurul creator al
psihanalizei intrucat criticii miscarii l-au vizat doar pe
el.
2. Privind retrospectiv scrierile lui Freud credeti ca
acesta a fost cu adevarat razbunat odata cu trecerea
tirnpului? (Argumentati - maxim 500 de cuvinte).
Psihologia asa cum 0 vede un behaviorist (1913)6***

John B. Watson
(fragmente)
Psihologia asa cum 0 vede un behaviorist reprezinta 0
ramura experimentala, pur obiectiva a stiintelor naturale.
Obiectivul sau teoretic este prezicerea ~i controlul comportamentului. Introspectia nu este 0 parte esentiala a metodelor
sale, iar valoarea stiintifica a date lor nu depinde de accesibilitatea cu care ele pot fi interpretate In termenii constiintei.
Comportamentalistul, In eforturile sale de a obtine 0 imagine
unitara asupra raspunsurilor animale, nu recunoaste vreo linie
de separatie intre om si animale. Comportamentul omului, cu
tot rafinamentul si complexitatea sa, reprezinta doar 0 parte a
spectrului de investigatie ce preocupa behavioristul.
Adeptii psihologiei au sustinut In general ca disciplina
reprezinta
studiul stiintific al fenomenelor
constiintei,
Problemele vizate au fost, pe de-o parte, analiza starilor
mintale complexe (sau aI proceselor) ~i descompunerea lor in
constituenti elementari simpli, iar pe de alta, construirea unor
stari complexe atunci cand constituentii elementari sunt dati.
Lumea obiectelor fizice (stimulii, incluzand aici orice lucru
care excita activitatea
unui receptor)
care forrneaza
fenomenele globale investigate de savantul naturalist, e vazuta
drept un mijloc pentru a atinge un scop. Obiectivul final este
producerea unor stari mintale care pot fi 'inspectate' sau
'observate'. Obiectul observatiei psihologice In cazul unei
emotii, spre exemplu, este starea mintala In sine. Problema in
cazul emotiilor este astfel determinarea numarului si naturii
constituentilor elementari prezenti, a locatiei lor, a intensitatii,
a ordinii In care apar, etc. Consensul este ca introspectia
reprezinta metoda prin excelenta prin intermediul careia starile
mintale pot fi manipulate urmand scopurile psihologiei. In
*** Publicata initial ca Watson, 1. B. (1913). Psychology

Behaviorist Views it. Psychological Review, 20, 158-177.
122
123
as the
baza acestei presupuneri, datele legate de comportament

(incluzand In acest termen orice lucru studiat de psihologia
comparativa) nu au niciun valoare per se. Semnificatia pe care
ele 0 poseda este legata doar de masura in care datele pot
ilumina starile de constiinta [...J
In psihologie suntem mca in starea de dezvoltare in care
simtim ca trebuie sa ne selectam cu atentie materialul de
studiu. Discreditam adesea procesele, anatemizandu-le in
privinta valorii lor pentru psihologie, spunand 'acesta este un
reflex'; "reprezinta un fapt pur fiziologic care nu are nicio
legatura cu psihologia". Nu suntem interesati (ca psihoLogi) in
a observa toate procesele de adaptare pe care Ie intreprinde un
animal ~i a descoperi cum aceste raspunsuri variate sunt
asociate, ~i cum ele se descompun, obtinand astfel 0 schema
sistematica pentru prezicerea si controlul raspunsurilor in
general. Daca faptele observate nu indica prezenta constiintei,
"le discreditarn, iar daca aparatul ~i metodele nu sunt proiectate
pentru a scoate 'in relief aceste fapte, Ie tratam intr-o maniera
depreciativa similara, Imi voi aminti intotdeauna remarca pe
care a facut-o un psiholog renumit atunci cand a vazut aparatul
destinat
testarii
raspunsurilor
animalelor
la lumina
rnonocromatica In podul de la Johns Hopkins. A spus: "Si asta
numesc ei psihologie !"
Nu doresc sa critic psihologia intr-o maniera nejustificata. In ultimii cincizeci de ani de existenta ca disciplina
experimentala, cred, totusi, ca ea a esuat considerabil,
neputand sa I~i faca un loc 1n randul stiintelor naturale
nedisputate. Psihologia, asa cum este ea adesea conceputa,
contine ceva ezoteric In metodele sale. Daca nu poti sa imi
reproduci rezultatele, acest fapt nu se datoreaza unei erori
inregistrate la nivelul aparatului utilizat sau unei deficiente In
controlarea stimulilor, ci pentru ca introspectia ta nu este
antrenata ... Atacul este adresat observatorului ~i nu contextului
experimental. In fizica ~i chimie atacul vizeaza conditiile
experimentale. Aparatul nu era suficient de sensibil, substante
chimice impure au fost folosite, etc. In aceste stiinte, 0 tehnica
mai buna va genera rezultate ce pot fi reproduse. Psihologia

este altfel. Daca nu poti observa 3-9 stari de claritate in atentie,
introspectia ta este slaba, Pe de alta parte, daca un sentiment Iti
este foarte clar, introspectia ta este de asemenea deficitara.
Vezi prea mult. Sentimentele nu sunt niciodatii clare.
Se pare ca a venit momentul ca psihologia sa renunte
la toate referintele facute fata de con~tiinta; in care nu mai
trebui sa se minta crezand ca face starile mintale obiectul
observatiei. Am devenit atat de Incatu~ati de Intrebiiri
speculative legate de elementele rnintii si natura continutului
constiintei (spre exemplu, gandirea Tara imagini, atitudinile, ~i
Bewuseinslage,
etc.) incat eu, un adept al studiilor
experimentale, simt ca ceva este in neregula cu premizele
adoptate si tipul de probleme care izvorasc din ele. Nu mai
exista nicio garantie ca ne referim la acelasi lucru atunci cand
utilizam termenii consacrati din psihologie. [... J
Psihologia pe care voi incerca sa 0 construiesc va avea
ca punct de pornire, In primul rand, faptul observabil di
organismele, oamenii ~i animalele deopotriva, se ajusteaza
mediului prin intermediul unor echipari ereditare si legate de
habitat. Aceste ajustari pot fi extrem de adecvate sau pot fi
inadecvate in directia In care organismul de abia i~i mentine
existenta; In al doilea rand, propun ideea ca anumiti stimuli
conduc organismele spre generarea unor raspunsuri. Intr-un
sistem psihologic complet elucidat, dat fiind raspunsul, se pot
prezice stimulii care l-au generat; iar dat fiind stimulii,
raspunsul poate fi intuit. Astfel de afirmatii sunt rara Indoiala
extrem de obtuze si brute, dupa cum trebuie sa fie to ate
generalizarile. Cu toate acestea, ele sunt eel putin la fel de
brute si slab realizabile ca si cele ce apar in manualele de
psihologie de astazi. [... J
In concluzie, banuiesc ca trebuie sa admit ca detin 0
inclinatie distorsionata spre aeeste intrebari. Am dedicat
aproape douazeci de ani din viata experimentelor efectuate pe
animale. Este natural ca 0 astfel de preocupare sa aluneee spre
o pozitie teoretica aflata in armonie eu munea experimentala.
124
125
Este posibil sa fi eonstruit un om din paie si sa mil.fi luptat eu

el. Poate sa nu existe 0 lipsa absoluta de armonie intre pozitia
evidentiata aiei si eea a psihologiei functionale. Sunt inclinat
sa ered, totusi, ea eele doua pozitii nu pot fi armonizate eu
usurinta. Cu eertitudine, pozitia pe care 0 avansez este
sufieient de slaba in prezent pentru a putea fi atacata eu sueees
din mai multe directii. Cu to ate aeestea, adrnitand totul, simt
Inca faptul ell.multe din consideratiile pe care Ie-am avansat ar
trebui sa aiba 0 influenta vasta asupra tipului de psihologie ee
va fi dezvoltat in viitor. Ceea ee trebuie sa faeem este sa
lucram asupra psihologiei, facand comportamentul si nu
constiinta punetul obieetiv al ataeului. Desigur, exista
suficiente probleme legate de eontrolul eomportamentului
pentru a ne tine ocupati mai multe vieti Tara a ne permite sa ne
gandim la constiinta an sich. Odata lansat aeest program ne
vom gasi in scurt timp divortati de psihologia introspectionista
In aceeasi maniera In care psihologia din prezent este divortata
de psihologia facultatilor mintale.
Intrebari de refleetie
1.
2.
Ataeul lui Watson la adresa focalizarii excesive a

psihologiei asupra starilor de constiinta superioare
are pretentii pur metodologice sau ~i ontologiee
(Argumentati - minim 300 de euvinte).
Apreciati ealitatea eriticii aduse de Watson
introspectionismului (minim 300 de euvinte).
126

Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MARIUS STANCIU

Redactor: Gheorghe lovan

Editura recunoscuta de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C.N.C.S.) ~i inclusa

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

Ghid de studiu al specificului cuneastertl stiintifice in psihologie /

DOl: (Digital Object Identifier):

EDITOR / 07217 CARTE,

2.4.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor

Prezentul ghid pleaca de la premisa cii "imersia" In

(discursiv, explicit) de "navigare" in acest flux al progresului

pentru comunitatile ~i societatile care exista prin ~i pentru

explicit de a contribui la formarea profesionala a speciali~tilor

"obiect al unei stiinte?;

de acces spre aceste stari (meditatia, biofeedback-ul,

activitati care faciliteaza in special analiza (sistematizarea informatiei, chestionarea si realizarea de

Dintre acestea, avand in vedere specificul experientei de

scopul de a clarifica legaturile ~i de a spori gradul de

comuna la cea stiintifica in psihologie, atat in plan

dimensiune irnportanta a dezvoltarii cunoasterii In

Fiecare set de exercitii este insotit de 0 prezentare a

2.1. Verificarea cunostintelor referitoare la tema

Relatia dintre psihologie si teoria cunoasterii.

EpistemoJogia reprezinta ramura filozofiei preocupata de:

Conform abordarii traditionale a teoriei cunoasterii, spre

Spre deosebire de conceptul de paradigmd popuJarizat de

4. In jargonuJ filozofiei analitice, exempJeJe care con testa

b) Abilitatile matematice ale persoanelor.

2.1.4. Bibliografie suplimentara orientativa

Psihologia ca stiinta ~i ca profesie

b. Psihicul este diafan;

1. Pentru ca 0 disciplina sa fie considerata stiinta ea trebuie sa

5. In general, se considera ca nasterea psihologiei stiintifice a

7. Dupa Lakatos (1978), programele stiintifice

8. Afirmatia "psihologia are un trecut lung, dar

9. Primul model triunghiular cu privire la pozitia psihologiei

12. Dupa studiul efectuat de Rosenfeld, Schinberg ~i

complet falsa. Imaginati-va cum ar fi sa traiti fiira a explica

3. Credeti di pluralismul abordarilor prezent In psihologie

4. Credeti di psihicul poate fi redus la dinamica materiei ?

6. Cum vedeti profesia de psiholog peste

100 de ani. Oferiti

8. Consultiind manuale, carti de specialitate si surse de pe

10. Motivati propria alegere a profesiei de psiholog pe baza

2.2.4. Bibliografie suplimentara orientativa

T. (1980). Cultura psihologica

9. Intocmiti un inventar al argumentelor

2.3. Verificarea cunostintelor referitoare la tema

Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera informatii

Distinctia dintre nomotetic ~i idiografic a fost introdusa

3. Conform modelului formulat de Hempel, explicatiile

Sensu lata, psihologia este 0 stiinta:

Demersurile interpretative In psihologie vizeaza:

6. Dupa Piaget, modelul explicativ al reductionismului

7. Forta teoretica a unei abordari psihologice cuprinde, inter

2. Credeti ca psihologia are legi speciale, proprii, sau toate

3. Daca legile f?iexplicatiile psihologice au 0 natura profund

4. Din punct de vedere al preciziei conceptual-lingvistice,

5. Considerati ca psihologia ar trebui sa urmeze modelul

2.4. V erificarea eunostintelor referitoare la tema

2. Problema complexitatii psihicului consta in:

5. In prezent, psihologia este 0 disciplina:

2. Este fragmentarea un fenomen benefic pentru 0 ~tiin1ii ?

5. Daca psihicul poate fi realizat pe mai multe suporturi

4. Comentati problema ontologica a psihicului: credeti cii are