Sunteți pe pagina 1din 11

Imaginatia-Formele imaginatiei

Ivan Ioana-Alexandra
Seria 1,Grupa 2

Formele imaginatiei sunt tratate intr-o maniera sensibil diferita


de la autor la autor . Cei mai multi dintre autori analizeaza
urmatoarele forme:

Visul din timpul somnului


Reveria
Imaginatia productiva
Imaginatia creatoare
Visul de perspectiva si
Procesele hipnoide ( P. Popescu Neveanu, 1977, M. Golu,
2002)
M. Zlate (1999) adauga imaginatia substituitiva , ascensionala
si sociala.

Visul din timpul somnului

1.

2.

Este forma primara de manifestare a imaginatiei . Visul este o


modalitate de manifestare a sistemului nervos de la o anumita
treapta de dezvoltare si complexitate a acestuia.
Din punctul de vedere al activismului bioelectic somnul este
impartit in doua perioade care se desfasoara alternativ:
Somnul profund,fara miscari oculare rapide (NREM-non rapid
eye mouvement)
Somnul cu vise ( REM-rapid eye mouvement)

Psihologia cognitiva trateaza visul din perspectiva


reprezentarilor onirice.Visul este considerat drept un ansamblu
de reprezentari in timpul somnului care produc un fenomen de
halucinatie si care functioneaza adesea dupa modalitatea
vizuala sau imagistica.
Visul este o forma de gandire intrucat aproape toate
functiile cognitive din starea de veghe se regasesc la nivelul
visului.Visul este insotit de o puternica impresie perceptiva si
de procesarea perceptiilor ,respectiv atribuirea unui sens
lucrurilor percepute. Constatam si capacitatea de a procesa
imagini si limbaj, de a planifica actiuni si de a prevedea reactii.

Reveria
Este o forma de imaginatie semivoluntara intrucat se
poate declansa involuntar si poate fi sustinuta, intretinuta intr-o
maniera voluntara. Reveria este un fel de experiment mintal
aspura trecutului. Situatii, evenimente, intamplari personale si
puternic incarcate afectiv sunt readuse la timpul prezent si, prin
mecanismele reveriei sunt supuse unui proces de reconstrucite
mintala.

Imaginatia reproductiva
Este o forma activa si voluntara a imaginatiei care
porneste de la datele acumulate in memorie, de la cunostintle
subiectului si elaboreaza imagini ale unor situatii, intamplari,
evenimente care nu au corespondent in experienta personala a
acestuia. Nu trebuie sa confundam imaginatia reproductiva cu
memoria sau reprezentarea. Daca memoria realizeaza o
reproducere fidela a informatiei,imaginatia construieste noi
realitati.

Imaginatia creatoare
Este forma cea mai complexa si cea mai importanta a
imaginatiei. Conceptul de imaginatie creatoare este oarecum
artificial intrucat orice manifestare a imaginatiei este,intr-o
anumita masura creativa. Imaginatia creatoare se defineste prin
raportare la finalitatea sa : un produs nou caracterizat prin
originalitate. Sub acest aspect se face distinctia intre inovatie si
inventie. Inovatia rezulta dintr-o combinare transformativa a
unor elemente si date cunoscute, rezultatul fiind un produs cu
atribute de noutate. Inventia etse caracterizata in totalitatea ei
de originalitate.

Visul de perspectiva
Este o forma a imaginatiei raportata la propria persoana.
Prin intermediul sau facem proiectia mentala a vietii noastre in
viitor, ne imaginam , cu mai multe sau mai putine detalii , in
functie de persoana, cum se va desfasura viata noastra in
viitorul apropiat sau chiar departat.

Procesele hipnoide
Sunt provocate de consumul de stupefiante. Ele se
manifesta in urma suprimarii legaturii cu realitatea obiectiva,
perceputa prin simturi.

Zlate (2004) vorbeste despre trei forme ale imaginatiei


carora li s-a acordat mai putin spatiu in psihologia
imaginatiei. Aceste forme sunt :
1.
2.

3.

Imaginatia substitutiva este acea forma a imaginatiei care


face posibila empatia.
Imaginatia ascensionala a fost propusa de catre Bachelard,
reprezentant al psihologiei asecensionale. El considera ca
imaginatia despune de o diferentiere verticala, asemenea
sufletului, emotiilor, sperantelor, fortelor morale.
Imaginatia sociala este cea care rezulta din fuziunea creatiilor
presonale cu cele colective, sociale. Aceasta forma de
imaginatie contribuie la pastrarea organizarii sociale si
reprezinta un suport pentru toate activitatile publice, dar si
private, ale omului.

Bibliografie
Anitei , M. (2010). Fundamentele psihologiei.
Bucuresti: Editura Universitara.