Sunteți pe pagina 1din 11

Anul II, Psihologie

1. FACTORI COGNITIVI SI DE
PROCESARE INTELECTUALA
Factorii creativitatii pot fi interni dar si externi, fiecare dintre ei avand efecte stimulative / inhibitive
asupra creativitatii.
Factorii interni sunt insusiri si procese psihice grupate in trei categorii :
I. Factorii cognitive si de procesare intelectuali : imaginatia, gandirea, cu factorul ei general
inteligenta, intuitia, memoria etc.
II. Aptitudinile speciale : academice, tehnice, stiintifice, artistice, creative, de conducere, sociale si
multe altele.
III. Factorii noncognitivi si nonaptitudinali sau factori de “personalitate” : factori atitudinali,
motivationali si de caracter.

1.1. Imaginatia
1.1.1. Termenii de imaginatie, imagine, imagerie

Imaginatia este procesul psihic de elaborare a unor imagini noi, prin prelucrarea si combinarea
datelor experientei cognitive.
Imaginea este definita ca o perceptie / senzatie in absenta unui stimul extern, in unele cazuri fiind
vorba de o reprezentare in care are loc o reproducere mintala, sub forma de reconstructie
imaginativa, a perceptiei anterioare a unui obiect extern.
Imageria / vizualizarea este procesul psihic de operare cu imagini si idei. Termenul de imagerie
este sinonim cu imaginatia.

1.1.2. Tipurile de imagini

In functie de gradul de control exercitat de constiinta, imaginatia poate fi :


- voluntara ( imaginatia reproductiva, productive si visul activ).
- involuntara ( reverie si visul oniric).
Cele mai importante tipuri de imagini :
1. Imaginile mnemice sunt amintirile sau reprezentarile, reconstructiile unor perceptii
anterioare.
2. Imaginile eidetice reprezinta o varietate deosebit de vie si completa, pana la cele mai fine
detalii, a imaginilor, fie ele mnemice, fie create de fantezie.
3. Imaginea imaginative este imaginatia propriu-zisa. Poate contine elemente din perceptiile
anterioare, dar aranjate intr-un mod diferit de cel in care au fost percepute. Ele sunt sursa
solutiilor la probleme si materialul pentru creatia artistica.
4. Visarea cu ochii deschisi si fantezia sunt o combinatie intre imaginile mnemice si cele
imaginative.
5. Imaginile hipnagogice (apar in starea de trecere de la veghe la somn, la adormire) si
hipnopompice ( apar in starea de trecere de la somn la veghe).

1
Anul II, Psihologie

6. Visele contin proportii variabile de perceptii anterioare (imagini mnemice) si imagini


imaginative. Ele pot contine elemente din toate genurile de senzatii. Individul nu are
controlul asupra visului nocturn.
7. Halucinatiile sau viziunile. Viziunea este o imagine de o extrema pregnanta, care duce
impresia de autentic, de realitate. De asemanea, halucinatiile apar in conditii de febra,
plictiseala, situatii repetitive….Halucinatiile si viziunile sunt adesea sursa inspiratiei creative.
8. Post-imaginile se produc dupa ce este privit un obiect luminos pe un fond intunecat.
9. Imaginile recurente apar dupa fixarea indelungata a unei imagini, de obicei intr-o activitate
monotona de-a lungul unei zile, fie imediat, fie la cateva ore, cand se inchid ochii pentru
somn. Uneori apar si la persoanele care au consumat droguri halucinogene.

1.1.3. Imaginatia creative

Cele mai raspandite teorii ale imaginatiei creative sustin ca imaginile exista si sunt depozitate in
mintea inconstienta, iar mintea constienta poate lua act de ele. Se considera ca in inconstient
imaginile se pot asocia, juxtapune, uni sau recombina pentru a forma imagini in intregime noi,
pattern-uri inedite. Toate aceste activitati au loc fara constiinta noastra, dar uneori rezultatele acestor
procese ajung la suprafata in gandirea constienta si ii atrage atentia persoanei.
Psihiatri au observat ca imaginile care se ridica din inconstient au adesea o natura simbolica.
Persoanele creative primesc solutii la problemele lor sub forma unor imagini simbolice.
Imaginatia are o tripla natura : intelectuala, afectiva si inconstienta.
Imaginatia este un factor atat de important in creativitate, incat nu numai simtul comun o
identifica in mod frecvent cu intregul fenomen al creativitatii, dar si personalitati stiintifice de
notorietate fac acelasi lucru.

1.2.Gandirea
1.2.1. Operatii intelectuale cu rol in creativitate
1.2.1.1. Gandirea divergenta versus gandirea convergenta
Gandirea divergenta se manifesta prin cautarea de solutii intr-un larg evantai de directii,
majoritatea fiind altele decat cele obisnuite, prin abordarea unei probleme din diverse perspective,
prin flexibilitate in schimbarea metodelor, punctelor de referinta etc. Ea a fost asimilata cu insasi
gandirea creatoare.
Guilford o mai numeste cautarea de alternative logice.
Tot Guilford, defineste creativitatea ca pe o operatie intelectuala care antreneaza abilitatile de
gandire divergenta, redefinire si transformare, puse in miscare de sensibilitatea la probleme.
Gandirea divergenta se defineste prin calitatile de fluenta, flexibilitate, originalitate si elaborare.
Fluenta, numarul total de raspunsuri la o problema, productivitatea gandirii este un factor larg
acceptat, desi unele date o contesta. Speciile fluentei sunt : fluenta verbala, fluenta ideativa, fluenta
asociativa, fluenta expresiva.
Flexibilitatea desemneaza capacitatea de a abandona spontan o cale sterila, de a trece cu usurinta
de la un cadru de referinta la altul. Flexibilitatea este abilitatea de a schimba.
Sunt doua genuri de flexibilitate, adaptativa si spontana, dar semnificatiile atribuite difera.

2
Anul II, Psihologie

Unii considera ca flexibilitatea adaptativa permite adaptarea la cerintele temei, altii ca permite
schimbarea perspectivelor asupra problemei.
Flexibilitaea spontana este vazuta ca o insusire care permite adaptarea la specificul temei, sau,
dupa alta opinie, consta in capacitatea de a gasi o diversitate de solutii la o problema in conditiile in
care nu exista nici o presiune externa de a fi flexibil.
Flexibilitatea este o conditie a originalitatii. Ea se poate manifesta in perceptie, gandire sau
comportament.
Originalitatea este un factor atat de important incat multi autori o extind la intreaga creativitate.
Originalitatea gandirii este evaluata prin intermediul produsului. Deci, originalitatea se recunoaste
prin produsul care prezinta urmatoarele calitati : noutate, unicitate, imprevizibilitate si efect de
surpriza. Frecventa slaba a unui raspuns la nivelul unei populatii este direct proportionala cu nivelul
originalitatii.
Elaborarea, in conceptia lui Guilford, este calitatea gandirii care permite persoanei doua lucruri :
sa aduge produsului un numar mare de detalii, amanunte si sa-l elaboreze echilibrat si economic.
Gandirea convergenta presupune focalizarea efortului cognitive pe un raspuns unic, singurul
posibil si existent, la care se poate ajunge prin eliminarea treptata a celorlalte raspunsuri si inaintarea
printr-un culoar tot mai ingust de restrictii. Gandirea convergenta nu poate fi separata de gandirea
divergenta, cu care se intrepatrunde, se potenteaza reciproc si uneori alterneaza.

1.2.1.2. Gandirea asociativa


Asociativitatea gandirii este unul din determinantii ideilor originale. Ideea inedita este rezultatul
valorificarii informatiei stocate in memorie.
Asociatiile cele mai neobisnuite sunt posibile numai in inconstient, unde nu actioneaza cenzura
impusa de normele realitatii. Asociatiile din inconstient sunt permanente, ele continua si dupa ce
persoana si-a orientat atentia in alta parte sau chiar doarme. Inconstientul selecteaza asociatiile care
pot contitui solutii la problema care il preocupa pe individ si le ”arunca in sus”, la nivelul
constientului.
In virtutea acestei teorii extrem de larg acceptate, au fost dezvoltate :
- teste de nivel creative
- exercitii pentru dezvoltarea creativitatii
- metode pentru rezolvarea creativa a problemelor prin fortarea imaginatiei gratie asociatiilor
fortate si indepartate.

1.2.1.3.Sensibilitatea la probleme
Sensibilitatea la probleme este capacitatea de a “vedea “probleme, de a observa dificultati ce
trebuie remediate, imperfectiuni ce pot fi inlaturate. Presupune a sti, a intuit, a fi in stare sa-ti
formulezi o tema pe care sa o dezvolti, tratezi, rezolvi in mod original. Importanta ei pentru
productia creatoare este deseori decisiva, intrucat o problema identificata are mai multe sanse de a fi
rezolvata, sunt situatii in care nu este dificil a genera idei, ci a gasi problema pentru care sa emiti
cele idei.

1.2.1.4. Alte operatii intelectuale ale creativitatii : transformarea, gandirea


analogica / metaforica, gandirea regresiva / ludica

3
Anul II, Psihologie

Transformarea este o abilitate sau o operatie care apartine dimensiunii ‘ continuturi’, si asigura
flexibilitatea gandirii. Transformarea consta in orice fel de schimbare a unui item de informatie si se
defineste prin 25 de variabile.
Definirea si redefinirea sunt subspecii ale transformarii, extrem de importante in stadiul initial al
procesului creativ /de rezolvare creativa a problemelor, acela de formulare a problemei si reformulari
ulterioare, pentru a o face mai deschisa ideilor divergente.
Definirea permite identificarea problemei, izolarea aspectelor importante si neesentiale,
simplificarea problemei, separarea de subprobleme, alte definiri ale problemei, abordarea dintr-o
perspectiva largita.
Abilitatile de redefinire se refera la capacitatea de a efectua, in mare parte spontan, operatiile de
modificare, marire, micsorare, combinare….
Gandirea analogica / metaforica
Gandirea analogica si metaforica este abilitatea de a prelua o idee dintr-un context si de a-l
utiliza in altul, a prelua o solutie de la o problema similara, a vedea o conexiune intre o situatie si
alta producand noi combinatii, noi perspective teoretice sau un pasaj literar mai plin de culoare.
Uneori conexiunea analogica se realizeaza brusc si in momente in care efortul constient de rezolvare
a problemei a incetat, persoana fiind implicate in alta activitate sau odihna.
Gandirea analogica sau metaforica este utilizata ca ingredient de baza in metodele de creativitate,
care au o dubla utilizare : in sporirea eficientei procesului creative pentru obtinerea unor idei
originale, cat si in training.
Gandirea regresiva / ludica consta in abilitatea de o gandi copilareste, adica liber, fara
prejudecati. Ea implica abilitatea de a se juca cu ideile si umorul.
Gandirea logica consta in analiza, sinteza si comparatie.

1.2.2. Inteligenta si creativitate

Inteligenta nu influenteaza creativitatea.


Elementele care separa inteligenta de creativitate sunt urmatoarele :
- inteligenta este dependenta de lumea exterioara, a fi inteligent inseamna a fi logic, lucid,
rational. Logica intelectuala este mai rigida decat cea creative. Conformismul intelectual este
cel mai important factor inhibitor al creativitatii. Inteligenta asigura rezolvarea de probleme
prin respectarea regulilor gandirii logice, creativitatea ofera rezolvarea de probleme gandind
pe alaturi.
- Procesele emotional-imaginative sunt esentiale in creatie si foarte putin in inteligenta.
Acestea se desfasoara spontan, necontrolat si aleatoriu, in vreme ce inteligenta procedeaza
organizat si logic.
- Dar creativitatea mai inseamna si altceva, in plus fata de inteligenta : sensibilitatea la
probleme.
Nivelul inteligentei creste proportional cu cel al creativitatii pana la un prag, iar de la acest prag
cele doua variabile nu mai coreleaza, ci au evolutii independente.
Creativitatea are nevoie de un nivel de baza al inteligentei, deasupra mediei. Inteligenta si
creativitatea sunt constructe diferite.

4
Anul II, Psihologie

1.3. Intuitia
Intuitia creative consta intr-o anumita abilitate care permite indivizilor sa sesizeze relatiile si sa
faca ‘ salturi mentale’.
Cunoasterea obtinuta prin intuitie se prezinta sub forma unei idei scurte, a carei validare
individul o gaseste in sentimentul subiectiv al corectitudinii, certitudinii.
Ca inspiratie, intuitia este momentul cel mai important si misterios al procesului creativ, fata de
care unii autori au retineri in a se pronunta, dat fiind caracterul ei incontrolabil, neverificabil
experimental.
Sunt mai multe tipuri de intuitie :
- intuitie subiectiva ( perceperea propriilor trairi)
- intuitie obiectiva ( cunoasterea perceptiilor externe pe baza unor perceptii subliminale)
- intuitie abstracta
- intuitie concreta

1.4. Memoria
Memoria este necesara acumularii si accesarii materialului cognitive, afectiv, comportamental ce
urmeaza a fi procesat. Exista insa un prag critic dincolo de care stocul excesiv poate deveni un balast
pentru imaginatie.

1.5. Modalitati de procesare intelectuala


- Individul creativ utilizeaza cunostintele existente ca baza pentru noi idei.
- Evita seturile perceptuale si modurile de gandire consolidate
- Gandeste metaforic.
- Gandeste logic.
- Face rationamente independente.
- Se adapteaza bine in noutate.
- Gaseste o ordine in haos…

2. APTITUDINI SPECIALE

2.1. Precizari conceptuale

Aptitudinile sunt insusiri psihice si fizice relativ stabile, care-i permit omului sa efectueze cu
success anumite forme de activitate.
Notiunea de abilitate face trimitere la recunoasterea dublei determinari a acestei insusiri : ineista
si dobandita prin antrenament, invatare.

5
Anul II, Psihologie

Aptitudinile se sprijina pe dispozitii / predispozitii innascute, daca acestea sunt de un nivel inalt,
primesc denumirea de talent sau chiar geniu.
Exista trei categorii de aptitudini :
1. Aptitudinea generala – inteligenta
2. Aptitudini / factori de grup : aptitudinea verbala, fluiditatea verbala, numerica…
3. Aptitudini complexe numite si aptitudini speciale ( academice, creatoare, stiintifice, artistice,
tehnice, de conducere…).

2.2 Rolul si ponderea aptitudinilor speciale in creatie

In creativitate prezinta interes toate tipurile de aptitudini, dar cele care alcatuiesc o categorie
distincta a factorilor de personalitate sunt aptitudinile speciale. Fara conlucrarea tuturor factorilor
interni si externi aptitudinile speciale raman nevalorificate ( 30% talent, iar restul munca, efort ).

3. FACTORI NONINTELECTUALI SI NONAPTITUDINALI AI


CREATIVITATII

3.1. Prezentare analitica a factorilor ,,de personalitate’’

3.1.1. Trasaturi pozitive de personalitate


Trasaturi care sunt asociate cu un nivel superior al creativitatii :
- Perseverenta, vointa, tenacitatea.
- ,,Deschiderea la experienta’’
- Dorinta de a schimba starea de lucruri, nelinistea creatoare, cu accente critice fata de status-
quo.
- Interese si preocupari variate.
- Nonconformism epistemic, de cunoastere
- Fond emotional bogat
- Urmarirea unor scopuri de perspective
- Rezistenta la inchidere
- Toleranta la ambiguitate
G. Davis grupeaza atributele persoanei creative in 12 categorii, dupa cum urmeaza :
1. Constienta creativitatii, increderea in sine si valorizarea creativitatii
2. Originalitatea este atat o aptitudine creativa, cat si o trasatura de personalitate.
3. Independenta ( individualist, staileste propriile reguli…)
4. Asumarea riscului
5. Energie superioara
6. Setea de senzatii / emotii tari / tresariri
7. Spirit de aventura
8. Curiozitate
9. Umor si playfulness
10. Atras spre complexitate

6
Anul II, Psihologie

11. Natura artistica


12. Deschidere intelectuala
13. Nevoia de singuratate
14. Perceptivitate

3.1.2. Trasaturi negative de personalitate


Indivizii creativi prezinta cateva trasaturi dezagreabile specifice :
- Tendintele de a pune sub semnul intrebarii legile, regulile, autoritatea in general.
- Indiferenta la conventiile obisnuite si la curtoazie.
- Indaratnic, necooperant, respinge dominarea de catre altii.
- Certaret, cinic, sarcastic, rebel.
- Revendicativ, insistent, autovratic.
- Slab interes pentru detalii.
- Capricios…..
Exista si factori controversati, o serie de factori de personalitate asupra carora parerile sunt
impartite vis-à-vis de implicarea lor in creativitate :
- primul este pozitia, reactia fata de anumite fenomene de influenta sociala : conformismul /
nonconformismul social, conformarea si normalizarea.
- Al doilea factor controversat este self-controlul. Autocontrolul emotional ca factor al
creativitatii este ambiguu, pentru ca, daca succesul in creatie, un proces intens emotional, este
cea mai sigura confirmare a stapanirii proceselor afective.
- In fine, umorul este definit ca o intrerupere brusca a discursului logic, asteptat si previzibil si o
continuare intr-o cu totul alta perspectiva. Flexibilitatea gandirii este responsabila in cea mai
mare parte de umor, aceste fiind argumentul pro-umor ca insusire definitorie a persoanei
creative.

3.2. Alti factori de personalitate


3.2.1. Factori biologici
3.2.1.1. Varsta si creatia

Manifestarile timpurii ale creativitatii autentice nu trebuie confundate cu actele de precocitate,


care pot fi performante obisnuite pentru un adult – ca cititul, calculul, sau chiar acte creative ca
pictura sau compozitia muzicala – dar in cazul precocitatii sunt realizate la o varsta extrem de
coborata.
Despre creativitatea la varste inaintate s-a spus ca este in scadere si ca realizarile tind sa fie o
functie curbulinie a varstei.
Cauzele declinului productiei creative din anii senectutii au primit urmatoarele explicatii :
- diminuarea motivatiei.
- Deteriorarea sanatatii
- Consolidarea deprinderilor
- Slabirea efortului creative
- Entuziasmului si experientei.
Varsta randamentului maxim in creativitate este intre 30-40 de ani iar incheierea vietii si a
carierei creative depinde de domeniul in care creativitatea atinge eminenta.

7
Anul II, Psihologie

3.2.1.2. Sexul si creativitatea


In comparatia dintre creativitatea celor doua sexe trebuie sa notam trei criterii de analiza :
creativitatea potentiala – creativitatea actualizata, criteriul nivelului si criteriul orientarii /
domeniului de excelenta.
Alte caracteristici psihologici ca factori stimulativi sau inhibitori ai creativitatii celor doua sexe,
sunt :
- Afectivitatea puternica a femeii poate fi un avantaj motivational, de implicare sustinuta si
consecventa.
- Inteligenta prezinta diferente
- Femeile memoreaza mai bine informatia verbala iar barbatii retin ceea ce au cunoscut prin
experienta proprie
- Imaginatia este superioara la femei
- Exprimarea prin limbajul verbal este mai elevate la femei
- Socialul este mai important pentru femeie decat pentru barbat
- Harnicia este mai mare la femei
- Indemanarea, rapiditatea si finetea miscarii, multa vreme atribuita femeii, s-a dovedit a fi, ca
si celelalte insusiri, rezultatul exercitiului.
- Orientarea profesionala, predilecta a femeii este spre domeniile de lucru cu oamenii in care
isi poate valorifica grija si compasiunea sau facilitatile de comunicare.
In concluzie, daca sub aspectul creativitatii actualizate diferentele sunt categoric in favoarea
persoanelor de sex masculin, in schimb potentialul creativ poate atinge niveluri comparabile, dar nu
in acelasi domeniu.

3.2.1.3 Creierul : dezvoltare si laterizare


Emisfera stanga coordoneaza partea dreapta a corpului, ce controleaza vorbirea, scrierea si
functiile analitice, iar emisfera dreapta coordoneaza partea stanga, functiile spatiala, holista, intuitive
si creative. Natura exacta a relatiei dintre asimetria emisferelor este neclara.

3.2.2. Factori educationali si de experienta a vietii


3.2.2.1. Ordinea nasterii
Se pare ca primii nascuti si copiii unici tind sa fie mai studiosi, mai performanti. Copiii unici
sunt mai securizati, mai bine adaptati si sunt mai performanti chiar decat primii nascuti. Mezinul
tinde si el sa fie mai securizat, cu incredere si mai popular decat primul nascut.
Insa o serie de rezultate contrazic opinia de mai sus, sustinand ca primul nascut si copilul unic
sunt mai putin creativi, mai anxiosi, conformisti, cu teama de esec si ca dimpotriva fratii de mijloc ar
fi mai creativi, intrucat beneficiaza de influente din ambele parti.
In concluzie, ordinea nasterii poate fi considerata un criteriu in creativitate numai cu titlu
orientativ.
3.2.2.2. Evenimente biografice
Coreleaza cu creativitatea faptul ca in copilarie au avut un tovaras de joaca imaginar sau de a fi
jucat in piese de teatru si se pare ca ar mai fi si preferinta pentru tovarasii de joaca de alte varste.
3.2.2.3. Studiile si inalta performanta creativa
Simonton a constatat ca randamentul maxim s-a manifestat :
- la lideri apare la nivelul studiilor universitare
- in stiinte, intre licenta si doctorat

8
Anul II, Psihologie

- in arte si stiinte umaniste maximul performantelor a fost realizat de personae care au intrerupt
studiile in anul II, III de facultate.
Studiile devin nerelevante pentru evolutia creativa a individului.

9
Anul II, Psihologie

FACTORI DE PERSONALITATE CARE INHIBA SAU


BLOCHEAZA CREATIVITATEA

1. O DISCRIMINARE CONCEPTUALA NEESARA : FACTORI


INHIBITORI VERSUS BLOCAJE PROPRIU-ZISE
Caracterul de relativitate al variabilelor pe care le numim blocaje, fie ele blocaje interne, fie
externe, cel putin din doua perspective :
- absenta unei calitati care conditioneaza performanta creativa, si prezenta opusului acesteia
sau chiar ambele extreme ale unui continuum.
- Multe blocaje sunt contextuale, fiind active sau inofensive in functie atat de tipul sarcinii, cat
si de personalitatea inventatorului.

2. BLOCAJELE / BARIERELE CREATIVITATII IN LITERATURA

A.Osborn mentioneza 6 blocaje :


- Nesepararea spiritului creativ de spiritul critic care analizeaza, compara si alege.
- Deprinderile si ideile preconceptuale
- Autodescurajarea, descurajarea din partea altora
- Timiditatea
- Neincrederea in sine
- Teama de a nu fi la inaltimea asteptarilor.
Creativitatea poate fi inhibata de ezitare, neglijare sau amanare in mentionarea unei idei, frica de
critica…
Barierele comunicationale pot fi : de rezonanta, tezaur si contrasugestiva.
In cautare unui criteriu integrator de clasificare autorii au optat pentru :
- sursa blocajelor
- momentul din procesul creative in care survine blocajul
- varsta
- nocivitatea
Categorii de blocaje :
- Perceptuale ( stereotipizarea, dificultatea de a izola problema, tendinta de a ingusta prea mult
aria problemei, incapacitatea de a vedea problema din mai multe puncte de vedere, saturatia, escul in
utilizarea inputurilor senzoriale).
- Emotionale ( teama asumarii riscului, dorinta de ordine si respingerea ambiguitatii, accentul pe
evaluarea ideilor, incapacitatea de a incuba, realitate versus fantezie).
- Intelectuale si expressive ( rezolvarea unei probleme printr-un limbaj neadecvat, utilizarea
inflexibila sau neadecvata a strategiilor intelectuale de rezolvare a problemelor, informatie absenta,
abilitati de limbaj neadecvate).
- Culturale si environmentale ( atitudini, credinte, cutume provocate de mediul social si fizic).
- Ambientale ( lipsa cooperarii si increderii intre colegi, seful autocratic, factorii care ne distrag
de la o activitate, lipsa sprijinului financiar si organizatoric, acceptarea sau incorporarea criticii)

10
Anul II, Psihologie

3. O SINTEZA A BLOCAJELOR / BARIERELOR PSIHILOGICE


ALE CREATIVITATI

Repartizate in doua mari categorii, blocajele interne ale creativitatii sunt :


- cognitive ( perceptuale, informationale, vizand caracteristici ale gandirii).
- De personalitate ( motivationale, temperamental-categoriale, affective).

11