FESTIVALUL ANSELOR TALE

19 25 NOIEMBRIE 2012

Lectorat pentru prinii elevilor claselor primare

Rolul familiei n formarea deprinderilor de nvare ale copiilor n vrst de 6 10 ani

Eu sunt copilul. Tu ii n minile tale destinul meu. Tu determini n cea mai mare msur, dac voi reui sau voi eua n via. D-mi, te rog, acele lucruri care m vor ndrepta spre fericire. Iubete-m, educ-m, te rog, ca s pot fi o binecuvntare pentru lume.
(Childs Appeal, Mamie Gene Cole)

Lectorat despre ...

Caracteristicile unui bun printe & stilurile parentale

Atitudini parentale favorabile i defavorabile construirii stimei de sine a copiilor & avantajele disciplinrii pozitive

Importana laturii emoionale n nvare cele 5 limbaje de iubire ale copiilor

Caracteristicile unui bun printe

Dup Duclos (2004, p.230)

are obiceiuri sntoase n viaa sa, rspunde nevoilor copilului, asigur securitatea fizic, asigur copilului, prin prezena sa, o anumit stabilitate n timp i spaiu, este disponibil pentru copilul su, ine cont, n cea mai mare parte a timpului, de ideile i opiniile copilului su, propune alternative copilului su, stabilete limite clare, ia decizii fr ambivalen n raport cu valorile sale, este un model de valori integrate, este empatic pentru copilul su, favorizeaz un ataament securizant, stimuleaz copilul n plan corporal, senzorial, intelectual, social i moral, respect ritmul dezvoltrii copilului, este deschis la comunicarea cu copilul su, este capabil s fie ferm asupra unor puncte importante i flexibil cu altele, ajut copilul s i asume responsabiliti, evit luptele pentru putere, favorizeaz curiozitatea copilului su, favorizeaz viaa social a copilului su.

Stiluri parentale

Stilul parental sau stilul de parenting se refer la ansamblul comportamentelor i emoiilor pe care prinii le au fa de copiii lor i la modul n care printele abordeaz relaia cu copilul su.
Stilurile parentale sunt definite n funcie de dou elemente principale:

gradul de cldur emoional - capacitatea printelui de a fi apropiat afectiv de copil, de a fi atent la nevoile i emoiile sale gradul de control exercitat asupra copilului prin stabilirea i respectarea regulilor, setarea limitelor.

Aceste dou elemente determin 4 stiluri parentale principale:

Autoritar

Permisiv

Neglijent

Competent

Stiluri parentale
Stilul autoritar

Aplici pedepse de genul dac nu ai scris frumos tema, o rescrii sau dac ai greit un cuvnt, l scrii de 100 de ori pn nvei s l scrii corect? i spui copilului tu cu ce s se mbrace? Tu decizi ordinea materiilor la care i va face temele? Crezi c prin pedeaps copiii i ndreapt cel mai repede comportamentul?

Stilul autoritar se caracterizeaza printr-un ridicat grad de control si un nivel scazul de afectivitate manifestata de catre parinti. Parintii care adopta un stil autoritar impun copiilor standarde extrem de ridicate, reguli foarte stricte, un control sever insotit de amenintari si pedepse aspre, fara a fi in contact cu nevoile si emotiile copiilor. Avantajele copilului crescut de parinti autoritari constau in faptul ca el va deveni o persoana ordonata, disciplinata si cu un dezvoltat spirit critic. Aceste avantaje sunt de cele mai multe ori, umbrite de dezavantaje precum lipsa empatiei, a capacitatii de comunicare si integrare, acestor copii fiindu-le extrem de greu sa construiasca relatii bazate pe incredere. Multi dintre copiii crescuti in astfel de familii sunt carentati emotional si pot manifesta, mai devreme sau mai tarziu, diferite tulburari emotionale. Acestia pot dezvolta comportamente de risc de tipul consumului de alcool, droguri sau delincventa, in incercarea de a se impotrivi controlului, lipsei de afectiune si rolului de victima, putandu-se transforma chiar ei in agresori.

Stiluri parentale
Stilul permisiv

ncerci ntotdeauna s ndeplineti dorinele copilului tu? Consideri c nevoile i drepturile copiilor sunt mai importante dect ale prinilor? Consideri c este datoria ta s repari consecinele negative ale greelilor copilului i s l protejezi pe acesta de efectele negative ale aciunilor sale? Treci uor cu vederea peste o greeal a copilului tu?

Parintii care utilizeaza un stil parental permisiv exprima multa caldura emotionala fata de copil insa exercita un control slab, neimpunand limite si neoferind suficienta structurare. Parintii permisivi nu refuza aproape niciodata cerintele copiilor si nu le interzic comportamentele neadecvate. Avantajele acestui stil de parenting constau in faptul ca permite copilului dezvoltarea autonomiei, a creativitatii si a capacitatii de a lua decizii. Exista totodata si importante dezavantaje. Copilului ii va fi foarte dificil sa inteleaga si sa respecte regulile, comportamentul lui putand fi de multe ori considerat neadecvat. Acesti copii nu vor stii sa respecte nevoile, dorintele sau intimitatea altor persoane si vor dori in permanenta sa detina controlul. Astfel de copii sunt de multe ori neintegrati in grupurile de la gradinita sau scoala si se pot simti respinsi, neapreciati si confuzi.

Stiluri parentale
Stilul neglijent /neimplicat

Consideri c, de obicei, problemele legate de educaia copilului dispar de la sine? Copilul trebuie s i urmreasc singur comportamentul i s i dea seama dac este greit sau corect? l lai pe copil s nvee pe cont propriu (singur) abiliti i modaliti de comportamente adecvate? Situaiile n care comunici cu copilul tu sunt cele n care are nevoie de ajutorul tu pentru c are probleme?

Acest stil parental este determinat de valori scazute ale ambelor dimensiuni (control si afectivitate). Acesti parinti nu sunt exigenti fata de copii, nu le impun limite insa nici nu le acorda atentie, afectiune sau sprijin emotional. Parintii care adopta un stil parental neimplicat sau neglijent nu petrec timp cu copiii lor, nu sunt deschisi comunicarii, nu sunt cu adevarat interesati de activitatile realizate de cei mici, de cele mai multe ori acesti parinti nefiind disponibili din punct de vedere emotional pentru copiii lor. Acesti copii vor fi maturi insa vor trai puternice sentimente de abandon, de neincredere in propriile forte si anxietate. Deseori acesti copii vor fi confuzi cu privire la propria identitate, le va fi greu sa isi gaseasca locul si vor avea o permanenta nevoie sa se simta acceptati si apreciati, fiind extrem de sensibili la esec. Ei vor dori permanent sa umple vidul interior si pot ajunge sa aibe relatii superficiale pe care sa le exploateze pentru a se hrani emotional.

Stiluri parentale
Stilul competent / democratic

Pstrezi o relaie bun cu cadrele didactice ale copilului tu? Atunci cnd copilul greete, l ajui s nvee s repare i s evite greeala pe viitor? l lai pe copil s i exprime emoiile negative (furia, tristeea, frustrarea), deoarece l ai nvat s le exprime ntr-un mod adecvat? Negociezi cu copilul, n limite rezonabile, regulile de comportament pe care acesta trebuie s le respecte? Consideri c un copil poate decide singur ce comportament s adopte, atta timp ct contientizeaz responsabilitatea alegerii sale? Copilul tu are libertatea de a alege, ns n acelai timp te ntreab i pe tine dac este bun alegerea pe care a luat-o?

Acest stil de parenting se caracterizeaza prin niveluri inalte atat al caldurii cat si al controlului. Parintii care adopta acest stil parental sunt afectuosi si sensibili fata de copiii lor insa stiu sa impuna si anumite reguli si limite ceea ce il ghideaza si il securizeaza pe copil. Stilul parental democratic presupune negocierea si stabilirea regulilor impreuna cu copilul, comunicarea deschisa cu acesta si crearea unei relatii apropiate. Acesti copii isi vor dezvolta un echilibru emotional si moral foarte bun, o capacitate de comunicare eficienta dar si un inalt grad de creativitate si stima de sine, datorita sustinerii oferite de parinti. Acesti copii vor avea capacitatea de a-i asculta si intelege pe ceilalti dar si de a-si spune punctual de vedere. Copilului ii poate fi totusi dificil sa se adapteze unui stil autoritar ce il poate intalni in gradinita sau scoala si ar putea fi considerat impertinent sau increzut. Acest stil parental este asociat in mare masura cu rezultate positive asupra copilului.

Stiluri parentale

Aceste stiluri parentale reprezinta 4 categorii relativ rigide insa stilul de parenting utilizat de un anumit parinte poate insuma caracteristicile de la 2 sau mai multe cadrane.
Aceste stiluri trebuie totusi sa fie adaptate in functie de temperamentul si nevoile copilului astfel incat parintii sa reuseasca sa creeze o relatie armonioasa si securizanta cu copiii lor.

Fiecare parinte este liber sa ofere copilului educatia pe care el o considera cea mai buna si sa adopte acel stil parental pe care il considera cel mai eficient insa este important sa faca acest lucru fiind informat si sa constientizeze, sa accepte si sa ceara ajutorul atunci cand nu mai face fata. Nu este vorba numai despre relatia cu copilul sau doar despre educatia lui, ci despre intreaga lui dezvoltare si despre intreaga viata si atunci noi, ca parinti, trebuie sa ne intrebam "cum imi doresc sa fie copilul meu atunci cand va fi mare?" si "ce sunt dispus sa fac eu pentru acest lucru?

Construirea stimei de sine a copilului

Atitudini parentale favorabile Prezent, n sensul afectuos, alturi de copil
Rspunde

Atitudini parentale defavorabile Nu este prezent fizic Nu ofer o prezen psihologic stabil
Neglijeaz

flexibil la nevoile copilului Exprim dragoste necondiionat copilului

Subliniaz

s rspund la nevoile copilului

Are

i valorizeaz ca importante succesele

copilului
Abordeaz

ateptri nerealiste Are ateptri condiionate la ataament

Ignor

dificultile copilului menajndu-i mndria i oferindu-i mijloace de a se ameliora

Ofer

succesele sau nu le acord importan Acuz copilul pentru nendemnarea sa

un mediu de via constant Nu stabilete reguli de conduit sau este inconsecvent n aplicarea regulilor
Este Nu ofer

copilului un cadru de via stabil n timp i n

spaiu Stabilete reguli de conduit securizante i clare Este ferm n raport cu valorile importante i suplu i flexibil cu altele Impune consecine logice i naturale la lipsuri
Impune Reduce

prea rigid sau prea permisiv

factorii de stres pentru copil pregtindu-l pentru schimbare, minimaliznd numrul lor i ajutnd copilul s gseasc modul optim de a se calma cnd este stresat

consecine prea severe sau fr legtur cu lipsurile sau ignor lipsurile

Manifest

stresul ntr-o manier evident Supraevalueaz capacitile copilului la stres

Construirea stimei de sine a copilului

Atitudini favorabile Este un adult n care se poate avea ncredere Reamintete succesele copilului Subliniaz forele copilului Susine copilul n faa dificultilor ncurajeaz copilul s gseasc soluii la probleme Utilizeaz un limbaj pozitiv i valorizant Favorizeaz exprimarea sentimentelor i a emoiilor Permite deschiderea ctre ceilali ncurajeaz gesturile de generozitate i cooperare

Atitudini defavorabile Nu este deschis i nu manifest disponibilitate

Ignor

succesele copilului sau nu le acord importan

Pune

accentul pe eecuri mai mult ca pe forele copilului Supraprotejeaz copilul Gsete soluii n locul copilului

Utilizeaz

cuvinte la adresa copilului care rnesc Umilete copilul i utilizeaz sarcasmul exprimarea sentimentelor i a nevoilor sau nu le acord importan
Controleaz

Reprim

strict raporturile sociale

ncurajeaz copilul s i fac prieteni i s-i gestioneze singur conflictele

ncurajeaz

individualismul i competiia Regleaz conflictele n locul copilului

Construirea stimei de sine a copilului

Atitudini favorabile Acord copilului responsabiliti adaptate la nivelul su ncurajeaz creativitatea copilului Valorizeaz iniiativele Respect motivaia copilului Respect ritmul de dezvoltare al copilului

Atitudini defavorabile Are ateptri fie prea mari, fie fr importan Ignor sau nu acord importan creativitii copilului
Ignor

iniiativele sau nu le acord importan

Impune

propria sa motivaie Impune nvarea timpurie

i Impune

centreaz atenia pe rezultate

Acord importan mrit procesului de nvare i rezultatelor lui Acord copilului dreptul de a grei Nu dramatizeaz erorile Se bucur cu copilul su

perfecionismul adultului i acuz copilul pentru greeli

Nu are

disponibilitate pentru copil

mpreun cu copilul numai la acele activiti care se axeaz pe rezultate i competiie

Particip

Deprinderi de nvare corecte

Un comportament se nva n primul rnd prin ncurajri i feedback-uri pozitive

Comportamentul de nvare este ntrit de consecine imediate, pozitive i predictibile Frica nu este un mijloc de motivare a nvrii! Copiii evit contextul care genereaz fric, precum coala sau nvatul!

Deprinderi de nvare corecte

Oferii copilului posibilitatea de a se relaxa dup coal Aranjai adecvat spaiul de studiu al copilului Stabilii un moment specific pentru efectuarea temelor program n vederea formrii rutinei zilnice ntrebai copilul despre tema pentru acas i s v povesteasc cum a fost la coal Ajutai copilul s nceap temele! Stabilii cteva reguli de baz: poi s .... dup ce termini Ludai copilul i ncurajai-l n timp ce i face temele Oferii ajutorul doar dup ce copilul l cere Evitai s criticai munca copilului Verificai tema copilului nainte de o termina Oferii o recompens pentru terminarea temelor

Important de tiut:

Copiii sunt fiine emoionale; o prim abordare a lumii se face la nivel emoional. Studiile arat c dac copiii se simt iubii se pot dezvolta la potenialul maxim, sunt mai uor de disciplinat. Fiecare copil are un limbaj principal de iubire care se poate schimba n timp. Fiecare copil trebuie s tie c este iubit pentru a deveni un adult responsabil. Fiecare copil are un rezervor emoional; cum i putem umple acest rezervor? Importana iubirii necondiionate, s i iubeti copilul orice ar fi. Cunoatei i vorbii limbajul de iubire prin care copilul dvs. i exprim afeciunea?

Cele 5 limbaje de iubire ale copiilor

Mngierile fizice Cuvintele de ncurajare Timpul acordat Darurile Serviciile

Cele 5 limbaje de iubire ale copiilor, Garz Chapman & Ross Campbell, ed. Curtea Veche, 2010

Mngierile fizice

este limbajul cel mai simplu este o for, unul dintre cele mai puternice limbaje de iubire ale copiilor mbririle, srutrile, a citi o poveste cu copilul n brae nevoia copiilor de a fi mngiai pentru a li se umple rezervorul emoional folosirea acestui limbaj de ctre adulii semnificativi din viaa copiilor: prini, bunici, nvtori/ profesori
studiile arat c muli prini i mngie copiii atunci cnd este absolut necesar; copiii care sunt inui n brae, mbriai, srutai se dezvolt mai devreme dpdv. emoional, dect cei care sunt lsai mult vreme fr un contact fizic

Cuvintele de ncurajare

Cuvintele sunt foarte importante n comunicare, mai ales la copii: ncurajrile verbale, cuvintele de laud, cele care motiveaz interior, afectuoase, feedback-urile pozitive, aprecierea comportamentelor dezirabile

Folosirea acestui limbaj ajut copilul s se simt valorizat, ncredere n sine, self esteem, siguran n prezent i viitor Copiii recepteaz mesajele emoionale cu mult nainte s poat nelege cuvintele: tonul vocii, blndeea, expresia feei, emoiile transmise Te iubesc!, asocierea lui cu momentele petrecute mpreun; condiionarea NU este o atitudine OK Studiile arat c atunci cnd prinii se simt ncurajai, au o stare de bine fizic, mental, emoional, spiritual i i ncurajeaz mai bine copiii; cel mai mare obstacol n ncurajarea copiilor este mnia, cu ct mnia devine un comportament constant, copiii vor fi n opoziie la ideea de autoritate

Cnd copilul face un efort, ncurajai-l! Folosii cuvinte de ncurajare de cel puin trei ori pe zi, ctigul va fi enorm!

Timpul acordat

este darul pe care l ofer printele prin prezena sa, a fi mpreun cu copilul ex. masa n familie, creeaz un climat afectiv sntos, conversaia seara nainte de culcare, a merge n parc cu rolele, a face sport mpreun, a merge la un film, teatru, etc.
transmite copilului mesajul Eti important, mi place s fiu cu tine! necesit ntreaga atenie din partea prinilor, contact vizual presupune a vorbi cu copilul, a-l accepta necondiionat, a-l ncuraja s-i comunice emoiile i sentimentele, a te implica n problemele copilului, valorizare diferena timp de calitate- timp mort; atenie la cantitatea de timp acordat; cel mai important timp este cel de acas

Darurile

oferirea i primirea de daruri pot exprima iubirea pe moment sau peste ani de zile; darurile ar trebui s aib o semnificaie afectiv acest limbaj de iubire trebuie folosit alturi de celelalte limbaje darurile, ca form de exprimare a iubirii trebuie oferit a.. s emoioneze, s transmit un mesaj( mpachetarea, momentul oferirii i al despachetrii darului) copiii ar cror limbaj principal de iubire sunt darurile vor ti s le primeasc: bucurie, ncntare, atenie la ambalaj i detalii, vor gsi un loc potrivit pentru cadou, vor povesti colegilor despre darul primit, etc. darurile oferite copiilor trebuie s aib un scop pozitiv: utilitate, jucrii care transmit mesaje potrivite pentru educaia i dezvoltarea copiilor

atenie la oferirea de cadouri, uneori exces, ca substitut pentru celelalte limbaje ale iubirii (sentimentul de vinovie pe care l triesc cteodat prinii datorit timpului insuficient acordat copiilor, a fi prezeni n viaa lor)
simbolistica unui dar; ex., pietricele neobinuite, flori de cmp, scoici,pot deveni daruri de pre dac sunt frumos mpachetate sau oferite cu imaginaie

Serviciile

reprezint ajutorul pe care prinii l pot oferi copiilor: repararea unui joc, pregtirea mesei, ajutorul la lecii, a merge la medic, etc. copiii al cror limbaj de iubire sunt serviciile au nevoie de ajutorul dvs., nu neglijai dorina lor de a fi ajutai; am nevoie de ajutorul tu! atenie la cerinele copiilor de a li se face multe servicii; astfel, ei vor rmne egocentrici i mereu copilroi dac copiii neleg rolul serviciilor, vor ti s i asume responsabiliti, vor fi independeni ne servim copiii, dar, atunci cnd ei sunt pregtii, i nvm cum s se serveasc singuri, dar i pe cei din jur

ex.: dac la 4 ani, i facem patul copilului nostru, la 8 ani, i-l poate face singur/ singur, baia,

reflecie: serviciile zilnice pe care dvs. le facei copiilor, cum le percep, neleg, simt ei, ca pe nite forme de iubire?

Este important s:

Descoperim principalul limbaj de iubire al copiilor

nelegem c acetia au nevoie de toate cele cinci limbaje Comunicm iubirea ntr-un limbaj pe care copiii s-l neleag Contientizm c orice limbaj se nva nelegem c fraii/ surorile vorbesc limbaje diferite pentru c au personaliti diferite

Dac descoperim principalul limbaj de iubire

Copiii i vor forma o prere sntoas despre sine, o imagine de sine pozitiv
Vor fi capabili s fac mai uor fa sarcinilor colare i vor fi mai receptivi la ceea ce dorim s i nvm Se vor simi n siguran i securitate fizic, afectiv i emoional i i vor dezvolta inteligena emoional i vom ajuta s i exerseze capacitatea de adaptare n societate Vom fi capabili s contientizm importana celor 4 A n relaia cu copiii:

Atenie Acceptare Aprobare Afeciune

V mulumim!
Pentru detalii nu ezitai s ne contactai:

Profesor Consilier colar: Anda Rodideal tel: 0723 197 559, email: a_rodideal@yahoo.com