REFERAT

Coordonator științific,
Lect.univ.dr. Oana Stăiculescu

Student,
POPESCU MARINA-MIHAELA

2023
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE DREPT
DREPT ZI, ANUL I

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ
SI ECONOMIA

Coordonator științific,
Lect.univ.dr. StăiculescuOana

Student,
POPESCU MARINA-MIHAELA

2023
 СUPRІNЅ

ІNTRΟDUСЕRЕ – Concept-termenul de inteligenta artificiala...........................1

1. Noțiuni teoretice privind inteligenta artificiala………………………..........7

2. Utilizarea inteligentei artificiale ca si sisteme experte……………………. ..11

3. Concluzii și opinii personale..........................................................................13

BІBLІΟGRАFІЕ.................................................................................................14
 ІNTRΟDUСЕRЕ

CONCEPT -TERMENUL DE INTELIGENTA ARITICIALA

Termenul de inteligenta artificiala se intalneste in numeroase domenii cum ar fi:

tehnice, medicale, militare, stintifice, dar in ziua de azi ea a inceput sa isi ia contur de la
recunoastere si analiza a vocii, pana la cea a imaginilor si totusi si in diferite jocuri precum
sah, bridge.Principiul de baza si principalul scop al inteligentei artificiale este de a imita intru
totul creierul uman de la modul in care acesta gandeste, la cel de a raspunde si interactionand
pe baza acestor doi factori. Datorita puterii de calcul a masinariilor cu inteligenta artificiala,
ele se pot dezvolta foarte rapid neavand limite in ale gandirii. In electronica putem discuta de
o retea neuronala artificiala de tip fizic, fiind vorba de o retea, aceasta se prezinta sub forma
unor noduri de neuroni, legati intr-un mod oarecare,intre ei. Fiecare neuron avand o multime
determinata de intrari si iesiri. Intrarile neuronilor fiind definite mai exact de catre mesaje
primite de la o serie de senzori, aceste mesaje fiind prelucrate de catre retelele asociate si mai
apoi transmise mai departe.Aceste structuri artificiale incearca sa modeleze creierul uman,
retelele de neuroni sunt adaptive, care acumuleaza cunostinte prin intermediul invatarii bazate
pe exemple. Retelele neuronale artificiale sunt inspirate din sistemul nervos biologic al
omului,deoarece creierul uman poate fi asemanat cu un sistem natural de prelucrare paralela a
informatiei distribuite. Unitatea de organizare a creierului uman fiind neuronul, toate intrarile
in acesta sunt denumite dendrite, dar avand si iesiri denumite axoni. Axonii se ramifica la
nivelul in care neuronii sunt interconectati intre ei formand mai multe grupuri la un loc.Orice
impulsuri prezente la intrarile neuronilor, ii determina sa genereze impulsuri si catre ceilalti
neuroni din grup cu care sunt conectati. Performantele creierului uman sunt foarte ridicate
datorita faptului ca un numar extrem de mare de neuroni functioneaza simultan si prelucreaza
o informatie distribuita.
Fiecare intrare este importanta, deoarece valoarea sa este multiplicata cu o valoare
corespunzatoare denumita pondere. Toate intrarile ponderate sunt insumate, iar aceasta
insumare reprezinta iesirea neuronului respectiv care poate sa fie activata .Totul fiind un
model construit pe baza semnalelor de intrare in reteaua neuronala,antrenamentul retelei
constand doar in primirea de informatii pentru a face multitudinea de rationamente cat mai
apropiate de realitate. Aceste computere sunt totusi un hibrid intre reteaua neuronala si
tehnologie, deoarece avantajul tehnologiei este de a fi logic si rapid in probleme matematice,
totul depinzand de aceasta.De asemenea, calculatorul fiind capabil sa invete din propriile
greseli si sa interactioneze cu un utilizator, acesta se foloseste de performantele puse la
dispozitia sa la maxim, fiind creat pentru rezolvarea ecuatiilor complexe, procesand baze de
date, ca sa-l ajute in proiectarea si producerea a unor noi algoritmi de baza care il vor ajuta in
dezvoltarea sa proprie. Inteligenta si informatia neputand fi separate, aceste sisteme
informatice, se cladesc in jurul bazelor de date, care le inglobeaza ca fiind pe urma,
o competenta adunata , refolosita in diferite situatii.
Pentru a intelege incotro se indreapta globalizarea, trebuie sa intelegem de unde vine
ea. Ultimele progrese realizate in robotica si stiintele vietii vor influenta felul in care muncim
si traim, cu un impact urias, dar inegal asupra mijloacelor de a trai si asupra vietii noastre.
Pe masura ce toti robotii isi vor face mai mult loc in lume alaturi de noi, economia
globala va trece printr-o revolutie stimulata de inteligenta artificiala si de invatarea automata
care ar putea avea pentru forta de munca o importanta la fel de mare ca revolutia agricola,
industriala si digitala care au precedat-o. Beneficiile economice pe care le vor produce
robotica si stiintele vietii vor fi, de asemenea, inegal distribuite intre cei care se afla in situatia
de a crea sau de a adopta aceste inovatii si cei care ar putea ramane si mai in urma.

Dar oare pot robotii sa aiba cu adevarat grija de oameni?

Conducerile institutiilor si firmelor japoneze din sectorul privat si cel public cred cu
siguranta acest lucru. In 2013, guvernul nipon a alocat 24,6 milioane de dolari companiilor
care se ocupa de creearea unor roboti destinati persoanelor in varsta. Acesti roboti pot ajuta
persoanele respective sa se deplaseze intre incaperi, le pot tine sub observatie pe cele
predispuse sa plece de la domiciliu, se pot juca, pot canta si pot dansa. Cu toate acestea, exista
inca probleme. Sub aspect tehnic, este greu sa construiesti roboti in stare sa realizeze operatii
care tin de igiena personala, precum imbaierea pacientilor sau spalarea lor pe dinti. Daca
aceasta natiune care imbatraneste o va scoate la capat astfel, ingrijitorii-roboti vor fi o
binefacere pentru economia ei si vor face curand saltul spre economia globala, cu posibile
consecinte pe termen lung. In timp ce robotica incepe sa se raspandeasca, succesul diverselor
tari in epoca robotiilor va depinde intru candva de cultura, decat de usor accepta oamenii
robotii in viata lor.

Primul val al inlocuirii lucratorilor cu automatici si roboti s-a produs in domeniile in

care munca era cel mai adesea periculoasa, murdara si monotona, implicand o interactiune
personala redusa. Robotii acapareaza insa tot mai mult sectorul serviciilor, unde este nevoie
de abilitati specifice. Progresele din robotica s-au accelerat in ultimi ani atat datorita
inovatiilor din domeniul cat si evolutiei pe care au cunoscut-o gestiunea informatiilor,
capacitatea de calcul si tehnica de varf. Pe masura ce tehnologia continua sa se perfectioneze,
se discuta despre masura in care viata omului se va schimba datorita robotiilor avansati si
despre posibilitatea ca acestia sa ne fie superiori in cele din urma.

Conceperea si dezvoltarea sistemelor inteligente necesita cunostinte si experienta

complexa in toate domeniile atat de la proiectare pana la programare, cat si
electronica,mecatronica.Pentru ca inteligenta artificiala sa poata sa ajunga sa aibe capacitatea
de distinctie clara a notiunilor de sarcina, de cunoastere a problemelor dintr-un anumit
domeniu, de a putea rezolva problemele, precum si integrarea unui model conceptual
structurat foarte bine,e nevoie de o baza necesara pentru dezvoltarea unui sistem inteligent.
 1.

Noțiuni teoretice inteligenta artificiala

1.1. Aspecte introductive

Momentul in care se afla astazi robotica, seamana foarte mult cu cel in care se afla
lumea la aparitia internetului cu peste 20 de ani in urma. Asa cum este in epoca modemurilor
dial-up, ar fi fost greu sa ne inchipuim un serviciu video pe internet ca youtube, care transmite
peste 6 miliarde de ore de materiale video pe luna, tot asa, in prezent ne este greu sa ne
imaginam ca robotii capabili sa imite comportamentul uman ar putea sa mearga alaturi de noi
pe strada, sa lucreze in biroul de langa noi, sa ne duca parintii in varsta la plimbare, dupa care
sa-i ajute sa ia masa.
Oamenii s-au gandit sa construiasca masini fara sofer cam de cand au aparut masiniile.
In zilele noastre insa, aproape toate marile companii constructoare de automobile fac cercetare
si construiesc propria versiune de masina fara sofer. Un proces asemanator a avut loc, de-a
lungul aniilor, in cazul avioanelor, care, in prezent, sunt conduse in mare parte de sistemul
autopilot, pilotul uman intervenind numai in momentele critice. Raman inca multe lucruri de
facut pana sa putem afirma fara echivoc ca robosoferii sunt mai siguri decat soferii umani.
Robotii incep sa joace un rol important si in sala de operatii, alt loc in care nu se
tolereaza nici un fel de eroare, dat fiind faptul ca in joc este viata unei persoane. In anul 2013,
s-au vandut, la un pret mediu de 1,5 milioane de dolari, 1300 de roboti chirurgicali, ceea ce
inseamna 6 % din totalul robotilor de serviciu si 41% din valoarea totala a vanzarilor de roboti
industriali. Numarul procedurilor efectuate de roboti creste, in medie, cu 30 % pe an; peste un
milion de americani au fost deja supusi unei operatii efectuate cu ajutorul robotiilor.
Sistemul Sedasys al companiei Johnson & Johnson automatizeaza procedura de
anesteziere pacientiilor care sunt supusi colonoscopiei, reducand astfel cu peste 1 miliard de
dolari cheltuielile anuale cu anestezia. Serviciile de anestezie maresc de obicei costul operatiei
cu o suma cuprinsa intre 600 si 2000 de dolari. Sedasys, care a primit aprobarea Food and
Drug Administration si este deja adoptat in spitale, ar costa numai 150 de dolari pe procedura.
 Nu i-ar elimina insa cu totul pe medicii anestezisti. Asemenea pilotului automat,
sisteme ca Sedasys il ajuta pur si simplu pe medic, permitand unui anestezist sa supravegheze
10 proceduri care se desfasoara simultan, in loc sa fie necesara prezenta cate unui anestezist in
fiecare sala de operatii. Robotii nu joaca un rol important doar in sala de operatii. 70 de
milioane de persoane din toata lumea au un handicap auditiv si de vorbire sever. Rareori se
gaseste o solutie medicala la problema surzeniei sau a muteniei, iar persoanele cu aceste
dizabilitati sunt marginalizat de societate. Inventiile care incep sa-si faca aparitia in salile de
operatii si in scoli ar fi fost aproape imposibil de anticipat. Cercetatorii, intreprinzatorii si
investitorii se gandesc la noi aplicatii ale roboticii, numai au in vedere doar sarciniile pe care
o masinarie le-ar putea realiza intr-un mod mai eficient decat omul. Se gandesc tot mai mult
sa faca lucruri pe care oamenii nu si-ar fi inchipuit niciodata ca le-ar putea realiza ei insusi.
Desi robotii fac anumite lucruri pe care oamenii nu le-ar putea face niciodata,
principala lor destinatie continua sa fie ocupatiile pe care oamenii le au de secole. In
principiu, robotii constituie fuziunea a doua tendinte mai vechi: perfectionarea tehnicii in asa
fel incat aceasta sa faca ceea ce facem noi si creearea unei categorii de slujitori care sa le
ofere claselor superioare ale societatii o forta de munca la costuri reduse. Din aceasta
perspectiva, robotii sunt un semn al progresului tehnic, dar si o versiune moderna a scavilor
exploatati de alti oameni in secolele trecute. Urmatoarea generatie de roboti va fi produsa in
serie, la costuri din ce in ce mai mici, ceea ce ii va face tot mai competitivi, chiar si in
comparatie cu muncitorii cu salarile cele mai mici. Ea va efectua in mod dramatic ocuparea
fortei de munca, precum si tentintele economice, politice si sociale de anvergura. Un exemplu
il constituie Foxconn, firma taiwaneza care fabrica Iphone, precum si alte gadgeturi create de
companii ca Apple, Microsoft si Samsung. In cele mai mari complexe de fabrici ale acestia
situate in zona industriala Shenzhen, in apropiere de Hong Kong, lucreaza 500.000 de angajati
in 15 unitati distincte. Desii robotii sunt meniti sa lucreze impreuna cu oamenii, ei sunt
conceputi sa ii scuteasca pe fondatorii firmelor de nevoia de a angaja alti oameni, stopand pur
si simplu crearea unor noi locuri de munca in fabricile lor. Limitandu-ne la aspectele
economice, rezolvarea dilemei personal uman- cumpararea si folosirea unor roboti un
compromis in privinta cheltuielilor. Munca umana necesita foarte putine cheltuieli de
investitie- plati in avans pentru lucruri precum cladirile, utilajele si echipamentele- dar
cheltuieli de exploatare mari ( cheltuielile curente precum salariile si beneficiile angajatilor).
Robotii vin cu o structura a costurilor diametral opusa : costul initial al capitalului este mare,
dar costurile de exploatare sunt mici- robotii sunt remunerati. Pe masura ce cheltuielile de
investitie ale robotiilor scad, cele de exploatare ale oamenilor devin, in termeni relativi, mai
mari si, prin urmare, mai putin atractive pentru angajatori. Pe masura ce tehnologia avanseaza,
vor disparea numeroase locuri de munca din cauza robotiilor. Vor aparea si se vor pastra insa
altele. De asemenea, robotii vor crea o valoare imensa- cu toate ca, asa cum am vazut de
nenumarate ori, aceasta nu va fi reprezentata in mod egal. Pe ansamblu, robotii pot fi o
binefacere, inlocuindu-i pe oameni, care pot face alte lucruri intr-un mod mai eficient, dar
numai atata timp cat acestia din urma vor crea sistemele necesare adaptarii fortei de munca,
economiei si societatii la inevitabila perturbare. Pericolele care pandesc societatiile incapabile
sa faca in mod corect aceasta tranzitie sunt evidente. Contributia robotiilor la disparitia
locurilor de munca va fi foarte diferita de la o tara la alta. Tarile cele mai avantajate sunt cele
care concep si produc roboti pentru export, in care se afla sediile, inginerii si unitatile de
productie ale companiilor specializate in robotica.
Prezenta ciber-marketing-ului este tot mai pregnanta. Invotatii ca eBay si PayPal au
jucat un rol semnifictiv in aparitia primului val de piete cod-ificate. In pofida dorintei celor de
la Paypal de a crea un sistem de plata global, in multe tari, serviciul respectiv este limitat sau
inexistent. Paypal a starnit ingrijorare in ceea ce priveste posibilitatea finantarii activitatilor
ilicite sau termosistemului, din cauza ca tranzactiile electronice sunt mai putin legate de
sistemul tranzactilor de plata, care sunt supravegheate in mod regulat de autoritatile
responsabile de aplicare a legii si de agentiile de informatii. Regula de baza a economiei este
valabila si in ciber-lume: numai acele intreprinderi care inregistreaza castiguri pot supravietui.
Din acest motiv, nu numai tehnologia insasi este determinata, ci si spiritul de afaceri si
capacitatea de a le incheia cu succes in noile conditii. Pentru aceasta, ciber-marketing-ul (ale
carui puncte matriceale sunt obiectivele, alocarea surselor, programarea profitului,
desfasurarea programului si controlul) ofera concepte si solutii a caror cunoastere tine de
abilitatea de vanzare a produselor. In era informationala, marketing-ul este marketing digital
de relatii. Regulile de baza sunt: a gandi digital; informatii sigure prezentate mai atractiv;
accesibilitatea inlocuieste raza de actiune; ``intotdeauna pregatit``; clientul ca individ apare;
mediul destins si placut, ca cel mai important stimulent pentru culegerea de informatii;
intretinerea capacitatii de contact; selectarea clientilor valorosi. Ciber-marketing-ul este bazat
pe bancile de date, pe industria electronica ( telemarketing, videotext, multimedia) si pe
internet, ca artera vitala a realitatii virtuale.
 ---Informatia si comunicarea---
Noua era se caracterizeaza prin tranzitia de la ``societatea de masa`` la `` societatea de
indivizi``, ea fiind posibila prin comunicarea de tip informational, care produce modificari
insemnate, atat pentru societate cat si pentru fiecare individ in parte (in calitatea lui de
ofertant si de solicitant de bunuri si servicii economice).
Societatea de retele informationale a inlocuit, incepand cu secolul XX, ``societatea de
consum``, noul tip de mesaj comunicational punandu-si amprenta asupra vietii politice,
stiintei, culturii, comportamentului social si moralei insesi.
Daca revolutia industriala a avut ca instrument principal tehnologiile pentru reducerea
fortei de munca umane si pentru productia de masa, revolutia informationala descopera
gandirea si munca in echipa, ca element de comunicare. In timp ce in era industriala,
marimea firmei si utilizatea capitalului constituiau principalii factori de succes, iar
mecanismele de piata erau supuse reglementarilor (detaliile legate de acestea fiind cuprinse in
dispozitii sau legi), in era informationala determinate sunt capacitatea de a invata a intregii
organizatii (nu numai a individului), rapiditatea, capacitatea de a anticipa dorintele oamenilor
si de a sugera solicitantilor noi posibilitati, accesul la informatii facandu-se continuu.
Principalele atuuri ale informatiei sunt: diversitatea; concomitenta informarii si
participarii; mobilitatea; gandirea digitala; atractivitatea; accesibilitatea nelimitata.
Ele transforma, printr-un proces de democratizare a implicarii directe. In conditiile
actuale, comunicarea a devenit o necesitate fundamentala a omului, in aceeasi masura ca
hrana, imbracamintea sau locuinta. Prelucrarea informatiei a ajuns o functie electronizata,
mondializandu-se. Odata definitivata concentrarea tuturor sistemelor informatice de ofertanti
si solicitanti va fi posibila cooptarea utilizatorilor in aceasta lume creata artificial, numita
ciber-realitate. Pietele electronice inchise si reglementate s-au transformat ulterior in retele
deschise, invizibile. Pe langa munca, natura si capital, informatia, energia si materia sunt cei
mai importanti factori ai economiei moderne. Dar spre deosebire de materie sau energie,
informatia prezinta cateva caratceristici distincte: nu cunoaste ideea de ``original`` (in sensul
ca se poate copia ori de cate ori se doreste); este independenta de loc; nu se invecheste; se
combina aproape limitat; este puternic condensabila. Informatia este, in acelasi timp, atat
ilustrare, stire, comunicare, relatie, cat si transmisiune. Tehnologia informatiei utilizeaza
pentru reprezentarea informatilor semnale, date si mesaje. O activitate de afaceri incununata
de succes, presupune manipularea optima a informatiilor.
O cantinate considerabila de informatii este stocata in fisiere si baze de date, dar si in
mintiile diferitilor colaboratori.
 2.
2.1 Utilizarea inteligentei artificiale ca si sisteme experte

Aceste sisteme sunt formate din grupuri de programe si informatii specifice, ajutandu-
se de toate acestea pentru a putea purta un dialog computer-om, in vederea rezolvarii
unor probleme de diferite tipuri. Fiecare data primita de la om, computerul incearca sa o
adauge unui anumit tip de problema, iar mai apoi venind cu expunerea unei rezolvari. Aceste
sisteme expert multiplica inteligenta formalizata a specialistilor, utilizand informatiile extrase
din experienta umana, furnizand decizii corespunzatoare nivelului de competenta, informatii
si detalii extrase primite din metodele de rationare implementate.Incorporand multe tehnologii
diferite, acestea primesc denumirea de sisteme expert, aceste tehnologii fiind cunostintele de
baza, mecanisme de interfata si facilitati de explicare. Cresterea volumului de date culese si a
puterii de calcul se completeaza reciproc. Cu cat sunt mai multe date, cu atat se investejeste
mai mult in calculatoare puternice, in spatiul de stocare suficient pentru prelucrarea datelor si
exagerarea de informatii pentru afaceri din aceste date. Cu cat calculatoarele sunt mai
puternice, cu atat este mai usor sa culegi cantitati mari de date si sa produci ansambluri de
date mai mari si mai detaliate.
Realizarea acestor masini inteligente sunt determinate si de avantajele si dezavantajele
care se afla la baza diferentei dintre om si masina, acestea fiind diferentele semnificative cum
ar fi cunoasterea umana perisabila, iar a masinii-permanenta, expertiza umana fiind
restransa,iar cea a masinii vasta.Avantajele masinii inteligente fiind rationamentul-
consecvent, rezistenta nelimitata,expertiza foarte vasta, gandirea fara moarte.Limitarile
masinii inteligente se refera la abilitatile sale de perceptie, rationament la care inteligenta
artificiala doar prin deductie genereaza concluzii pe baza cunostintelor furnizate din mediul
exterior, ea neputand genera singura noi cunostinte.Conceperea si dezvoltarea sistemelor
inteligente necesita cunostinte si experienta complexa in toate domeniile atat de la proiectare
pana la programare, cat si electronica,mecatronica.Pentru ca inteligenta artificiala sa poata sa
ajunga sa aiba capacitatea de distinctie clara a notiunilor de sarcina, de cunoastere a
problemelor dintr-un anumit domeniu, de a putea rezolva problemele, precum si integrarea
unui model conceptual structurat foarte bine,e nevoie de o baza necesara pentru dezvoltarea
unui sistem inteligent
 Utililajele agricole construite pentru viitor arata mai mult ca o cabina de pilotaj decat
ca tractoarele care erau foarte simple si robuste, cu un cadru de otel, anvelope mari de cauciuc
si motor. Exista intefete georgrafice destinate unor programe informatice care ruleaza pe o
tableta aflata pe raza vizuala a fermierului. Utilajul nu se deplaseaza acolo unde il conduce
fermierul, ci in functie de instructiunile pe care le primeste de la software, fiind ghidat prin
telecomanda. Pe masura ce utilajul lucreaza campul, senzorii acivi amplasati langa faruri
furnizeaza programului informatii despre plante. Pe masura ce se deplaseaza pe camp, utilajul
primeste in mod constant informatii- de la satelitii aflati deasupra sa si de la solul de
dedesubt- si le aplica.
Faptul de a trai intr-o tara a carui economie cunoaste o crestere rapida iti ofera sansa
rara de a dobandi o mobilitate economica ascendenta. Datorita diversitatii economice in
crestere si ritmului tot mai accelerat al schimbarilor, investitorii si oamenii implicati in
afacerile globale vor trebui sa fie tot atat de mobili si de capibili sa lucreze in diverse medii
culturale cum vor fi cei care vor intra in campul muncii. Sfaturile care se aplica generatiei
urmatoare sunt valabile si pentru investitorii de azi, daca vor vrea sa beneficieze de miliardele
de dolari pe care le vor produce industriile viitorului.
Inovatiile si companiile care abia incep sa apara in robotica, genomica, cibernetica, si
in noile domenii care isi datoreaza existenta cod-ificarii banilor, pietelor si increderii isi vor
face aparitia in orase aflate din intreaga lume, dar si in locuri in care majoritatea liderilor
comunitatii de afaceri nu au fost niciodata.
Din ascensiunea economiei bazate pe internet, liderii comunitatii de afaceri au invatat
ca tinerii care au crescut intr-o lume digitala sunt probabil si cei care vor crea marile companii
de internet. Asa se va intampla in multe industrii ale viitorului.
Pentru majoritatea celor 7,2 miliarde de locuitori ai planetei, inovatia si globalizarea
au crescut oportunitati care nu au existat niciodata in trecut. Numai in China, numarul celor
care au depasit recent pragul saraciei este egal cu dublul populatiei SUA.
Numarul celor care traiesc in saracie extrema si a caror unica preocupare consta in
satisfacerea nevoilor de baza-hrana, adapost, imbracaminte a scazut intr-un ritm nemaiintalnit
pana acum in toata istoria omenirii.
Aceste schimbari fac sa apara noi oportunitati pentru toata lumea- companii, guverne,
investitori, parinti, studenti si copii.
 CONCLUZII

E clar ca, daca n-ar fi existat calculatoarele, atunci nu s-ar fi povestit astazi despre
inteligenta artificiala. Sau s-ar fi povestit in romane SF. Deci, originea inteligentei artificiale
ca ramura a informaticii se ascunde cam prin anii construcţiei primelor calculatoare
electronice, adica în momentul în care omul si-a pus problema: cat de puternice pot fi aceste
unelte noi, capabile sa efectueze calcule complicate? Pot fi ele facute sa gandească?
Copii care cresc intr-un mediu economico-social privilegiat vor avea intotdeuna un
avantaj fata de cei care cresc in conditii mai putin favorizate.
Ma astept ca majoritatea afacerilor de milioane din domeniul ciberneticii sa izvorasca
din mintea tinerilor de 20-30 de ani, cei care au crescut creand programe intr-o perioada de
concurenta in domeniul informaticii si de crestere exponentiala a volumului datelor.
Inteligenta artificiala îsi propune la modul ideal sa afle cum pot masinile sa devina la
fel de inteligente ca oamenii. Istoria inteligentei artificiale vorbeste despre realizarile ei
efective.
In concluzie, inteligenta artificiala poate fi cel mai bun lucru care ni s-a intamplat, mai
ales daca stim sa-l folosim intr-un mod productiv. Inteligenta artificiala nu este un lucru rau,
este un mod de a ne eficientiza munca si viata, prin rapiditate si acuratete. Iar acolo unde ea
nu poate face asta, noi o putem face mai bine decat o faceam inainte.
 BІBLІΟGRАFІЕ

1. Alec Ross, Industriile viitorului- Omul si evolutia economiei in era digitala,

Bestseller The New York Times, Editura Corint Books 2020.
2. Costel Petcu, Economia Generala- Teoria si Stiinta Economica;
Microeconomie, Editura Universitaria Craiova 2007.