Inteligenta artificiala – schimbare de paradigmă

Principalul scop al Inteligentei Artificiale este de a imita întrutotul creierul uman în

modul în care acesta gândeste, raspunde si interactioneaza. În pofida nivelului atins de
cercetatori, acest deziderat nu va fi atins foarte curând, creierul uman fiind înca o enigma,
aproape imposibil de analizat matematic si/sau tradus în limbaj masina.

Indiferent de puterea lor de procesare, masinile nu vor înlocui, probabil niciodata, omul,
cea mai inteligenta si puternica fiinta de pe Pamânt. Aceasta afirmatie este sprijinita de
numeroase ratiuni. Cel mai important argument împotriva dezvoltarii masinii cu adevarat
inteligente este cel al evolutiei. Masinile nu au parcurs rigorile de supravietuire timp de
milioane de ani precum oamenii. Modul în care acestia interactioneaza, gândesc si se
adapteaza sunt faze de dezvoltare ale intelectului, diferit fiecarui individ în parte. Acestui
intelect i-au fost necesare milioane de ani sa evolueze, reprezentând, astfel, o etapa
extrem de dificil de implementat în dezvoltarea masinii inteligente.

Unii oameni de stiinta afirma ca inteligenta umana este imposibil de atins si întrecut pe
cale artificiala de o masina. În prezent, creierul uman este considerat a fi cel mai
sofisticat computer cunoscut. Afirmatia nu poate fi negata, dar creierul uman
functioneaza pe aceleasi principii ca oricare alt creier din regnul animal. Spre a întelege
inteligenta umana, trebuie sa întelegem modul în care se formeaza cele mai simple
gânduri. Încercarea de a trece peste aceste etape primare si a cerceta direct actiunile
complexe ale creierului uman este aproape imposibila.

În urma cercetarilor din ultimii ani, calculatorul este capabil sa realizeze rationamente si
sa descopere legaturi logice între fapte descrise corect prin propozitii. De asemenea,
calculatorul este capabil sa învete din propriile greseli si sa interactioneze cu un utilizator.
Folosindu-se de aceste performante, omul a creat computere si programe specifice care sa
lucreze pentru el, sa-i rezolve ecuatii complicate, sa proceseze baze de date cu sute de mii
de înregistrari, sa-l ajute în proiectarea si producerea unor echipamente tehnice avansate
etc. Cu toate aceste realizari extraordinare, comparativ cu situatia de acum 50 de ani,
limita este departe de a fi atinsa, cercetatorii fiind mereu preocupati de cercetarea
“masinii care gândeste” si care poate oferi instantaneu solutii viabile la diversitatea mare
de probleme care apar.

Pentru a crea o masina care “gândeste” trebuie definita “inteligenta” unei astfel de
masini. Inteligenta masinii este rezultatul a mai multor ani de cercetari, teste, reusite si
esecuri. S-a dorit ca masina sa învete, sa înteleaga limbajul folosit de utilizator prin
intermediul a nenumarate interfete si sa-si perfectioneze perceptia senzoriala.
Cercetatorul britanic Alan Turing este de parere ca un computer poate fi numit inteligent
daca, pus, în legatura cu un om, îl determina pe acesta sa creada ca este în contact tot cu
un om. Pentru a face fata unui test uman, computerul trebuie sa stocheze o cantitate
imensa de informatie, din toate domeniile.
Inteligenta si informatia nu pot fi separate una de alta. Oamenii sunt capabili sa furnizeze
o informatie utila, dau dovada de inteligenta, de competenta, dar sunt limitati în
cunoastere. Sistemele informatice cladite în jurul unor baze de date înglobeaza acest tip
de competenta, dar nu au rationamentul nativ al omului. Deosebirea consta în
proprietatile echipamentului electronic ce permite multiplicarea competentei respective
de mii de ori, oferind, implicit, o inteligenta multiplicata corespunzator. Aceasta
inteligenta, astfel creata, este mult mai ieftina si precisa decât cea umana, putând fi
reprodusa mecanic la nesfârsit.

Tinând cont de explozia performantelor componentelor electronice si a calculatoarelor în

general, este evident ca termenul de Inteligenta Artificiala va capata noi valente în anii
urmatori.

Un computer actual poate realiza 10 la puterea 17 operatii pe secunda (o operatie în

timpul în care lumina ar strabate un atom de hidrogen). E clar ca viteza apartine masinii.
Ce atu are omul ? Cel mai important pare a fi elementul surpriza, omul este imprevizibil,
gândirea sa nu respecta întotdeauna un algoritm, asa cum îl stie masina.

În acest moment este dificila prezicerea cu exactitate a viitorului Inteligentei Artificiale.

Ce se poate, totusi, spune acum este ca Inteligenta Artificiala va fi înglobata în aplicatii
din ce în ce mai sofisticate. Sigur, se pot imagina identitati umane si masini reunite într-o
constiinta colectiva, structurata într-o retea complexa, cu abilitati si granite ce vor depasi
cu mult posibilitatile individuale ale unei minti naturale sau artificiale. Scriitorul Francis
Heylighen a spus: “Un astfel de creier global va functiona ca un sistem nervos pentru un
superorganism social, un sistem integrat format din întreaga societate umana”. Cliseul
“let’s put our minds together on this problem” va deveni realitate, permitând oamenilor si
masinilor sa-si combine capacitatile individuale pentru a rezolva probleme în domenii
diverse, de la teoria fizicii, la cercetari în medicina, explorarea spatiului cosmic etc.

În viitor computerele vor dispune de Inteligenta Artificiala, dar, în mod sigur, diferita de
cea umana. În numeroase situatii, oamenii sunt influentati de emotii, acestea fiind
adevaratele motivatii ale rationamentului si actiunii lor. În cazul inteligentei artificiale,
motivatiile vor fi total diferite. Spre a întelege cât de mare va fi diferenta, putem privi si
analiza cea de-a doua fiinta inteligenta de pe planeta dupa om, delfinul. Lumea oamenilor
este diferita de cea a delfinilor, iar cele doua forme de inteligenta sunt influentate de
habitat. Delfinii îsi folosesc inteligenta pentru navigatie, asa cum oamenii o folosesc pe
cea proprie pentru manevrarea uneltelor. Diferitele habitate impun diferite prioritati
creaturii care traieste în ele. La nivelul de cunoastere actual, pentru oameni este aproape
imposibil de imaginat ce forma de inteligenta va avea entitatea virtuala aflata în memoria
unui computer.
Artificial intelligence - paradigm shift

The main purpose of Artificial Intelligence is to completely imitate the human brain in
the way it thinks, responds and interacts. Despite the level reached by the researchers,
this desired goal will not be reached very soon, the human brain being still an enigma,
almost impossible to analyze mathematically and/or translate into machine language.
Regardless of their processing power, machines will probably never replace man, the
most intelligent and powerful being on Earth. This statement is supported by many
reasons. The most important argument against the development of truly intelligent
machines is that of evolution. Machines have not gone through the rigors of survival for
millions of years like humans. The way they interact, think and adapt are phases of
development of the intellect, different for each individual. This intellect needed millions
of years to evolve, thus representing an extremely difficult stage to implement in the
development of the intelligent machine.
Some scientists claim that human intelligence is impossible to achieve and surpass
artificially by a machine. Today, the human brain is considered to be the most
sophisticated computer known. The statement cannot be denied, but the human brain
works on the same principles as any other brain in the animal kingdom. To understand
human intelligence, we need to understand how the simplest thoughts are formed. Trying
to go beyond these primary stages and directly investigate the complex actions of the
human brain is almost impossible.
Following the research of recent years, the computer is capable of reasoning and
discovering logical links between facts correctly described by sentences. Also, the
computer is able to learn from its own mistakes and interact with a user. Using these
performances, man created computers and specific programs to work for him, to solve
complicated equations, to process databases with hundreds of thousands of records, to
help him in the design and production of technical equipment advanced etc. With all
these extraordinary achievements, compared to the situation 50 years ago, the limit is far
from being reached, researchers being always concerned with the research of the
"thinking machine" that can instantly offer viable solutions to the great diversity of
problems that arise.
In order to create a machine that "thinks", the "intelligence" of such a machine must be
defined. Machine intelligence is the result of several years of research, tests, successes
and failures. We wanted the machine to learn, to understand the language used by the
user through countless interfaces and to perfect its sensory perception. The British
researcher Alan Turing believes that a computer can be called intelligent if, put in contact
with a human, it causes him to believe that he is also in contact with a human. To face a
human test, the computer must store a huge amount of information, from all fields.
Intelligence and information cannot be separated from each other. People are able to
provide useful information, they show intelligence and competence, but they are limited
in knowledge. Computer systems built around databases include this type of competence,
but they do not have the native reasoning of humans. The difference lies in the properties
of the electronic equipment that allows the respective competence to be multiplied
thousands of times, offering, implicitly, a correspondingly multiplied intelligence. This
intelligence, thus created, is much cheaper and more precise than the human one, being
able to be mechanically reproduced endlessly.
Taking into account the explosion of performance of electronic components and
computers in general, it is obvious that the term Artificial Intelligence will gain new
meanings in the coming years.
A current computer can perform 10 to the power of 17 operations per second (an
operation in the time that light would pass through a hydrogen atom). It is clear that the
speed belongs to the car. What advantage does the man have? The most important seems
to be the element of surprise, man is unpredictable, his thinking does not always follow
an algorithm, as the machine knows it.
At the moment it is difficult to accurately predict the future of Artificial Intelligence.
What can, however, be said now is that Artificial Intelligence will be embedded in
increasingly sophisticated applications. Of course, one can imagine human identities and
machines united in a collective consciousness, structured in a complex network, with
abilities and limits that will far exceed the individual possibilities of a natural or artificial
mind. The writer Francis Heylighen said: "Such a global brain will function as a nervous
system for a social superorganism, an integrated system consisting of the whole of human
society." The cliché "let's put our minds together on this problem" will become a reality,
allowing humans and machines to combine their individual capabilities to solve problems
in various fields, from physics theory, to medical research, space exploration, etc.
In the future, computers will have Artificial Intelligence, but certainly different from
human intelligence. In many situations, people are influenced by emotions, these being
the true motivations of their reasoning and action. In the case of artificial intelligence, the
motivations will be totally different. To understand how big the difference will be, we
can look and analyze the second intelligent being on the planet after man, the dolphin.
The world of humans is different from that of dolphins, and the two forms of intelligence
are influenced by the habitat. Dolphins use their intelligence for navigation, just as
humans use their intelligence for handling tools. Different habitats impose different
priorities on the creature that lives in them. At the current level of knowledge, it is almost
impossible for people to imagine what form of intelligence the virtual entity in a
computer's memory will have.