Proiect

-Realitate Virtuala in domeniul roboticii-

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

Cuprins
1.Concepte de baza...............................................................................................................................4 1.1 Inteligenta artificiala: o incercare de definire.........................................................................6 1.3 Natura problemelor de inteligenta artificiala.............................................................................7 2. Sisteme !pert.................................................................................................................................." 2.1 #etoda de $eprezentare %n Inteligen&a 'rtificial(...................................................................13 2.2 #etodele rela&ionale )modele structurate*...............................................................................1+ 2.3 $eprezentarea cuno,tin&elor.....................................................................................................16 2.4 Criterii %n stabilirea metodei de reprezentare a cunostintelor..................................................17 2.+ #etode de planificare..............................................................................................................21 3. $etele neuronale.............................................................................................................................22 3.1 Stadiul cercetarilor in Inteligenta 'rtificiala...........................................................................22 -ibliografie.................................................................................................................................24

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

.biectul inteligen&ei artificiale este ob&inerea de artefacte care s( se comporte inteligent/ similar unui om. C0te1a e!emple binecunoscute de astfel de artefacte sunt robo&iiantropomorfi/ programele de 2ucat ,a3/ calculatoarele care pot dialoga %ntr4un limba2 similar celui uman/ programele de traducere automat( sau de reg(sire a te!telor rele1ante pe Internet.

1.Concepte de baza
5ez1oltarea spectaculoasa a calculatoarelor in ultimii treizeci de ani a permis cercetarilor in domeniu sa incerce utilizarea calculatoarelor pentru rezol1area unor probleme din ce in ce mai dificile/ din ce in ce mai apropiate de comple!itatea problemelor solutionate de om. 6e masura ce problemele de 1iteza si capacitate de memorare au fost rezol1ate la ni1elul te3nologiei constructiei calculatoarelor/ limitarea utilizarii te3nicii de calcul in locul e!pertului uman se datoreaza mai ales incapacitatii oamenilor de a instrui si programa adec1at calculatoarele. Incercarea e!tinderii utilizarii calculatoarelor la tot ceea ce poate fi solutionat de om a dus la aparitia unui nou domeniu al stiintei calculatoarelor: inteligenta artificiala. C0nd s4a 1orbit prima data de Inteligenta 'rtificiala )'I 7 'rtificial Intelligence* %n 18+6/ totul parea o utopie/ un 1is prea frumos pentru a fi realizat/ un stadiu al dez1oltarii considerat a fi greu de atins. 9n ultimii aproape +: de ani/ termenul a prins contur/ de1enind realitate/ fiind %n prezent folosit %n toate stiintele care doresc sa se afirme. Initiatorul sau/ prof. ;o3n #cCart3< a prezentat noul concept %n 1ara anului 18+6 la %ntrunirea =5art3mout3 Summer $esearc3 6ro2ect on 'rtificial Intelligence>. Inteligenta 'rtificiala poate fi definita ca simularea inteligentei umane procesata de masini/ %n special/ de sisteme de computere. 'cest domeniu a fost/ %n general/ caracterizat de cercetari comple!e %n laboratoare si doar destul de recent a de1enit parte a te3nologiei %n aplicatii comerciale. 9n ultimii ani au a1ut loc numeroase discutii pri1ind filozofia Inteligentei 'rtificiale si rolul sau %n dez1oltarea te3nologiilor. 5e4a lungul timpului/ opinia publica a ridicat unele %ntrebari legate de a1ansul te3nologic bazat pe Inteligenta 'rtificiala: 4%n ce masura masinile inteligente 1or face parte din 1iata oamenilor ? 4pot fi construite masini cu constiinta ? 4sunt oamenii capabili sa construiasca masini cu ade1arat inteligente si daca da/ cum le 1or controla ?

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

4cine 1a detine puterea/ omul sau masina ? 4a1em cu ade1arat ne1oie de masini inteligente ?

@ermenul de Inteligenta 'rtificiala este %nt0lnit azi %n numeroase publicatii te3nice/ medicale/ militare/ stiintifice/ de obicei/ c0nd 1ine 1orba de aplicatii ce realizeaza performante de care numai omul era socotit capabil: recunoasterea si analiza 1ocii si a imaginilor/ traduceri dintr4o limba %n alta/ diferite 2ocuri de inteligenta )sa3/ bridge*/ luarea unor decizii comple!e fara inter1entia unui operator uman etc. Initial/ obiecti1ele Inteligentei 'rtificiale au fost foarte ambitioase: masina trebuia sa rezol1e diferite probleme/ sa %n1ete din propria e!perienta si din e1enimentele e!terioare sistemului sau/ sa efectueze rationamente/ sa conceapa noi obiecte cu proprietati prestabilite. 6rincipalul scop al Inteligentei 'rtificiale este de a imita %ntrutotul creierul uman %n modul %n care acesta g0ndeste/ raspunde si interactioneaza. 9n pofida ni1elului atins de cercetatori/ acest deziderat nu 1a fi atins foarte cur0nd/ creierul uman fiind %nca o enigma/ aproape imposibil de analizat matematic siAsau tradus %n limba2 masina. Indiferent de puterea lor de procesare/ masinile nu 1or %nlocui/ probabil niciodata/ omul/ cea mai inteligenta si puternica fiinta de pe 6am0nt. 'ceasta afirmatie este spri2inita de numeroase ratiuni. Cel mai important argument %mpotri1a dez1oltarii masinii cu ade1arat inteligente este cel al e1olutiei. #asinile nu au parcurs rigorile de supra1ietuire timp de milioane de ani precum oamenii. #odul %n care acestia interactioneaza/ g0ndesc si se adapteaza sunt faze de dez1oltare ale intelectului/ diferit fiecarui indi1id %n parte. 'cestui intelect i4au fost necesare milioane de ani sa e1olueze/ reprezent0nd/ astfel/ o etapa e!trem de dificil de implementat %n dez1oltarea masinii inteligente. Bnii oameni de stiinta afirma ca inteligenta umana este imposibil de atins si %ntrecut pe cale artificiala de o masina. 9n 18"8/ matematicianul britanic $oger 6enrose a sustinut ca mecanismele de functionare specifice creierului uman nu pot fi replicate de masina/ nici macar %n principiu. 9n prezent/ creierul uman este considerat a fi cel mai sofisticat computer cunoscut. 'firmatia nu poate fi negata/ dar creierul uman functioneaza pe aceleasi principii

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

ca oricare alt creier din regnul animal. Spre a %ntelege inteligenta umana/ trebuie sa %ntelegem modul %n care se formeaza cele mai simple g0nduri. 9ncercarea de a trece peste aceste etape primare si a cerceta direct actiunile comple!e ale creierului uman este aproape imposibila. 60na %n prezent s4au dez1oltat doua metode diferite de abordare a Inteligentei 'rtificiale. 6rima metoda este cunoscuta sub numele =top4doCn approac3> sau =s<mbolic approac3 to 'I>. Spre e!emplu/ 1ederea artificiala a unei masini )controlata de un computer* a fost abordata prin construirea unor algoritmi si aplicarea lor pe o serie de date de intrare. Diecare pas al procesului de 1edere trebuie e1aluat/ un algoritm urm0nd sa transforme datele de intrare %ntr4o forma mai usor de utilizat. 'ceasta metoda are deza1anta2ul ca este prea dependenta de masina si poate fi utilizata doar %n probleme foarte restr0nse. 5e asemenea/ abordarea se bazeaza %n mare masura pe cunostintele programatorului/ absolut nimic nu poate fi adaugat automat. ' doua metoda consta %n construirea unei retele neuronale care sa asigure con1ertirea unei imagini %n informatie. 9n anii E6: preocuparile au fost concentrate pentru constituirea unei astfel de retele/ denumita =perceptron>. 'cesta/ o combinatie reusita de retea neuronala si informatii pre4procesate/ a permis pentru prima data recunoasterea imaginilor de catre un computer. 6erceptronul s4a bazat pe ceea ce a reprezentat atunci primul stadiu al 1ederii artificiale/ fiind folosit ulterior %n constructia masinilor autog3idate.

1.1

Inteligenta artificiala: o incercare de definire

Ce este inteligenta artificiala? !ista numeroase definitii sau incercari de a defini inteligenta artificiala. #ultitudinea acestor definitii pro1ine tocmai din faptul ca domeniul/ fiind legat de insasi esenta naturii umane/ este deosebit de pro1ocator. . incercare de definire a inteligentei artificiale ar trebui sa porneasca de la definitia inteligentei/ definitie departe de a fi banal de formulat. #ulte din abordarile caracterizarii domeniului au eludat sau au atins doar partial acest aspect/ altele l4au considerat implicit. Cite1a definitii ale inteligentei artificiale/ dintre cele mai cunoscute si rele1ante/ sint date in continuare: Inteligenta artificiala este domeniul stiintei calculatoarelor care se ocupa de studiul si crearea sistemelor de calcul si a programelor care prezinta o forma de inteligenta: sisteme care in1ata noi concepte/ care pot rationa si deduce concepte utile intr4un domeniu al lumii incon2uratoare/ sisteme care pot intelege limba2ul natural sau percepe si intelege un peisa2/ intr4un cu1int sisteme care necesita capacitati inteligente specifice omului. Inteligenta artificiala este studiul ideilor care permit calculatoarelor sa fie inteligente. Inteligenta artificiala este studiul facultatilor mentale pe baza modelelor computationale.
6

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

Inteligenta artificiala se distinge prin subiectele pe care le trateaza/ nu prin istorie sau metode specifice. Subiectul tratat de inteligenta artificiala este mintea/ considerata ca un sistem de prelucrare a informatiei. Bn program inteligent este un program care manifesta o comportare similara cu aceea a omului cind este confruntat cu o problema similara. Nu este necesar ca programul sa rezol1e sau sa incerce sa rezol1e problema in acelasi mod in care ar rezol1a4o oamenii. Inteligenta artificiala este studiul procesului prin care calculatoarele pot fi instruite sa faca lucruri care/ pentru moment/ sint facute mai bine de oameni. #ar1in #insF</ intrebat ce este inteligenta artificiala/ a raspuns: G !ista intotdeauna persoane care au ne1oie sa defineasca totul pentru a realiza ce1a. 5e ce?G Se poate obser1a din aceste definitii ca anumite curente de opinii pri1esc inteligenta artificiala ca o modalitate de cercetare/ descoperire si simulare )copiere* a modului de functionare a inteligentei umane. 'ceasta perspecti1a a condus la numeroase cercetari in inteligenta artificiala si la dez1oltarea unor noi domenii cum ar fi stiinta cunoasterii/ domeniu studiat de psi3ologi/ ling1isti/ informaticieni/ filozofi/ si domeniul retelelor neuronale/ numit si inteligenta artificiala la ni1el subsimbolic. . a doua perspecti1a asupra inteligentei artificiale considera domeniul dintr4un punct de 1edere pragmatic. Nu conteaza daca inteligenta artificiala utilizeaza modelele si mecanismele comportamentului inteligent uman/ importanta este capacitatea sistemelor de calcul de a rezol1a aceleasi probleme cu performante similare cu cele ale oamenilor. @e!tul de fata se orienteaza preponderent spre aceasta opinie asupra inteligentei artificiale. Ca orice stiinta/ inteligenta artificiala se ocupa de o serie de probleme cu caracteristici generale comune si dez1olta te3nici specifice de rezol1are a acestor probleme. Sectiunile urmatoare 1or delimita specificul problemelor si te3nicilor de inteligenta artificiala/ acestea fiind reluate pe larg in capitolele ce urmeaza.

1.3 Natura problemelor de inteligenta artificiala

#a2oritatea cercetarilor in domeniul inteligentei artificiale efectuate la inceputul aparitiei disciplinei s4au orientat spre rezol1area unor probleme usor formalizabile dar considerate ca necesitind un comportament inteligent: demonstrarea teoremelor si 2ocurile. 6rogramul G@3e Hogic @3eoristG al lui '. NeCell/ ;. S3aC si I. Simon J1863K putea sa demonstreze mai multe teoreme din primul capitol al lucrarii G6rincipia #atematicaG a lui L3ite3ead si $ussell. 6rogramul care 2uca sa3 al lui '. Samuel J1867K isi imbunatatea performantele de 2oc dupa fiecare partida 2ucata. 6roblemele rezol1ate de aceste programe au o caracteristica
7

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

comuna: ele sint probleme grele/ deci N64complete. .ricit de performant ar fi un calculator/ acesta nu poate rezol1a o problema cu un algoritm de comple!itate timp .)eN*/ pentru o 1aloare semnificati1a a dimensiunii N a intrarii/ intr4un inter1al de timp rezonabil. Cercetarile in inteligenta artificiala s4au orientat tocmai spre incercarea de a reduce e!plozia combinationala implicata de cautarea solutiei acestui tip de probleme. Bna din contributiile mari aduse de inteligenta artificiala stiintei calculatoarelor este utilizarea euristicilor in rezol1area problemelor grele/ transformind astfel probleme inabordabile din punct de 1edere al timpului de rezol1are in probleme posibil de rezol1at in numeroase cazuri. Incercarea de a simula comportamentul inteligent uman a dus la in1estigarea unor alte tipuri de probleme/ probleme care implica un grad inalt de e!pertiza umana/ cum ar fi diagnosticul medical/ managementul/ proiectarea si rezol1area problemelor ingineresti generale. 'ceste probleme necesita modelarea unor cantitati mari de informatii/ informatii greu de formalizat/ cum ar fi e!perienta si intuitia. Sistemele e!pert/ rezultat direct al acestor cercetari/ sint acum mult utilizate in domeniile amintite. . alta directie a cercetarilor de inteligenta artificiala a fost aceea a rezol1arii problemelor banale/ cotidiene/ care necesita cunostinte de bun simt. 'ceste probleme includ rationamentul despre obiecte fizice si relatiile intre ele/ si rationamentul despre actiuni si consecintele acestora. .ricine stie/ de e!emplu/ ca un obiect nu poate sa fie simultan in doua locuri diferite sau ca nu trebuie sa dea drumul unui pa3ar din mina deoarece poate sa cada si sa se sparga. 'ceste comportamente pot fi greu caracterizate ca necesitind inteligenta si/ totusi/ ele sint cele mai greu de modelat intr4un program. Cunostintele de bun simt sint la indemina oricarui om dar ele trebuie reprezentate e!plicit intr4un program/ iar 1olumul lor este impresionant. Surprinzator/ cercetarile de inteligenta artificiala au a1ut rezultate cu mult mai bune in domenii ca rezol1area problemelor formale dificile cum ar fi 2ocurile/ demonstrarea teoremelor/ sau a problemelor care necesita e!pertiza umana intr4un anumit domeniu/ decit in domeniile care necesita cunostinte de bun simt. S4a reusit construirea unui program care sa demonstreze teoreme matematice complicate si care sa descopere c3iar concepte matematice noi/ dar nu s4a reusit construirea unui program care sa stie tot ceea ce stie un copil de doi aniM

2. Sisteme Expert
Cu10ntul inteligen pro1ine din limba latin( )intelligentia 4 pricepere/ %n&elegere/ cunoa,tere* fiind reg(sit %n ma2oritatea limbilor moderne/ cu aceea,i semantic(. Hista
"

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

defini&iilor care urmeaz( %ncearc( s( creeze o %n&elegere c0t mai comple!( a implic(rii acestei no&iuni %n terminologia specific( a Sistemelor !pert. N Inteligena 7 J#ar47"K reprezint( %n&elegerea profund(/ u,oar( a unor lucruri/ mai ales %n domeniul culturii ,i al ,tiin&eiO facultatea de a %n&elege/ de a pricepe fenomenele/ lucrurile/ etc. N ntelegerea 7 J$os47+K este acti1itatea g0ndirii prin care se descoper( leg(turile dintre obiecte ,i fenomene. 9n form( elementar(/ %n&elegerea este cuprins( c3iar %n procesul perceperii. 9n form( mai comple!(/ %n&elegerea este implicat( %n descoperirea leg(turilor dintre cauz( ,i efect/ a semnifica&iei unei lucr(ri artistice sau ,tiin&ifice/ a moti1elor conduitei oamenilor/ etc. 9n&elegerea este implicat(/ mai ales/ %n procesul de rezol1are al problemelor ,i se bazeaz( %n general pe e!perien&a trecut( ,i pe utilizarea acesteia/ %ntr4o situa&ie nou(. N Inteligena Artificial 7 IA J6op4"1K reprezint( un domeniu de cercetare al c(rui scop const( %n studiul ,i modelarea inteligen&ei/ prin crearea de sisteme capabile s( %ndeplineasc( acti1it(&i inteligente. Sistemele realizate nu trebuie s( copieze %n mod necesar metodele ,i te3nicile utilizate de om pentru %ndeplinirea acti1it(&ilor/ important( fiind numai efectuarea ieftin(/ sigur( ,i eficient( a acti1it(&ilor propuse. Inteligena Artificial 7 IA JSfe483K cuprinde eforturile depuse pentru dotarea calculatoarelor cu capacit(&i/ care %n mod obi,nuit/ sunt atributele inteligen&ei umane: ac3izi&ia de cuno,tin&e/ percep&ia )1izual(/ auditi1(*/ ra&ionamentul/ luarea deciziei/ etc. Inteligena Artificial - J-ee483K reprezint( acea arie a ,tiin&ei calculatoarelor preocupat( cu realizarea ma,inilor care e!ecut( anumite ac&iuni/ care dac( ar fi realizate de oameni ar fi considerate c( e!prim( comportamentul uman. N Sistemul !pert 7S J-ee483K reprezint( o form( a inteligen&ei artificiale. S este proiectat pentru a reproduce te3nica de rezol1are a problemei unui e!pert %ntr4o arie %ngust( de specializare/ %n care se 2ustific( mult mai mult ra&ionamentul dec0t calculul. Bn Sistem !pert " S J-ra4""K este un program care rezol1( problemele dintr4un domeniu %ngust de aplica&ie/ asemeni unui e!pert uman. Bn Sistem !pert JHug481K este un program bazat pe cunoa,tere care ofer( solu&ii de calitate e!pert/ %ntr4un domeniu specific. Bn Sistem !pert JDei4"2K este un program inteligent care utilizeaz( cuno,tin&e ,i proceduri de inferen&( pentru rezol1area unor probleme care sunt suficient de dificile pentru a solicita e!pertize efectuate de speciali,ti.

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

N Raionamentul - J-ee483K este abilitatea de a concepe/ sau %ncercarea de a a2unge la o concluzie pornind de la premize 1alide sau in1alide. Sistemele !pert reprezint( o ramur( a inteligen&ei artificiale care folosec cuno,tin&e specializate pentru a rezol1a o problem( la ni1elul unui e!pert uman. @oate defini&iile Sistemelor !pert scot %n e1iden&( o tr(s(tura specific( lor ,i anume faptul c( un S utilizeaz( informa&ii e!trase din e!perien&a uman(/ put0nd deci furniza decizii la ni1elul de competen&( corespunz(tor informa&iilor primite ,i a metodelor de ra&ionare implementate. Bn sistem e!pert nu este numit program/ ci sistem/ deoarece %ncorporeaza multe te3nologii diferite/ cum ar fi baza de cuno,tin&e/ mecanisme de interferen&(/ facilit(&i de e!plicare etc. $ealizarea unei ma,ini inteligente/ care s( imite performan&ele comple!e ale comportamentului uman reprezint( o real( pro1ocare datorit( lipsei de abilitate a omului de a %n&elege %n %ntregimemecanismul de procesare/ respecti1 puterea creierului uman. J-ee4 83K. '1anta2ele ,i deza1anta2ele unei ma,ini inteligente pot fi cel mai bine reliefate prin realizarea unei analize comparati1e %ntre comportamentul uman ,i sistemele inteligente a,a cum se poate obser1a %n @abelul 1.1 ,i @abelul 1.2/ care sintetizeaz( c0te1a diferen&e semnificati1e.

1:

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

Structura unui Sistem !pert Structura unui Sistem !pert este reprezentat( %n fig. 1.1/ modulele componente a10nd urm(toarele semnifica&ii: N #aza de cunotine %nglobeaz( o colec&ie de cuno,tin&e rele1ante despre un anumit domeniu/ fiind format( din:
-

$aza general de cunotine 7 modul ce con&ine regulile referitoare la opera&iile care se pot efectua asupra elementelor de cunoa,tere con&inute %n baza de date specific( cazului. 9n esen&(/ regulile constituie un ansamblu complet ,i necontradictoriu de cuno,tin&e necesare rezol1(rii unei probleme.

datele cazului specific 7 modul ce con&ine informa&iile relati1e la domeniul de aplica&ie studiat. Daptele reprezint( partea dinamic( a bazei de cuno,tin&e ,i au rolul de a reprezenta starea obiectelor la un moment dat.

11

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

N Maina de inferen - este un program general care implementeaz( mecanismul prin care se construiesc deduc&iile/ prelucreaz( cuno,tin&ele ,i datele pe baza acestor deduc&ii. #otorul de inferen&( con&ine cunoa,terea procedural( ,i de control. N Interfaa utilizator - realizeaz( o leg(tur( facil( %ntre sistem ,i utilizator/ intermediind un dialog eficient %ntre ace,tia. Interfa&a permite utilizatorului s( pun( %ntreb(ri sistemului e!pert/ s( introduc( noi informa&ii/ sau s( ob&in( o imagine asupra procesului de rezol1are. N ditorul $az de cunotine - permite completarea sau modificarea bazei de cuno,tin&e a S . 'c&iunea propriu4zis( de ac3izi&ionare se realizeaz( prin c3estionarea e!per&ilor umani. N Sistemul e!plicati% - are rolul de a furniza e!plica&ii operatorului %n leg(tur( cu ra&ionamentul folosit pentru a a2unge la concluzia prezentat(. N Modulul grafic " reprezint( interfa&a grafic( care faciliteaz( e!per&ilor din domeniu/posibilitatea de a4,i formaliza cuno,tin&ele %ntr4o manier( c0t mai reprezentati1(/ cu oasisten&( c0t mai limitat( a inginerului de cuno,tin&e.

12

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

2.1 Metoda de Reprezentare n Inteligena Artificial

Inteligena Artificial JC0r48+K reprezint( abilitatea omului de a instrui o ma,in(/ astfel %nc0t/ %n anumite %mpre2ur(ri particulare/ ma,ina s( se comporte/ prin reac&ii la stimulii e!terni/ ca o entitate inteligent(. #a,ina inteligent( trebuie s(4,i reprezinte ra&ionamentele prin intermediul anumitor con1en&ii ,i simboluri/ cu care s( fie capabil s( opereze. #etoda de reprezentare presupune o anumit( ordine conceptual(/ care cuprinde: N sistemul de meta4reprezentareO N sistemul de clasificare O N sistemul de organizare. 6roblema fundamental( a Inteligen&ei 'rtificiale ,i respecti1 a sistemelor e!pert este cea de definire a unor metode pentru reprezentarea unor cantit(&i semnificati1e de cuno,tin&e/ metode care s( permit( stocarea ,i utilizarea eficient( a acesteia. #etodele de reprezentare ale cunoa,terii pot fi grupate %n: N metode logiceO N metode procedurale. N metode rela&ionale )modele structurate*O Metodele logice descriu cunoaterea ca pe o nlnuire de aciuni care se implic reciproc att din punct de vedere al cunotinelor ct i cel al relaiilor dintre acestea. A%anta&ul metodelor logice const( %n aplicarea direct( a regulilor de inferen&(/ asupra elementelor de cunoa,tere. 'eza%anta&ul metodelor logice const( %n e!isten&a solu&iilor nesatisf(c(toare de sistematizare a bazei de cuno,tin&e/ %n dificultatea reprezent(rii cunoa,terii despre ac&iuni ,i a regulilor euristice. Calcul predicatului de ordinul nti ca ,i e!emplu de metod( logic(/ reprezint( o baz( de cuno,tin&e construit( %n limba2ul logic/ incluz0nd piesele de cunoa,tere reprezentate cu a2utorul unor e!presii )propozi&ii simple* %nl(n&uite %ntre ele cu formule ale acestui limba2. 'stfel/ un element de cunoa,tere reprezentat ini&ial %n limba2 natural este descompus %n propozi&ii elementare ade1(rate denumite =aseriuni > )care specific( fapte/ propriet(&i/ rela&ii* legate de elementul de cunoa,tere. 'cesta este moti1ul pentru care metoda se mai nume,te ,i =Reprezentarea faptelor> Diecare fapt poate fi tratat din punct de 1edere informatic ca un lan& de caractere specific/ ca de e!emplu: $'N5'# N@PproiectP:2 Q 8:R

13

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

6entru a procesa mai u,or informa&iile/ se structureaz( lan&urile de caractere. Bn procedeu curent %l reprezint( utilizarea tripletelor: S6$ 5IC'@T)SSB-I C@T/S.-I C@ 'SB6$' C'$.$' S 6$ 5IC'WI'T* D C@B 'UV

Diecare propozi&ie elementar( este generat( de un predicat cu un num(r finit de locuri %n care sunt specificate 1ariabile formale sau obiecte din mul&imea suport. 6entru crearea elementului de cunoa,tere/ propozi&iile elementare sunt %nl(n&uite prin intermediul conectorilor logici ) / / S/ T/ Q/ X/ Y/ / / Z/ [* put0ndu4se efectua ra&ionamentele %n mod logic. Particulariti: metodele logice de reprezentare a cunoa,terii sunt declarative deoarece ofer( facilit(&i pentru specificarea aspectelor statice ale cunoa,terii/ prin care sunt descrise componente/ propriet(&i ,i fapte despre obiecte/ e1enimente ,i st(ri/ precum ,i rela&iile dintre acestea %n cadrul uni1ersului discursului. Metodele procedurale sunt acelea n care cunoaterea este reprezentat sub form de proceduri, care permit obinerea strilor momentane, pornind de la strile iniiale sau intermediare. Ideea reprezent(rii procedurale a cuno,tin&elor a ap(rut ini&ial ca o %ncercare de a scoate %n e1iden&( controlul implicit al sec1en&ei st(rilor din cadrul metodelor logice de reprezentare. 9ntr4o reprezentare procedural(/ cuno,tin&ele despre lume sunt incluse %n proceduri J@ac4 8"K. $eprezentarea procedural( scoate %n e1iden&( rela&iile dintre elementele de cunoa,tere/ descriind practic pa,ii de prelucrare printr4un algoritm/ o procedur( de calcul/ o strategie sau prin descrierea unui proces. lementele de cunoa,tere declarati1e ,i procedurale sunt puternic corelate/ prezent0nd multe puncte comune/ astfel: N Cuno,tin&ele pot fi reprezentate at0t declarati1/ c0t ,i procedural. Spre e!emplu rela&ia <Q!2 poate fi reprezentat( at0t declarati1/ sub form( de tabel/ c0t ,i procedural prin precizarea pa,ilor de calcul pentru </ cunosc0ndu4l pe !. Sisteme de reguli de producie ca ,i e!emplu de metod( procedural( de reprezentare a cunoa,terii/ sunt cele care stau la baza func&ion(rii sistemelor e!pert. $egulile de produc&ie %,i au originea %n sistemele care se bazeaz( pe un set de transform(ri succesi1e ale unui conte!t ini&ial/ a,a cum sunt gramaticile formale sau automatele finite.J6(n4::K. 9n acest sens/ partea de condi&ie a unei reguli se mai nume,te ,i parte conte tual/ ea indic0nd starea %n care regula este aplicabil(/ iar cea de ac&iune se nume,te ,i parte transformaional/ prin aceea c( determin( modificarea conte!tului.

14

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

In anumite domenii regulile sunt dificil de formalizat/ iar numarul acestora poate de1eni at0t de mare %nc0t s( nu mai fie posibil( manipularea lor datorit( restric&iilor ap(rute pentru sistemul de calcul.

2.2 Metodele relaionale modele !tructurate"

!unt acelea prin care cunoaterea este reprezentat, pornind de la relaiile dintre obiecte, sub form de grafuri i reele. #etodele din aceast( categorie utilizeaz( modele de tip structurat ,i permit organizareacuno,tin&elor func&ie de omogenitatea acestora/ fiind concepute pentru: clasificare/ prelucrare a limba2ului natural/ planificarea acti1it(&ilor. Avantaje: Se e1iden&iaz( %n mod e!plicit rela&iile dintre entit(&i/ programul a10nd astfel acces rapid la obiectele =%nrudite> cresc0nd eficien&a computa&ional(. Se pot astfel genera tipuri de inferen&e specializate bazate pe mecanisme eficiente. Dezavantaje: Se pierde din generalitatea pe care o are un model de tip logic. Reprezentarea cunoaterii prin reele semantice )metod( rela&ional(* dez1oltat( ini&ial de \uillian %n 186" J\ui4"+K/ %n 1ederea reprezent(rii conceptelor specifice cu caracter de asociati1itate ale memoriei umane/ este utilizat( prin reprezentarea grafic( a cuno,tin&elor declarati1e e!primate sub form( de propozi&ii. 'stfel/ obiectele/ e1enimentele sau diferitele situa&ii cu o anumit( structur( sunt reprezentate prin intermediul unui graf. "odurile grafului simbolizeaz( obiecte/ propriet(&i ale obiectelor sau 1alori ale propriet(&ilor/ concepte sau situa&ii. Arcele )uzual orientate* reprezint( rela&iile dintre noduri. Semnifica&ia nodurilor ,i a arcelor este precizat( prin etic3ete. 'ceast( metod( de reprezentare e!prim( cunoa,terea sub form( de declaraii binare/ respect0nd urm(torul formalism: $)a/b* %n care $ e!prim( rela&ia/ iar a ,i b entit(&ile conectate prin rela&ia $ / fig. 1.2.

(ig) *)+) ]raful corespunz(tor e!presiei $)a/b* $e&eaua semantic( reprezint( prin urmare o mulime de declaraii binare/ oferind %n acela,i timp o direcionare a cutrii informaiei prin structura inclus( %n formalismul declara&iilor binare.

1+

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

Reprezentarea cunoaterii bazat pe cadre )metod( rela&ional(*

2.3 Reprezentarea cuno#tinelor

No&iunea de =cunoa,tere> poate fi definit( %n 1ariate moduri. Spre deosebire de informa&ie/ no&iune central( %n informatic( )de unde ,i termenul de I@ 4 =information tec3nolog<> 4 =te3nologia informa&iilor>*/ cunoa,terea era/ %n acest domeniu/ p0n( de cur0nd/ specific( doar subdomeniului inteligen&ei artificiale. 9n acest conte!t/ cunoa,terea are o semnifica&ie bine precizat(. Conform defini&iei lui 'lan NeCell/ unul din pionierii ,i teoreticienii inteligen&ei artificiale, cunoaterea este ceea ce poate i atribuit unui agent uman sau arti icial !un program de calculator autonom care interacioneaz cu mediul su nconjurtor" ast el nct comportarea sa s poat i catalogat drept raional# )NeCell 18"2*. 9n consecin&(/ am putea spune c( societatea cunoa,terii este populat( cuagen&i )din care mul&i sunt agen&i artificiali/ adic( programe de calculator* care ac&ioneaz( ra&ional. . obser1a&ie important( %n acest sens este c( o comportare ra&ional( este o comportare predictibil( )cu conota&ie poziti1(/ de situare %ntr4un mecanism*/ duc0nd la posibilitatea cooper(rii %ntre agen&i %n 1ederea atingerii unor scopuri comune. Cunoa,terea adaug( la informa&ie un %n&eles/ asociaz( o ac&iune. @otodat(/ la mi2locul anilor E7:/ la circa dou( decenii de cercet(ri %n inteligen&( artificial(/ s4a a2uns la concluzia c( reprezentarea ,i prelucrarea cuno,tin&elor este esen&ial( %n asigurarea inteligen&ei. .rice program de calculator %nglobeaz( o cantitate de cuno,tin&e referitoare la problema de rezol1at ,i la domeniul c(ruia apar&ine acea problem(. 6entru e!emplificare s( consider(m cazul unui program de sortare )ordonare* a unei sec1en&e de numere memorate %ntr4un 1ector. 'naliz0nd un program pentru rezol1area acestei probleme din perspecti1a cuno,tin&elor implicate/ se pot face urm(toarele preciz(ri: N 6rogramul %nglobeaz( cuno,tin&e referitoare la faptul c(/ pentru a sorta ni,te numere )sau/ %n general/ c3ei sau elemente*/ o abordare posibil( este de a compara c3eile %ntre ele ,i a le intersc3imba pentru a le aduce la locul lor %n sec1en&a final(. N 'lgoritmul )scenariul* de sortare/ care a stat la baza programului/ este ob&inut ca o consecin&( a cuno,tin&elor referitoare la sc3emele posibile de rezol1are a unei probleme. 9n particular/ de e!emplu/ algoritmul particular de sortare prin interclasare este o consecin&( a ideei c( o abordare util( %n multe cazuri este de a descompune problema ini&ial( %n subprobleme mai simple care apoi sunt recompuse %n solu&ia final( )Gdi1ide et imperaG*.

16

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

N 'lgoritmul folose,te cuno,tin&e procedurale de genul c(/ pentru a sc3imba dou( elemente %ntre ele/ metoda uzual( este de a folosi o 1ariabil( temporar( ,i de a face o permutare circular( %ntre 1alorile celor dou( elemente ,i a 1ariabilei temporare. N Implementarea algoritmului %ntr4un anumit limba2 implic(/ %n plus/ cuno,tin&e asupra respecti1ului limba2. N Dolosirea structurilor de date cum ar fi 1ectorii/ necesit( ,i ea cuno,tin&e referitoare la aceasta structur(. 6ot fi identificate mai multe tipuri de cuno,tin&e: N Cunotine declarative/ referitoare/ de e!emplu/ la clasificarea algoritmilor de sortare/ la conceptele unui limba2 de programare ,i a rela&iilor %ntre eleO N Cunotine procedurale referitoare la modul cum poate fi rezol1at( o problem( )de e!emplu/ sc3imbarea a dou( elemente %ntre ele*. N Sc$eme generice )=pattern>4uri* de rezol1are de probleme ,i modul %n care acestea sunt clasificate ,i particularizate pentru o anumit( problem( )de e!emplu/ =di1ide et impera>*. 9n dez1oltarea sistemelor inteligente/ ac3izitia si reprezentarea cunoasterii %n baza de cunostinte sunt acti1iti principale %n cadrul carora cognoticienii informaticieni trebuie sa aibe %n 1edere toate aspectele. Sistemele bazate pe cunostinte/ sunt aplicatii destinate rezol1arii problemelor ce necesita rationament bazat pe cunostinte si s4au impus %n stiinta calculatoarelor la %nceputul anilor E7: %n urma rezultatelor obPinute de sistemul 5 N5$'H si de sistemul #^CIN. Bn sistem inteligent bazat pe cunoPtinPe este deci un sistem capabil sa deduca noi cunostinte pe baza de rationament utiliz0nd cunostintele acumulate p0na la un moment dat. Importanta cunostintelor %n programele de inteligena artificiala este sustinuta si de faptul ca un specialist %ntr4un anumit domeniu nu poate lucra performant %n alte domenii/ oric0t de mare ar fi capacitatea intelectuala.

2.$ %riterii n !tabilirea metodei de reprezentare a cuno!tintelor

9n urma analizei domeniului de e!pertiz se stabilesc o parte din criteriile care inter1in %n
17

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

luarea deciziilor conceptuale pri1ind: _ selectarea metodei de reprezentare a cunostintelorO _ clasificarea pieselor de cunostinteO _ organizarea bazei de cunostinteO _ stabilirea modului de acces la cunostinte. 'legerea optima a metodei de reprezentare a cunostintelor reprezinta un pas important spre construirea unui sistem bazat pe cunostinte corect/ si eficient. . clasificare a criteriilor care stau la baza stabilirii metodei de reprezentare a cunostintelor sunt urmatoarele: _ comple!itatea structurala a elementelor componente ale cunostintelorO _ elementele de cunostinte si componentele acestora sunt implicate %n probleme cu numeroase inferenteO _ e!ista conditionari sau restrictii pri1ind utilizarea elementelor de cunostinteO _ importanta semnificatiei relatiilor %ntre elementele de cunostinte sau %ntre componentele structurale ale acestor cunostinteO _ domeniul de e!pertiza contine doua clase diferite de elemente de cunostinte care recomanda folosirea a doua metode diferite .

Metode si te,nici de inteligenta artificiala pentru managementul cunostintelor economice #ulte dintre metodele de inteligenta artificiala de ac3izitionare/ reprezentare si utilizare a cunostintelor ser1esc ca baza pentru dez1oltarea diferitelor functii ale managementului cunostintelor. 5e e!emplu/ metodele de ac3izitionare a cunostintelor promo1ate de inteligenta artificiala/ %n special metodele pentru data mining/ sunt aplicate pe scara larga %n managementul cunostintelor %n 1ederea identificarii/ formalizarii si e1aluarii cunostintelor organizationale. Crearea bazelor de cunostinte ale organizatiilor economice se spri2ina frec1ent pe metode de reprezentare a cunostintelor oferite de inteligenta artificiala )c3iar daca %n prezent se recurge cel mai adesea la constituirea acestor baze de cunostinte sub forma unor baze de te!teA 3iperte!te* si pe elemente metodologice din domeniul realizarii sistemelor softCare bazate pe cunostinte. Sistemele softCare bazate pe cunostinte reprezinta elemente componente ale sistemului pentru managementul cunostintelor din cadrul unei organizatii economice/ %ndeplinind
1"

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

importante functii integrative. -azele de cunostinte on4 line/ e1entual sub forma unor baze de cunostinte Leb constituie elemente de baza ale sistemelor pentru managementul cunostintelor. Sistemele e!pert Leb sunt tot mai mult citate drept elemente de baza ale sistemului pentru managementul cunostintelor %n diferite organizatii economice Sistemele softCare bazate pe cunostinte ser1esc si drept elemente integrati1e/ pentru legarea diferitelor surse de cunostinte si ca mecanisme integrati1e pentru rezol1area problemelor multidisciplinare. #etodele si te3nicile de inteligenta artificiala constituie o baza ideala pentru realizareaidentificarii/ documentarii/ memorarii si utilizarii cunostintelor %n cadrul organizatiilor economice. #ulte concepte si instrumente de inteligenta artificiala sunt )sau pot fi* aplicate pe scara larga %n managementul cunostintelor/ inclusi1 pentru stimularea proceselor de %n1atare organizationala.

18

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

2:

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

2.& Metode de planificare

Metoda analizei mi&loace-scopuri

Planificarea reprezint( alegerea unei succesiuni de actiuni pentru atingerea unui scop. Bna din primele metode de planificare a fost metoda analizei mi2loace4scopuri. 6resupune mai intai identificarea scopurilor 'poi identificarea mi2loacelor care permit atingerea scopurilor

'cest( te3nic( este deseori folosit( si de oameni pentru rezol1area problemelor. 6rimul program de inteligent( artificial( care a implementat procedura a fost =]eneral 6roblem Sol1er>/ realizat de 'llen NeCell si Ierbert Simon in 1863 la Bni1ersitatea Carnegie #ellon. . caracteristic( a metodei este faptul c( se bazeaz( pe un set de reguli care pot transforma o stare a problemei in alta. $egulile se reprezint( sub forma unei p(rti stangi/ care descrie conditiile de aplicare )preconditiile* si o parte dreapt( care descrie sc3imb(rile din starea problemei care se modific( datorit( aplic(rii regulii. In acest scop se elaboreaz( o asa4numit( tabel( de diferente/ in care se precizeaz( ce opera`ie este aplicabil( pentru fiecare stare a problemei. Reprezentarea in planificare 6lanificarea desc3ide cutia neagr( folosind logica pentru a reprezenta: - 'ctiunile - St(rile - Scopurile Btilizeaz( stategia adi1ide et impera> pentru a descompune problema in subscopuri. Planificarea cu ordine partial @ipurile de planificare prin progresie si regresie sunt forme de planificare cu ordine total(. - Nu pot profita de descompunerea problemei - @rebuie luate decizii de g(sire a tuturor sec1entelor de actiuni pentru toate subproblemele simultan

21

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

3. Retele neuronale
. retea neuronala este de tip fizic )in electronica* sau 1irtual )un program pe computer*. Diind 1orba de o retea/ aceasta se prezinta sub forma unei matrici de noduri sau neuroni legati intr4un mod oarecare/ unul de altul. Diecare neuron are cate1a intrari si iesiri. Intrarile sunt formate din mesa2e primite de la o serie de senzori. #esa2ele sunt prelucrate anterior de catre alte retele asociate si apoi transmise mai departe. In anul 1843/ un neuro4psi3olog )Larren #cCulloc3* si un logician )Lalter 6itts* au construit un model )folosind rezistoare si amplificatoare* care simula ce era cunoscut pana atunci despre neuronii naturali/ biologici. Neuronii electronici primeau anumite semnale de intrare/ pe care/ in functie de cati1a parametri/ le trimiteau sau nu mai departe catre alti neuroni. 'cestia primeau semnalele ca date de intrare si/ in functie de alti parametri/ trimiteau sau nu semnalele mai departe. Intregul model construit de cei doi oameni de stiinta s4a constituit intr4o retea de celule interconectate/ fiecare in legatura functionala cu urmatoarele. 6resupunand ca semnalul de intrare in reteaua neuronala atinge punctul de iesire din aceasta/ acesta poate fi o 1aloare sau o matrice de 1alori. Ha inceput/ rezultatul 1a fi aproape aleatoriu pana cand reteaua este antrenata corect. 'ntrenamentul retelei consta in primirea de informatii pentru a face rationamentele cat mai aproape de realitate. In 1iitor/ computerele 1or fi/ probabil/ un 3ibrid intre reteaua neuronala si te3nologia con1entionala/ utilizata in prezent. @e3nologia actuala are a1anta2ul de a fi logica si rapida in probleme matematice. $etelele neuronale nu sunt foarte potri1ite pentru ecuatii complicate/ asa cum creierul uman se descurca mai greu in calcule matematice/ dar e!celeaza in deosebirea culorilor/ a sunetelor/ a formelor. 'zi/ in ciuda realizarilor e!traordinare in domeniu/ retelele neuronale se afla in stadiul de inteligenta al unei insecte/ fiind inca un concept foarte nou si care trebuie inteles cu ma!ima precizie.

3.1 'tadiul cercetarilor in Inteligenta Artificiala

@otusi/ in urma cercetarilor din ultimii ani/ calculatorul este capabil sa realizeze rationamente si sa descopere legaturi logice intre fapte descrise corect prin propozitii. 5e asemenea/ calculatorul este capabil sa in1ete din propriile greseli si sa interactioneze cu un utilizator. Dolosindu4se de aceste performante/ omul a creat computere si programe specifice care sa lucreze pentru el/ sa4i rezol1e ecuatii complicate/ sa proceseze baze de date cu sute de mii de inregistrari/ sa4l a2ute in proiectarea si producerea unor ec3ipamente te3nice a1ansate etc. Cu toate aceste realizari e!traordinare/ comparati1 cu situatia de acum +: de ani/ limita este departe de a fi atinsa/ cercetatorii fiind mereu preocupati de cercetarea

22

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

masinii care gandeste si care poate oferi instantaneu solutii 1iabile la di1ersitatea mare de probleme care apar. 6entru a crea o masina care gandeste trebuie definita inteligenta unei astfel de masini. Inteligenta masinii este rezultatul a mai multor ani de cercetari/ teste/ reusite si esecuri. S4a dorit ca masina sa in1ete/ sa inteleaga limba2ul folosit de utilizator prin intermediul a nenumarate interfete si sa4si perfectioneze perceptia senzoriala. Cercetatorul britanic 'lan @uring este de parere ca un computer poate fi numit inteligent daca/ pus/ in legatura cu un om/ il determina pe acesta sa creada ca este in contact tot cu un om. 6entru a face fata unui test uman/ computerul trebuie sa stoc3eze o cantitate imensa de informatie/ din toate domeniile. Inteligenta si informatia nu pot fi separate una de alta. .amenii sunt capabili sa furnizeze o informatie utila/ dau do1ada de inteligenta/ de competenta/ dar sunt limitati in cunoastere. Sistemele informatice cladite in 2urul unor baze de date inglobeaza acest tip de competenta/ dar nu au rationamentul nati1 al omului. 5eosebirea consta in proprietatile ec3ipamentului electronic ce permite multiplicarea competentei respecti1e de mii de ori/ oferind/ implicit/ o inteligenta multiplicata corespunzator. 'ceasta inteligenta/ astfel creata/ este mult mai ieftina si precisa decat cea umana/ putand fi reprodusa mecanic la nesfarsit. @inand cont de e!plozia performantelor componentelor electronice si a calculatoarelor in general/ este e1ident ca termenul de Inteligenta 'rtificiala 1a capata noi 1alente in anii urmatori. Iata o scurta enumerare a doar cate1a din domeniile in care este si 1a fi folosita Inteligenta 'rtificiala: 4Sisteme e!pert. Bn sistem e!pert este format dintr4un grup de programe si o colectie de informatii specifice/ cu a2utorul carora se poate purta un dialog om4computer/ in 1ederea rezol1arii problemelor. Informatiile primite de la calculator sunt asemanatoare cu cele date de un e!pert uman in domeniul respecti1. Sistemele e!pert multiplica inteligenta formalizata a unor specialisti punand4o la dispozitia acelor persoane al caror acces la respecti1ii specialisti este imposibilaO 4$etele neuronale 4 sunt sisteme care simuleaza inteligenta prin reproducerea tipurilor de cone!iuni fizice care se gasesc in creierul biologic. 5in cauza limitarilor te3nologice/ numarul acestor cone!iuni este foarte mic/ comparati1 cu cele cate1a zeci de miliarde de cone!iuni din creierul umanO 4Intelegerea limba2ului natural 4 reprezinta programarea computerelor astfel incat acestea sa inteleaga si sa interactioneze cu utilizatorii in limba2ul natural al acestora. Ha baza intelegerii limba2ului natural se afla recunoasterea 1ocala care transforma un dialog in te!t/ folosind un dispoziti1 specialO 4'gentii 4 sunt entitati computerizate care actioneaza in locul operatorilor umani/ adunand stiri de pe Internet/ trimitand mesa2e de e4mail sau filtrandu4le pe cele primite. 5esi lucreaza pe baza unor Gcu1inte c3eieG si se afla inca in cercetare/ agentii 1or de1eni foarte utili/ a2utandu4si utilizatorul sa gaseasca/ spre e!emplu/ numai stirile sau articolele care il intereseaza/ scutindu4l de ore intregi de na1igare inutila pe InternetO 4$oboti. Noile modele de roboti au in componenta computere programate sa GaudaG/ sa G1adaG si sa reactioneze la diferiti stimuli e!terni. !ista de2a roboti care pasesc asemenea unei fiinte 1ii/ disting o 1oce din mai multe/ raspunzand numai la comanda acesteia/ se orienteaza in spatiu/ recunoscand obiectele incon2uratoare/ aleg drumul cel mai scurt intre doua puncte si ocolesc obstacolele.
23

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial

4;ocurile pe computer. 5ez1oltarea 2ocurilor si a domeniului multimedia/ in general/ este in plina e!pansiune/ o afacere de sute de milioane de dolari. Ha ora actuala/ nu se mai poate concepe un 2oc fara a a1ea in structura elemente de Inteligenta 'rtificiala. Implementata corect/ aceasta garanteaza un produs bine 1andut/ deci profit si satisfactie oferita 2ucatorilor. ste de2a cunoscut ca programele de sa3 pe computer pot in1inge un oponent uman/ cel mai eloc1ent e!emplu fiind cel de acum cati1a ani in care campionul ]ar< basparo1 a fost intrecut de un super4computer/ 5eep -lue/ creat de firma I-#. In 1iitor computerele 1or dispune de Inteligenta 'rtificiala/ dar/ in mod sigur/ diferita de cea umana. In numeroase situatii/ oamenii sunt influentati de emotii/ acestea fiind ade1aratele moti1atii ale rationamentului si actiunii lor. In cazul inteligentei artificiale/ moti1atiile 1or fi total diferite. Spre a intelege cat de mare 1a fi diferenta/ putem pri1i si analiza cea de4a doua fiinta inteligenta de pe planeta dupa om/ delfinul. Humea oamenilor este diferita de cea a delfinilor/ iar cele doua forme de inteligenta sunt influentate de 3abitat. 5elfinii isi folosesc inteligenta pentru na1igatie/ asa cum oamenii o folosesc pe cea proprie pentru mane1rarea uneltelor. 5iferitele 3abitate impun diferite prioritati creaturii care traieste in ele. Ha ni1elul de cunoastere actual/ pentru oameni este aproape imposibil de imaginat ce forma de inteligenta 1a a1ea entitatea 1irtuala aflata in memoria unui computer.

Bibliografie

4[ince ;. 7 $ealitate [irtuala/ ditura @e3nica/ -ucure,ti/ 2:::.

24

Reprezentare i Metode n Inteligena Artificial 4 C. N. -odea/ Inteligen&a artificial( ,i sistemele e!pert/ ditura Inforec/ -ucure,ti/ 188" 4 5. 5a1idescu/ 'r3itectura sistemelor4e!pert/ ditura 5idactic( ,i pedagogic(/ -ucure,ti 4 I. $o,ca/ C. ]. 'postol/ ]. Uamfir/ C. -odea Informatica Instruirii/ -ucure,ti 2::2 4 #. Cremene/ S. Ua3an/ =Inteligenta 'rtificiala 7 $etele neuronale 7 teorie si aplicatii in telecomunicatii>/ B.@. 6ress/ Clu24Napoca/ 2::8 4 3ttp:AACCC.preferatele.comAdocsAinformaticaA4Arealitatea41irtuala414.p3p ditura conomic(/

2+