UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI

SERVICIILOR

Avizat
Semnătură coordonator
Data

MANAGEMENTUL CALITĂȚII
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR

Coordonator ştiinţific
STANCIU ANCA

Absolvent:

Constanța
2012
 CUPRINS

CUPRINS......................................................................................................................... 2
INTRODUCERE............................................................................................................ 3
CAPITOLUL I: CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL
CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC..................................................... 5
I.1. Particularitățile managementului educational în învățmântul superior.................... 5
I.2. Managementul educațional vs. Managementul calității........................................... 9
I.3. Importanța procesului Bologna în implementarea managementului
calității.............................................................................................................................. 12
I.4. Standarde de evaluare a calității unei universități.................................................... 14
I.4.1. Definirea sintetică a criteriilor de evaluare a unei universități............................ 15
I.4.2. EFQM-European Foundation of Quality Management...................................... 18
CAPITOLUL II: Prezentarea generală a Universității “Ovidius” din
Constanța......................................................................................................................... 22
II.1. Evoluția instituției de învățământ superior ”Ovidius” din Constanța..................... 22
II.2. Structura organizatorică și funcțională................................................................... 26
II.3. Direcții de implementare a standardelor de calitate............................................... 29
CAPITOLUL III: SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII
UNIVERSITATEA „OVIDIUS“
CONSTANŢA................................................................................................................. 33
III.1. Activităţi suport....................................................................................................... 38
III.2. Structura privind sistemul calității........................................................................... 41
III.3. Sisteme de Bune Practică în activitatea de evaluare a calităţii................................ 45
CONCLUZII................................................................................................................... 50
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................. 52

2
 INTRODUCERE
 

Managementul calitaţii totale este o abordare managerială destinată îmbunătăţirii

competitivitaţii, flexibilitaţii, eficacitaţii instituţiei de ȋnvăţământ. Pentru ȋndeplinirea acestui
deziderat, fiecare colectiv de elevi trebuie să-și canalizeze eforturile comune către atingerea
acelorași obiective, conștientizând faptul că fiecare persoană și fiecare activitate afectează si
sunt la rândul lor afectate de către ceilalţi.
Obiectivul final al acestui tip de abordare managerială ȋl reprezintă comportamentul de
calitate pe plan profesional si social, comportament care poate fi obţinut într-un timp mai scurt
si fără eforturi irosite, tocmai datorită acestei abordări.
Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă
continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor
mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă.
Calitatea educaţiei reprezintă o prioritate permanentă pentru orice organizaţie
furnizoare de educaţie, precum şi pentru angajaţii acesteia.
Calitatea este un criteriu fundamental de finanţare din surse publice a educaţiei. În
cadrul învăţământului superior, evaluarea comparativă interinstituţională a programelor de
studii universitare are drept consecinţă finanţarea diferenţiată, în funcţie de calitatea diferită a
programului oferit.
Furnizorii de educaţie trebuie să funcţioneze astfel încât prin calitatea activităţii lor să
satisfacă încrederea publică, iar învăţământul să se afirme ca bun public.
Pentru evaluarea externă a calităţii educaţiei se înfiinţează, prin prezenta ordonanţă de
urgenţă, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, denumită în
continuare ARACIS, şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP.
Evaluarea externă poate fi efectuată şi de alte agenţii de evaluare a calităţii autohtone
sau internaţionale, pe bază de contract între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi evaluatori
externi sau între instituţiile/unităţile de învăţământ universitare/preuniversitare şi evaluatori
externi.

3
 Problema asigurării şi menţinerii calităţii serviciilor educaţionale este una deosebit de
importantă cu un impact inedit, dar şi pe termen lung asupra beneficiarilor direcţi ai acestora –
elevii, cât şi asupra beneficiarilor indirecţi – comunitatea, societatea.
Calitatea unei instituţii de învăţământ (calitatea organizaţională) este determinată de
calitatea proceselor şi calitatea serviciilor educaţionale oferite.
Calitatea întregului proces depinde de calitatea fiecăreia din cele trei componente:
a) calitatea procesului didactic;
b) calitatea activităţilor educaţionale şi / sau de cercetarea ştiinţifică;
c) calitatea altor servicii furnizate de unitatea de învăţământ.
Calitatea celor trei componente ale serviciilor educaţionale depinde de caracteristicile
calitative ale acestora, fiind determinată, în mod esenţial de competenţa managerială a
personalului de conducere de la nivelul instituţiilor de învăţământ sau a unităţilor componente.
Sistemele de asigurare a calităţii se stabilesc la nivel naţional cu scopul de a asigura
îmbunătăţirea şi responsabilizarea educaţiei ,crescând eficienţa ofertei la toate nivelurile
promovând astfel încrederea reciprocă, recunoaşterea şi mobilitatea în interiorul şi în
exteriorul ţării. Asigurarea calităţii are în vedere conţinutul programelor de studiu precum şi
rezultatele învăţării.
Viitorul unui popor depinde de nivelul cetăţenilor , de aceea calitatea învăţământului şi
sistemului său educaţional este fundamentală , cetăţenii învăţând să fie competitivi oriunde în
lume printr-un nivel de instrucţie performant.De aceea calitatea , o prioritate mondială va
trebui să fie punctul de referinţă pentru orice schimbare propusă unui sistem de învăţământ.

4
 CAPITOLUL I: CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND
MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ROMÂNESC

I.1. Particularitățile managementului educational în învățmântul

superior

Managementul educaţional este ştiinţa şi arta de a pregăti resursele umane, de a forma

personalităţi potrivit unor finalităţi solicitate de societate şi acceptate de individ.Acesta poate
fi analizat în sens adiţional, operaţional, practic, tactic, procesual, teoretic, global, general,
strategic, ştiinţific.1
Ştiinţa/teoria managementului reprezintă condiţia primară pentru practicarea unui
management de calitate, eficient, raţional, creativ, orientat spre succes, dezvoltare şi îndepărtat
de empirismul primar al desfăşurării unei activităţi.2
Managementul educaţional reprezintă o metodologie de abordare globală, optimă,
strategică a activităţii de educaţie, ansamblul de principii şi funcţii, de norme şi metode de
conducere care asigură realizarea obiectivelor sistemului educativ.Managementul educaţional
are obiective clare şi ierarhizate, principii de eficienţă şi calitate, funcţii specifice, elemente
strategice, afirmarea creativităţii în soluţionarea situaţiilor, abordare interdisciplinara şi
sistemică, cercetări fundamentale.
Managementul educaţional este o disciplină nouă, necesară pentru a fi eficienţi şi
productivi în relaţiile educaţionale, în stimularea transformării la nivelul personalităţilor, atât a
studenţilor, cât şi a cadrelor didactice.3
Managementul sistemului şi al instituţiilor de învăţământ cuprinde: formularea clară a
finalităţilor, proiectarea reţelei instituţionale, elaborarea conţinuturilor învăţării, asigurarea
cadrului legislativ-normativ, formarea iniţială şi pe parcurs a personalului de conducere şi

1
Chivu Roxana , Elemente generale de management educaţional , Editura Meronia , București , 2008, pag. 27.
2
Alois Ghergut , Management general si strategic în educaţie : Ghid Practic , Editura Polirom , Iași , 2007, pag.
11.
3
Chivu Roxana , Elemente generale de management educaţional , Editura Meronia , București , 2008, pag. 28.

5
instruire, stabilirea unor tehnici de evaluare care să permită reglarea pe parcurs a sistemului şi
procesului de învăţământ precum şi optimizarea rezultatelor.
Dintotdeauna au existat aspecte manageriale în practica educaţională, fără ca ele să fie
abordate ȋntr-o concepţie conceptuală, generală. Prin lărgirea sferei managementului actual si
prin cooperarea interdisciplinară, se contureaza managementul educaţional ca și disciplină a
educaţiei. Relaţia dintre pedagogie și știinta conducerii poate fi exprimată prin următoarele
argumente:4
a) Ştiinta conducerii este potenţată de pedagogie5
- Conducerea se referă nu numai la sistemul instituţional ci și la activitaţi, la
procesul instructiv educativ concret;
- Conducerea ȋnvăţământului nu se poate lipsi de concepţia pedagogică, pentru
că ar fi vidă;
- Atât pedagogia cât și managementul are numeroase dimensiuni sociale, sunt
factori ai culturii publice, educaţia interesând ȋntreaga societate, ca și activitate umană ;
- Mesajul educaţional, valorile pedagogice se realizează cel mai concret ȋn
practica conducerii ȋnvăţământului, iar activitatea educaţională reprezintă conducerea unui
proces de formare- dezvoltare a comportamentelor așteptate;
- Conducerea ȋnvăţământului in general , se contureaza ca o disciplină de ramură
a pedagogiei, constituită la graniţe dintre știinţa generală a conducerii și pedagogiei, din care
se pot desprinde diferite subramuri, ȋntre care se poate integra managementul procesului
educaţional, ȋn care rolul principal ȋl deţine profesorul manager;
- Ştiinta conducerii abordează probleme ale pedagogiei: formarea iniţială și
continuă a conducătorilor si subordonaţilor, perfecţionarea conducerii ca teorie și practică,
ȋnsușirea culturii specifice, aplicarea unor principii pedagogice, perfecţionarea metodologiei
conducerii etc

4
Vladescu Ionuţ , Comunicarea – funcţie fundamentală în managementul educaţional ,Editura Vasiliana’98 ,
Iași , 2008 , pag. 28.
5
Vladescu Ionuţ , Comunicarea – funcţie fundamentală în managementul educaţional ,Editura Vasiliana’98 ,
Iași , 2008, pag. 28.

6
 b) Pedagogia este potenţată de știinţa conducerii, deoarece6:

-se clarifică mai bine căile de abordare, tratare, soluţionare a problemelor fundamentale
ale procesului instructiv-educativ, ȋn primul rând prevederea, dirijarea, coordonarea,
evaluarea, relaţia reciprocă ȋntre educator (cel care conduce) si educat (cel condus) se
îmbunătăţește prin coordonarea comunicării, circulaţiei informaţiilor, asigurarea participării,
stilul de munca al profesorului;
-realizarea funcţiilor de planificare, organizare, decizie, îndrumare, control la nivelul
instituţiei, dar și al activităţii de clasă;
-îmbogăţirea limbajului pedagogic, a normativităţii educaţionale;
-păstrarea eficacităţii școlare7
O caracteristică a instituţiilor care oferă programe educaţionale constă în caracterul
eterogen al serviciilor şi specializărilor în rândul personalului.Managementul serviciilor
educaţionale presupune abordarea prioritară a trei funcţii:
-managementul politicilor instituţionale - identificarea nevoilor, analiza opţiunilor,
selectarea programelor, criterii de alocare a resurselor etc.
-managementul resurselor- stabilirea sistemelor de suport, precum realizarea
bugetelor, managementul financiar, asigurarea aprovizionării şi managementul personalului
-managementul programelor - implementarea strategiilor sau operaţiilor curente ale
organizaţiilor de-alungul ciclurilor de pregătire.8
Ca şi în alte domenii, şi în domeniul serviciilor educaţionale se poate vorbi despre o
ierarhizare a nivelurilor managementului . Astfel în literatura de specialitate (Kinard, 1988) se
vorbeşte de9:
-managementul de vârf(top management) - vizează elaborarea politicilor educaţionale,
luarea deciziilor importante şi elaborarea strategiilor pe termen lung şi mediu la nivelul

6
Vladescu Ionuţ , Comunicarea – funcţie fundamentală în managementul educaţional ,Editura Vasiliana’98 ,
Iași , 2008, pag. 29.
7
Uneori, eficacitatea şcolară şi cea educaţională sunt considerate ca fiind sinonime, ambele referindu-se fie la
aspectele educaţionale, fie la aspecte legate de instituţia în care se derulează procesul unde se obţin produsele
educaţiei formale.
8
Alois Ghergut , Management general si strategic în educaţie : Ghid Practic , Editura Polirom , Iași , 2007, pag
23.
9
Alois Ghergut , Management general si strategic în educaţie : Ghid Practic , Editura Polirom , Iași , 2007, pag
24.

7
sitemului de învăţământ.În cazul serviciilor educaţionale, managementul de vârf se identifică
la nivelul ministerelor şi al factorilor decizionali din cadrul marilor structuri organizatorice
-managementul intermediar/de mijloc - vizează conducerea structurilor medii,
implementarea deciziilor de tip strategic şi elaborarea planurilor pe termen mediu
-managementul de linie- se referă la organizarea şi la monitorizarea efectivă a
activităţilor efectuate de personalul din subordine pentru atingerea finalităţilor din planurile de
dezvoltare organizaţionala
Controlul în managementul educaţional, atât al instituţiei cât şi al procesului
educaţional, se realizează prin responsabilitate, autoritate . În plan pedagogic, autoritatea şi
libertatea sunt interpretate prin prisma responsabilităţii fiecăruia dintre partenerii educaţionali.
Autoritatea profesorului trebuie utilizată ca mijloc de pregătire a autonomiei.10
PROFESORUL MANAGER va putea utiliza managementul în obţinerea succesului
educaţional.
Indiferent de domeniul în care activează ( fie cel comercial şi al afacerilor, fie cel al
serviciilor educaţionale sau al asistenţei şi serviciilor sociale) , managerul trebuie să
stabilească obiective, să selecteze modalităţi de atingere a acestora, să caute resursele
necesare, să selecteze şi să pregătească personalul , să formeze echipe de lucru cu anumite
competenţe , să elaboreze mecanisme pentru monitorizarea şi coordonarea activităţilor, să
evalueze rezultatele şi să procedeze la schimbările necesare în anumite moment. Toate aceste
acţiuni pot fi sintetizate grafic în următoarea schema, care prezintă principalele funcţii ale
managementului.

PROIEC PROIECTARE CONDUCERE CONTROL

-TARE ŞI ORGANIZARE ŞI ŞI ŞI
PLANIFICARE PLANIFICARE ANTRENARE EVALUARE
Fig. 1. Functiile managementului in serviciile educationale

10
Chivu Roxana , Elemente generale de management educaţional , Editura Meronia , București , 2008, pag. 72

8
 I.2. Managementul educațional vs. Managementul calității

Una dintre preocupările majore ale Uniunii Europene este, acum, creearea unei
“Europe a cunoașterii” în care oamenii să fie capabili să trăiască și să activeze într-un climat
competitiv bazat pe cunoaștere. Consiliul European de la Lisabona11 (martie 2000) a stabilit ca
tintă strategică pentru Europa de a deveni până în 2010 “cea mai competitivă si dinamică
economie a cunoașterii din lume, capabilă de o creștere economică durabilă , cu mai multe și
mai bune locuri de muncă, cu o coeziune socială sporită” și a invitat miniștrii educaţiei să
identifice obiective comune concrete pentru sistemele de educaţie și formare profesională ale
statelor membre.
În practica internaţională, modernizarea sectorului public se fundamentează pe
următoarele valori de bază, esenţiale, pentru implementarea Managementului calităţii totale12:
 Responsabilitate

 Nevoi ale clienţilor și utilizatorilor de servicii

 Performanţele profesionale și rezultate

 Standarde de performanţă

 Satisfacţia clienţilor

In universităţile românești este nevoie de un demers privind calitatea din mai multe
considerente.
În primul rând pentru a da încredere societăţii în capacitatea universităţilor de a-i
satisface așteptările, acestea trebuie să-și asume responsabilitatea pentru calitatea propriei
prestaţii.
11
În luna martie 2000, Consiliul european de la Lisabona a formulat o strategie pe zece ani, menită să transforme
economia Uniunii Europene în economia cunoaşterii,cea mai dinamică şi competitivă economie a planetei. În
fapt, Consiliul european de la Lisabona,desfăşurat în 23-24 martie 2000, a propus şefilor de de state şi de guverne
ale celor 15 membri deatunci ai Uniunii Europene, implementarea unei strategii, pentru a face faţă mondializării
şi provocărilor legate de economia bazată pe cunoaştere. Consiliul a stabilit o strategie globală care vizează în
principal: pregătirea tranziţiei către o societate şi o economie bazată pe cunoaştere;accelerarea reformelor
structurale pentru întărirea competitivităţii şi inovării.
12
Androniceanu Armenia , Noutaţi în managementul public , Editura Universitară , București , 2008, pag. 361

9
 Un demers privind calitatea este o cerinţă a orientarii spre performanţă și creșterii
competitivităţii universităţii. Sistemul calitaţii permite:
 Un control mai eficient al prestaţiei individuale și colective;
 Imbunătăţirea continuă a proceselor si activităţilor;
 Prevenirea deficienţelor potenţiale;
 Creșterea responsabilitaţii și gradului de implicare a întregului personal

În ceea ce privește semnificaţia universităţii pentru societate, trebuie precizat că pe

lângă rolul ei cultural major, care se exercită prin creaţie intelectuală, aceasta este și o
organizaţie furnizoare de servicii.
Produsele oferite sunt cunoașterea și competenţa furnizate societăţii sub diverse forme:
pregătirea de specialist ȋn domenii specifice, cercetare, consultant, expertiză, implicarea
membrilor comunitaţii academice ȋn viaţa societăţii.
Principalul client al universităţii este societatea, reprezentată prin instituţii
guvernamentale centrale sau ale administraţiei locale, firme și organizaţii, instituţii
specializate în gestiunea pieţei forţei de muncă. Studenţii au o dublă calitate: de participant
activ la procesul educaţiei și de client ai universităţii
Prestaţia universităţii poate fi considerată ca fiind de calitate iîn masura în care
produsele și activitatea ei satisfac cerinţele și așteptările clienţilor și partenerilor ei interni și
externi, și anume dacă instituţia:
 Formează absolvenţi în domeniile cerute pe piaţa muncii, înzestraţi cu
competenţe care le permit să fie utili organizaţiilor angajatoare și șă se integreze rapid;
 Rezolvă la un nivel corespunzător problemele mediului socio-economic prin
cercetare și consultantă, contribuind astfel la dezvoltarea economică regională sau naţionala;
 Creează în instituţie un mediu de muncă și viată adecvat performanţei.

Managementul calitaţii are ca scop principal orientarea spre performanţă a instituţiei pe

toate dimensiunile activităţii acesteia. El se bazează pe un sistem de organizare internă
(sistemul de management al calitaţii – SMQ).
Decizia pentru un anumit model de SMQ aparţine instiţutiei. Ea trebuie să plece de la
reglementările naţionale, de la obiectivele pe care și le-a stabilit și de la experienţa de care
dispune în acest domeniu. O abordare treptată, de grade de maturitate, este de preferat.

10
 Un SMQ presupune aceleași elemente fundamentale, indiferent de modelul ales:
 Orientarea spre satisfacerea cerinţelor și așteptărilor studenţilor, angajatorilor și
celorlalte parţi interesate;
 Atitudinea proactivă a conducerii instituţiei în problema calitaţii, care se
exprimă prin crearea unui mediu adecvat performanţei pe toate dimensiunile activităţii;
 Abordarea problemei calităţii in termeni strategici: misiune, valori, principii,
politici, strategii, obiective, etc.
 Menţinerea sub control și îmbunătaţirea continuă a proceselor din instituţie
 Implicarea și responsabilizarea personalului
 Indentificarea unor indicatori relevanţi ai calităţii și introducerea de mecanisme
de evaluare internă a acestora
 Documentarea sistemului în vederea furnizării de dovezi obiective care să
creeze încredere.

Principalul factor care condiţioneaza succesul unui program de implementare a

sistemului calitaţii în universitate este cel uman. Componenta culturală și de mentalitate
devine esentială într-un asemenea demers. Oamenii înteleg să presteze o muncă de calitate,
dacă aceasta este conformă cu propriul lor sistem de valori, cu propriile mentalităţi, și dacă
factorul motivaţional este suficient de puternic. Angajamentul declarat și real al rectorului și
motivarea personalului pentru schimbarea culturii instituţionale sunt condiţii de care depinde
succesul demersului.
O organizaţie care învaţă este o organizaţie în care fiecare își îmbunătăţește permanent
abilităţile pentru atingerea scopurilor dorite.Ea încurajeaza noi moduri de gândire, în cadrul
cărora se declanșează viziunea colectivă în atingerea scopului, în timp ce fiecare învaţă
neîncetat cum să înveţe împreună.13
Un alt aspect esenţial pentru un program calitativ îl reprezintă motivaţia.Aceasta
furnizează energia necesare funcţionării şi menţinerii activităţii, conferă sens, coerenţă şi
direcţie.În plan subiectiv motivaţia se traduce printr-o stare de tensiune internă, izvorâtă din

13
Paloma Petrescu , Management educaţional , Editura Dacia , Cluj-Napoca , 2002, pag. 154

11
confruntarea trebuinţelor şi tendinţelor celui care învăţa cu modul în care el îşi reprezintă
conţinutul, cerinţele, situaţiile şi rezultatele activităţii14.

I.3. Importanța procesului Bologna în implementarea

managementului calității

Pentru compatibilizarea învăţământului superior românesc cu cel European, se impune

reformarea sistemului superior de educaţie în contextul procesului declanșat de declaraţia de la
Bologna, semnată pe 19 iunie 1999 de miniștrii educaţiei din 29 de ţări europene, adoptată
astăzi de 40 de ţări din spaţiul european.
Scopul procesului Bologna, ca subsistem economic-social European, este crearea
Spaţiului European al Învăţământului Superior (SEIS), iar obiectivele prioritare ale acestuia
vizează crearea de reţele, compatibilizarea și conectarea universităţilor din Europa, indiferent
de ţara din care provin. La finalizarea ciclurilor universitare, absolvenţii din oricare
universitate europeană trebuie să deţină abilităţi și capacităţi asemănătoare și comparabile.
Până în 2010 trebuie parcurși mai mulţi pași, primul fiind mobilitatea pe piaţa comunitară a
forţei de muncă.
Asigurarea calităţii învăţământului superior este fundamental formării SEIS. La
Berlin, miniștrii s-au angajat să dezvolte instituţii de asigurare a calitatţii la trei niveluri:
institutţional, naţional și European
Adoptarea unui sistem bazat pe două cicluri, inferior – licenţa și superior – master,
până în anul 2005. Primul ciclu va avea o durată de trei ani, iar absolvenţii vor putea avea
posturi de execuţie, iar cel de-al doilea ciclu va avea o durată de doi ani și corespunde, ca nivel
de pregătire, ocupării posturilor de conducere, decizie și creaţie.
În ceea ce privește implementarea sistemului de credite, fiecare stat trebuie să adopte
gradual Sistemul European de Credite Transferabile (SECT), care va facilita mobilitatea
studenţilor și dezvoltarea curriculumului internaţional.

14
Paloma Petrescu , Management educaţional , Editura Dacia , Cluj-Napoca , 2002, pag. 93

12
 Recunoașterea diplomelor în temeiul convenţiei de la Lisabona (1997), trebuie
ratificate de toate tările participante la procesul Bologna. Această Convenţie prevede
recunoașterea diplomelor, în virtutea dreptului de a practica o profesie anumită în orice ţară
din Uniunea Europeană sau din Spaţiul Economic European.
Învăţarea pe tot parcursul vieţii (long-life-learning) va trebui să devină o realitate prin
contribuţia învăţământului superior, care trebuie să extindă posibilităţile formării continue,
inclusive prin recunoașterea diplomelor anterioare și să prevadă mai multe trasee flexibile de
formare continuă.
Toate aceste aspecte susţin necesitatea creșterii calităţii în învăţământul superior din
România.
Implementarea sistemului de credite și recunoașterea diplomelor vor intra în funcţiune
începând cu anul universitar 2005-2006. Sistemul de credite a fost testat în România începând
cu anul universitar 1998-1999.
În măsura în care România aspiră la fel ca oricare alt stat European, la un loc demn în
Spațiul European al Învățământului superior, trebuie să soluționeze, într-o manieră modernă,
compatibilă cu principiile și practicile specifice universităților din statele membre ale Uniunii
Europene, trei aspecte ale propriului sistem de învățământ superior:
 Lărgirea accesului la studii superioare atât pentru noile generații de absolvenți
de liceu, cât și pentru persoanele aparținând generațiilor anterioare care au pregătirea
prealabilă necesară înscrierii în formarea terțiară, precum și motivația și, eventual, resursele
necesare pentru acoperirea costurilor unui asemenea ciclu de studii.

 Încheierea cât mai rapidă a reformei de tranziție, adică a transformarilor

învățământului superior impus de tranziția post-comunistă a României.

 Adoptarea și aplicarea unui pachet coerent de măsuri de compatibilizare

europeană , atât la nivel ministerial, cât și la nivelul universităților din sistemul național de
învățământ superior,în spiritul obiectivelor liber asumate prin Declarația de la Bologna (1999).

13
 I.4. Standarde de evaluare a calității unei universități

Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea pe baza unor criterii clar precizate a
măsurii în care o organizaţie furnizoare de servicii educaţionale şi programul acesteia
îndeplinesc standarde.Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printru-un ansamblu de
acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare a
unor programe de studiu prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia
furnizoare de educaţie satisface standardele de calitate.15
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 75/12.07.2005 au fost înfiinţate, pentru
prima oară în sistemul românesc de învăţământ, Agenţia de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar(ARACIP) şi Agenţia Romană de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Superior (ARACIS), instituţii publice de interes naţional, în subordinea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării , cu personalitate juridică şi buget propriu de venituri şi
cheltuieli.16
ARACIS are următoarele atribuţii în domeniul asigurării calităţii:
- formulează şi revizuieste periodic, standarde naţionale de referinţă şi indicatorii de
performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul superior;
- colaborează cu MEC şi cu ARACIP în elaborarea şi promovarea unor politici şi
strategii de acţiune, pentru creşterea calităţii educaţiei în România;
- organizează anual consultări cu instituţiile de învăţământ superior pentru a stabili
priorităţile asigurării calităţii;
- elaborează şi face publice propriile proceduri de evaluare externe a calităţii educaţiei;
- încheie cu instituţii din ţara şi din străinătate contracte de prestări de servicii pentru
evaluarea externă a calităţii programelor şi furnizorilor de programe de educaţie specifice
învăţământului superior, precum şi pentru evaluarea transinstitutionala a programelor similare
în vederea stabilirii de ierarhizări la nivel naţional sau international;
- efectuează, pe bază contractuală, la solicitarea MEC, evaluarea calităţii unor
programe şi instituţii de învăţământ superior şi face publice rezultatele evaluărilor externe;
15
Alois Ghergut , Management general si strategic în educaţie : Ghid Practic , Editura Polirom , Iași , 2007 pag
178
16
Alois Ghergut , Management general si strategic în educaţie : Ghid Practic , Editura Polirom , Iași , 2007 pag
179

14
 - publică manuale, ghiduri, lucrări de sinteză a bunelor practici de evaluare şi de
asigurare internă şi externă a calităţii;
- elaborează periodic, analize de sistem asupra calităţii învăţământului superior din
România;
- colaborează cu agenţii similare din alte ţări pentru dezvoltarea şi aplicarea unor
măsuri eficiente de îmbunătăţire a calităţii programelor de învăţământ superior17.
În anul 1999, pentru prima dată a fost elaborată o metodologie, specifică domeniului
educațional, pentru acordarea premiului Baldrige.
Această metodologie ia în considerare atât inputurile cât și outputurile, cuprinzând
criterii și proceduri specifice de evaluare a calității instituțiilor de învățământ. Datorită
gradului de detaliere și de specificare, atât a procedurilor de evaluare și cât și a modului de
elaborare a documentelor de auto-diagnosticare, apreciem că aceste documentarii constituie
cea mai completă documentație privind evaluarea calității, din unitățile de învățământ, care a
fost elaborată până în prezent.

I.4.1 Definirea sintetică a criteriilor de evaluare a unei universități

1. LEADERSHIP-UL desemnează sistemul de management din cadrul instituţiei şi

personalul care constituie top managementul. Se analizează modul în care managerii de nivel
superior şi sistemul de conducere au în vedere valorile, orientarea spre procesul de învăţare şi
excelenţa performanţelor.
De asemenea, se analizează modul în care universitatea îşi asumă responsabilităţi
sociale şi face ceea ce este necesar în suportul comunităţii-cheie.
2. PLANIFICAREA strategică se referă la modul în care universitatea îşi stabileşte
direcţiile strategice şi dezvoltă planurile cheie şi acţiunile necesare pentru susţinerea direcţiilor
elaborate. De asemenea, se analizează felul în care sunt desfăşurate planurile şi modul de
urmărire a performanţelor.

17
Alois Ghergut , Management general si strategic în educaţie : Ghid Practic , Editura Polirom , Iași , 2007 ,
pag. 181

15
 3. ORIENTAREA spre student şi investitori vizează modul în care sunt determinate la
nivelul universităţii cerinţele, așteptările şi preferinţele studenţilor şi ale investitorilor.
De asemenea, se examinează modul în care sunt dezvoltate relaţiile universităţii cu
studenţii şi investitorii şi cum se determină satisfacţia acestora. .Cunoaşterea nevoilor şi
aşteptărilor studenţilor - este caracterizat modul de terminare a cerinţelor pe termen lung, a
aşteptărilor studenţilor şi ale viitorilor student.Se urmăreşte modul în care universitatea
utilizează aceste informaţii pentru a înţelege şi anticipa nevoile şi a crea un climat general care
să conducă la îmbunătăţirea sistemului de formare a studenţilor. Sunt incluse aici:
- modul în care universitatea are în vedere nevoile generale şi specifice, precum şi
aşteptările studenţilor actuali;
- modul în care sunt determinate nevoile şi aşteptările;
- procedurile prin care sunt difuzate informaţiile în toate unităţile componente
(facultăţi,catedre)
- procedurile prin care se monitorizeaza studenţii, ofertele, facilităţile şi serviciile
pentru a determină influenţa asupra creşterii performanţelor şi a satisfacţiei;
- felul în care se dezvoltă informaţia pe segmente de student şi/sau individual în scopul
atragerii tuturor studenţilor în procesul învăţării active;
- strategiile prin care se determină şi se anticipează nevoile de schimbare şi aşteptările
viitorilor studenţi.
4. INFORMAȚIA şi analiza vizează examinarea procedurilor de
selecţie,managementul şi eficacitatea folosirii informaţiilor şi a datelor pentru sprijinirea
proceselor-cheie şi a planurilor de acţiune ale universităţii.
Este analizat procesul de selectie, managementul si folosirea datelor si a informatiilor
necesare susţinerii proceselor-cheie ale universităţii şi planurile de acţiune ale acesteia pentru
a îmbunătăţi performanţele.
Sunt vizate:
- principalele tipuri de informaţii şi date şi modul în care acestea reflectă procesele-
cheie şi planurile de acţiune ale universităţii;
- modul în care informaţiile şi datele sunt comunicate tuturor utilizatorilor pentru
sprijiniriea managementului efectiv şi evaluarea proceselor-cheie ale universităţii;

16
 - măsura în care sunt îndeplinite cerinţele utilizatorilor-cheie (accesul rapid, încredere
şi confidenţialitatea). Este analizat modul în care universitatea urmăreşte şi revizuieste
performanţa totală pentru a stabili progresele înregistrate în funcţie de planuri şi procedurile
prin care se identifică oportunităţile-cheie pentru dezvoltare. Se vizează modul în care datele
privind performanţele din toate componentele universităţii sunt integrate şi analizate pentru a
stabili performanţă globală în domeniile-cheie.
Este descris modul în care progresul educaţional şi măsurile operaţionale ale
performanţei sunt integrate şi analizate pentru a determina:
- performanţa studenţilor şi a grupurilor de studenţi;
- performanţa programelor didactice;
- performanţele universităţii în comparative cu alte universităţi;
- performanţele facultăţilor în comparative cu alte facultăţi similare din alte
universităţi;
- modalităţile prin care sunt folosite informaţiile şi datele, modul de diseminare a
acestora şi eficacitatea utilizării lor.
5. PERSONALUL didactic şi staff-ul - este analizat modul în care universitatea oferă
posibilitatea personalului didactic şi staff-ului să-şi dezvolte şi să utilizeze pe deplin
potenţialul pentru a îndeplini obiectivele organizaţionale.
De asemenea sunt examinate eforturile universităţii de a dezvolta şi a menţine un
climat favorabil performanţei, participării totale şi dezvoltării personale şi organizaţionale.
6. MANAGEMENTUL educaţional şi de susţinere a proceselor vizează aspectele
cheie ale managementului procesului, incluzând designul educaţional axat pe învăţare,
furnizarea educaţiei, servicii şi operaţiuni academice. Este examinat modul în care sunt create,
implementate, administrate şi îmbunătăţite procesele-cheie pentru a se ajunge la performanţe
superioare.

7. REZULTATELE performanţelor universităţii se referă la performanţele studenţilor,

la satisfacţia studenţilor şi a investitorilor, la rezultatele staff-ului şi ale personalului didactic,
precum şi la performanţa specifică a universităţii.
De asemenea, se analizează nivelurile de performanţă relative la alte universităţi
comparabile.

17
 Rezultatele perfomantei stundentilor vizează nivelul şi tendinţele indicatorilor-cheie ale
perfomantelor.
După caz, se fac referiri la grupuri de student. Sunt folosite date care indică
compararea performanţelor studenţilor proprii cu cele obţinute în universităţi şi facultăţi
compatibile.
Educaţia este influenţată de structura cognitivă, dar şi de factori sociali.Omul este o
fiinţă socială şi comportamentul sau este influenţat atât de cei aflaţi în imediata sa apropriere ,
cât şi de normele, tradiţiile şi atitudinile grupului social, etnic şi religios din care face parte,
interacţiunea elevilor, relaţiile de competiţie sau de cooperare din cadrul grupului şcolar
influenţează procesul de învăţare al fiecărui elev.Între factorii care determina rezultatele
procesului de învăţare, Ausubel menţionează şi trăsăturile de personalitate ale profesorului:
capacităţile intelectuale, aptitudinile didactice, trăsăturile de caracter, capacitatea de a genera
efervescenţă intelectuală şi motivaţie intrinsecă la elevi.18

I.4.2. EFQM-European Foundation of Quality Management

Modelul EFQM este un instrument pentru a realiza un examen complet, sistematic şi

permanent al activităţilor şi rezultatelor unui organism, prin compararea cu un model de
performanţă denumit model de autoevaluare.
Modelul EFQM se bazează pe principiul că satisfacţia clientului, satisfacţia
personalului şi integrarea în viaţa colectivităţii sunt obţinute prin funcţia de leadership, politica
şi strategia, gestiunea personalului, resursele şi procesele. Toate acestea conduc în definitiv la
rezultate operaţionale excelente.
Procesul de autoevaluare aplicat instituţiilor educative oferă acestora posibilitatea de a-
şi descoperi punctele forte şi punctele de ameliorat pentru a accede către excelenţă.
Avantajele acestui demers sunt enorme. În particular, această reprezintă o abordare
riguroasă şi structurată a ameliorării instituţiei, o evaluare obiectivă bazată pe o serie de
criterii larg acceptate în Europa, o evaluare bazată pe fapte şi nu pe o percepţie individuală, un

18
Vladescu Ionut , Modele ale învăţării şi implicaţiile lor în actul educaţional, Editura Vasiliana 98, 2008, pag
19

18
mijloc de a ajunge la o orientare coerentă şi la un consens asupra acţiunilor de întreprins prin
intermediul fiecărui membru al personalului instituţiei, pornind de la aceeaşi viziune asupra
excelenţei.
Aceste practici inspirate de Managementul Calităţii Totale (TQM) deschid perspective
deosebite instituţiilor educative, mult mai benefice decât simpla implementare de sisteme ale
calităţii conform standardelor ISO 9000.
Asigurarea calităţii (Quality Assurance – QA) are o dimensiune crucială în Cadrul
European al Calificărilor şi angajamentul faţă de un set de principii comune este o precondiţie
pentru cooperarea între parteneri la diferite niveluri decizionale. Această secţiune se bazează
pe experienţele din educaţie şi formare profesională precum şi pe acelea din învăţământul
superior, şi propune un număr limitat de principii pentru asigurarea calităţii.19
Sistemele de asigurare a calităţii sunt stabilite la nivel naţional pentru a asigura
îmbunătăţirea şi responsabilizarea educaţiei şi formării. Acestea au scopul de a creşte eficienţa
şi transparenţa ofertei la toate nivelurile promovând astfel încrederea reciprocă, recunoaşterea
şi mobilitatea în interiorul şi în exteriorul ţării. Asigurarea calităţii vizează conţinutul
programelor de studiu precum şi rezultatele învăţării. Trebuie subliniată ideea că asigurarea
calităţii nu garantează îmbunătăţirea calităţii. Aceasta rămâne responsabilitatea furnizorilor de
educaţie şi formare profesională. Totuşi, asigurarea calităţii poate oferi un sprijin substanţial
acestor furnizori.
Principii comune pentru asigurarea calităţii (QA) în educaţie şi formare profesională:
• QA este necesară pentru responsabilizarea şi îmbunătăţirea educaţiei şi formării
profesionale.

• Politicile şi procedurile de QA trebuie să acopere toate nivelurile sistemelor de

educaţie şi formare profesională.

• QA trebuie să fie parte integrantă din managementul intern al instituţiilor de

educaţie şi formare profesională.

• QA trebuie să includă evaluări periodice ale instituţiilor sau programelor de

pregătire realizate de organisme de monitorizare sau agenţii pentru evaluare externă.
19
Ioan Toca, Lorena Elena Spuza , Managementul calitatii pentru invatamantul preuniversitar , Editura
Didactică și Pedagogică pag 30

19
 • Organismele sau agenţiile pentru evaluare externă a QA trebuie ele însele să fie
supuse unor evaluări periodice.

• QA trebuie să includă contextul, conţinutul, procesul şi condiţiile de organizare

a programului de pregătire, precum şi rezultatele învăţării.

• Sistemele de QA trebuie să includă:

– obiective şi standarde clare şi măsurabile;

– norme metodologice pentru implementare, inclusiv implicarea partenerilor;

– resurse adecvate;

– metode de evaluare îmbinând auto-evaluarea cu evaluarea externă;

– mecanisme şi proceduri de feedback pentru îmbunătăţirea calităţii;

– rezultate ale evaluărilor accesibile publicului larg.

• Iniţiativele de QA la nivel internaţional, naţional şi regional trebuie coordonate

în vederea asigurării imaginii de ansamblu, coerenţei, sinergiei şi analizei la nivelul întregului
sistem de educaţie şi formare profesională.

• QA trebuie să fie un proces de cooperare la toate nivelurile, implicând toţi

partenerii relevanţi din interiorul fiecărui Stat Membru şi la nivel european.

• Principiile privind QA de la nivel european pot fi utilizate ca elemente de

referinţă pentru evaluări şi peer-learning.

Calitatea în învăţământul superior trebuie privită ca excelenţă, fapt ce implică mai

multe politici de managementul calităţii. 20

Calitatea procesului educaţional este generatoare de calitate pe termen lung, fiind

considerată ca cea mai rentabilă investiţie în cadrul societăţii.

20
Nicolae Naum, Simona Mina , Remus Zăgan , Calitatea şi managementul calităţii , Editura Ex Ponto ,
Constanţa , 2010 , pag 184

20
 Educaţia reprezintă un act de conştiinţă, de calitatea căruia depinde viitorul societăţii.
Sistemul educaţional este unul inerţial, de aceea investiţia în educaţie îşi regăseşte rezultatele
numai pe termen mediu şi lung. 21

CAPITOLUL II: Prezentarea generală a Universității “Ovidius” din

Constanța

21
Nicolae Naum, Simona Mina , Remus Zăgan , Calitatea şi managementul calităţii , Editura Ex Ponto ,
Constanţa , 2010, pag 185

21
 II.1. Evoluția instituției de învățământ superior ”Ovidius” din

Constanța

Unitate de învăţământ superior de stat, reprezentativă în sistemul naţional de

învăţământ superior, Universitatea „Ovidius“ Constanţa continuă, din anul 1961, o tradiţie a
excelenţei şi inovaţiei în educaţie şi cercetare, prezentându-se astăzi ca o instituţie de
învăţământ superior modernă, aflată într-o fază de renaştere veritabilă, confirmând autentice
disponibilităţi de creaţie ştiinţifică şi tehnică, dar şi ca unul dintre centrele universitare
puternice din România prin dinamismul său în măsură să satisfacă cerinţele de educaţie şi
specializare a tinerilor la nivel zonal şi naţional, precum şi la nivel internaţional.
Universitatea „Ovidius“ Constanţa, integrată reţelei de învăţământ superior românesc,
a trecut printr-o etapă de transformări, îndeosebi de ordin calitativ, în toate componentele sale,
determinate de prefacerile economice, sociale şi politice la nivel naţional şi de ridicarea la
cerinţele învăţământului european şi mondial.
Cu o paletă largă de specializări oferite, Universitatea „Ovidius“ Constanţa deţine,
actualmente, una din cele mai extinse oferte de studii la nivel regional, dar şi naţional. În
contextul integrării României în Uniunea Europeană şi a asumării obiectivelor Procesului
Bolognia, Universitatea „Ovidius“ Constanţa şi-a reconsiderat programele proprii având
la bază Regulamentul privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a
programelor de studii la Universitatea „Ovidius” Constanţa pentru a le compatibiliza şi a le
sincroniza cu noile exigenţe europene. Astfel, pe acest fundal, o diversificare a ofertei
educaţionale prin noi programe de licenţă şi masterat, a condiţiilor de performanţă s-a
desfăşurat programatic şi sistematic, cu aprecierea că, totodată, un feed-back continuu a
devenit constanta propriului management.
Universitatea „Ovidius“ Constanţa dispune de un corp profesoral valoros, cu o
pregătire solidă, recunoscut prin performanţele din domeniul educativ, prin activitatea
profesională desfăşurată în cadrul cursurilor şi seminariilor, precum şi al lucrărilor practice, şi
din planul cercetării ştiinţifice fundamentale.
Principala responsabilitate a cadrelor didactice de la Universitatea „Ovidius“
Constanţa este proiectarea strategiilor didactice centrate pe student, cu mai puţin accent
asupra responsabilităţii tradiţionale de a transmite doar informaţii. Relaţia dintre student şi

22
profesor este una de parteneriat, în care fiecare îşi asumă responsabilitatea atingerii
rezultatelor învăţării. Pe acest fundal, cadrele didactice utilizează resursele noilor tehnologii
(e-mail, pagina personală de web pentru tematică, bibliografie, resurse în format electronic şi
dialog cu studenţii), şi materiale auxiliare, de la tăbliţa de flipchart şi videoproiector
Prin procesul de învăţământ în derulare în cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa,
se urmăreşte ca viitorii absolvenţi să aibă cunoştiinţe temeinice de specialitate, necesare în
practicarea diverselor profesii, motiv pentru care planul de învăţământ şi programele analitice
sunt puse în strânsă corelaţie cu cerinţele unui învăţământ modern, eficient şi de calitate.
Structurat pe cicluri, licenţă, masterat şi doctorat, folosind eficient posibilităţile de
cercetare oferite de numeroasele Centre de cercetare ştiinţifică existenţe în instituţia furnizoare
de educaţie şi beneficiind de largi schimburi pe linia educaţiei şi cercetării cu numeroase
centre universitare din ţară şi din străinătate, învăţământul la Universitatea „Ovidius“
Constanţa formează astăzi specialişti competitivi pe piaţa muncii.
În acest sens, pentru a asigura permanent, la un nivel competitiv, dinamic procesul de
învăţământ, s-a prevăzut, între altele, realizarea unor schimburi de experienţă cu cadre din ţară
şi străinătate, invitând personalităţi din domeniul ştiinţei şi al culturii pentru a conferenţia la
Universitatea „Ovidius“ Constanţa, ceea ce răspunde unor necesităţi speciale de formare a
viitorilor absolvenţi în diversele domenii de activitate.
Un element foarte important îl reprezintă eforturile conducerii Universităţii „Ovidius“
Constanţa de a stabili legături cu mai mulţi agenţi din toate domeniile de activitate, pentru a
realiza schimburi de experienţă, legătura între teorie şi practică, între cercetare ştiinţifică şi
posibilitatea aplicării rezultatelor cercetării, dar şi pentru a încheia convenţii-cadru privind
organizarea de baze de practică pentru studenţii.

Misiunea instituţiei

Universitatea „Ovidius“ Constanţa face parte din sistemul naţional de învăţământ

superior, fiind universitate de stat. Este o instituţie furnizoare de educaţie şi cercetare
ştiinţifică non-profit, autonomă, cu caracter deschis, cu personalitate juridică, care este

23
organizată şi funcţionează potrivit Cartei universitare proprii şi a regulamentelor aferente
acesteia, în condiţiile Legii învăţământului nr. 84/1995 cu modificările ulterioare.
Universitatea „Ovidius“ Constanţa respectă Declaraţia Drepturilor Omului, a aderat
la „The Magna Charta of Europeans Universities“, adoptată în 1988, la Lisabona, şi este
membră fondatoare a Reţelei Universităţilor de la Marea Neagră şi afiliată la Asociaţia
Europeană a Universităţilor.
Universitatea „Ovidius“ Constanţa are ca scop fundamental formarea unei puternice
comunităţi academice în care primează atragerea, dezvoltarea şi promovarea valorilor
ştiinţifice şi didactice, împreună cu preponderenţa unei culturi bazate pe excelenţă.
Prin misiunea sa, Universitatea urmăreşte promovarea şi susţinerea comunităţii la
nivel naţional şi internaţional prin dezvoltarea unei componente culturale specifice.
Universitatea „Ovidius“ Constanţa are ca scop fundamental formarea unei puternice
comunităţi academice în care primează atragerea, dezvoltarea şi promovarea valorilor
ştiinţifice şi didactice, împreună cu preponderenţa unei culturi bazate pe excelenţă.
Prin misiunea sa, Universitatea urmăreşte promovarea şi susţinerea comunităţii
academice la nivel naţional şi internaţional prin dezvoltarea unei componente culturale
specifice. Misiunea Universităţii „ Ovidius” Constanţa cuprinde trei dimensiuni:
(1) Dimensiunea didactică, constând în pregătirea de specialişti cu studii superioare,
prin toate formele de învăţământ universitar şi postuniversitar prevăzute de lege, în profilurile
şi specializările pentru care este legal acreditată sau autorizată: studii de licenţă - masterat –
doctorat şi studii postuniversitare;
(2) Dimensiunea de cercetare ştiinţifică, constând în organizarea şi desfăşurarea în
condiţii legale a activităţii de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare,
consultanţă, expertiză, servicii; orientarea Centrelor de Cercetare spre excelenţă în diverse
domenii de expertiză ale facultăţilor;
(3) Dimensiunea civică şi culturală, constând în organizarea vieţii culturale, artistice şi
sportive din spaţiul universitar pentru ca Universitatea „Ovidius” Constanţa să dobândească,
pe lângă statutul de centru de pregătire didactică, profesionlă şi de cercetare ştiinţifică şi
atributul de principal centru de educaţie, civilizaţie şi cultură al comunităţii socio-economice
din zona în care îşi desfăşoară activitatea.

24
 Universitatea îsi asumă misiuni de pregătire a resurselor umane necesare societăţii,
economiei de piaţă, prin activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicativă,
de educaţie permanentă, cooperare interuniversitară, de dezvoltare şi modernizare a bazei
materiale. Instituţia îşi asumă, de asemenea, şi misiunea de centru principal de cercetare
ştiinţifică fundamentală şi aplicată în diverse domenii.
În scopul realizării misiunii sale, Universitatea „Ovidius” Constanţa utilizează şi
dezvoltă resursele şi instrumentele necesare derulării proceselor didactic şi de cercetare
ştiinţifică pe de o parte, ca şi a componentei civic-sociale şi culturale pe de altă parte, la
standardele de calitate specifice Spaţiului European al Învăţământului Superior şi al
Cercetării.
Printre obiectivele strategice (inclusiv de dezvoltare durabilă) se numără:
 formarea specialiştilor cu pregătire superioară în domeniile vieţii economico-
sociale;
 asumarea misiunii de centru principal de cercetare ştiinţifică fundamentală şi
aplicată în diverse domenii;
 participarea la dezvoltarea economică şi socială locală şi regională, prin
mijloace specifice;
 organizarea unor consorţii pentru cooperare interculturală şi interetnică în zona
Mării Negre.
Obiectivele generale ale Universităţii „Ovidius” Constanţa ce decurg din misiunea
asumată sunt următoarele:
 avansarea către un sistem european de diplome şi certificate de studii
superioare, sistem care să fie compatibil la nivel internaţional;
 asumarea unui rol activ al universităţilor europene în relaţia lor cu mediul
extra-universitar;
 promovarea mobilităţii transeuropene a studenţilor, corpului profesoral şi
cercetătorilor din universitate;
 întărirea cooperării europene în asigurarea calităţii educaţiei, concomitent cu
dezvoltarea încrederii reciproce în mecanismele interne folosite de universităţile europene
pentru asigurarea calităţii;

25
  promovarea dimensiunii europene a învăţământului superior prin dezvoltarea
unor programe comune;
 stimularea universităţilor în furnizarea unor programe de educaţie şi formare
profesională pe tot parcursul vieţii;
 recunoaşterea necesităţii de a implica studenţii în procesul decizional din
universitate.

II.2. Structura organizatorică și funcțională

Conducerea Universităţii „Ovidius“ Constanţa

Conducerea Universităţii „Ovidius“ Constanţa este asigurată de Senatul Universităţii,
ales legal, conform dispoziţiilor în vigoare, constituit din: rector, cinci prorectori care
coordonează diverse domenii de activitate, decanii facultăţilor şi directorii de departamente,
un cancelar, un director general administrativ, un director economic şi un secretar şef,
reprezentanţii cadrelor didactice alese la facultăţi şi reprezentanţi ai studenţilor, care
reprezintă1/4 din total membri.
Potrivit prevederilor Regulamentului de organizare şi desfăşurare a alegerilor
conducerilor academice, alegerile se fac pe baza de vot direct şi secret. De asemenea,
adunările de alegeri sunt legal constituite cu prezenta a 2/3 din numărul membrilor
colectivelor respective. Se declară alese conducerile academice care au obţinut cel puţin
jumătate plus unu voturi din numărul total al membrilor cu drept de vot, din colectivul la care
se referă alegerile. Articolul 6 al regulamentului subliniază faptul că în timpul aceluiaşi
mandat, aceeaşi persoană nu poate exercita decât una din următoarele funcţii de conducere:
Rector, Prorector, Secretar ştiinţific al Senatului, Decan, Prodecan, Secretar ştiinţific al
Consiliului Facultăţii, Şef de Catedra, Director Departament.

Personalul didactic
Universitatea „Ovidius” Constanţa organizează semestrial concursuri publice pentru
ocuparea posturilor didactice vacante existente în statele de funcţiuni ale catedrelor.
Concursurile sunt organizate cu respectarea condiţiilor legale privind anunţarea acestora în

26
publicaţii cu arie de acoperire naţională şi prin publicarea posturilor scoase la concurs în
Monitorul Oficial al României. Condiţiile de participare la concurs sunt cele în vigoare ale
MECI, referitoare la vechimea legală şi la îndeplinirea cerinţelor privind activitatea didactică
şi de cercetare ştiinţifică, precum şi metodologia proprie descrisă în Regulamentul privind
desfăşurarea concursurilor de promovare în posturile didactice şi de cercetare universitare.
În anul universitar 2008-2009, Universitatea „Ovidius” Constanţa a organizat două
concursuri didactice de ocupare a posturilor vacante, câte unul pe fiecare semestru, fiind
scoase la concurs un număr total 153 de posturi (95 pe semestrul I şi 58 pe semestrul II). În
total, s-au înscris 159 candidaţi (104% faţă de numărul de posturi scoase la concurs), dintre
care au fost admişi 139 de candidaţi pe diferite posturi didactice (89,42% din cei înscrişi şi
90,84% din posturile scoase la
La începutul anului universitar 2009-2010, Universitatea „Ovidius” Constanţa
dispune de un corp profesoral propriu de învăţământ şi cercetare de 756 cadre didactice
titularizate în învăţământul superior, dintre care 736 (97,35%) cadre didactice cu norma de
bază în instituţie, iar 20 cadre didactice titularizate în învăţământul superior reprezentând
2,65% funcţionează în cadrul universităţii cu a doua funcţie, conform Codului Muncii . La
personalul didactic propriu se adaugă un număr de 81 specialişti care desfăşoară activităţi
didactice (lucrări practice), care provin din alte instituţii/întreprinderi, precum şi 14 cadre
didactice titularizate în învăţământul superior provenind de la alte universităţi unde au norma
de bază.
Personalul didactic propriu titularizat în învăţământul superior cu norma de bază în
instituţie reprezintă 86,50%. La situaţia personalului didactic descrisă anterior, pentru
desfăşurarea normală a celorlalte activităţi din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa se
adaugă un număr de 248 personal didactic auxiliar şi de cercetare şi 206 personal
administrativ, de întreţinere şi operaţional.
La nivelul Universităţii „Ovidius“ Constanţa, în anul universitar 2009-2010, au fost
constituite în ştatele de funcţii ale facultăţilor şi celor două departamente un total de 1.350 de
posturi didactice.
Întregul personal didactic, precum şi cel didactic auxiliar şi administrativ al
Universităţii „Ovidius“ Constanţa respectă cerinţele legale de ocupare a posturilor.
Încadrarea personalului didactic pe funcţiile didactice şi de cercetare se desfăşoară în

27
conformitate cu: Regulamentul privind desfăşurarea concursurilor de promovare în posturile
didactice şi de cercetare universitare. Selectarea personalului didactic în vederea ocupării
posturilor didactice vacante se realizează în conformitate cu Procedura de evaluare şi ocupare
a posturilor didactice vacante în cumul şi plata cu ora iar pentru acordarea titlului de
„Profesor consultant”, cadrele didactice sunt evaluate în conformitate cu Regulamentul privind
evaluarea periodică a calităţii personalului didactic. Periodic, întregul corp profesoral al
Universităţii este supus unei evaluări a cunoştinţelor de specialitate, a capacităţii didactice de
transmitere a cunoştinţelor către studenţi, a potenţialului de cercetare ştiinţifică şi al
deontologiei profesionale, în conformitate cu Regulamentul privind evaluarea performanţelor
profesionale individuale anuale ale personalului didactic.
Personalul didactic titularizat acoperă, într-un an universitar, maxim trei norme
didactice, indiferent de facultatea sau de programul de studii din cadrul universităţii sau din
alte instituţii de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea în calitate de cadru didactic
asociat.
Cadrele didactice pensionate la limită de vârstă sau din alte motive şi care desfăşoară
activităţi în calitate de cadre didactice asociate acoperă în cadrul Universităţii „Ovidius”
Constanţa o singură normă didactică.
În anul universitar 2009-2010, în baza aprobării Biroului Senatului Universităţii
„Ovidius“ Constanţa şi în conformitate cu prevederile legii au fost cooptaţi, în calitate de
cadre didactice asociate 81 de specialişti şi 14 cadre didactice titularizate în învăţământul
superior provenind de la alte universităţi, care şi-au desfăşurat activitatea în regim de „Plata cu
ora” sau „Cumul”, selecţia acestora realizându-se prin aplicarea Procedurii de evaluare şi
ocupare a posturilor didactice vacante în cumul şi plata cu ora după ce au obţinut acordul
instituţiei la care au norma de bază.
Toţi titularii de discipline din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa au elaborat
cursuri şi alte lucrări de specialitate necesare desfăşurării în condiţii optime a procesului de
învăţământ (condiţie, de altfel, impusă şi de titularizarea pe post), care acoperă integral
problematica prevăzută în programele analitice. Conducerea Universităţii „Ovidius“
Constanţa asigură editarea lucrărilor sus-menţionate, iar lucrările apărute în alte edituri sunt
achiziţionate şi puse la dispoziţia studenţilor într-un număr corespunzător în cadrul
bibliotecilor, prin Editura University Press şi Tipografia propie.

28
 Strategia Universităţii „Ovidius“ Constanţa de perfecţionare a procesului de
învăţământ a vizat şi o multitudine de preocupări desfăşurate concomitant: creşterea numărului
de cadre didactice titulare, creşterea ponderii cadrelor didactice cu grade didactice superioare,
perfecţionarea permanentă a pregătirii profesionale şi didactice prin învăţământul
postuniversitar şi doctoral, perfecţionarea cunoştinţelor teoretice şi practice ale cadrelor
didactice prin participarea la stagiile de pregătire din străinătate, dezvoltarea aptitudinilor şi
preocupărilor în domeniul cercetării ştiinţifice prin participarea la derularea contractelor de
cercetare ştiinţifică, în special prin CNCSIS şi valorificarea rezultatelor obţinute în urma
cercetării (studii, articole, monografii), intensificarea preocupărilor de elaborare şi editare de
materiale didactice: cursuri, caiete de aplicaţii practice, culegeri, suporturi de curs, utilizarea
de noi metode şi tehnici în cadrul procesului de învăţământ: predare/seminarizare cu ajutorul
calculatorului electronic, video-retroproiectorului, modernizarea bazei de materiale prin
dotarea corespunzătoare a sălilor de curs şi seminar, calculatoare din ultima generaţie.

II.3. Direcții de implementare a standardelor de calitate

Pentru a-şi îndeplini misiunea, Universitatea „Ovidius” Constanţa a elaborat

obiectivele strategice pentru perioada 2008 – 2012 ce au fost definite având în vedere
principalele aspecte ce caracterizează cercetarea ştiinţifică de excelenţă, pe plan naţional şi
internaţional, în privinţa tendinţelor, cerinţelor, oportunităţilor şi exigenţelor, cu luarea în
considerare a dinamicii economice a Zonei de Sud-Est şi constau în:
1. Creşterea calităţii cercetării în UOC prin stabilirea unor indicatori de
performanţă în cercetare, congruenţi cu setul de standarde internaţionale;
2. Abordarea în cercetarea constanţeană a unor direcţii pe domenii strategice de
cercetare cu specific local şi naţional;
3. Extinderea internaţională şi îmbunătăţirea infrastructurii de cercetare;
4. Creşterea performanţei resurselor umane pe planul cercetării ştiinţifice,
5. Recunoaşterea naţională şi internaţională a activităţii de cercetare din
universitate,
6. Dezvoltarea de parteneriate naţionale şi internaţionale;

29
 7. Profesionalizarea serviciilor de management al cercetării.
Modul de realizare a acestor obiective sunt specificate în Strategia Cercetării
Universităţii „Ovidius” Constanţa. Activitatea de cercetare-dezvoltare este coordonată de
Consiliul cercetării ştiinţifice care funcţionează în baza unui regulament. Strategia pe termen
lung şi programele pe termen mediu şi scurt privind cercetarea sunt adoptate de Senat şi
Consiliile facultăţilor, odată cu specificarea practicilor de obţinere şi de alocare a resurselor de
realizare şi a modalităţilor de valorificare. În acest sens, cadrele didactice sunt stimulate să
manifeste o preocupare permanentă în ceea ce priveşte accesarea de noi proiecte de cercetare,
pe măsura lansării competiţiilor la nivel naţional şi internaţional.
Cercetarea ştiinţifică se organizează şi se desfăşoară prin proiecte şi teme, finanţate sau
nefinanţate, cuprinse în programele instituţionale ale catedrelor, facultăţilor, departamentelor,
centrelor de cercetare etc.
Performanţele ştiinţifice realizate de Universitatea „Ovidius” Constanţa în ultimii
cinci ani sunt prezentate în tabelul alăturat:

Indici de performanţă
Indicele de performanţă 2004 2005 2006 2007 2008
Nr.lucrări publicate în reviste cotate ISI 37 77 51 75 118
Punctajul cumulat ISI 42.862 81.669 48.158 88.073 69,578
Număr citări în reviste cotate ISI 105 237 175 80
Număr lucrări publicate în reviste fără cotaţie ISI 383 496 631 302 509
Lucrări prezentate la conferinţe internaţionale 303 345 348 208 199
Număr brevete 4 16 6 8 10
Număr produse, tehnologii, studii servicii 3 9 7 10 3
Număr modele, normative, proceduri 3 4 5 3 1
Premii internaţionale obţinute în competiţie 7 4 9 1 4
Premii ale Academiei Române și ale Academiei
1 3 1 3 0
Oamenilor de Știință
Număr de periodice recunoscute CNCSIS 14
Număr de cărți apărute în edituri internaționale 6 9 14 6 8
Număr de cărți apărute în edituri naționale 114 115 172 219 143
Număr de manifestări științifice organizate de
55 42 105 57
UOC
Număr de manifestări științifice cu participare
17 10 22 10 21
internațională organizate de UOC
Număr teze de doctorat 18 25 37 25 66

30
Număr membri în colectivele de redacţie ale
unor reviste sau în colectivele editoriale ale unor 101
edituri recunoscute
Număr de membri în societăți științifice 612
Număr de centre de cercetare acreditate CNCSIS 9
Număr de centre de cercetare cu aprobare de
18
funcționare din partea Senatului UOC
Numărul proiectelor de cercetare internaționale
3 17 15 15 57
din fonduri publice
Numărul proiectelor de cercetare naționale din
45 99 111 73 178
fonduri publice
Numărul proiectelor de cercetare naționale din
17 4 2 16 27
fonduri private

Învăţământul românesc traversează o perioadă de reformă, cu scopul declarat de a

transforma sistemul de educaţie într-un sistem eficient, al cărui nivel de calitate se va refecta
în produsele sale. Pentru orice reformă educaţională, analiza nevoilor educaţionale generale
ale societăţii şi specifice diferitelor grupuri sociale sau chiar individuale, precum şi studiul
pieţei de servicii şi produse educaţionale, devin priorităţi absolute.
Pentru compatibilizarea învăţământului superior românesc cu cel european se impune
reformarea sistemului academic de educaţie, în contextul procesului declanşat de Declaraţia
de la Bologna, ale cărei obiective prioritare vizează crearea de reţele, compatibilizarea şi
conectarea universităţilor din Europa, indiferent de ţara din care provin.
Nevoia de optimizare a activităţii universităţilor, de implementare a unui management
eficient, de asigurare a calităţii şi de compatibilizare a sistemelor educaţionale a condus la
numeroase cercetări în domeniu prin adoptarea unor modele organizaţionale de explicare a
funcţionalităţii universităţilor şi de definire a unui sistem de evaluare a performanţelor, ca
referinţe teoretice. Fiecare model adoptat a generat implicit şi o filozofie cu privire la
modalitatea de evaluare a performanţelor instituţionale, de definire şi de utilizare a
indicatorilor de performanţă la nivelul universităţii şi implicit în cadrul facultăţilor.
Introducerea managementului calităţii în învăţământul superior românesc constituie o
cerinţă a orientării spre performanţă şi a creşterii competitivităţii unei universităţi, având în
vedere că aceasta, în calitate de instituţie educaţională şi de cercetare, îşi asumă răspunderea
de forma specialişti competenţi, care să corespundă exigenţelor pieţei muncii, de a dezvolta

31
activitatea de cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicativă în concordanţă cu standardele
naţionale şi internaţionale şi de a se integra în sistemul universitar al UE.

CAPITOLUL III: SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

UNIVERSITATEA „OVIDIUS“ CONSTANŢA

32
 Universitatea „Ovidius“ Constanţa este o instituţie de învăţământ superior de stat,
parte componentă a sistemului de învăţământ din România, autonomă, cu caracter deschis, cu
personalitate juridică. În baza autonomiei, Universitatea „Ovidius“ Constanţa are dreptul de a
se autoconduce, autoorganiza, potrivit necesităţilor proprii şi cu respectarea prevederilor
legale. Este o instituţie de stat care funcţionează pe baza principiului autonomiei şi al
răspunderii publice şi care dispune de liberate universitară potrivit legislaţiei în vigoare.
În urma procesului de evaluare instituţională, prin decizia Biroului Executiv al
Consiliului A.R.A.C.I.S., din data de 21.01.2010, Universitatea „Ovidius“ Constanţa a
obţinut calificativul GRAD DE ÎNCREDERE RIDICAT.
Conform evaluării MECTS din 2011, Universitatea „Ovidius“ Constanţa a fost
încadrată în categoria Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică. În urma ierarhizării
programelor de studii pe domenii, Universitatea „Ovidius“ Constanţa are 2 programe în
categoria A, 17 programe în categoria B, 12 programe în categoria C, 3 programe în categoria
D şi 8 programe în categoria E.
La nivelul Universităţii „Ovidius“ Constanţa există şi se aplică un program de politici
centrate pe calitate, prin intermediul cărora instituţia noastră îşi defineşte şi descrie politicile,
obiectivele, activităţile şi procedurile de asigurare a calităţii, monitorizând, totodată, gradul în
care aceste demersuri sunt înţelese, aplicate şi dezvoltate în cadrul instituţional.
Bazele implementării Sistemului de Management al Calităţii au fost puse în anul 2000,
când Universitatea „Ovidius“ Constanţa a făcut parte din proiectul MATRA, primul proiect
pilon de implementare a unei proceduri de evaluare internă şi externă a calităţii în
învăţământul superior, care a inclus cu titlu experimental Facultăţile de Istorie, de Ştiinţe ale
Naturii şi de Matematică-Informatică.
Ulterior, prin proiectul Quality Culture II, fiinanţat de EUA şi coordonat de
Universitatea Liberă din Berlin s-a implementat al doilea pilon de evaluare a Sistemului de
Asigurare a Calităţii la nivelul programelor de licenţă din cadrul facultăţilor cuprinse în
panelul iniţial. Aşadar, cultura asigurării calităţii în Universitatea „Ovidius” Constanţa este
un deziderat mai vechi, care a fost dezvoltat ulterior, pe baza experienţelor acumulate în cele
două proiecte.

33
 Strategia Universităţii „Ovidius“ Constanţa în domeniul calităţii este inclusă în Planul
Strategic al Universităţii, elaborat pentru o perioadă de patru ani, care conţine un subcapitol
dedicat managementului calităţii. La nivelul Universităţii „Ovidius“ Constanţa există şi se
aplică un program de politici centrate pe calitate, precizat în Manualul Calităţii - documentul
prin care instituţia noastră îşi defineşte şi descrie politicile, obiectivele, activităţile şi
procedurile de asigurare a calităţii, monitorizând, totodată, gradul în care aceste demersuri
sunt înţelese, aplicate şi dezvoltate în cadrul instituţional.
La Universitatea „Ovidius” Constanţa există, conform reglementărilor legislative, un
sistem integrat de asigurare a calităţii la nivel de universitate, dar şi la nivel de facultate
compus din următoarele structuri:
 Comisia de Imagine, Comunicare, strategii, dezvoltare instituţionala şi
managementul calităţii (constituită la nivelul Senatului Universităţii „Ovidius“ Constanţa).
 Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (constituită conform Legii
87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 75/2005 privind asigurarea
calităţii educaţiei);
 Centrul de Asigurare a Calităţii în Educaţie (D.A.C.I.S. reprezintă o unitate
funcţională aflată în subordonarea directă a Rectorului şi a Comisiei pentru Evaluarea şi
Asigurarea Calităţii C.E.A.C.);
 Responsabil cu asigurarea calitatii la nivel de facultate;
 Comisiile de asigurare a calităţii la nivelul facultăţilor;
 Coordonatori pentru fiecare program de studii.
Privitor la managementul calităţii existent şi funcţional în cadrul Universităţii
„Ovidius“ Constanţa menţionăm că:
 Există şi se aplică regulamentul privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi
evaluarea periodică a programelor de studiu;
 Există corespondenţă între diplome şi calificări;
 Există un regulament privind examinarea şi notarea studenţilor şi care se aplică
consecvent;
 Evaluarea colegială se realizează pe baza Fişei de autoevaluare şi pe baza
procesului de evaluare a scalei cu ancore comportamentale;
 Se practică evaluarea cadrelor didactice de către studenţi;

34
  Se practică evaluarea de către managementul Universităţii la nivelul fiecărei
facultăţi;
 Baza de date referitoare la asigurare internă a calităţii se actualizează
sistematic.
 Pentru a dezvolta cadrul conturat anterior, menţionăm faptul că în
Universitatea „Ovidius“ Constanţa există şi se aplică Regulamentul privind iniţierea,
aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii. Monitorizarea şi
evaluarea periodică a programelor de studii se face anual la propunerea coordonatorilor de
program, cu aprobarea Consiliilor Profesorale şi a Senatului Universităţii. Regulamentul
privind iniţierea, aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii
este asociat cu un sistem de monitorizare a programelor de studiu, analizând oportunitatea
creerii de noi programe de licenţă sau de masterat în funcţie de cerinţele pieţei muncii, de
spaţiile de învăţământ disponibile şi dotările existente; îmbunăţăţirea curricum-ului fiecărui
program atât cantitativ, cât şi structural (număr ore alocate pe discipline şi programe, structura
planului de învăţământ, corelarea acestora cu resursele financiare şi a celor suport). De
aspectele neconforme, potrivit exigenţelor studenţilor, s-a ţinut seama în discutarea planurilor
de învăţământ, a programelor analitice la discipline, cât şi în stabilirea modalităţii de
examinare. Programele de studii de licenţă, masterat şi doctorat sunt revizuite periodic şi
armonizate cu bunele practici din universităţi europene şi internaţionale pentru a corespunde
dinamicii pieţei calificărilor universitare şi profesionale.
 Programele de studii şi diplomele sunt elaborate şi emise în conformitate cu
actele normative care reglementează lista domeniilor şi specializărilor privind studiile
universitare de licenţă, masterat şi doctorat. Programele de studii sunt înregistrate de către
ACPART în registrul calificărilor din învăţământul superior.
 Având în vedere importanţa evaluării rezultatelor învăţării pentru realizarea
obiectivelor privind creşterea calităţii în educaţie, în Universitatea „Ovidius“ Constanţa a
existat o preocupare continuă pentru îmbunătăţirea metodelor de evaluare a studenţilor. În
acest scop, au fost definite reguli privind organizarea şi desfăşurarea evaluării studenţilor
cuprinse în Regulamentul privind activitatea universitară a studenţilor. Modalităţile specifice
de evaluare în cadrul unor anumite programe sau discipline sunt specificate în fişele
disciplinei şi sunt aduse la cunoştinţa studenţilor la începutul derulării activităţilor. De

35
subliniat faptul că examinarea şi notarea studenţilor se fac pe bază de criterii, regulamente şi
tehnici care sunt riguros şi consecvent aplicate.
 Evaluarea de către colegi se realizează în mod obligatoriu pentru cadrele
didactice care doresc să promoveze, în cadrul şedinţelor de catedră şi cu ocazia evaluărilor
anuale de stabilire a coeficienţilor de salarizare, conform Regulamentului privind evaluarea
performanţelor profesionale individuale anuale ale personalului didactic. Prin informaţiile
obţinute în cadrul aprecierii colegiale se urmăresc, cu precădere, aspectele deontologiei
profesionale şi calităţile personale în raport cu membrii colectivului.
 Evaluarea personalului didactic de către studenţi se realizează prin intermediul
unui chestionar, elaborat la nivel de Universitate şi aprobat de Senat. Chestionarul este
distribuit studenţilor de către o persoană neutră. Concluziile evaluării din partea studenţilor
sunt parte integrantă a evaluării anuale a personalului didactic, fiind accesibile doar decanului,
rectorului şi cadrului didactic evaluat.
 Anual, la nivelul Universităţii se realizează evaluarea personalului didactic de
către conducerea fiecărui departament/ fiecărei facultăţi. Promovarea, salarizarea şi acordarea
de premii, distincţii, gradaţii/salarii de merit personalului didactic depind de rezultatul
evaluării.
 Personalul didactic, în funcţie de gradul didactic, este evaluat printr-un
instrument standard multicriterial de evaluare, ţinând cont de: elaborarea de materiale
didactice, cercetarea ştiinţifică, activitatea cu studenţii, recunoaşterea naţională, recunoaşterea
internaţională, activitatea în comunitatea academică şi participarea la dezvoltarea
instituţională.
 Baza de date referitoare la asigurarea calităţii în cadrul Universităţii „Ovidius“
Constanţa este destul de vastă, datând din 2001, de când preocupările legate de evaluarea şi
asigurarea calităţii au prins contur în facultătile instituţiei. Documentele se află parte în
format scris, în arhivele facultăţiilor, fie în format electronic (stocate pe CD sau în calculatorul
responsabilului Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii). La nivelul Centrului de
Asigurare a Calităţii în Educaţie din Universitatea „Ovidius“ Constanţa este constituită o
bază de date privind toate informaţiile relevante pentru cadrul de asigurare a calităţii activităţii
didactice şi de cercetare, respectiv informaţii referitoare la: capacitatea instituţională,
eficacitatea educaţională şi sistemul de management al calităţii.

36
 În colaborare cu D.A.C.I.S. şi responsabilii cu asigurarea calităţii pe facultăţi, Comisia
pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii elaborează anual Raportul de Autoevaluare a
Calităţii academice, care este făcut public prin afişarea pe site-ul Universităţii -
http://www.univ-ovidius.ro/calitate/.
Prin aplicarea eficace a Sistemului de Management al Calităţii şi prin îmbunătăţirea lui
continuă, Universitatea „Ovidius“ Constanţa a avut şi va avea în vedere menţinerea şi
demonstrarea capacităţii de a furniza în mod consecvent servicii şi produse care să satisfacă
cerinţele studenţilor şi pe cele ale reglementărilor aplicabile, astfel încât, în final, să obţină
creşterea satisfacţiei partenerilor.
Ne focalizăm să devenim una dintre cele mai puternice instituţii academice din
România , o universitate dinamică, capabilă să satisfacă nevoile educaţionae ale regiunii, la
nivel naţional şi internaţional.
Suntem în mod oficial recunoscuţi în topul universităţilor din ţară prin acordarea
certificatului de rating încredere ridicată de către ARACIS.
Universitatea „Ovidius” are peste 20.000 de studenţi în 16 facultăţi, 1121 profesori şi
cercetători şi desfăşoară 3 programe de studii: programe de licenţă, programe de master şi
programe de doctorat.
Universitatea beneficiază de clădiri şi laboratoare echipate la cel mai înalt nivel, săli
de casă, amfiteatre, spaţii multimedia, precum şi spaţii de cazare şi masă pentru studenţi ce
acoperă 100.000 de mp. Clădirea centrală/principală adăposteşte Facultatea de Fizică, Chimie
şi Tehnologia Petrolului, Facultatea de Matematică şi Informatică, Facultatea de Inginerie
Maritimă Mecanică şi Industrială, Facultatea de Inginerie Civilă, Facultatea de Arte şi
Facultatea de Psiholgie şi Ştiinţe Educative. Noul campus cuprinde două importante clădiri
moderne: Campus I găzduieşte Facultatea de Litere, Facultatea de Teologie, Facultatea de
Istorie şi Ştiine Politice, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Facultatea de Ştiinţe
Economice, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport; şi Campus II, Facultatea de Ştiinţe
Agricole şi ale Naturii, Facultatea de Medicină, Facultatea de Stomatologie şi Facultatea de
Farmacie.
Cercetarea este în pincipal realizată prin mijloace şi centre existente în cadrul fiecărei
facultăţi: Centrul de Cercetare Interdisciplinară Micro şi Nanostructuri- Facultatea de Fizică,
Chimie şi Tehnologia Petrolului; Centrul de Cercetare Interdisciplinară- Depoluare,

37
Managementul Risipei şi Dezvoltare Durabilă- Facultatea de Fizică, Chimie şi Tehnologia
Petrolului; Centrul de Cercetare Matematici Aplicate- Facultatea de Matematică şi
Informatică; Centrul de Cercetare Studii Eurasiatice; Centrul de Cercetare Istoria şi Civilizaţia
Mării Megre- Facultatea de Istorie şi Ştiine Politice; Centrul de cercetare Drepturile Omului şi
Discriminarea- Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative; Centrul de Cercetare Studii
Interculturale-Facultatea de Litere; Centrul de Cercetare Economie şi Administrarea
Afacerilor-Facultatea de Ştiinţe Economice; Centrul de Cercetare Chirurgie şi Biotehnologii
Medicale-Facultatea de Medicină; Centrul de Cercetare Sănătate Ortodentală -Facultatea de
Stomatologie; Centrul de Cercetare Stres-Facultatea de Farmacie;
Spaţiile destinate Bibliotecii Universitare acoperă peste 1500 m.p. şi se găsesc într-o
clădire cu 3 etaje. Fondul de carte conţine peste 1.000.000 unităţi, dintre care 300.000 sunt
cursuri universitare, ghiduri pentru munca în laborator, cititori, material metodologic de
predare învăţare. Biblioteca conţine de asemenea, o colecţie bogată de periodice româneşti şi
străine: 50.000 unităţi din peste 800 de titluri. Biblioteca universitară este organizată după
standarde actuale. Este deservită de peste 150 calculatoare cu servere adecvate. Aplicaţia
software este ALEPH, larg folosită în bibliotecile din întreaga lume.
Universitatea deţine patru cămine pentru studenţi cu o capacitate de cazare de peste
1.500 paturi, restaurante şi cluburi şi multe alte facilităţi culturale şi de recreere.
Considerăm că activitatea universităţii de cercetare şi de educaţie o recomandă pentru
evaluarea în clasamentele internaţionale în domeniu.
Credem că obiectivul privind recunoaşterea internaţională ca universitate de top va fi
un stimulent nu numai pentru personalul academic dar şi pentru studenţii actuali şi viitori.

III.1. Activităţi suport

Universitatea „Ovidius“ Constanţa oferă un număr important de servicii sociale,
culturale şi sportive pentru studenţi, printre care menţionăm: spaţii de cazare ultramoderne
pentru studenţii din alte localităţi, cantină-restaurant, o performantă bază sportivă, servicii de

38
consiliere, cabinet medical, Poliţie universitară, altfel spus instituţia noastră dispune de
programe speciale pentru asigurarea unei vieţi studenţeşti de calitate.
Universitatea „Ovidius“ Constanţa, prin toate entităţile sale funcţionale (Facultăţi) şi
structurale (diversele Departamente) oferă informaţii, date actuale şi corecte despre
calificările, programele de studii, diplomele, personalul didactic şi de cercetare, facilităţile
oferite tinerilor şi despre orice aspect de interes pentru public, în genere, şi pentru studenţi, în
special.

Planificarea activităţilor privind calitatea

În cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa, planificarea calităţii se realizează prin
ansamblul procedurilor, care, concepute de o manieră orientată pe proces, contribuie
substanţial la menţinerea circuitului îmbunătăţirii continue a calităţii. Având ca bază trei
componente:
 planificarea cu caracter strategic la nivel de universitate/instituţie;
 planificarea la nivel de facultate;
 planificarea pentru fiecare program de studii,
planificarea în domeniul calităţii subliniază/relevă funcţionalitatea şi performanţa
proceselor Sistemului de Management al Calităţii deja implementat la nivel instituţional.
În conformitate cu politica Universităţii „Ovidius“ Constanţa în domeniul calităţii, dar
şi cu Planul Operational şi Planul Strategic, specificăm câteva obiective măsurabile, ca de
exemplu:
Obiective strategice (generale) ale instituţiei:
 creşterea competitivităţii serviciilor prestate de centrul universitar ovidian;
 consolidarea şi îmbunătăţirea Sistemului de Management al Calităţii
implementat;
Obiective specifice (pe departamente/compartimente) ale instiţutiei:
 marketing mai agresiv;
 identificarea în permanenţă a cerinţelor societăţii;
 creşterea numărului de clienţi;
 sporirea numărului de contracte de cercetare şi de prestare servicii;
 creşterea satisfacţiei clienţilor;

39
  răspunderea cu promptitudine la solicitările clienţilor;
 reducerea numărului de neconformităţi.
Parte componentă a structurii de management, concentrată pe stabilirea obiectivelor
calităţii, planificarea este concretizează prin planuri de acţiune şi/sau eşalonări de termene
documentate, care precizează practicile, resursele şi succesiunea activităţilor specifice calităţii
asigurând acţiunile preventive în funcţie de importanţa problemelor. Planificarea activităţilor
privind calitatea se realizează de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi
are ca principal scop concretizarea unor acţiuni sistematice în vederea menţinerii şi creşterii
încrederii clienţilor, fie externi, fie interni, în Sistemul de Asigurare al Calităţii. Totodată,
arhivarea documentelor de planificare a acţiunilor în domeniul asigurării, menţinerii şi
îmbunătăţirii calităţii se realizează de către membrii Departamentului de Asigurare a
Calităţii în Învaţământul Superior.

III.2.Structura privind sistemul calității

Organigrama

40
 Universitate

RECTOR

ProR 1 ProR 2 ProR 3 ProR 4 ProR 5 Cancelar

Departament Q.A.
- Director
- Resp.bază de date
Comisia pentru Evaluare şi Asigurare - Expert Q.A.
a Calităţii - Auditori interni
Prezidată de Rector

Facultate(1 Reuniune a Facultăţi = 16

) Calităţii prezidată Departamente = 2
de Decan, pilotată
de RAC
DECAN (Prodecan)

ProD Secr.St.

Responsabil
Şef Catedră RAC

Coordonator Program de
studii

Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii este formată din11 membri

permanenţi şi 3 cooptaţi, fiind condusă de rectorul universităţii, care este direct responsabil de
calitatea educaţiei furnizate, iar conducerea operativă este asigurată de un coordonator

41
desemnat de acesta. Conform legilor în vigoare, Comisia pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii în cadrul instituţiei de învăţământ superior cuprinde:
a) reprezentanţi ai corpului profesoral şi ai sindicatului reprezentativ, aleşi prin
vot secret de Senat;
b) reprezentanţi ai studenţilor şi ai absolvenţilor;
c) reprezentanţi ai angajatorilor.
Organizaţia furnizoare de educaţie, respectiv universitatea, elaborează şi adoptă
regulamentul de funcţionare a Comisiei. Prin lege, atribuţiile Comisiei  pentru Evaluarea şi
Asigurarea Calităţii sunt următoarele:
 elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi
asigurare a calităţii, aprobate de conducerea universităţii, conform domeniilor şi criteriilor
menţionate;
 elaborează, anual, un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în
universitate; raportul este adus la cunoştinţa tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare şi
este pus la dispoziţia evaluatorului extern;
 elaborează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei;
 cooperează cu Agenţia română specializată pentru asigurarea calităţii, cu alte
agenţii şi organisme abilitate sau instituţii similare din ţară sau străinătate. 
Pentru realizarea acestor deziderate, se impun, în plus, acţiuni privind:
 elaborarea planurilor strategice şi a planurilor anuale privind măsurile
de îmbunătăţire a calităţii;
 aplicarea planurilor de asigurare a calităţii aprobate de Senat;
 dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii în care se implică toţi
membrii comunităţii universitare şi sociale (cooperează activ cu autorităţile competente în
domeniul calităţii din ţară şi din străinătate şi propune cooperări regionale şi continentale);
 elaborarea periodică a unor analize comparative ale stării calităţii din
propria instituţie cu cea din alte instituţii similare din ţară sau din străinătate, propunând  în
final planuri de măsuri pentru ameliorarea situaţiei;
 precizează nivelurile performanţelor pe fiecare indicator de calitate
(pe baza cunoaşterii nivelului minim al indicatorilor de performanţă, stabilit conform legii în
domeniul calităţii);

42
  formarea şi dezvoltarea propriei baze de date şi informaţii privind
calitatea serviciilor educaţionale prestate;
 publicarea de materiale privind asigurarea calităţii la Universitate;
 iniţierea unor analize şi evaluări pe baza criteriilor de calitate;
 asigurarea feed-back-ului din partea studenţilor şi a angajatorilor;
 propunerea de evaluări interne şi evaluări externe;
 lansarea de cercetări ştiinţifice consacrate asigurării calităţii.
Comisia prezintă Senatului un raport anual despre starea calităţii şi planul de calitate
pentru anul următor, până cel târziu luna septembrie a fiecarui an. Raportul va preciza
următoarele: misiunea Universităţii, contextul de funcţionare, nivelul şi tipurile de rezultate
aşteptate în învăţare; structura şi funcţionarea managementului calităţii; date şi informaţii
descriptive, interpretări ale datelor şi politicile aplicate pentru îmbunătăţirea rezultatelor
învăţării, respectiv ale cercetării (pentru instituţie ca întreg şi pentru programele de studii);
identitatea Universităţii în contextul culturii calităţii.  
Evaluarea calităţii serviciilor educaţionale din Universitate este complementară cu
evaluarea managementului instituţional al calităţii. Ea se bazează pe raportul de autoevaluare
şi pe evaluarea externă.
Rectorul instituţiei de învăţământ superior este direct responsabil, conform legii, pentru
managementul calităţii.
La nivel de facultate, organizarea şi asigurarea calităţii educaţiei constituie o
responsabilitate de bază a decanului, fiind numit, deasemenea, un responsabil cu asigurarea
calităţii la nivel de facultate şi un reprezentant al facultăţii la nivelul universităţii.
La nivel de catedre, organizarea şi asigurarea calităţii în procesul de educaţie constituie
o responsabilitate de bază a şefului de catedră.
În cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa, la nivel de facultate (am luat ca exemplu
Facultatea de Ştiinţe Economice), calitatea serviciilor educaţionale şi de cercetare ştiinţifică
este asigurată prin:

a) planificarea activităţilor de prestare a serviciilor educaţionale;

b) monitorizarea proceselor didactice şi de cercetare ştiinţifică;
c) evaluare internă a rezultatelor proceselor didactice şi de cercetare ştiinţifică;

43
 d) evaluarea externă a rezultatelor proceselor didactice şi de cercetare ştiinţifică;
e) îmbunătăţirea continuă a serviciilor educaţionale şi de cercetare ştiinţifică
oferite de către Universitatea „Ovidius” Constanţa.
În cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice este asigurată, de asemenea, calitatea
serviciilor administrative desfăşurate în cadrul secretariatului, prin Regulamentul privind
asigurarea calităţii serviciilor educaţionale şi de cercetare ştiinţifică.
O altă structură creată în 2001 în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice este Centrul
de cercetare „Economia şi administrarea afacerilor” (clasificat tip C de către CNCSIS) care
funcţionează conform principiilor de asigurare a calităţii aplicate la nivelul activităţilor
educaţionale şi de cercetare aplicate la nivelul facultăţii.
Mai mult de 2/3 dintre cadrele didactice ale Facultăţii de Ştiinţe Economice au urmat şi
absolvit cursurile de auditori calitate organizate în cadrul facultăţii de catre AEROQ SA
Bucureşti.

III.3. Sisteme de Bune Practică în activitatea de evaluare a calităţii

44
 Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o
organizaţie furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi
standardele de referinţă.
Dacă evaluarea calităţii este efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de educaţie,
aceasta ia forma evaluării interne.
Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională
specializată, aceasta ia forma evaluării externe. 
Conform legilor în vigoare, însăşi „acreditarea este acea modalitate de asigurare a
calităţii prin care se certifică respectarea standardelor, pentru înfiinţarea şi funcţionarea
organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor lor de studii”. 
Un învăţământ de calitate impune ca instituţiile şi programele lor de studii să
întreprindă acţiuni/activităţi care:
 să demonstreze capacităţi de realizare a obiectivelor
planificate;
 să răspundă exigenţelor şi aşteptărilor beneficiarilor
interni şi externi, direcţi şi indirecţi;
 să garanteze realizarea standardelor şi normelor de
calitate.
Asigurarea calităţii proceselor de învăţare şi predare se poate realiza prin îmbunătăţirea
continuă a activităţilor didactice, în strânsă corelaţie cu cerinţele mediului social-economic,
printr-un efort de cercetare susţinut, prin solidaritatea cadrelor didactice şi studenţilor în
căutarea soluţiilor creative pentru educaţia prezentului şi viitorului la standarde internaţionale,
în pas cu imperativele unei societăţi moderne, la nivel naţional şi integrată în structurile
mondiale.  
Managementul educaţional optează ferm pentru responsabilitate, transparenţă şi
eficienţă; în acest sens, informatizarea serviciilor, a gestiunii academice şi introducerea
gestiunii cunoştintelor şi a conceptului de instituţie inteligentă vor apropia universitatea de
standardele internaţionale din ţările dezvoltate. 
Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă
continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor
mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă. 

45
 Prioritatea acordată calităţii se poate traduce prin următoarele obiective şi principii
generale:
 Participarea Universităţii la instituirea unui sistem de evaluare internă şi externă a
universităţilor, conform imperativelor constituirii unui Spaţiu European de Învăţământ
Superior.
 Instituirea şi dezvoltarea unui mecanism instituţional de asigurare a
managementului calităţii;
 Elaborarea unor noi criterii şi standarde de performanţă instituţională, evaluarea
specializărilor universitare şi a programelor de studii şi ierarhizarea lor, similar cu procedurile
adoptate la nivel naţional, în consens cu practicile europene avansate: dezvoltarea, atât la
nivelul catedrelor şi facultăţilor, cât şi al universităţii în ansamblul său, a unor proceduri
eficiente de asigurare a calităţii, a unor standarde academice de înaltă calitate care să
reglementeze întreaga activitate de învăţământ şi cercetare la fiecare nivel în parte;
 Extinderea evaluării asupra totalităţii componentelor procesului de învăţământ
(cadre didactice, absolvenţi, cercetare ştiinţifică etc.);
 Ameliorarea standardelor de învăţare;
 Dezvoltarea sistemului de consiliere şi orientare pentru studenţi;
 Punerea accentului pe rezultate pe termen lung şi nu pe performanţe utilizabile
exclusiv în mediul academic;
 Mecanismele de asigurare a calităţii se vor raporta la calificări, având în vedere că
universitatea trebuie să devină furnizoare de calificări (cunoştinte, competenţe, abilităţi), în
legatură directă cu cerinţele pieţei şi societăţii în ansamblul ei; 
 Asigurarea unei baze materiale de înaltă calitate pentru desfăşurarea activităţilor
de învăţământ şi cercetare, dezvoltarea de baze de date, informatizarea extinsă a serviciilor
administrative;
 Asigurarea, pentru personalul academic al Universităţii, a oportunităţilor pentru
instruire, specializare şi dezvoltarea carierei;
 Asigurarea, pentru studenţii Universităţii, a celor mai bune condiţii pentru
învăţare, aplicarea tehnologiilor informaţiei şi comunicării în pregătirea profesională a
studenţilor; dezvoltarea învăţământului electronic;

46
  Introducerea unui sistem de finanţare diferenţiată în raport cu calitatea
performanţelor la nivelul programelor şi  instituţiilor. Un rol esenţial în acest proces îl are
Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi structurile asociate acesteia, prin care se
derulează procedurile necesare care se vor dezbate în facultăţi şi care vor fi supuse aprobării
Senatului Universităţii;
 Eficientizarea mecanismelor de asigurare a calităţii la nivel de universitate,
facultăţi, catedre, departamente. În evaluare, accentul se va pune pe calitatea proceselor de
învăţare, de predare, pe calitatea proceselor de cercetare ştiinţifică, pe calitatea serviciilor
interne şi externe. Se va introduce în sistemul de evaluare şi criteriul „absorbţiei absolvenţilor”
pe piaţa muncii;
 Evaluarea internă periodică a calităţii activităţilor didactice si ştiinţifice, la nivelul
catedrelor, facultăţilor şi centrelor de cercetare, bazată pe indicatori formulaţi;
 Utilizarea rezultatelor evaluării în eficientizarea activităţilor didactice, de
cercetare şi manageriale. În acest proces, studenţii, ca beneficiari direcţi, trebuie să fie activ
implicaţi;
 Evaluarea periodică externă (prin atestare) a activităţilor didactice, ştiinţifice şi a
managementului institutional şi prezentarea publică a rezultatelor. 
Evaluarea studenţilor presupune aplicarea Legilor, Regulamentelor şi Hotărârilor în
vigoare la nivel naţional şi, bineînţeles, la nivelul Universităţii „Ovidius” Constanţa şi al
fiecărei facultăţi în parte.
În acest sens, Universitatea a elaborat şi pus în aplicaţie Regulamentul privind
examinarea şi notarea studenţilor (atât pentru studii de licenţă, cât şi pentru studii masterale),
care este aplicat în mod riguros şi consecvent. Astfel, la nivelul secretariatului fiecărei
facultăţi se găsesc registre care conţin date referitoare la examinarea studenţilor pe parcursul
anilor de studii şi la finalul fiecărui nivel (licenţă, disertaţie), precum şi componenţa
Comisiilor de examinare.
Un alt aspect foarte important îl reprezintă integrarea examinării în proiectarea
predării şi învăţării pe cursuri şi programe de studiu. Referitor la aceasta, se au în vedere
următoarele:

47
  Procedura de evaluare este stabilită la nivel de catedră de către titularii de
discipline pe următoarele criterii: activitatea pe parcursul semestrului (evaluări formative:
proiecte, prezentări orale, studii de caz, dosare) şi testul final.
 Treptat a crescut ponderea activităţilor desfăşurate de către studenţi pe
parcursul predării.
Evaluarea activităţii performanţelor profesionale ale cadrelor didactice din
Universitatea „Ovidius“ Constanţa se realizează în conformitate cu Regulamentul privind
Evaluarea Performanţelor Profesionale Individuale Anuale ale Cadrelor Didactice şi cu
Regulamentul Privind Evaluarea Periodică a Calităţii Activităţii Cadrelor Didactice. În ceea
ce priveşte evaluarea cadrelor didactice de către studenţi, la nivelul fiecărei catedre se
utilizează formulare agreate de către toate facultăţile/departamentele din cadrul universităţii
(elaborate în conformitate cu standardele în vigoare), care se completează la finele fiecărui
curs şi se centralizează la nivel de catedră.
În Universitatea „Ovidius“ Constanţa promovarea în funcţiile didactice se desfăşoară în
conformitate cu normele legale în vigoare şi cu Regulamentul privind desfăşurarea
concursurilor de promovare în posturile didactice şi de cercetare universitare.
Intreaga comunitate academică din Universitatea „Ovidius“ Constanţa îşi desfăşoară
activitatea în acord cu Codul de Etică Universitară aprobat de Senat.
Asigurarea calităţii vizează crearea încrederii clienţilor şi celorlalţi parteneri ai
facultăţii, şi implicit ai universităţii, privind capacitatea şi disponibilitatea instituţiei de a le
satisface aşteptările şi cerinţele.
S-a stabilit că încrederea se crează atât prin evaluare internă, cât şi prin evaluare
externă, independentă, a măsurii în care sistemul de organizare al facultăţii este adecvat
funcţiei calitate.
Se impune redefinirea statutului şi misiunii universităţii şi, implicit, facultăţilor/
departamentelor, în concordanţă cu nivelul de standardizare internaţional, cu rolul pe care
doresc să-l joace organizaţiile respective la nivel naţional şi cu gradul de relevanţă dorit la
nivel internaţional.
Asigurarea calităţii va constitui un instrument de presiune asupra universităţilor şi,
bineînţeles, asupra facultăţilor, pentru a crea condiţii de accedere (pentru unele dintre ele în
ierarhiile mondiale, iar pentru celelalte de asigurare a unei vizibilităţi care trece de limitele

48
comunităţilor locale în care funcţionează). Această creştere a vizibilităţii nu este doar o
dorinţă, ci mai ales o necesitate în noile condiţii de funcţionare a învăţământului românesc,
adică: competiţie acerbă pe piaţa mondială şi europeană a educaţiei, internaţionalizarea
învăţământului universitar, scăderea demografică a populaţiei României.

49
 CONCLUZII

Strategia politicii învăţământului superior o implică bineînţeles o analiză critică a

procesului identificandu-i punctele sensibile şi dezvăluindu-i disfuncţionalităţile.
Ţinând seama de faptul că sistemul de învăţământ este un sistem conservator ,
schimbările vizate în domeniul acestui sistem necesită o pregătire adecvată peste tot în
lume.Vulnerabilitatea sistemului este constatată atunci când absolvenţii nu au capacitatea de a
intra imediat pe piaţa muncii , întâmpinând greutăţi în a-şi valorifica inteligenţa în domeniile
vizate.
Ca urmare a declinului demografic numărul studenţilor se află în scădere, lucru care
sporeşte competiţia între universităţi.
Calitatea în cazul unităţii şcolare se referă în principal la ceea ce reprezintă fondul şi
raţiunea unei asemenea instituţii- activitatea educaţional.În consecinţă , calitatea activităţii
educaţionale la nivelul instituţiei de învăţământ va desemna ansamblul de caracteristici ale
unităţii ( în plan structural, organizatoric şi funcţional) care îi conferă acesteia posibilitatea de
a satisface nevoile de educaţie ale unei populaţii şcolare concrete, exprimate direct de către
aceasta sau indirect, prin intermediul comunităţii căreia populaţia respectivă îi aparţine.
Calitatea este şi o problemă a omului şi a societăţii.În învăţământ, necesităţile
implicite trebuie identificate şi definite.Produsul oferit de învăţământ şi în speţă de
învăţământul superior, este de natură imaterială, fiind furnizat societăţii sub formă de
specialiști în diferite domenii, dar şi în cercetare ştiinţifică.
Calitatea în învăţământul superior trebuie privită ca excelenţă , fapt ce implică mai
multe politici de managementul calităţii.
Calitatea procesului educaţional este generatoare de calitate pe termen lung, fiind
considerată ca cea mai rentabilă investiţie în cadrul societăţii.Pentru procesul educaţional,
modul de constituire şi control al calităţii este mult diferit de celelalte domenii, deoarece
acestea implică o definire foarte exactă sub aspectul organizării, conţinutului, conducerii şi
impactului său asupra societăţii.

50
 Mecanismele de asigurare a calităţii includ şi evaluarea anuală de către student a
fiecărui curs şi a activităţilor aplicative, precum şi evaluarea periodică de către angajatori a
pregătirii absolvenţilor.
Organizarea învăţământului superior românesc pe trei cicluri de studii îl aliniază pe
acesta corespunzător în raport cu spaţiul European,instituind aplicarea sistemului European de
credite transferabile şi generalizând o nouă structură în întregul învăţământ superior.
Prioritatea privind restructurarea şi îmbunătăţirea învăţământului superior este
reprezentată de elaborarea şi dezvoltarea sistemului naţional de calificări în învăţământul
superior şi implică o serie de acţiuni atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de furnizor.
Rezultatele şi măsurile avute în vedere sunt : dezvoltarea şi implementarea
instrumentelor şi mecanismelor pentru îmbunătăţirea învăţământului superior, inclusiv sprijin
pentru dezvoltarea sistemului naţional al calificărilor în învăţământul superior, acţiuni
inovative şi sprijin pentru furnizori, dezvoltarea şi implementarea sistemului de asigurare a
calităţii în universităţi, inclusiv dezvoltarea personalului ; creşterea accesului la educaţia
universitară ; dezvoltarea învăţământului superior bazat pe competenţe : programe de licenţă şi
masterat ; sprijin pentru dezvoltarea reţelelor între universităţi, instituţii de cercetare şi
companii, promovarea antreprenoriatului ; stimularea şi dezvoltarea carierei în cercetare.
Definirea conceptului de eficacitate şcolară este considerată dificilă deoarece acesta nu
este neutru, ci implică raportarea la criterii bine definite în raport cu fiecare dintre nivelurile la
care funcţionează o instituţie scoalara şi este nuanţat de raportarea la fiecare unitate şcolară în
parte.
Într-o structură organizatorică bine definită, cu o corectă, fluentă şi consecventă
acţiune a funcţiilor manageriale pe parcursul unui ciclu managerial, activitatea poate fi
eficientizată, evaluarea finală fiind în măsură să demonstreze creşterea calităţii activităţii.

51
 BIBLIOGRAFIE

Lucrări consultate:
1. Alois Ghergut , Management general si strategic în educaţie : Ghid Practic ,
Editura Polirom , Iași , 2007.
2. Arion Hadrian , Managementul în instituţiile de învăţământ preuniversitar ,
Editura Art, București , 2008.
3. Androniceanu Armenia , Noutaţi în managementul public , Editura
Universitară, București , 2008.
4. Androniceanu Armenia , Management public internaţional , Editura
Universitară, București , 2010.
5. Bavaru Adrian , Ovidius University of Constanta , Editura Ovidius University
Press, Constanţa , 2003.
6. Chivu Roxana , Elemente generale de management educaţional , Editura
Meronia, București , 2008.
7. Drăgulănescu Nicolae , Drăgulănescu Magdalena , Managementul calităţii
serviciilor, Editura Agir , București , 2008.
8. Florea Voiculescu , Analiza resurse-nevoi și managementul strategic în
învăţământ, Editura Aramis , București , 2004.
9. Ioan Toca, Lorena Elena Spuza , Managementul calitatii pentru invatamantul
preuniversitar , Editura Didactică și Pedagogică, 2002.
10. Juran Joseph , Planificarea calităţii , Editura Teora , București , 2000
11. Nicolae Naum, Simona Mina , Remus Zăgan , Calitatea şi managementul
calităţii, Editura Ex Ponto , Constanţa , 2010.
12. Paloma Petrescu , Management educaţional , Editura Dacia , Cluj-Napoca ,
2002.
13. Vladescu Ionuţ , Comunicarea – funcţie fundamentală în managementul
educaţional ,Editura Vasiliana’98 , Iaș , 2008.

52
Site-uri consultate:
1. www.aepado.ro
2. www.edu.ro
3. www.bibliotecascolara.ro/Liliana_Barbu
4. www.didactic.ro
5. www.aracis.ro

53