Crearea și menținerea

contextului de coaching în
sala de clasă/în organizație Sudacov
Mariana
Sîrghia
Cecilia

Tanase
Simona

An 2,
PME,GR 2
Introducere

V-ați plictisit vreodată la

grădi/școală?
 !
Dacă vrem să rezolvăm problemele
și dilemele sec. Al XXI-lea, trebuie să
pregătim diferit elevii, să găsim soluții
creative, să pregătim oameni care
învață pe tot parcursul vieții!
Pentru a face
asta, trebuie: Să transformăm semnificativ
lucrurile, nu doar să
îmbunătățim…

Să ne gândim cum să
transformăm modalitatea de a
preda și de a învăța. Să creăm clase în care cei care învață
pun întrebări și găsesc răspunsuri
despre cum să facem lumea să fie un
loc mai bun!
 Coaching educațional

 Unul dintre mecanismele de importanță majoră în îmbunătățirea predării-învățării în

educație.

 Ajută profesorii, elevii să adopte modul de gândire al unui coach (SĂ GÂNDESC CA
UN COACH!)

 Nu înseamnă doar a dezvolta anumite aptitudini (skills), ci a dezvolta OAMENI care

gândesc, învață și rezolvă problemele într-un mod creativ.
 Coachingul educațional este utilizat la nivel mondial în multe
școli ca un instrument de facilitare a dezvoltării personale și
profesionale a elevilor și a profesorilor. Acum aproximativ trei
decenii, coachingul a fost introdus în educație ca o
strategie/metodă care venea în întâmpinarea nevoii de a modela
relația profesor-elev într-o manieră pozitivă, precum cea dintre un
antrenor și jucătorii săi (De Meulenaere, 2013).

Procesul de coaching se bazează pe construirea unei relații de

încredere și de colaborare între cele două părți și presupune o
ghidare treptată spre atingerea unui scop relevant pentru persoana
aflată în procesul de coaching.

În școală, coachingul poate fi o strategie de dezvoltare

profesională în cadrul căreia un coach poate lucra cu profesori
pentru a satisface diversele nevoi de învățare ale tuturor elevilor, ional
g educaț
facilitând dezvoltarea potențialului acestora. Coa c h in
 Coachingul ca metodă și instrument poate fi folosit de orice profesor
pentru a facilita învățarea experiențială și dezvoltarea personală a elevilor.
O serie de studii au arătat faptul că, atunci când profesorii aplică la clasă
instrumente și metode de coaching, transferul învățării este crescut și
aplicabilitatea cunoștințelor sporește și ea.

În ceea ce privește profesorul, coachingul îl încurajează să fie un

practician reflexiv, să faciliteze învățarea vizibilă, colaborarea și să se
concentreze pe nevoi relevante pentru transferul învățării.

ional
c h ing educaț
Coa
 În măsura în care coaching-ul este o metodă de facilitare a învățării și
a dezvoltării personale, principiile, metodele și instrumentele sale pot fi
utilizate de orice actor care interacționează cu elevii în contexte formale,
non-formale sau informale (diriginți, consilieri, profesori, reprezentanți ai
unor ONG-uri etc.).

Avantajele unei abordări de tip coaching reies din faptul că se

concentrează asupra persoanei, asupra elevului și nevoilor acestuia, și pe
construirea unei relații securizante și de încredere, în care dezvoltarea se
poate produce natural și într-un climat pozitiv, caracterizat prin încredere,
acceptare necondiționată, armonizare, empatie.

ional
c h ing educaț
Coa
Veenman & Denessen
(2001)
Coaching cognitiv-comportamental
abordează coachingul pentru
dezvoltarea elevilor în tandem ● Prin conștientizarea gândurilor, emoțiilor și comportamentelor,
cu cel adresat profesorilor. participanții încep să învețe valoarea evaluării acestora în
context și în funcție de scopurile personale.

● Pe măsură ce interpretările personale cu privire la diferite

evenimente sau scopuri devin mai puțin automatizate și mai
puțin rigide, persoana exersează noi soluții, mai flexibile și
adaptabile.

● persoana învață un model de gândire și un comportament

adaptativ, care îi permite să adopte decizii eficiente în diferite
contexte de viață.
 gu l
Coachinic
academ e rs o nal ș
i

nț i a lului p caționale ● presupune o abordare holistică bazată pe

t ă p ot e t ă ți edu țarea construirea unei relații de încredere,
z v o l c ti v i î n v ă
- de ic prin a o ve ze s e ns și identificarea punctelor tari și a provocărilor,
em pro m fe r i
acad s ă e pot o eună cu o secondate de încurajarea elevilor spre scopuri
c a r r
care n ți ală și onală, împ ecesare de dezvoltare și evaluare a rezultatelor.
i e n
exper cație pers petențe ● explorarea resurselor elevilor, utilizarea unor
fi m
semni e noi co ficientă.
instrumente care să-i ajute în dezvoltare,
d e menținerea unei relații pozitive și de încredere,
serie o adaptare care să le ofere susținere.
u
pentr
 Coachingul educațional se
concentrează pe două
in ut!
aspecte importante: De reț

 îmbunătățirea practicilor de predare (Kretlow &

Bartholomew, 2010; Neufeld & Roper, 2003;
Snyder et al., 2015)

 îmbunătățirea rezultatelor comportamentale

și academice ale elevilor (Joyce & Showers,
2002; KretloKretlow & Bartholomew, 2010;
Snyder et al., 2015).
 Profilul și rolul
coach-ului
Standarde de competență pentru cei care derulează
procesul de coaching instrucțional
 competențe de colaborare
 competențe de evaluare a nevoilor de dezvoltare
 cunoștințe despre strategii instrucționale
 învățare a copiilor și a adolescenților
abilități de modelare, de observare, de a oferi feedback
(IRA, 2004).
 competențe relaționate cu expertiza specifică
în domeniu
 competențe interpersonale crescute
 adaptabilitate
(Killion & Harrison, 2005).
o cunoștințe despre procesele de
o o înțelegere autentică a sarcinilor de
învățare, a strategiilor și modalităților
structurale de organizare a clasei,
care să permită elevilor să-și dezvolte
ideile (Feger, Woleck & Hickman,
COMPETE
2004). NȚE
În educație, cea mai comună strategie de coaching este coachingul instrucțional

 susține profesorii și elevii prin strategii care facilitează învățarea la diferite discipline,
comportamentele adaptative, dezvoltarea personală și responsabilă în raport cu cerințele școlii și
pentru diversele contexte educaționale.
 coach-ul poate îndeplini diverse roluri, de la analiza de nevoi, monitorizare, oferirea de strategii în
raport cu obiectivele propuse, până la înregistrarea progresului și monitorizarea acestuia.
 rolul de coach poate fi îndeplinit în școală de adulți sau, în anumite situații, chiar de elevi. În
general, acesta este îndeplinit de profesori cu funcții manageriale sau de profesori cu experiență,
ori de consilierii școlari (Snyder et al., 2015).

Aceștia pot colabora în procesul de coaching atât cu elevi, cât și cu părinți și profesori.
 Unde este coachig ul utilizat
în educație?

Autori: Christian van Nieuwerburgh and John

Campbell
 Strategii
r ed u caționale,
rilo
a j o rit a tea rolu a p ro f esorilor
În m lă
a r e a p r ofesiona e levilor
se îmbunătățirea practicilor de predare
de z v o l t re s at e
ingul ad u două obiectiv
ale profesorilor, orientată în special
c oa c h c asupra creșterii frecvenței și
s au în rapor
t
liz e a z ă calității utilizării unor practici
rea
e:
principal
bazate pe dovezi

îmbunătățirea rezultatelor academice și

comportamentale ale elevilor
 nt reno r
ro fes o ru l: A
“P
- participanții își dezvoltă propriile abilitățile

de echipă
de a implementa instrumentele din Coachingul
de Echipa ARL și din Modelul de Coaching
AMA (Apreciere - Măiestrie – Armonie) în
- este dedicat celor care vor să obțină și activitatea proprie, atât pentru a îmbunătăți
să manifeste abilități de coaching în rezultatele personale
educație. și profesionale, cât și pe cele pentru a
- captarea interesului elevilor, realizarea contribui la transformarea sistemului din
organizația din care fac parte.
de ore mai interesante, cu elevi mai
motivați.
- directorul de școală poate reuși să-i
atragă pe colegii săi să se implice mai
mult în proiectele din AMA Leadership Academy
cadrul școlii. și
- prin instrumentele și tehnicile învățate se Asociația ROI
organizează mai bine propria activitate, se
structurează mai bine programa, iar
participarea la clasă va fi mult mai
dinamică.
 Zburd-Educație prin coaching (2011-
https://zburd.ro/ 2013)
Asociația ROI a aplicat o metodă de coaching de echipă testată, cu
rezultate la nivel internațional – Action Reflection Learning – ARL

- 5 licee tehnologice cu rezultate slabe la BAC și majoritatea elevilor

provenind din medii defavorizate.
- în 2011, liceele respective aveau o rată a promovabilității situată între 2% și
18%.
- până în 2013, aceste licee au înregistrat creșteri importante (de cateva ori
față de o creștere medie de 20% la nivel național).
- Poveștile de succes din cele 5 licee sunt prezentate în filmul documentar
“Ba se poate!”, realizat în 2013: https://youtu.be/1JmdaA2vYkM (min
10-10:56)

Activitatea Asociației a continuat prin pregătirea de

coachi-facilitatori, care au colaborat cu alte licee din
București și din țară.
- experții Asociației ROI au contribuit la susținerea de
cursuri pentru facilitarea învățării pe tot parcursul vieții
pentru peste 1.300 de profesori din întreaga țară în 2014-
2016.
 “Adoptă un liceu”
2013-2016
- s-a derulat cu sprijinul unui grup de companii prezente la nivel
local, la Liceul Auto Craiova în perioada 2013-2016, sub
coordonarea Anei-Maria Alexandru, coach de echipă și mentor
echipa implementare, responsabilă cu crearea, derularea,
evaluarea și supervizarea programelor de coaching de echipă în
liceu în cei 3 ani de proiect pilot.
-
Bunele practici au fost aplicate și după încheierea primei faze,
cadrele didactice continuând proiectul la următorul nivel de
asumare și dezvoltare susținut de investiții semnificative din
partea companiilor internaționale cu operațiuni în zonă.
https://aroi.ro/24-de-licee-prezente-in-tabar
a-adopta-un-liceu-2014/
Proiectul privind învățământul secundar
ROSE
- ateliere pentru elevi derulate în câteva licee care au
beneficiat de Proiectul privind învățământul secundar
– ROSE, cum ar fi Liceul Danubius din Călărași,
Liceul I.C. Brătianu din București și liceele în care
implementarea este realizată în parteneriat cu echipa
de coachi AMA
Leadership Academy: Liceul “Demostene Botez” din
Trușești (Botoșani), Liceul TEHNOLOGIC ”VASILE
DEAC” din VATRA DORNEI, Liceul Teoretic „Dr.
Mihai Ciucă” Săveni.
 Și…
Pentru că numărul coach-ilor este
limitat...

Pentru că lăsăm o amprentă puternică

asupra felului în care se vor comporta
elevii noștri în viitor...

Pentru că desăvârșim personalități...

 ctice
cadr ele dida
NOI,

p o t e nțialul
d e s căt ușăm i conduce
Putem săelevilor pentru a-nsformare
latent al tare, evoluție, tra mai bună
la dezvolu a deveni cea
și pentr a lor.
versiune
 Soluții
Provocări în spațiul
Gândește ca un coach!
educațional
 Dezvoltare-evoluție-
transformare

Stare de bine succes

Step 1 Step 2 Step 3 Step 4

Emoții pozitive Comunicare eficientă

Instrumente de o cadrele didactice
coaching utilizate în pot influența
gestionarea emoțiilor starea de bine a
elevilor la clasă
și optimizarea o comunicare

comunicării eficientă –
relație profesor-
elev
constructivă
 Situaţii de depăşire a blocajelor legate de
comunicare, de diminuare sau chiar înlăturare
a temerii de a vorbi în public.
- punerea elevului în situaţii care îl scot din zona de confort
(dacă elevului îi este teamă să vorbească în faţa clasei, de
exemplu, este necesar să își înfrunte frica și să se provoace să
susțină discursuri în fața clasei, în scopul desensibilizării).
Întrebări clarificatoare:
- Cât de mult va mai conta nota primită azi
peste cinci ani?
- Cât de mult va mai conta situaţia de azi
(vorbitul în faţa colegilor, posibil însoţit de
bâlbâieli etc.) peste cinci ani?
- Care i cel mai rău lucru care se poate
întâmpla în situaţia de faţă?
- Presupunând că se va întâmpla totuşi „să
te faci de râs”, cum poţi diminua efectele acestei
situaţii?
- Care este probabilitatea ca noi să putem fi
”strălucitori” în fiecare zi a vieții noastre?

 o reevaluare a situației şi o schimbare de

perspectivă și de atitudine din partea
elevului respectiv
 Ora de intercunoaștere
-tehnica ,,storytelling”
- profesorul şi elevii vorbesc despre interesele lor (culori
preferate, activităţi plăcute, ce-şi doresc de la viaţă, ce-
şi propun pentru viitor, ce aşteptări au de la ora
respectivă);
„Prin ce sunt eu unic(ă)?”
- în cadrul exercițiului participanţii prezintă ceea ce-i face
diferiţi/speciali (un talent, o experienţă, o realizare)
- în vederea conectării participanţilor, exerciţiul poate fi
îmbogăţit, prin întrebarea „Cine mai posedă acest talent? / Cine
a mai trecut prin această experienţă?”

- această „descoperire de sine” pornește de la profesor

(pentru a încuraja elevii să facă același lucru)

- apropie vorbitorul de auditoriu şi trezește interesul şi

simpatia pentru persoana care vorbeşte, dar şi pentru
conţinutul transmis.

e
- rolul lui nu este de a se confesa elevilor, ci de a se

a ț i
Aplic
prezenta într-o altfel de manieră.
 Autocunoaşterea
- În urma unor exerciţii de auto-cunoaştere, elevii îşi pot stabili
realist propriile obiective de cunoaştere („îmi propun ca la
germană să avansez de la nota şase la nota şapte în următoarea
lună”.Pentru aceasta este necesar să îndeplinesc următoarele
sarcini...) sau emoţionale („îmi propun ca, în termen de trei
săptămâni, să învăţ cel puțin trei tehnici de gestionare a
emoţiilor”.
- Elevul va fi iniţiat în stabilirea obiectivelor SMART (Specifice,
Măsurabile, Asumate, Realiste, realizabile într-un Timp
determinat), apoi îşi va întocmi un plan de acţiune (cu termene!)
în vederea îndeplinirii acestora, fapt ce-i va optimiza activitatea.
- În plus, elevul va fi învăţat cum să se descrie şi să se prezinte pe
sine într-un mod pozitiv, fapt ce-i va creşte stima şi încrederea în
sine.
Cartonașele ”Dixit”. Elevului i se poate cere să denumească
unul (sau mai multe) dintre cartonașe, utilizând un cuvânt, o
sintagmă, o cugetare sau un titlu de film, pornind, desigur, de la
imaginea reprezentată pe cartonaș. Interpretările sunt, de regulă,
facile, însă dacă ne împotmolim în căutarea unui sens, îi putem cere
elevului să motiveze / argumenteze alegerea făcută.
Întrebări
- Cine sunt eu?
- Ce îmi place la mine?
- Cele cinci lucruri pe care eu le fac foarte bine sunt...
- Valorile mele sunt...
- Resursele, oportunitățile și amenințările mele sunt...
- Lucrurile frumoase din mine sunt...
- Ceea ce iubesc este...
- Ce am și îmi doresc / Ce am și nu-mi doresc / Ce nu am și nu-mi
doresc / Ce nu am și îmi doresc etc.
 Optimizarea
motivaţiei elevilor - un climat socio afectiv potrivit creat de
către cadrul didactic sporind vizibil
interesul elevului pentru ora respectivă.

r e ier la c reier”-
„de la c
conectarea e la i ni m ă la inimă - acest tip de conectare la nivel emoțional poate
d
conectarea fi stabilit prin centrarea pe nevoile și starea de
moment a elevilor, utilizându-se întrebări
simple, de tipul: ”Cum vă simțiți astăzi? / Ce
mai faceți?”.
Aplicație

Managementul timpului
Elevul este invitat să completeze fiecare cadran cu lucruri:
- ”urgente și importante” (de exemplu, o durere de măsea,
care nu suportă amânare, deci vizita la stomatolog este
imperioasă
- ”importante, dar nu urgente” (îmbrățișările oferite
persoanelor dragi),
- ”urgente, dar nu importante” (anumite cumpărături pe care
trebuie să le facă și pe care le poate delega altcuiva)
- ”nici urgente, nici importante” (privitul la televizor, statul pe
facebook, jocurile video – care pot fi eliminate sau reduse la
minimum).
În plus, planificarea zilnică sau săptămânală a sarcinilor în funcție
de acest cadran poate fi utilă.
Povestea Georgianei
Scopul: Dezvoltarea abilităților de
gestionare a timpului cu ajutorul
strategiilor de prioritizare a sarcinilor
Georgiana este elevă în clasa a XI-a. Cel mai mare vis al ei
este să devină medic, vis datorită căruia a început deja
pregătirea pentru admiterea la facultatea de medicină. Totuși, nu
reușește să urmeze pregătirea zilnică. Pe lângă toate acestea, e
necesar să se pregătească și pentru lecțiile de la școală și mai
merge și la tenis de cel puțin trei ori pe săptămână. Prietenii
Georgianei sunt importanți pentru ea, de aceea le acordă și lor
zilnic o parte din timpul ei, însă își dă seama că petrece o bună
parte din fiecare zi pe rețelele de socializare și la telefon,
ajungând ca mai apoi să stea până seara târziu să-și
pregătească lecțiile pentru următoarea zi. E aproape tot timpul
obosită pentru că pregătirea pentru admitere și pregătirea lecțiilor
necesită multă concentrare și stres, dat fiind faptul că temele sunt
realizate cu puțin timp înainte de termenele limită impuse. Pe
lângă tenis, un alt hobby al ei este să asculte muzică și să
danseze mai ales cu prietenii ei, de aceea nu rezistă ușor
tentației de a ieși cu ei, mai ales la finalul săptămânii
 Povestea Georgianei

Pregătirea temelor
pentru următoarea zi. Pregătirea pentru
admiterea la facultate
Pregătirea proiectului
care trebuie predat a Ieșirile cu prietenii
doua zi la prima oră.

Rezolvarea unor Petrecerea timpului

probleme de zi cu zi pe rețelele de
(ex: plata unei facturi) socializare

,,Cadranul urgent – important”

Managementul timpului
ÎNTREBĂRI:
- Cum ajungi în momentul în care nu te mai
lași distras de nimic?
- Cum vei ști că ai devenit mai eficient?
- Cum ai procedat în situații asemănătoare?
- Ce te-a împiedicat până acum să... (îți respecți
obiectivele / să nu te lași distras / să îți faci un plan etc)?
- Ce beneficii îți aduc activitățile neimportante și
neurgente? De unde din altă parte poți obține acele
beneficii? (de exemplu, elevul poate să răspundă că
jocurile video sau statul pe facebook îi aduc relaxare, iar
alte activități care îi oferă aceleași beneficii pot fi
plimbările, sportul, ieșirea cu prietenii).
 Rezolvarea de probleme
a)Identificarea situației problematice:
- Care este situația?
- Ce ți-ar plăcea să schimbi?
- Care sunt excepțiile în cadrul cărora acest lucru nu
mai reprezintă o problemă?
- De unde vei ști că situația s-a îmbunătățit?
b)Dezvoltarea obiectivelor relevante, realiste (obiective
SMART –Specifice, Măsurabile, Asumate, Realiste,
propuse pentru un Timp determinat):
- Ce-ți dorești să obții?
c)Generarea de soluții alternative:
- Care sunt opțiunile tale?
d)Considerații și consecințe:
- Ce se va întâmpla?
- Cât de utilă este fiecare soluție posibilă?
e)Țintirea celei mai fezabile soluții:
- Care este cea mai fezabilă soluție?
f)Implementarea soluției alese:
- Care sunt pașii care urmează a fi parcurși?
g)Evaluare:
- Cum arată succesul pentru tine?
- Ce poți învăța de aici?

 rezolvarea situațiilor problematice, dezvoltarea de

obiective realiste, dobândirea unor deprinderi și
optimizarea calității gândirii.
 Stabilirea obiectivelor și
respectarea termenelor
i
e ele vul să-ş
„Carduri de angajament” - elevii sunt invitaţi să-şi scrie car să-
obiectivele propuse şi asumate pe cinci cartonaşe, de tipul a l i t a te prin a i d ispuşi
t if i c a o mod enii sunt m faţă de alte
cărţilor de vizită (exemplu: „până la data de..., voi realiza, n m
l - a ide ate (oa le iau
zilnic, şase exerciţii suplimentare la matematică”); Scopu hotărârile lu ntele pe care ei înşişi).
te e e
respec cte angajam luate faţă d
e le
-elevul va da câte un ”card de angajament” unor persoane în şi resp e decât pe ce
n
care are încredere (părinţi, profesori, prieteni) şi pe care nu persoa
doreşte să le dezamăgească; la data propusă de elev, acesta va
fi contactat de către fiecare dintre cele cinci persoane şi va fi
întrebat dacă şi a respectat angajamentul.
 Coaching ul de echipă Întrebări

- premisa: elevii au obiective comune. - Ce ai simţit când te-ai comportat aşa?

- efect îmbunătăţirea colaborării între elevi, conectarea cu - Ce ai simţit ulterior (după câteva ore)?
celălalt, acceptarea unor puncte de vedere diferite, - Ce emoţie negativă a scos la suprafaţă?
diminuarea / eliminarea bullying ului - Care a fost motivul pentru care te ai
comportat aşa?
- Când ai mai făcut asta?
- Ce puteai pune în locul reacţiei
exagerate?
- Cum poţi proceda data viitoare?
Modelul „Eu câştig – tu câştigi”, atunci
- Care este problema ta de fapt?
când se are în vedere modelul beneficiului
reciproc şi crearea de acorduri, în cadrul
cărora se identifică o soluţie optimă pentru
ambele părţi.
 cultură a echilibrului şi abundenţei
(„putem avea amândoi succes,
performanţa mea nu poate fi dobândită în
detrimentul altcuiva”)
 Formarea cadrelor
didactice în spiritul
coachingului

i
u n o r abilităţ
rea e a, m a
i
l a d ezvolta o a şt e r
ui e un
contrib r e cu m : autoc cu elevii şi cu
e p iei i
specific ionare a relaţ ormarea une
st f a
buna ge e serviciu, stionare ,
o l e gi i d
e , m a i b u n a ge
s p r e c re i er ”
c iti v în le
e n t a l ităţi poz ului etc. e l a e moții n s id erându-
m s d o
p u l u i şi a stre l, p o r nind ” ersonale şi c m accede cu
ti m u p e
e r s â n d sens relaţiile inter și timp, put
I nv e ela
d a c c entul p oritate în ac cademică.
punân are și o pri r f o rmanţă
a
o c p e
o prov ă uşurinţă la
lt
mai mu
 Starea de bine a elevilor și
cadrelor didactice În mediul școlar, modelul Well-being vizează sănătatea
emoțională, fizică și dezvoltarea personală a elevilor și cadrelor
didactice, în scopul obținerii performanței fără stres.
Modelul School Well-being vizează sănătatea emoțională, fizică
și dezvoltarea personală a elevilor și cadrelor didactice, în scopul
obținerii performanței fără stres.

TIPURI

-Carieră (Career Well-being): se referă la plăcerea cu care

persoana își realizează activitatea curentă;
-Financiar (Financial Well-being): evidențiază modul în
care individul își gestionează resursele;
-Social (Social Well-being): se referă la relațiile de
prietenie din viața fiecărei persoane;
-Sănătate (Physical Well-being): se referă la starea fizică
și psihică a individului și energia necesară desfășurării
activităților zilnice;
-Comunitate (Community Well-being): evidențiază nivelul
implicării în comunitate.
Well-being in Schools, Konu & Rimpela, 2002

Starea de bine a elevilor și cadrelor
didactice
Trei categorii de nevoi reale(Konu și Rimpela, 2002):
-a avea: conceptul se referă a condițiile materiale oferite de
organizație / școală, condiții necesare în vederea desfășurării optime
a activității;
-a iubi: nevoia individului de a relaționa cu alte persoane,
considerate semnificative, în vederea definirii identității sociale
proprii;
-a fi: nevoia de valori autentice și de dezvoltare personală.
Aceste nevoi sunt fundamentale pentru fiecare individ în parte, iar
centrarea pe ele va conduce, în ansamblu, la o mai bună sănătate
mintală a acestuia și la o viață mai împlinită.
Cum îi determinăm pe elevi să se centreze pe ”a fi”?
 antrenarea creierului spre a gândi pozitiv despre sine
(eliminarea criticii interioare) și despre situațiile din jur (”Ce pot
învăța din această situație neplăcută?”).
 ieșirea din zona de confort poate fi provocată prin adresarea
întrebărilor clarificatoare de genul:
- Ce vrei cu adevărat în viața ta?
- Ce te împlinește?
- Ce înseamnă succesul pentru tine?
- Ce ai face dacă nu ți-ar mai fi frică?
- Ce va fi diferit în viața ta atunci când vei obține ce-ți dorești?
- Ce te împiedică...?
- Dacă ți-ai schimba teama de eșec într-o oportunitate, ce-ar fi diferit?
- Cât te-ar ”costa” pe termen lung să eviți să faci schimbarea acum?
- Care sunt trăsăturile tale care te pot ajuta să treci peste asta?
- Ce ești dispus să faci?
- Cine te poate ajuta?
- Care este acel lucru mic, pe care îți propui să îl faci în următoarele zile,
pentru a ieși din zona ta de confort?
 o centrarea pe dezvoltarea abilităților proprii și pe dobândirea
Pași în direcția schimbării autonomiei;
o rezolvarea situațiilor problematice care apar și care pot îngreuna
o conștientizarea faptului că un anumit comportament a devenit activitatea (gestionarea emoțiilor, lipsa încrederii în sine,
nefuncțional, că mai mult încurcă decât ajută, în stabilirea colaborarea cu colegii);
o optimizarea nivelului de performanță al fiecărui membru în parte,
obiectivelor personale și în urmărirea unui plan de acțiune.
prin comparația acestuia cu sine (în etape anterioare) și nu cu
colegii;
o acceptarea și susținerea necondiționată a elevului din partea
o crearea unui climat sigur și pozitiv în sala de clasă (lipsit de cadrului didactic.
critică, de ironii) în care elevul să se simtă acceptat și înțeles, dar
și în siguranță pentru a-și exprima opiniile și – de ce nu? –
sentimentele.

o ajutarea elevului să-și formuleze obiective proprii,în CÂND?

completarea obiectivelor formulate de profesor.
• pe tot parcursul programului, oprindu-ne din activitatea
pe care o desfășuram în acel moment și tratând
problema care tocmai a apărut.
• sesiuni speciale, în cadrul cărora să invităm
profesioniști în domeniul coaching-ului.

Pentru aplicarea eficientă a instrumentarului de

coaching, crearea unei relații umane de calitate este
indispensabilă.
• Coaching-ul ajută cadrele didactice să - Care sunt nevoile reale (ale celor cu care
reflecteze la activitatea lor profesională, lucrez și ale mele)?
în vederea ameliorării ei. - Ce am învățat din asta?
• autoobservarea obiectivă - competență - Ce-mi propun pe viitor?
fundamentală a personalului implicat în - Ce schimbări pot face pentru a obține
munca depusă, iar accederea la aceasta rezultate mai bune?
nu se poate realiza decât în urma - Ce înseamnă pentru mine rezultate mai bune?
dezvoltării unei anumite maturități
profesionale.
• aplicând instrumente din coaching,
cadrul didactic poate porni de la
observarea și notarea activităților sale,
apoi, pe baza acestora, își poate
răspunde la câteva întrebări:
Cadrele didactice pot prelua din coaching mai
multe sarcini:

1.Cultivarea motivației - ”motorul” oricărei acțiuni, în lipsa

ei, activitatea având de suferit;

2.Extinderea cunoștințelor - conștientizarea ideilor și

4.Dezvoltarea oportunităților - construirea de noi situații în
aptitudinilor pe care le avem, dar și conștientizarea a ceea
care abilitățile să fie exersate, contribuie la sporirea
ce ne lipsește pentru a ajunge la performanță (Ce
performanței;
funcționează acum? Ce poate fi îmbunătățit? Când lucrurile
funcționează bine, ce faci tu diferit?)
5.Elaborarea unui design al experiențelor; trecerea de la idee
la acțiune și identificarea unui plan în cadrul căruia ideile să
3.Construirea auto-eficacității; autocunoașterea și
poată fi aplicate conduce spre formarea durabilă a deprinderilor;
cunoașterea celorlalți poate susține optimizarea
performanței, prin utilizarea persuasiunii, conștientizarea
6.Structurarea repetiției - repetiția constituind cheia formării
punctelor forte și a limitelor, învățarea din experiența unei
deprinderilor;
autorități în domeniu;
7.Savurarea succesului; relevarea a ceea ce elevul face bine
contribuie la formarea și dezvoltarea încrederii în sine a
acestuia, fapt ce va deveni un puternic factor motivațional în
dezvoltarea sa viitoare.
 Rezumând...
Implementarea coaching-ului în mediul școlar aduce numeroase beneficii, atât activității în sine, cât și
factorilor umani implicați.
 persoanele implicate (atât cadre didactice, cât și elevi) vor avea posibilitatea de a identifica noi
modalități de sporire a performanței
 vor imprima o nouă calitate climatului școlar
 vor construi noi modalități de relaționare
 vor tinde spre noi obiective, mai performante, iar în locul identificării piedicilor, se vor orienta spre
identificarea de noi soluții.
 Rezumând...

Accesarea unor noi paradigme de gândire şi acţiune are potenţialul

de a transforma mediul şcolar într-unul de dezvoltare personală, în
care se pune accentul pe devenirea umană, pe dezvoltarea întregii
personalităţi, şi nu doar pe obţinerea succesului.

Rezultatul? Copii şi dascăli mai fericiţi, care îşi asumă

responsabilitatea propriei deveniri.
 fi un film, ce
c ă vi ața ta ar ea?
Da av
titlu ar
 Bibliografie
-Konu, A., Rimpela M. (2002). Well-being in schools: a conceptual
model, în Health Promotion International, vol. 17, nr.1, Oxford
University Press;
-Nacai L. (2011). Impactul stilului de comunicare al cadrului didactic
universitar asupra succesului activităţii profesionale. Abordarea prin
competenţe a formării universitare: probleme, soluţii, perspective. Ed.
Presa Universitară Bălţeană;
-Onu C. (2017). Elemente de pedagogie universitară. Iași: Ed.
Universității ”Al. I. Cuza”;
-Onu C. (2021). Importanța relației didactice din universitate în formarea
viitorilor profesori în Frumos F., Labăr A. (coord.). Formarea pentru
cariera didactică. Demersuri teoretice și empirice. Iași: Ed. Universității
”Al. I. Cuza”;
-Onu C. (2021). Coaching-ul și utilitatea lui în profesia didactică în
Frumos F., Labăr A. (coord.). Formarea pentru cariera didactică.
Demersuri teoretice și empirice. Iași: Ed. Universității ”Al. I. Cuza”;
-Pânişoară, I. O. (2004). Comunicarea eficientă. Iaşi: Polirom;
-Pânişoară, I. O. (2009). Profesorul de succes. 59 de principii de
pedagogie practică. Iaşi: Polirom;
-Tschannen-Moran, B. (2010). Skills and Performance Coaching în
Cox E. ş.a. (coord.). The Complete Handbook of Coaching. Sage
Publications;
-Şoitu L. (2001). Pedagogia comunicării. Iași: Ed. Institutul
European;
 Resources

VECTORS:

● Wooden background with checklist and

pen
● Open notebook with accessories
● Notebook page vector
● Collection of leaves and colored notes
● Tablet background with hand-drawn lear
ning items
● Schedule with nice notes
● ets of paper with sticky tape
● Assortment of arrows highlighter
● Pack of small sticky notes in realistic sty
le