PROGRAMUL MASA CALDA IN SCOLI

Guvernul României a aprobat astăzi, 4 februarie 2020, prin ordonanță de urgență, programul-
pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de
învățământ preuniversitar de stat, program cunoscut și sub titulatura de „Masa caldă”. În anii
anteriori acesta funcționat în 50 de unități de învățământ. Începând din semestrul al II-lea al
anului școlar 2019-2020, programul „Masa caldă” se va desfășura în 150 de unități de
învățământ.
Astfel, în perioada derulării activităţii didactice, preşcolarii şi elevii din cele 150 de unităţi de
învăţământ vor primi, cu titlu gratuit, un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi, în limita
valorii zilnice de 10 lei/beneficiar (inclusiv TVA).
Comparativ cu anul precedent, numărul beneficiarilor programului este mai mare cu
41.888 de elevi, însumând pentru anul în curs un număr total  de 65.343 de elevi. Suma
estimată, necesară implementării programului pentru anul 2020, este de 81.983 mii lei.
Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a pachetelor alimentare/mesei calde se
organizează la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi se stabileşte potrivit
prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
Derularea programului de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolari și elevi face parte
din acțiunile Ministerului Educației și Cercetării pentru realizarea unui obiectiv major al
politicilor sale educaționale: asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu la o educație de
calitate pentru toți copiii și tinerii din România.
Printre punctele slabe ale acestui program, Mircea Bertea susține că „Guvernul a făcut o
propunere (generoasă și tentantă), dar nu s-a gândit la condițiile concrete de aplicare, mai precis
la posibilitățile, în primul rând tehnice, de aplicare, cu deosebire pentru școlile din zonele
defavorizate. Trecând la punerea lui în practică ne-am convins că programul este greu de
implementat, este anevoios, presupune personal specializat în licitații, oameni pregătiți, efort
financiar suplimentar (pe care trebuie să îl facă școala aplicantă), dar și un dublu sau triplu efort
al forței de muncă a unităților care se ocupă de implementarea acestuia, pentru că, în primul
rând, acestea nu sunt pregătite, în al doilea rând, nu au nici partea logistică, în al treilea rând, nu
au nici personalul necesar. Vă dau ca exemplu școala mea, o școală care este așa cum ar trebui să
fie școlile românești în secolul 21. Nu e o metaforă, nici lipsă de modestie. E vorba de un
campus școlar ce integrează și o zonă verde foarte frumoasă. Avem cămin, cantină, sală de sport,
grădiniță, grupe de creșă, școală primară de aplicație, gimnaziu și liceu. Baza materială este
foarte bună„.
„Cine a gândit programul nu s-a gândit şi la cum îl vor aplica școlile. Adică l-au gândit doar ca
idee, ca început. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce. Poate că nici
n-au fost de specialitate cei care au lucrat la această propunere de program, n-au știut ce
înseamnă și ce e presupune un program-pilot, care sunt etapele și cum se evaluează și valorifică
acesta.
Potrivit domnului Mircea Bertea, „programul a fost slab pregătit din punct de vedere al
suportului financiar care a venit mereu întârziat, apoi nu s-a acordat și nu s-a gândit suportul
uman, suportul logistic și nici nu am fost monitorizați și ajutați pe parcurs. De controlat, am fost
controlați mereu în ceea ce privește siguranța alimentelor și cum am folosit suportul finaciar
primit„.
În încheierea interviului său, acesta a adăugat că, există riscut scăderii eficienței acestui program,
cu cât se prelungește mai mult.
Impresia este de scriere a notei de fundamentare la mai multe mâini conduse de capete care nu
ştiu unele de altele, din moment ce în acelaşi text, la un loc cu „să mai cercetăm“, sunt aduse
argumente care susţin reuşita pilotării de până acum şi necesitatea generalizării pe mai departe,
de felul „dacă anterior implementării Programului în anul şcolar 2016-2017, s-a înregistrat o rată
a abandonului şcolar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3%,
ajungând ca la finele anului şcolar 2017-2018 să fie de 1,3%“ şi „caracterul de urgență al actului
normativ este impus de necesitatea aplicării urgente a unui sistem integrat de măsuri care să
asigure accesul egal la educație pentru toți copiii și tinerii din România, în scopul prevenirii și
combaterii abandonului școlar în toate ciclurile de învățământ preuniversitar (…)“.