UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,ȘTIINTE SOCIALE ȘI

PSIHOLOGIE

TEMA: STRATEGIA DE PREVENIRE ȘI INTERVENȚIE PRIVIND

VIOLENȚA ÎN ȘCOALĂ

Absolventi,
Coord:Matei Andreea-Elena
Rizoiu Ileana
Olteanu Aniela
Ghica Diana
Sandu Stefania

Campulung
2019-2020
 STRATEGIA DE PREVENIRE ȘI INTERVENȚIE PRIVIND VIOLENȚA
ÎN ȘCOALĂ

DEFINIREA SI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

Fenomenul violenţei şcolare trebuie analizat în contextul apariţiei lui. A gândi strategii, proiecte de
prevenire a violenţei şcolare înseamnă a lua în considerare toţi factorii (sociali, familiali, şcolari, de
pesonalitate) ce pot determina comportamentul violent al elevilor. Şcoala joacă un rol important în
prevenirea violenţei şcolare.
Manifestări agresive pot fi identificate chiar în comportamentul copiilor între 2- 4 ani, înainte ca ei să
fi asimilat vreun model social din familie sau societate. Preşcolarii şi școlarii mici se implică mai des
decât oricine în tot felul de jocuri ce presupun lovituri, ciocniri, atitudini combative, manifestând, în
genere, o hiperactivitate debordantă. În perioada adolescenţei (între 12 şi 21 ani), pe măsură ce se
produce maturizarea fizică şi sexuală, agresivitatea şi combativitatea tinerilor pot lua forme cu un
impact real și serios, de la diferite acte de delincvenţă, până la metode de teroare psihologică, putând
agresa fizic și cauza traume grave.
IDENTIFICAREA FORMELOR DE ACTIUNE
Identificând formele de manifestare a violenţei şcolare şi definind problemele importante cu care ne
confruntam, avem nevoie de un cadru de acţiune prin intermediul căruia să dezvoltam măsurile cele
mai potrivite de control/gestionare. Acest cadru, ce poate fi un plan de intervenţie sau o strategie
anti-violenţă la nivelul şcolii, care ne poate oferi cateva avantaje:
• formarea unor opinii coerente a intervenţiilor la nivelul şcolii;
• coordonarea activităţilor in şcoala;
• cunoaşterea categoriilor şi necesarului de resurse pentru desfăşurarea activităţilor anti-violenţă; •
implicarea tuturor actorilor importanţi de la nivelul şcolii în activităţile anti-violenţă;
• identificarea intervenţiilor de succes pentru grupurile ţintă vizate.
Obiective:
1.Identificarea şi evaluarea dimensiunii fenomenului de violenţă în şcoală şi în mediul proxim
acesteia.
2.  Implicarea actorilor de la nivelul şcolii şi de la nivelul comunităţii în derularea activităţilor
dezvoltate în cadrul strategiei.
Plan de actiune: Actori/actiuni de interventie
ELEVII:  dezbateri privind  regulamentul școlar, întâlniri ale elevilor cu reprezentanți ai Poliției,
participare activă la orele de dirigenţie pe tema violenţei, organizarea unui ciclu de workshop-
uri cu elevii, pentru realizarea de produse cu tematică specifică: fotografii, filme, observări,  desene,
compuneri, eseuri, postere; asumarea rolului de mediatori în conflicte si constituirea unor echipe de
intervenţie în situaţii de criză
CADRE DIDACTICE: Participare la o sesiune de informare privind violenţa, organizată prin
implicarea unor specialişti: cursuri privind legislaţia, exemple practice, studii de caz; Organizarea
de dezbateri privind regulamentul şcolar şi regulamentul elevilor, Propuneri privind soluţii,
activităţi, intervenţii la nivelul şcolii pe tema prevenirii violenţei.
PARINTII: Participare la activităţi organizate de elevi şi cadre didactice, Constituirea unui grup
de părinţi care să se implice la activităţi.
REPREZENTANTI AI COMUNITATII: Participare la activităţi de informare cu privire la
activităţile ce vor fi desfăşurate în cadrul şcolii, Implicarea în activităţi cuprinse în Strategia şcolii.
Alocarea resurselor
Erasmus+ este programul UE în domeniile educației, formării, tineretului și sportului pentru perioada
2014-2020. Educația, formarea, tineretul și sportul pot avea o contribuție majoră la abordarea
schimbărilor socio-economice, principalele provocări cu care Europa se va confrunta până la sfârșitul
deceniului, și la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru creștere economică, locuri de
muncă, echitate social și incluziune. Programul Erasmus+ este conceput cu scopul de a sprijini
eforturile țărilor participante la program de a utiliza în mod eficient talentul uman și capitalul social
al Europei, confirmând în același timp principiul învățării pe tot parcursul vieții prin corelarea
sprijinului acordat învățării formale, non-formale și informale în domeniile educației, formării și
tineretului.
Monitorizare si evaluare-Indicatori:
Elevi:
-  creșterea nr. elevilor implicați în proiectele cu tematică antiviolenţă  cu 20%;
- schimbări de atitudine în raport cu situaţiile de violenţă în şcoală;
- fiecare elev al școlii va participa la cel puțin o activitate extrașcolară în fiecare semestru;
- diminuarea nr. de note scăzute la purtare, a nr. de absențe nemotivate;
Cadre didactice:
- Îmbunătățirea stilul de comunicare/ strategii de interacţiune profesor-elevi;
- transparenţa şi obiectivitatea evaluării.
- nr de profesori implicați în  activităţi;numărul de activităţi, relevanţa rezultatelor, stimularea
participării elevilor.
Parinti:
- creșterea cu 20% a nr. de părinți implicați în activităţile derulate;
Reprezentanti ai comunitatii:
-   Gradul de implicare a autorităţilor în activităţile derulate.
- Relevanţa / adecvarea acordurilor de colaborare şcoală-comunitate.
DERULAREA ACTIVITATILOR:
Aceste activități sunt derulate de către consilierii școlari la toate nivelurile de învățământ, pentru și
împreună cu elevii, părinții acestora și profesorii. Coordonatele acestor activități sunt informarea-
consilierea-formarea și lucrul în echipă cu scopul reducerii semnificative a fenomenului violenței
școlare pe parcursul a doi ani. Parteneriatele și implicarea comunității vor fi evidențiate în activități
practice, artistice de tipul concursurilor tematice, reprezentărilor artistice și celebrării unor zile
speciale, precum Ziua Păcii, dar și prin vizite educative axate pe conștientizaresensibilizare în
privința consecințelor violenței resimțite la nivel individual, grupal și comunitar.
Activităti concrete de prevenire a violentei:
-Transmiterea obligatorie a fişei psihopedagogice pe întregul traseu educational.
-Elaborarea unor initiative legislative privind necesitatea supravegherii permanente a copilului.
-Participarea profesorilor diriginti şi a prof. consilieri psihopedagogi la investigarea factorilor de risc
privind cauzele actelor de violentă din şcoli.
-Consilierea individuală şi de grup a elevilor în vederea prevenirii comportamentelor aggressive;
-Studierea raportului între lipsa de motivatie a învătării, abandonul şcolar şi agresivitate.

Diseminare si reinitiere:
Elevi:
-Publicarea unor produse ale proiectului pe site-ul şcolii, în reviste, broşuri; postere, bannere
-Prezentarea directă a rezultatelor în alte contexte: tabere, seminarii, întâlniri
-Informarea părinţilor şi implicarea acestora
Cadre didactice:
 - Articole în reviste de specialitate;
-Intervenţii media;
-Lecţii deschise;
Parinti:
 -Implicarea în activităţi
Reprezentanti ai comunitatii:
-Participare la “Săptămâna anti-violenţă”.
 -Intervenţii ale reprezentanţilor comunităţii locale în media.
Rezultatele obținute vor fi cuprinse într-un Raport final. Totodată, aceste rezultate vor fi împărtășite
în cadrul unor evenimente de comunicare de tipul expunerilor multimedia, meselor rotunde,
conferințelor, seminariilor.
În ultimă instantă, fiecare unitate şcolară trebuie să fie cababilă să-şi elaboreze propria strategie, care
să corespundă nevoilor concrete de prevenire şi combatere a violentei în mediul şcolar.
Deşi şcolii îi revine în mod predominent rolul promovării modelelor comportamentale prosociale,
prevenirea nu trebuie să vizeze în mod preponderent şcoala. Familia este instanţa primordială în
procesul de socializare a copilului. Acest atribut al familiei e necesar a fi amintit, consolidat şi ajutat
a deveni ceea ce trebuie să fie. În acest sens o legătură mai strânsă a părinţilor cu şcoala este
necesară. Participarea părinţilor la unele activităţi şcolare sunt la fel de importante ca şi acţiunea din
partea şcolii de monitorizare şi supervizare a condiţiilor intrafamiliale ale copiilor. Nu în ultimul rând
este necesară implicarea reală a comunităţii în aceste programe de combatere a violenţei la copii şi
tineri.
Caracteristici ale frecvenţei elevilor din România care au hărţuit alţi elevi în raport cu zonele
geografice
Rezultatele obţinute în urma autoevaluărilor elevilor care au fost implicaţi în acest studiu au arătat că
în România 8,7% elevi au hărţuit alţi elevi. Dintre aceştia 1,4% în mod frecvent iar 7,3% uneori.
Valorile naţionale au fost uşor depăşite în Banat şi Transilvania, cel puţin (în Banat sunt 11,3%) 11%
dintre elevii chestionaţi în aceste regiuni au raportat că au hărţuit alţi elevi. Valorile cele mai scăzute
au100
fost observate
91.8 93.4 în Muntenia
91.2 (6,6%).
88.7 89
90
80
70
60 Moldova
Muntenia
50
Banat
40 Transivania
Romania
30
20
10 7.9 5.3 9.4 9.2 7.3
0.3 1.3 1.9 1.8 1.4
0
Niciodata Uneori Frecvent