Sunteți pe pagina 1din 18

Devianta scolara- un pas spre delicvena juvenil

Deviana colara Strategii de prevenire si control

Devianta scolara este ansamblul comportamentelor care incalca normele si valorile scolare. Masurile eficiente de diminuare a deviantei scolare nu se pot limita numai la cadrul de referinta al scolii. Legatura dintre scoala si comunitate ridica mari probleme specifice atunci cand se urmareste realizarea unor strategii de preventie a deviantei in scoli. Victima unei etichetari poate descoperi ca atacand un copil mai slab este emotional satisfacuta si va vedea in aceasta fapta o cale de a-si redobandi stima de sine. Astfel, se amplifica devianta scolara, ceea ce face greu de aflat momentul optim de interventie, tinand cont si de efectele secundare care pot aparea si pot compromite intreaga strategie. (Cristina Neamtu, 2003, p. 263) Fiecare actiune devianta isi are caracteristicile sale proprii, legate de persoana si conditiilor in care s-au produs. Astfel ca, unele proceduri de preventie/interventie care au avut succes intr-un caz, pot fi inadecvate intr-un alt caz. Prevenirea si interventia in cazul deviantei scolare trebuie sa realizeze doua obiective: sa elimine/diminueze cauzele si conditiile ce genereaza actiunile deviante si sa realizeze resocializarea si recuperarea morala si sociala a elevilor devianti. (Cristina Neamtu, 2003, p. 64) Principalele modalitati de diminuare a deviantei scolare sunt: Preventia primara: se adreseaza populatiei generale; Preventia secundara: se adreseaza unui segment specific al acesteia (populatia considerata vulnerabila sau cu un anumit grad de risc); Preventia tertiara: se adreseaza indivizilor la care fapta a fost identificata, scopul fiind evitarea recidivei.

Preventia primara in cazul deviantei scolare


2

Preventia primara urmareste dezvoltarea abilitatilor indivizilor inainte de producerea crizelor existentiale si modificarea mediului social. astfel incat sa fie mai ofertant, securizant si stimulativ pentru indivizi. Preventia primara presupune: a) Masuri de politica sociala si economica in vederea combaterii saraciei, diminuarii somajului si inflatiei; b) Masuri de protectie a familiei si copilului; c) Masuri de prevenire a maltratarii copilului. a) Masuri de politica sociala si economica in vederea combaterii saraciei, diminuarii somajului si inflatiei Saracia poate determina cresterea fenomenului infractional in mod direct- atunci cand reprezinta cauza, motivatia delictului, sau indirect- cand se refera la conditia sau circumstanta delictului. In familiile cu venituri mici si somaj mare, cel mai frecvent copiii sunt abuzati, abandonati, se dezvolta precar (atat fizic, cat si psihic), au probleme de sanatate, creste riscul abandonului scolar, a delincventei juvenile si mai apoi implicarea in delicate grave. (Cristina Neamtu, 2003, p. 267) b) Masuri de protectie a familiei si copilului: Sprijinul oferit familiilor care doresc sau au mai multi copii prin Imbunatatirea ingrijirii copilului in famlie, crese, gradinite. Ameliorarea participarii scolare prin programe nationale speciale pentru acordarea de alocatii substantiale , prin ajutor material acordat mamelor la nastere etc.

ameliorarea frecventei scolare la categoriile sociale defavorizate si pentru prevenirea abandonului scolar. Crearea unui program special de prevenire si recuperare a copiilor delincventi. (Cristina Neamtu, 2003, p. 270)

c) Masuri de prevenire a maltratarii copilului Comportamentul deviant este predominant in familiile in care atasamentul si comunicarea parinte-copil lipsesc, predomina abuzul fizic si neglijarea. Prevenirea maltratarii copilului se realizeaza prin: Evaluarea psihosociala a situatiei familiei; Diagnosticul asupra personalitatii membrilor familiei; Analiza interactiunii intre sistemul familial si social; Analiza mediului social de provenienta al parintilor; Evaluarea nevoilor copilului, a interactiunii parinti-copil, a resurselor existente. Preventia se desfasoara in mediul natural de viata al copilului si rezulta din colaborarea in conditii de parteneriat intre experti si familie.

Preventia secundara in cazul deviantei scolare


Orice strategie sau masura de natura sa-i puna pe elevi in situatia de a obtine succesul este o modalitate de diminuare a deviantei scolare. I. national pot fi initiate de MEC 1. Schimbarea tipului de organizatie care a crea sustine cadrul functionarea necesar de sistemului de invatamant. Pentru functionare eficienta, structura Strategii de preventie a deviantei scolare la nivel

sistemului de invatamant trebuie schimbata din cea birocratica intruna tehnocrata in retea. Aceasta se bazeaza pe autoritatea competentei, expertii determina scopurile si obiectivele urmarite,

membrii

grupului

colaboreaza

pentru atingerea obiectivelor. Structura tehnocrata in retea creeaza parteneriate cu alte institutii cu misiune educative: muzee, biblioteci, cluburi sportivie, biserica, politie, familie etc. 2. Accelerarea descentralizarii invatamantului: dandu-le unitatilor scolare posibilitatea de a adopta cele mai adecvate continuturi, strategii si stiluri de disciplina, in functie de specificul local si de conditiile concrete de activitate. 3. Autorizarea infiintarii scolilor alternative: elevii cu probleme de comportament nu pot invata intr-o institutie de invatamant de masa (centrata pe dobandirea de cunostinte) si de aceea s-au infiintat scolile alternative care au ca scop reducerea situatiilor de esec, dezvoltarea personalitatii si insertia sociala, responsabilizarea elevului si cresterea gradului sau de autonomie. 4. Reforma curriculumului scolar Esecul scolar si fenomenul deviantei scolare pot fi interpretate ca un simptom al lipsei de pertinenta a curriculumului la trebuintele de invatare ale elevilor. Pentru dezvoltarea de curricula eficienta, trebuie respectate principiile: 5. Principiul abordarii colective: participarea la procesul dezvoltarii curriculare a categoriilor interesate (elevi, profesori, experti, juristi etc.). Principiul deplinei transparente: fiecare schimbare sa fie adusa la cunostinta opiniei publice si supusa dezbaterii. Principiul diminuarii autoritatii. Infiintarea claselor intermediare, de adaptare sau pregatire, deoarece mutarea dintr-

o clasa/scoala in alta este o sursa de dificultati pentru elevi, schimbarea colectivului, profesorilor duce la inadaptare scolara si esec. 6. 7. Sa se micsoreze efectivele claselor pentru a permite o supraveghere mai eficienta a Sa se micsoreze norma didactica: cadrelor didactice sa li se aloce ore mai putine elevilor cu dificultati de adaptare si cu probleme de comportament. repartizate pe mai multi ani, astfel incat sa aiba o relatie mai buna cu elevii, realizata pe durata mai multor ani scolari. 8. Sa se infiinteze posturi de consilieri scolari in fiecare institutie de invatamant

Efectele consilierii sunt: diminuarea absenteismului, abandonului scolar, reducerea delincventei juvenile, cresterea eficientei invatarii, in paralel cu reducerea costurilor invatamantului. 9. Sa se infiinteze posturi de asistenti sociali in fiecare unitate de invatamant Asistentii sociali: Identifica precoce elevii care prezinta risc de inadaptare scolara; Consiliaza elevii si parintii acestora pentru ameliorarea legaturii familiescoala; Realizeaza un centru de mediere a conflictelor; Colaboreaza cu administratia scolii pentru a incheia parteneriate intre scoala si diferite institutii educative. (Cristina Neamtu, 2003, p. 304- 306) 10. Sa se reformeze invatamantul prescolar: sa pregateasca copiii pentru a se adapta la scoala. 11. Sa se prevada o gama mai variata de burse, deoarece elevii proveniti din familii defavorizate abandoneaza scoala din cauza lipsei banilor sau pentru a presta o munca. II. Strategii de preventie a deviantei scolare la nivel local, prin activitati ISJ

1. Sa se initieze colaborari intre scoala si organizatii nonguvernamentale specializate in protectia copilului. 2. Recrutarea unor studenti din cadrul sectiilor de Psihologie, Asistenta Sociala pentru a fi consilieri voluntari scolari. 3. Sa se atraga noi resurse pentru scoala in scopul realizarii unei educatii moderne si de calitate. 4. Sa se realizeze controale mai eficiente ale calitatii psihopedagogice a activitatii profesorilor sa sanctioneze conduitele profesorilor daca prejudiciaza formarea elevilor. (Cristina Neamtu, 2003, p. 309-313)

III. scolare

Strategii de preventie a deviantei scolare ce pot fi initiate de catre unitatile

1. Sa conceapa orare mai flexibile care sa permita elevilor cu o siuatie financiara dificila sa aiba un loc de munca. 2. Sa democratizeze existenta scolara prin infiintarea consiliilor elevilor, care sa participe la luarea deciziilor privind gestiunea fondurilor scolii, Regulamentul de ordine interioara (care trebuie sa promoveze limite si nu reguli). 3. Sa creeze un ethos al scolii: cei cu succes scolar sunt marginalizati si etichetati ca tocilari, dar popularitatea unui elev se poate datora si altor merite (apartenenta la o echipa de sport, teatru). 4. Sa includa in curriculumul aflat la decizia scolii: programe de educare a receptivitatii programelor de televiziune, un astfel de program trebuie sa dezvolte abilitatea de a face diferenta dintre fictiune si realitate, de a selecta si viziona programe educative utile elevilor. 5. Sa se realizeze parteneriatul cu parintii. 6. Sa asigure prezenta unor patrule de politie. IV. Strategii de preventie a deviantei scolare ce pot fi initiate de invatatori si Profesorii sunt cei care interactioneaza la scoala cel mai mult cu elevii si contribuie la dezvoltarea problemelor de comportament sau la prevenirea/remedierea lor. Modalitatile de preventie a problemelor de comportament trebuie adaptate in functie de varsta elevilor si de momentul in care apare conduita de devianta scolara. Profesorul trebuie sa se implice in sustinerea si ajutarea elevilor cu esec scolar prin strategii de motivare si valorizare al elevului. V. Strategii de preventie a deviantei scolare elaborate de catre departamentele de Aceste institutii au ca scop pregatirea cadrelor didactice pentru a face fata manifestarilor de conduita devianta ale elevilor din scoli.

profesori

pregatie a personalului didactic din cadrul universitatilor

1. Sa organizeze un examen de selectie a candidatilor care doresc sa urmeze seminarul de psihopedagogie si sa se pregateasca pentru o cariera didactica. Profesorii debutanti vor fi ajutati sa constientizeze modul in care comportamentul lor in clasa afecteaza rezultatele invataturii si conduita elevilor.

Preventia tertiara sau interventia


Interventia este un demers specific, individual, sustinut de un personal specializat, in cooperare cu parintii si cadrele didactice. Interventia urmareste prevenirea structurarii conduitelor deviante in forme grave, cu un continut antisocial, infractional, precum si prevenirea recidivei conduitelor deviante. Masuri de interventie eficiente aplicate in functie de formele de de vianta scolara: 1. Fuga de la scoala si absenteismul scolar Autoritatile scolare au incercat sa combata aceste forme de devianta prin doua abordari diferite: intensificarea si cresterea motivatiei pentru frecventa scolara. In cadrul unui colegiu din Craiova s-a inlocuit sanctiunea formala (de tipul scaderii notei la purtare sau exmatricularea) cu sanctiunea economica. Directorul colegiului a taxat fiecare absenta nemotivata cu o anumita suma de bani, in limita celor 40 de absente prevazute de Regulamentul elevilor, astfel s-a gasit o sursa de finantare extrabugetara si a redus rata absenteismului. (Cristina Neamtu, 2003, p. 370) Motivele pentru care unii elevi nu vin la scoala sunt foarte variate, iar metodele de motivare a frecventei cursurilor trebuie sa fie si ele diverse.

In Romania o masura speciala este programul cornul si laptele, care , cel putin in mediul rural a avut efect de ameliorare a frecventei scolare, dar pentru evolutia absenteismului este insuficient. 2. Abandonul scolar este, dintre formele de devianta scolara, tinta celor mai multe Absentele nemotivate sunt cel mai important indicator al abandonului scolar, principalul criteriu de identificare a subiectilor inclusi in program a fost rata absenteismului. In New York s-au oferit recompense pentru stimularea frecventei scolare, cum ar fi tricouri, ghiozdane, rechizite, calculatoare, excursii pentru cei care nu au lipsit deloc intr-o anumita perioada de timp. In urma aplicarii acestui program s-a evaluat o scadere a abandonului scolar la nivel liceal cu 12 procente. 3. Vandalismul scolar Preventia acestuia este de ordin tehnic: instalarea de camere de luat vederi,angajarea mai multor supraveghetori etc. Pentru diminuarea vandalismului in scoli s-au initiat masurile: Elevii nervosi sau furiosi aveau posibilitatea sa loveasca intr-o minge, perna, sac, sa alerge pe terenul de sport pana isi descarcau fizic sentimentele negative si isi recapatau controlul. Implicarea elevilor intr-un proiect pentru indentificarea cauzelor vandalismului si crearea de strategii de interventie. Elaborarea de coduri ale disciplinei scolare care sa aiba reguli mai stricte cu privire la protejarea bunurilor si echipamentelor scolii si adoptarea de sanctiuni. (Cristina Neamtu, 2003, p. 376-377) 4. Violentele scolare Strategiile de combatere a violentei scoalare a abordat fenomenul in functie de specificul cultural, de tipul de violente, de resursele existente. Majoritatea strategiilor au in comun masuri precum: Promovarea unui cod normative coerent si clar privind violenta. strategii de interventie.

Infiintarea unor linii telefonice de tipul hotline pentru a incuraja raportarea incidentelor si sanctionarea agresorilor. Copiilor victimizati li se ofera module de consiliere si cursuri de autoaparare.

Medirea intre elevi este o modalitate de rezolvare a conflictelor aparute in scoala cu ajutorul unor elevi, pregatiti de psiholog/consilier jucand rolul de mediator. Strategia medierii intre elevi porneste de la premisa ca elevii trebuie sa invete sa-si rezolve singuri problemele. Cu cat programul de formare de mediatori include mai multi mediatori(elevi), cu atat nivelul conflictual si de violenta se va reduce. (Cristina Neamtu, 2003, p. 382) Violenta, indifferent de forma in care se exprima, este cel mai devastator rezultat al unui conflict. 5. Toxicomania S-a dovedit ca programele de informare asupra drogurilor si a efectelor lor modifica sistemul de cunostinte al indivizilor, dar foarte rar modifica comportamentul. Elevii percep ca principali factori inhibitori interni ai toxicomaniei: taria de caracter, vointa, maturitatea, constientizarea pericolului, existenta unui ideal in viata. Iar principali facori inhibitori externi: gradul de cultura si educatie, teama sau respectul pentru parinti si mediul in care traiesc. Programele folosite pentru prevenirea consumului de droguri pot fi impartite in urmatoarele categorii: Programe centrate pe cunostinte: se informeaza elevii despre efectele pe termen lung al consumului de droguri, bazat pe tactici de infricosare; a. Strategii centrate pe latura afectiva: pun accentul pe consolidarea stimei de sine, pe clarificarea valorilor, fara a mentiona de droguri; b. Programe bazate pe influenta sociala si pe abilitatile sociale: pornesc de la premisa ca influenta grupului este factorul de risc major in debutul toxicomaniei; c. Strategii centrate pe cunostinte si afectivitate; d. Strategii alternative. Interventia propriu-zisa, adaptata in functie de stadiul de instalare a sindromului de dependentasi tipul de substanta consumata, se bazeaza pe chimioterapie si psihoterapie (de grup sau individuala).

10

Liniile directoare ale unei preventii eficiente a problemelor de comportament in scoala sunt: atentia individuala acordata in scoala elevilor cu risc comportamental deviant si colaborarea scoala-comunitate in reducerea factorilor de stres care actioneaza asupra elevului. Pornind de la cele menionate mai sus, se poate constata faptul ca deviana colar, este nceputul unui comportament mai puin adecvat al copilului sau a adolescentul. De cele mai multe ori fenomenul de devian juvenila duce de cele mai multe ori spre un comportament delicvent al copilului sau tnarului.

Noiunea de delicven juvenil Exist o mare diversitate a definiiilor date acestei noiuni, n funcie de tiina care abordeaz studiul ei: din punct de vedere juridic este o abatere de la normele penale, sociologic este o devian, iar n concordan cu evalurile psihologilor sau psihiatrilor apare ca o inadaptare social ori o tulburare de comportament. ncepnd cu deceniile 6-7 ale secolului XX s-a impus concepia juridic, fapt recunoscut i la cel de al aselea Congres al Naiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalitii i Tratamentul Delincvenilor (1980), unde noiunea de delincvent juvenil a fost considerat ca "produs al unei categorii a sistemului penal, care nu corespunde naturii sau stilului de via a individului". Tineretul reprezint o categorie social supus diferitelor determinri biopsihice i socioculturale, dar care se individualizeaz ins printr-o serie de trsturi de vrst i gndire, aptitudini, mentaliti i comportamente. Societatea nu asigur oportuniti egale tuturor tinerilor, crend, deopotriv, o serie de bariere care in de clasa social de putere i bogie. (Rdulescu, 1990, p 151). Delincvena juvenil mai poate fi definit ca un comportament de nclcare a legilor ctre cei care din cauza vrstei lor nu sunt vzui ca deplin responsabili pentru aciunile lor. Conform ansamblului de conduite pe care le cuprinde delincvena juvenil, aceasta are un grad mare de periculozitate social. Delincvena juvenil cuprinde conduite

11

extrem de diverse :de la jaful armat la delictul de nfruntare al prinilor,de la micile furturi la delicte sexuale,de la fuga de acas la omucideri. Cauzele care contribuie la apariia delincvenei juvenile Delincvena juvenil este produsul disfuncionalitilor moral-socializatoare n viaa de familie, n coal i societate .De fapt un adolescent cu manifestri deviante reprezint o victim a mediului social. Delincvena juvenil exist datorit lipsei de responsabilitate a familiei, a educatorilor i a factorilor instituionali implicai n formarea tinerilor. (Ibi,2001,p.10). n viziunea lui Adrian Neculau cauzele care pot contribui la apariia delincvenei juvenile sunt: Concentrarea urban. Familia si dezorganizarea sa: timpul liber al prinilor; nivelul cultural; venituri. Influena nociv a strzii: indiferena public; grupurile organzate cu rol infracional. Aciunea inadecvat a unor tipuri de mass-media. Eecul aciunilor pedagogice: abandonul colar; traume psihice provocate de pedogogi inabili. Pe lng cauzele susinute de Adrian Neculau mai pot fi amintite i urmtoarele: deficiene la nivelul familiei (lipsa de supraveghere a prinilor, necunoaterea anturajului , lipsa legturii cu coala); prezena modelului infracional n familie; tentaiile oferite de societate care devin tot mai numeroase i periculoase; convingerea greit c dac eti minor nu peti nimic ; dorina de afirmare de a fi cool, grozav; consumul ridicat de alcool n rndul tinerilor ; vulnerabilitatea victimelor , neglijena, vrsta i starea de ebrietate; slbiciunea mecanismelor de control social; criza valorilor morale.

12

Efectele delicvenei juvenile Att societatea ct i comunitatea sufer dac unii membrii abordeaz un comportament deviant acetia vor fi marginalizai, etichetai , exclui din rndul celor care respect legea. ns acestor indivizi le va fi foarte greu sa-i ntemeieze o familie, s-i gseasc un loc de munc i s fac parte din comunitate .

Soluii privind diminuarea fenomenului de devian juvenil Societatea n zilele noastre se confrunt cu situaii din ce n ce mai confuze ce sunt tot mai greu de soluionat .Trind n secolul vitezei ntr-o lume cu mentaliti diferite generaia tnr este debusolat de multitudinea de reguli si norme pe care trebuie s le adopte pentru a se putea integra. Munca de prevenire presupune cunoaterea i eliminarea cauzelor i condiiilor care genereaz deviana juvenil att la nivel micro ct i macrosocial. La nivelul colii pentru a reduce numrul comportamentelor deviant juvenile se pot elabora i aplica msuri de prevenire:creterea autoritii profesionale;nfiinarea n fiecare unitate colar a cabinetelor de asisten psihopedagogic; perfecionarea activitii profesorului diriginte prin absolvirea unor cursuri de psihologie a copilului, sociologia familiei , sociologia delincvenei juvenil, sociologia educaiei , filosofia educaiei , metode si tehnici de cunoatere a personalitii i a colectivelor de elevi; instituionalizarea obligativitii participrii la orele de religie n nvmntul gimnazial ; asigurarea unei legturi solide ntre coal i familie; existena unui program de audien destinat prinilor cu copii problem; studierea dreptului constituional si a celui penal n clasele de liceu ; cooptarea elevilor problem n diferite cercuri colare i intensificarea activitilor educative i extracolare; organizarea unor dezbateri , mese rotunde cu invitarea unor specialiti din cadul instituiilor de control social. etic profesional,

13

La nivelul familiei msurile ce trebuie ntreprinse pentru diminuarea fenomenului devianei juvenil sunt: adoptarea unui sistem de msuri de stimulare economic a familiilor cu mari dificulti financiare i crearea unei colii a prinilor , care sa aib drept efecte realizarea coeziunii familiale, cunoaterea psihologic a propriilor copii , alctuirea unor programe educative de supraveghere a activitii i anturajului tnrului, asigurarea unor condiii optime de studiu i ntrirea legturilor cu toate instituiile educative, n special cu coala. La nivelul altor instituii sociale sunt necesare msuri cum ar fi: nfiinarea centrelor i cabinetelor de consultan familial i colar specializate n cauzele cu elevii problem; reorganizarea comisiilor pentru ocrotirea minorilor prin realizarea unei evidene operative a familiilor problem; comisiile vor trebui s pun sub interdicie judectoreasc sau decdere din drepturilie printeti a prinilor delincveni , alcoolici i agresivi; adoptarea unei noi legislaii pentru tineret n domeniul nvtmntului, familiei, sistemului electoral, asociaiilor de tineret; eliminarea disfunciilor organelor specializate de control social (poliie justiie ,autoritate tutelar) .(Ibi , 2001 p. 135-137). Infraciunile comise de ctre minori au crescut ca inciden i au cunoscut o diversificare din punc de vedere al formei, aprnd astfel noi tipuri de infraciuni , precum cele de natura electronic.n 2005 ,din totalul de 59.105 nvinuiri , 11.400 au fost aduse minorilor (iar 2.188 din acestea au fost pentru infraciuni comise cu violen ).Din numrul total de nvinuiri aduse copiilor , furtul reprezint aproape 80%, tlhria 12%, vtmarea corporal 3.59%, iar prostuia 0.6%. n 2005 la nivel naional, funcionau 36 de penitenciare din care doar dou pentru minori i tineri (Penitenciarele pentru Copii i tineri de la Tichuleti i Craiova) precum i 3 centre de reeducare (Buzia , Gieti i Trgu Ocna ) i 6 spitale penitenciar.n conformitate cu statisticile Administraiei Naionale a Penitenciarelor la 30.05.2006, erau privai de libertate 901 de copii, dintre acetia , 529 se aflau n 29 de penitenciare cu regim nchis sau de maxim siguran destinate adulilor , 145 se aflau n cele 2 penitenciare pentru minori i tineri . Accentul rmne n continuare asupra pedepsirii infraciunii i nu asupra reeducrii i bunstrii copilului, sistemul justiiei pentru minori i serviciile de probaiune aflandu-se nc la nceput de drum.(www.salvai copii.ro, 17.10.2007).

14

STUDIU DE CAZ Date relevante privind familia: Familia lui A este format din 4 membrii : mama V .A, tata V .B, fratele V. A si beneficiarul V. A. Mama si tatl sunt cstoriti de aproximativ 25 de ani. Cei doi au o relatie bun n p r e z e n t d e s i s p u n c a u a v u t s i d i f i c u l t t i . T a t l l u i A . e s t e p l e c a t l a m u n c n I t a l i a , u n d e lucreaz cu forme legale de munc. Acesta sprijin familia material cu aproximativ 600 de euro pelun. A. nu s-a mai vzut cu tatl su de aproximativ 2 ani. De asemenea fratele lui A. este plecat n Spania. Acesta a plecat imediat dup ce a terminat liceul si s-a stabilit acolo, formndu-si of a m i l i e . n p r e z e n t e l l u c r e a z a n mod legal , pe baz de contract, desi nu ntodeauna a fost asa, l a nceput el lucra n mod ilegal. Este cstorit cu N C., tot de nationalitate romn, si mpreun au ofetit de 6 luni, pe nume V E. De cnd a plecat A. nu s-a mai ntors n tar , dar a fost vizitatde A. mpreun cu mama sa n momentul n care s-a nscut fetita lui, E. A. Comunic telefonic cu tatl si cu fratele su. Mama lui A. locuieste mpreun cu acesta,fiind persoana care aregrij si rspunde pentru A., si lucreaz ca

15

si confectioner. Din cauza programului , zilnic de luni pn vineri de la 8 dimineata la 17 seara, nu prea are timp s se ocupe de copil. De aceea de multe ori ,dup ce iese de la scoal Andrei se duce la bunica lui,T Maria, unde se mai ntmpl s rmn si pestenoapte. Bunicul lui, T Ioan a murit cnd A. avea 10 ani, iar bunica lui V M. a murit cnd A. avea 5 ani. Pe bunicul lui V D. l viziteaz ocazional , principalul motiv fiind si faptul c acestanu si are domiciuliul n Iasi , ci locuieste n Trgu Frumos. Tatl lui A. mai are o sor cu un an maimic dect el,cstorit , care are doi bieti, verisorii lui A. De asemenea mama lui A. mai areun frate cu 12 ani mai mic dect ea , cstorit si o sor cu 2 ani mai mic, cstorit, care are dou fetesi doi bieti. Legturile cu familia extins , n afar de cei doi bunici nu sunt prea puternice, acestiavizitndu-se ocazional de srbtori, foarte rar n decursul unui an. Relatiile lui A. cu mama sa s-aurcit un pic n ultima perioad din cauza faptului c nu se mai vd att de des ca atunci cnd tatl lui eran tar. Cu tatl comunic doar la telefon , cteodat mai des, cteodat mai rar, depiznd de acesta caresun din Italia. La fel se ntmpl si n cazul fratelui mai mare, cu care ocazional mai vorbeste si prinintermediul internetului. Se ntlneste mai des cu bunica lui fat de perioada dinaintea plecrii tatlui ,si a dezvoltat fat de aceasta o oarecare legtur de atasament. Activitatea colar nscris la coala General Petru Poni Iasi , la clasa doamnei dirigine I C. A. este nclasa a opta , iar performanta scolar n ultima perioad este modest, n scdere evident n ultimiidoi ani de scolarizare. A rmas corigent anul trecut la matematica , iar la corigenta din toamn aobtinut 6, reusind astfel s treac n clasa a opta. n ultimii doi ani a avut nota la purtare sczut. nclasa a sasea a avut 9, iar n clasa a saptea 8. Aceste note sczute au fost din cauza faptului c A. a lipsit nemotivat si a avut si cteva acte de indisciplin, conflicte cu colegii si profesorii. A. este nc implicat n echipa de fotbal , dar nu se mai implic la fel de mult n activittile organizate cuclasa. Pn n clasa a sasea A. a avut rezultate foarte bune la scoal, dar n ultima perioad anregistrat destul de multe esecuri pe plan scolar. Andrei s-a implicat n cercul de sah ,

16

unde a avut rezultate foarte bune, dar la nceputul clasei a opta acesta a renuntat la sah, motivnd c nu mai aretimp. Probleme identificate performantele sale scolare au sczut;- comunicarea dintre A. i mama sa s-a deteriorat un pic n ultima perioad; lipsa tatlui l-a influentat negativ pe A. A. are slabe abiliti de via independent, n special n ceea c e p r i v e t e a s u m a r e a responsabilitilor, participarea la treburile casnice, comunicarea cu adulii; A. si-a fcut si niste prieteni nu tocmai potriviti , mai mari ca el cu 2-3 ani, care sunt dincartierul n care locuieste si A. si despre care se crede c ar avea proleme cu alcoolul si cu politia. A. a fost vzut n compania acestora de cteva ori; A. nu mai este la fel de sociabil la scoal cu colegii lui si nici nu mai este la fel de implicatsi entuziasmat de activittile ce au legtur cu scoala.

Solutii pentru rezolvarea cazului : incercarea crearii unei mai bune relatii cu mama; discutii cu psihologul scolii; orientarea spre imprietenirea cu copii de varsta lui, crearea unui anturaj portrivit; incercarea familiei de a-l responsabiliza si orienta.

17

Bibliografie: 1. Ibi , A, Influena agenilor de socializare (Familia , coala , Grupul de referin) Asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor, Editura Pansofia, 2001 . 2. Neamtu, Cristina, Devianta scolara. Ghid de interventie in cazul problemelor de 3. Rdulescu, S, Introducerea n sociologia delincvenei juvenile,Editura Medical, 1990. 4. Petcu, M, Delicvena repere psihosociale, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999. 5. www.Salvai copii.ro. www.ms poliia romn .ro comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iasi, 2003.

18