Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiectivul central al cercetării îl reprezintă identificarea şi realizarea unui model privind impactul
activitatilor de responsabilitate sociala asupra brandingului unui angajator din industria sportiva.
2.3. Stadiul cunoaşterii în domeniul de cercetare ales (cu indicarea a cel puțin 10 lucrări relevante pentru tema
propusă; lucrările inserate la bibliografie trebuie să fie citate în text):
Conceptul de responsabilitate socială este un concept puțin explorat de industria sportivă (Walters, G.,
2009), cu toate că rolul său în dezvoltarea unei societăți sănătoase este din ce în ce mai important, mai
ales că valorile privind sustenabilitatea și responsabilitate socială sunt apreciate de către fani (Walker,
M., & Kent, A., 2009).
Mai mult, organizațiile care au o reputație puternică a implicării în zona responsabilității sociale sunt
mult mai puțin expuse dispariției și tind să aibă o viață mai lungă, ceea ce conduce la un brand mult mai
puternic în fața potenţialilor clienţi, a investitorilor, analiştilor financiari, partenerilor de afaceri, în
1
Programul de cercetare stiintifică se înscrie în domeniul de cercetare definit prin tema de cercetare pe care candidatul a
fost admis.
1
rapoartele anuale și la ştiri( Kotler, Ph. și Lee, N, 2004). De exemplu, abia în 2005 FIFA a înființat un
departament de responsabilitate socială în cadrul său (Bradish, C., și Cronin, J. J. 2009).
La rândul lor sportivii și organizațiile din sport se bucură de aceleași beneficii prin poziționarea
brandului în zona responsabilității sociale. Printr-o paralelă, construcția de brand în randul sportivilor și a
organizațiilor din domeniul sportului se vor bucura de consecințele responsabilități sociale prin 4 direcții
diferite( looks good/feels good/does good/last longer): va exista un grad de percepere mai bun(vor arăta
bine), vor transmite sentimente de bine, vor avea acțiuni catalogate ca pozitive și se vor bucura de atenția
fanilor pentru mai mult timp ( Kotler, Ph. și Lee, N, 2004).
Construcția unui brand în cazul industriei sportive, fie că analizăm un sportiv sau o organizație, trebuie să
respecte “o ofensivă pe trei planuri: respectarea legilor, o conduită etică și adoptarea unui comportament
responsabil din punct de vedere social.”(Kotler, Ph. și Keller, K, 2012). Managementul mărcii este un
element esențial în domeniul sportului (Blumrodt, J., Bryson, D., & Flanagan, J., 2012), iar această
construcție trebuie realizată și prin includerea responsabilității sociale.
Mai mult, conform Kotler și Keller un brand se poate implica prin campanii de schimbare a valorilor, de
comportament, de acțiune și cognitive. Organizațiile din sport și sportivii au responsabilitatea să își
folosească toate resursele pentru a ajuta la rezolvarea diferitelor probleme sociale contribuind la
bunăstarea societății din care fac parte. (L’Etang, 2006; Walker & Kent, 2009).
În prima etapă a cercetării se vor studia și strânge principalele lucrări publicate despre responsabilitatea
socială și utilizarea acesteia în sport, se vor analiza și colecta exemplele de bună practică la nivel global
privind construcția de brand la nivelul sportivilor și organizațiilor din domeniul sportului care au utilizat
în comunicare și prin activitățile lor responsabilitatea socială. În etapa a doua a cercetării se va stabili o
listă cu sportivi și decidenți din organizațiile sportive alături de care se va efectua cercetarea de
marketing calitativă prin interviuri în profunzime. O astfel de metodologie a fost utilizată și de către
Babiak, K., și Wolfe, R. (2009) pentru a detemina factorii determinanți ai responsabilității sociale în
sport.
În ultima etapă a cercetării se va elabora în baza datelor colectate modelul de construcție a unui brand din
domeniul sportului prin responsabilitate socială.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, pe parcursului cercetării voi îmbina cercetarea calitativă cu cea
cantitativă, „o cercetare care va dăinui probei timpului presupune o combinare optimă a metodelor de
cercetare în scopul atingerii obiectivelor propuse” (Chelcea, 2007). Astfel:
Cercetarea cantitativă va avea rolul de a caracteriza și cuantifica aspectele relevante din analiza
instrumentelor pe care le voi aplica: chestionare pentru institutii din sport, sportivi, dar si fani.
Voi folosi date din cercetarea de date secundare pentru a face o delimitare conceptuală, și clasificarea
mecanismelor de responsabilitate socială corporativă utilizate de institutiile din sport. De asemenea voi
examina literatura de specialitate cu privire la evoluția conceptelor. Pentru a realiza aceasta delimitare
conceptuală voi folosi analiza de conținut pe rapoarte de sustenabilitate, responsabilitate, studii de caz.
Voi face o analiza a ultimilor 3 ani cu privire la rapoarte/informații publice ale institutiilor din sport cu
privire la activitatea de responsabilitate sociala.
Pentru analiza cantitativă, interviurile vor fi cu 5 reprezentanți din institutiile sportive, cu 5 formatori de
opinie. Pentru chestionare voi face un eșantion reprezentativ pentru clienții persoane fizice. Voi selecta
2
10 instituții, care aibă următoarele principale caracteristici: buget anual diferit, domenii de activitate
diferite, recipienți de finanțări de la companii.
Rezultatele importante din etapa de cercetare a lucrării vor face subiectul unor articole și prezențe la
conferințe pentru a disemina concluziile.
2
Rezultatele estimate trebuie să fie cel puţin la nivelul celor propuse în Contractul de studii universitare de doctorat
semnat de studentul - doctorand la începutul stagiului.
3
identificarea de bariere și
factori de succes.
barierelor și factorilor de
succes în adoptarea unor
politici/strategii de
responsabilitate
socială/sustenabilitate prin
interacțiune cu reprezentanți
institutiilor din sport
4
Activitatea 1.1 Realizarea analiză literatură de specialitate cu privire la CSR, la mecanisme, instrumente,
practice. În primul an voi realiza o analiză a literaturii de specialitate în domeniul CSR pentru setarea
stadiului actual al cunoașterii în tema cercetării.
Activitatea 1.2 Realizarea unei analize de conținut pentru rapoartele de sustenabilitate /anuale sau de
CSR ale grupului țintă vizat, pentru jucători relevanți în România și Europa. Tot în primul an, după
analiza literaturii de specialitate, voi face o analiză de documente pentru a vedea modul în care
responsabilitatea sociala impacteaza brandingul de angajator in cadrul institutiilor din sport.
Activitatea 1.3 Realizare de studii de caz /analize comparative pe baza analizelor de conținut realizate pe
rapoarte de sustenabilitate/anuale/de CSR. Pe baza datelor calitative obținute voi realiza cel puțin un
studiu de caz și o analiză comparative România /Europa în ceea ce privește asumarea unui
comportament responsabil social din partea institutiilor din sport si brandingul de angajator.
Prin aceste activități principale, primul obiectiv va fi reflectat prin redactarea unui capitol din lucrarea
finală de doctorat.
Activitatea 2.2 Realizarea unei metodologii de cercetare pentru analiza impactului CSR/sustenabilitate
asupra factorilor interesați interni și externi. Pentru desfășurarea propriei cercetări este necesară
realizarea acestei metodologii pentru cele două tipuri de actorii interesați vizați, va avea ca rezultate o
eșantionare a organizațiilor din sport, sportivilor si a fanilor și cele 2 instrumente pentru cele două
cercetări vizate.
Activitatea 2.3 Realizarea unei cercetări cu privire la impactul mecanisme de CSR/sustenabilitate asupra
factorilor interesați interni (persoanele implicate in politica de CSR/Sustenabilitate, manager de
CSR/Sustenabilitate). Cercetarea va consta în aplicarea unui chestionar. Această activitate va avea ca
rezultat o analiză cantitativă.
Activitatea 2.4 Realizarea unei cercetări cu privire la impactul mecanisme de CSR/sustenabilitate asupra
factorilor interesați externi(formatori de opinie, B2B, organizații neguvernamentale, clienți). Principalul
instrument folosit va fi chestionarul și va avea ca rezultat o analiză a impactului CSR asupra acestui tip
de actori interesați.
Activitatea 3.1 Analiza literatură cu privire la identificarea de bariere și factori de succes. O data măsurat
impactul mecanismelor de CSR, este important de văzut și partea de bariere și factori de succes. În
cadrul acestei activități va fi realizată o analiză a literaturii de specialitate.
Activitatea 3.2 Realizarea unei metodologii de cercetare pentru identificare bariere și factori de succes de
corelatie dintre brandingul de angajator si CSR. Vor fi realizare interviuri cu reprezentanți ai institutiilor
sportive.
Activitatea 3.3 Realizarea unei cercetări cu privire la barierele și factorii de succes în CSR. Vor fi
realizate interviuri cu reprezentanți ai institutiilor din sport. Ca urmare a acestei activități va fi realizată o
analiza calitativă cu privire la bariere și factori de succes în adoptarea unei strategii de CSR. Această
activitate va încheia anul 2.
5
industriei sportive. Această activitate va avea ca rezultat o analiză calitativă cu privire la gradul de
integrare a CSR în industrie.
Activitatea 4.3 Cercetare calitativă cu reprezentanți ai institutiilor din sport cu privire la schimbarea
perceptiei asupra organizatiei ca urmare a integrării CSR. Voi continua partea de cercetare proprie prin
interviuri cu reprezentanți ai industriei sportive. Această activitate va avea ca rezultat o analiză calitativă
ce vizează felul cum este.
Activitatea 4.4 Crearea modelului conceptual prin care activitatile de responsabilitate sociala modifica
perceptia asupra brandului unei institutii sportive.
DATA:
1. Babiak, K., & Wolfe, R. (2009). Determinants of corporate social responsibility in professional
sport: Internal and external factors. Journal of sport management, 23(6), 717-742.
2. Blumrodt, J., Bryson, D., & Flanagan, J. (2012). European football teams' CSR engagement
impacts on customer-based brand equity. Journal of Consumer Marketing, 29(7), 482-493.
3. Erickson, D. (2017) "Corporate Social Responsibility in Sports: Efforts and Communication",
Editura Marquette University, Wisconsin
4. Filizöz, B. și Fis, M. (2011) Corporate Social Responsibility: A Study of Striking Corporate
Social Responsibility Practices in Sport Management, Editura Elsevier, Amsterdam
5. Giroux M. și Pons F. și Mourali M. (2015) Is CSR Important for All Types of Fans?: The Value
of Corporate Social Responsibility in Sport, Editura Cham Springer, London
6. Tacon, R. și Walters, G. (2010) Corporate Social Responsibility in Sport: Stakeholder
Management in the UK Football Industry. Editura: Cambridge University Press, Londra
7. Walker, M., & Kent, A. (2009). Do fans care? Assessing the influence of corporate social
responsibility on consumer attitudes in the sport industry. Journal of Sport Management, 23(6),
743-769.
8. Walters, G. (2009), Corporate Social Responsibility through Sport: The Community Sports
Trust Model as a CSR Delivery Agency, Editura Greenleaf Publishing, London
9. Bowen H. R., (1953), Social responsibilities of the businessman, NewYork, Harper&Row;
10. Carroll A. B., (1979), A Three-Dimensional Conceptual Model of Corporate Social
Performance, Academy of Management Review, 4, p. 450-510;
3
Evaluarea progresului programului de cercetare ştiinţifică se realizează prin prezentarea de că tre studentul
doctorand a unui raport anual de progres precum şi prin alte instrumente stabilite de că tre comisia de îndrumare
(rapoarte intermediare care au ca rezultate comentarii şi propuneri formulate studentului - doctorand pentru
îmbună tă ţirea activită ţii, articole în curs de publicare, fişe de prezentare a bibliografiei studiate etc.).