Realizat de: Andrieș Costel

Specializarea: Agricultură
Anul: I, ID
Grupa: 124A

Inteligența artificială

 Ce este inteligența artificială?

Inteligența artificială (IA) reprezintă capacitatea sistemelor sau mașinilor de a imita cât mai fidel
inteligența umană, pentru a rezolva probleme și pentru a atinge obiective. Sistemele de
inteligență artificială se adaptează, analizează date, prevăd viitoare acțiuni pe baza informațiilor
existente și funcționează autonom. Mai jos, voi aborda mai multe aspect și anume despre modul
de funcționare al inteligenței artificiale, cum este folosită în viața de zi cu zi și pe piața muncii,
precum și care sunt avantajele și provocările pe care le aduce.

 Importanța inteligenței artificiale

Inteligența artificială este cu mult mai importantă astăzi, față de momentul apariției sale, în urmă
cu peste 50 de ani. În zilele noastre, puterea de calcul a crescut exponențial, există cantități
enorme de date, iar algoritmii au dus la progrese majore în inteligența artificială a ultimilor ani. 
Viteza și gradul de adaptare fac din inteligența artificială un instrument care poate fi implementat
indiferent de domeniu. Dovezile succesului său stau în productivitatea crescută din industrie,
precum și în avansul din domeniul medical.

 Cum funcționează inteligența artificială?

Inteligența artificială are un sistem de funcționare asemănător omului. Învață lucruri noi, le
aplică și se adaptează în funcție de condițiile din jur. Mai jos sunt câteva elemente-cheie ale
modului de funcționare al inteligenței artificiale:
 Învățarea mașinii (învățarea din experiență) – constă în învățarea din informații și
experiențe, fără a fi programată în acest sens. Învățarea mașinii se bazează pe algoritmi
care analizează datele și fac predicții pe baza acestora. Acest aspect se află la baza
serviciilor de streaming, care îți propun următorul film care ți s-ar potrivi sau cea mai
bună rută pentru serviciul de ride sharing. De asemenea, învățarea mașinii este folosită în
medicină, farmacie și științe naturale, pentru a ajuta la diagnosticarea unor boli, la
interpretarea investigațiilor de imagistică și în dezvoltarea cât mai rapidă a unor
medicamente eficiente;
 Învățarea profundă (mașina care se auto-educă) – folosește elemente precum
învățarea mașinii, pentru a stabili rețele de informații care ajută la procesarea rapidă a
datelor. Aceste rețele imită rețeaua neuronală din creierul uman. Există mai multe nivele
de rețea de informații, pentru a crea un singur rezultat. De exemplu, este nevoie de mai
multe date și rețele de comunicare, pentru a identifica o față umană în descoperirile
arheologice. Recunoașterea vorbirii, folosite în servicii precum Siri, se folosește de
învățarea profundă;
 Rețeaua neuronală (stabilirea de asociații) – așa cum neuronii din creierul uman
formează legături complexe de comunicare, așa se întâmplă și în cazul inteligenței
artificiale. În cazul IA, vorbim de milioane de rețele dispuse pe mai multe niveluri, care
comunică între ele. De exemplu, dacă îi oferim unui sistem de IA 1.000 de poze cu pisici,
va ști, după procesarea lor, să îți spună că acolo este o pisică și nu un câine;
 Computația cognitivă (stabilirea de inferențe din context) – reprezintă o altă
componentă importantă a inteligenței artificiale. Aceasta imită și îmbunătățește
interacțiunile dintre oameni și mașini. Are drept obiectiv recrearea modului de gândire
uman într-un model de computer. Acest lucru se întâmplă prin înțelegerea limbajului
uman și a semnificației din spatele cuvintelor, sunetelor și imaginilor;
 Procesarea limbajului natural – permite computerelor să recunoască, să interpreteze și
să producă, la rândul lor, limbaj uman, cu scopul final de a-l recunoaște fără efort;
 Viziunea computațională (înțelegerea imaginilor) – folosește tehnici de învățare
profundă și identificarea tiparelor, pentru a înțelege imaginile (inclusiv grafice, tabele,
imagini existente în documente PDF, texte și video). Această abilitate este deja folosită în
 unele spitale, pentru a facilita diagnosticarea bolnavilor și pentru a evalua radiografiile
pacienților. 

 Tipuri de inteligență artificială

În linii mari, inteligența artificială este de două tipuri: software și încorporată. Inteligența
artificială software include asistenți virtuali, motoare de căutare, sisteme de recunoaștere facială
și vocală, precum și programe informatice de analiză a imaginilor. Inteligența artificială
încorporată include roboți, drone, mașini autonome și internetul obiectelor. Totodată, în funcție
de performanța, puterea de procesare și capacitatea de a realiza anumite sarcini, inteligența
artificială este de patru tipuri:
 Mașina reactivă – are o capacitate restrânsă de a realiza sarcini umane. Poate răspunde
la anumite evenimente, însă nu se poate folosi de experiențele anterioare pentru a realiza
sarcini. Mașinile reactive sunt considerate sisteme primitive de inteligență artificială;
 Memoria limitată – poate învăța din experiențele anterioare, pentru a lua decizii.
Aproape toate sistemele de IA intră în această categorie, folosind învățarea mașinii și
învățarea profundă, pentru a extrage informațiile esențiale din depozitele de date;
 Teoria minții – este un domeniu în plină expansiune și inovație. Reprezintă o formă
avansată de inteligență artificială. Înțelege informațiile și oamenii prin analiza datelor, a
nevoilor, credințelor și emoțiilor;
 Conștiința de sine – este una dintre tipurile de IA care există doar teoretic, în prezent.
Are drept obiectiv imitarea cât mai fidelă a creierului uman. Se crede că vor trece câteva
decenii, pentru a construi un sistem de acest fel. Poate recunoaște, își poate aminti emoții
și poate lua decizii. Două exemple de acest fel sunt inteligența artificială generală (AGI)
și superinteligența artificială (ASI). Experții cred că ar putea face omul redundant.

 Aplicabilitatea în viața de zi cu zi

Inteligența artificială este tot mai folosită, inclusiv în viața de zi cu zi. Mai jos sunt câteva dintre
aplicațiile sale, care ne fac viața mai ușoară:
 Cumpărăturile și publicitatea online – inteligența artificială este folosită pentru a-ți
oferi recomandări personalizate pe baza căutărilor și achizițiilor anterioare. De asemenea,
 dacă o persoană a cumpărat un smartphone, să spunem, algoritmul IA îi va sugera
accesorii care se potrivesc, precum căști, huse sau baterii externe. Dacă site-ul are
încorporat un sistem de IA suficient de smart, poate oferi gadgeturi compatibile,
extinderea garanției și altele. O astfel de personalizare oferă potențialilor clienți produse
de care chiar au nevoie;
 Căutarile pe internet – motoarele de căutare reprezintă o altă aplicație a inteligenței
artificiale. Acestea învață din datele introduse de utilizatori și le oferă cele mai bune
rezultate, adaptate nevoilor acestora;
 Asistenți personali digitali – aceștia sunt integrați mai ales în smartphone-uri. Pot
răspunde la întrebări, te ajută să te organizezi și oferă recomandări de tot felul;
 Securitatea cibernetică – sistemele de inteligență artificială contribuie la identificarea și
combaterea atacurilor cibernetice și a altor amenințări asupra securității informaționale;
 Automobilele semi-autonome și autonome – deja există senzori care detectează
posibilele situații periculoase, iar navigația se realizează, într-o măsură destul de mare, pe
baza de inteligență artificială. Deși încă la început, mașinile fără șofer se bazează și ele pe
IA. Algoritmii de învățare profundă prezic obiectele din vecinătatea automobilului, iar
sistemul colectează date radar, de la camerele de pe mașină, GPS și servicii cloud, pentru
a oferi o călătorie cât mai sigură. Unele mașini chiar vin echipate cu un sistem inteligent
de parcare;

 Utilizarea inteligenței artificiale pe piața muncii

Încet-încet, inteligența artificială transformă majoritatea industriilor. Mai jos sunt câteva exemple
edificatoare:
 Sănatatea – prin inteligența artificială, cercetătorii analizează volume uriașe de date
medicale, care îi ajută să realizeze noi descoperiri și să inoveze diagnosticarea. Există, de
exemplu, un program de inteligență artificială care poate să recunoască un atac de cord,
în timpul apelului la numărul de urgență. Un alt exemplu, dezvoltat în parteneriat cu
Uniunea Europeană, se ocupă de cautarea unor informații medicale relevante în texte, în
mai multe limbi de circulație europeană. Implementarea de boți în domeniul medical a
 ajutat la eficientizarea sănătății și le permite specialiștilor să ofere asistență la momentul
potrivit;
 Sistemul financiar-bancar – sistemul de inteligență artificială este folosit în tranzacțiile
financiare și pentru a înlesni numeroase activități din cadrul unei bănci. De asemenea,
sistemele de IA sunt folosite pentru a înlătura suspiciunile de tranzacții financiare ilicite.
Mai mult, există software-uri speciale, care stabilesc legături între folosirea de carduri
bancare și diverși parametri, precum zona geografică;
 Agricultura – prin inteligența artificială, se dorește reducerea folosirii de îngrășăminte
chimice, de pesticide și de irigații excesive. Folosirea roboților va reduce plantele
dăunătoare și, astfel, se va elimina necesitatea de a folosi erbicide. Există inclusiv la nivel
european ferme care folosesc inteligența artificială, pentru a monitoriza calitatea solului,
temperatura, mișcarea vântului și cantitatea de hrană necesară fiecărui animal. IA poate fi
folosită pentru a îmbunătăți calitatea recoltelor. Astfel, folosindu-se de munții de date
existenți, se pot modifica genetic semințe, pentru a rezista mai bine unor condiții de
mediu potrivnice;

 Avantajele inteligenței artificiale

Inteligența artificială aduce cu sine numeroase avantaje. Mai jos sunt cele mai importante dintre
ele:
 Rezolvarea problemelor complexe – avansarea sistemelor de IA de la învățarea mașinii
la învățarea profundă a creat mecanisme pentru ca inteligența artificială să fie capabilă să
rezolve probleme complexe. De la detectarea fraudelor bancare la personalizarea
relațiilor cu clienții, diagnosticarea medicală și previziunea meteo, IA ajută afacerile din
toate domeniile să găsească soluțiile potrivite pentru a soluționa provocările. O eficiență
mai mare în soluționarea problemelor complexe înseamnă creșterea productivității și
reducerea cheltuielilor;
 Minimizarea erorilor – un alt avantaj major al folosirii de IA este reducerea erorilor
manuale. Folosirea instrumentelor de inteligență artificială în introducerea datelor și
procesarea unor informații eficientizeaza procesele digitale. Acest aspect este cu atât mai
important în cazul firmelor care nu își permit să facă erori.