ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Master: Baze de date - suport pentru afaceri

REFERAT

INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ ŞI
SISTEME EXPERT ÎN MANAGEMENT

BUCUREȘTI
- 2022 –
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................. 2
1. INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ ................................................................... 4
1.1. Structura şi funcţionarea unui sistem bazat pe inteligență artificială ............... 4
1.2. Tehnici de realizare a sistemelor de inteligență artificială ................................. 5
1.3. Avantaje ale inteligenței artificiale în domeniul economico-financiar .............. 6
2. SISTEME EXPERT PENTRU PROMOVAREA DECIZIILOR
MANAGERIALE ................................................................................................ 7
2.1. Structura sistemului expert .................................................................................... 7
2.2. Modul de funcţionarea a unui sistem expert ..................................................... 10
2.3. Avantajele sistemelor expert ……………………………………………………. 11
CONCLUZII ...................................................................................................... 13
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................ 14

1
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

INTRODUCERE

Odată cu creşterea complexităţii activităţii economice, informatica a câştigat tot mai mult
teren, ea devenind indispensabilă în activitatea de gestiune şi evidenţă contabilă a întreprinderii
şi a controlului. Diferite programe informatice facilitează şi acelerează timpul necesar rezolvării
cu succes a problemelor prin oferirea de informaţii economico-financiare optime, necesare în
luarea deciziei. Aceste programe par să fie incapabile în rezolvarea tuturor problemelor în care
intervin diferite raţionamente sau unde este necesar să se facă faţă unor situaţii multiple, care nu
pot fi specificate a priori.
Multitudinea de situaţii economico-financiare cu care se confruntă o unitate economică,
oportunitatea cu care trebuie luată decizia în rezolvarea acestora cât şi necesitatea utilizării
cunoştinţelor experţilor în economie au concurat la apariţia sistemelor expert (SE) specializate
în luarea deciziilor economico-financiare, având ca suport inteligența artificială (IA).
Economia globală de astăzi acordă o atenție sporită problemei competitivității afacerilor.
În acest sens, în ultimii ani a crescut foarte mult rolul inteligenței artificiale și a sistemelor
expert în ridicarea competitivității întreprinderilor pe piața globală, ajutând organizația să
gestioneze, să dezvolte și să comunice active necorporale. Managementul bazat pe competențe
a devenit vital pentru poziția strategică și organizațională a oricărei firme în luarea deciziilor.
Rolul inteligenței artificiale și a sistemelor expert este de a oferi un sistem informațional bazat
pe cunoștințe despre care se așteaptă să aibă atribute umane, respectiv de a reproduce
capacitatea umană în luarea deciziilor etice. Aceasta va oferi, de asemenea, directorilor și
managerilor o înțelegere pragmatică despre integrarea strategiei de management al cunoștințelor
și tehnologii în procesele de afaceri pentru obținerea de succes și performanţă. Ideea lucrătorilor
domestici robotizați este încă exagerată, dar companiile de cercetare continuă să facă progrese
în acest domeniu.
Pe de o parte, cercetările în domeniul inteligenței artificiale și al sistemelor expert se
desfășoară în vederea rezolvării problemelor, a comenzii roboţilor, a interogării inteligente a
bazelor de date şi elaborării mediilor de programare inteligentă. Pe de altă parte, un număr
apreciabil de cercetători îşi desfăşoară activitatea în direcţia recunoaşterii formelor. În acest

2
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

domeniu se constată progrese rapide în înţelegerea şi sinteza vorbirii, prelucrarea imaginilor şi

concepţia roboţilor. Pe lângă aceste direcţii de cercetare, nu trebuie însă uitate cercetările
fundamentale care privesc reprezentarea cunoştinţelor, sistemelor cognitive sau învăţarea
limbajului natural.

3
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

1. INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ (IA)

Inteligenţa artificială este un subdomeniu al informaticii destinat dezvoltării calcula-

toarelor şi sistemelor de programe menite să imite mintea umană.
Termenul de inteligenţă vine de la cuvântul latin ”înțelegere” care înseamnă a alege
dintre, a înţelege, a percepe şi a şti. Inteligenţa naturală (umană) este considerată abilitatea
umană de a lua decizii pe baza informaţiilor memorate, folosind in acest proces gândirea şi
raţionamentul. IA îşi propune să imite cât mai mult inteligenţa naturală a oamenilor cu ajutorul
computerului1.

1.1. Structura şi funcţionarea unui sistem bazat pe inteligență artificială

Conceperea şi realizarea sistemelor inteligente au avut ca bază de plecare structura
sistemelor naturale de inteligenţă.

Concluzii
Soluţii
Sfaturi
Decizii

Gândire
Informaţii
Cunoştinţe
exterioare de
memorate prin
analizat în
procesul de
baza cărora se
învăţare
ia decizia

Sistem de inteligenţă naturală

1
I. Andone, A. Ţugui, Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing, p.12

4
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

Concluzii
Soluţii
Sfaturi
Decizii

Interfaţă
Informaţii
exterioare de
Baza de
analizat în
cunoştinţe
baza cărora se
ia decizia

Sistem de inteligenţă artificială

La baza inteligenţei se află cunoaşterea. În cazul IA, aceasta este stocată în baza de
cunoştinţe sub formă de fapte, concepte, proceduri şi relaţii, iar rolul gândirii este deţinut de
interfaţă, care caută în baza de cunoştinţe informaţii asemănătoare cu informaţiile primite din
exterior, le analizează prin proceduri de comparare şi elaborează concluzii, sfaturi, soluţii sau
decizii.
Capacitatea de analiză şi luare a deciziilor de către un sistem de IA este limitată de
cantitatea de informații pe care acesta le are stocate în baza de cunoştinţe.

1.2. Tehnici de realizare a sistemelor de inteligență artificială

De-a lungul timpului au fost dezvoltate şi utilizate diferite tehnici de realizare a
sistemelor de IA, precum reţelele neuronale artificiale, algoritmii genetici, sistemele expert,
sistemele fuzzy sau sistemele hibride2.
Sistemele neuronale artificiale au apărut în anii `80 şi au la bază reprezentarea cunoaşterii
sub formă de reţele neuronale. Neuronii artificiali sunt conectaţi între ei şi au un mod de
funcţionare inspirat din funcţionarea neuronilor naturali.
Sistemele neuronale sunt folosite atunci când avem de-a face cu informaţii empirice şi nu
pot fi folosiţi algoritmi suficient de rapizi şi corecţi pentru prelucrarea acestora. Acestea pot fi
folosite pentru soluţionarea problemelor de marketing bancar, comercializarea titlurilor,
evaluarea creditelor, diagnosticul financiar al firmelor şi optimizări dintre cele mai diverse. Cele
mai cunoscute aplicaţii sunt: sistemul neuronal pentru detectarea fraudelor cu cărţi de credit al
companiei Visa Internaţional şi sistemul neuronal CHRIS (Card Holder Risk Indentification

2
I. Andone, A. Ţugui, Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing, p.23-31

5
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

Service), care identifică tranzacţiile efectuate în staţiile de benzină, achitate tot cu cărţi de credit
şi raportează eventualele fraude.
Sistemele inteligente bazate pe algoritmi genetici sunt inspirate din funcţionarea
sistemelor biologice şi se bazează pe încurajarea soluţiilor capabile să rezolve o problemă şi
penalizarea soluţiilor fără succes. Repetarea lor de foarte multe ori aduc rezultate notabile în
optimizarea soluţionării problemelor cu mulţi parametri. Au fost obţinute rezultate bune prin
utilizarea lor în selectarea personalului, selectarea portofoliilor, comerţul cu titluri, afaceri
financiare, evaluării creditelor, detecţiei fraudelor şi predicţiei falimentului.
Sistemele fuzzy se bazează pe logica fuzzy şi dispun de o mare flexibilitate, obţinându-se
astfel rezultate foarte bune în majoritatea domeniilor de activitate începând cu recunoaşterea
scrisului de mână şi terminând cu evaluarea creditelor.
Logica fuzzy se bazează pe atribuirea obiectelor de caracteristici bine determinate (de
exemplu: o maşină poate fi scumpă sau ieftină).
Sistemele hibride au apărut ca o necesitate datorată complexităţii operaţiilor pe care
trebuie să le realizeze un sistem inteligent. Acestea înglobează două sau mai multe tehnici de
realizare a sistemelor inteligente. Părţile componente ale unui sistem hibrid raportează fiecare
rezultatul unei alteia, astfel încât rezultatul final să fie cel mai bun.
Ca exemplu, Bursa din Londra a finalizat un produs numit MonITARS (Monitoring
Insider Trading an Regulatory Surveillance) folosit pentru supravegherea celor peste 100.000
tranzacţii zilnice şi depistarea afacerilor dubioase. Acest sistem este realizat prin combinarea
tehnologiei algoritmilor genetici, logica fuzzy şi reţele neuronale.

1.3. Avantaje ale inteligenței artificiale în domeniul economico-financiar

IA adaugă un surplus de utilitate calculatoarelor, acestea putând fi folosite atât în
programele clasice de ţinere a evidenţei (realizate de obicei în limbaje de gestiune a datelor), cât
și în manipularea şi interpretarea datelor în scopul luării deciziei. După cum bine se cunoaşte,
volumul tot mai mare de date utilizate în domeniul economico-financiar fac indispensabilă
folosirea sistemelor inteligente pentru management şi a sistemelor de sprijinire a deciziei.
Acestea au rolul de interogare a bazelor de date şi de sintetizare a informaţilor astfel încât să
vină în sprijinul managerului în luarea deciziilor.
Un loc aparte îl ocupă sistemele expert care joacă un rol important în politicile
manageriale asupra cunoaşterii referitoare la: competitivitatea firmei, calitatea totală, rapiditatea
reacţiei faţă de competitori, reducerea costurilor, coerenţă şi dinamism în comportament.

6
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

Un alt segment al economiei influenţat de IA este folosirea pe scară largă a roboţilor

industriali care fac munca mai competitivă, realizând în acelaşi timp un randament foarte
ridicat.
De asemenea, IA are un grad de perisabilitate mai redus decât inteligenţa naturală, poate
fi actualizată uşor, poate fi folosită o perioadă mai lungă de timp și are un cost mai mic (chiar
dacă se cheltuieşte foarte mult pentru realizarea ei, odată realizată, se poate multiplica într-un
număr infinit de exemplare).
Aplicaţiile IA în domeniul economico-financiar sunt în principal cele destinate pentru
desfacerea produselor bancare şi a celor din domeniul asigurărilor, piaţa de capital, investiţiile
de portofoliu, supravegherea bancară, planificare, proiectare, diagnostic financiar, gestiunea
resurselor umane, contabilitate şi audit, impozitare, control şi monitorizare.

2. SISTEME EXPERT (SE) PENTRU PROMOVAREA DECIZIILOR

MANAGERIALE

Mediul concurenţial reprezintă principala provocare pentru orice întreprindere.

Confruntată cu probleme tot mai complexe, întreprinderea modernă trebuie să răspundă rapid şi
corespunzător la ceea ce reprezintă progresul tehnico-ştiinţific şi schimbarea rapidă a condiţiilor
în care îşi desfăşoară activitatea. SE în domeniul economico-financiar vin în sprijinul
managerului în procesul de luare a deciziilor. Scopul acestora este de reproducere de către
calculator a raţionamentelor umane, astfel încât conducătorii să poată lua decizii în rezolvarea
problemelor economice la un moment dat, în timp oportun, înlocuind cu succes experţii în
domeniu.
Funcţiunea de bază a sistemelor expert este raţionamentul, ele putând fi definite chiar ca
fiind programe informatice capabile să reproducă raţionamentul.
Principalele moduri de raţionament folosite sunt:
- deducţia, care permite să se obţină concluzii plecând de la reguli ale căror premise sunt

7
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

verificate;
- inducţia, care conduce la reguli plecând de la observaţii parţiale determinate adesea de
scheme predefinite.
Cele două moduri de raţionament prevăzute pot fi utilizate într-un mod analitic (se
descompun raţionamentele în submodule mai uşor de analizat), sau într-un mod sintetic (se
reunesc raţionamentele pentru a forma un modul comun).

2.1. Structura sistemului expert

Infrastructura generală a unui sistem expert cuprinde următoarele elemente
fundamentale (prezentate în figura 1.1):
1) Domeniul de activitate: sursa de furnizare a cunoştinţelor expertizate de către expertul
uman, fiind locul de unde provin problemele supuse spre rezolvare unui sistem expert.
2) Expertul uman: persoana, grupul de persoane capabile să transforme problema de
rezolvat din zona expertizei în zona cunoştinţelor generale şi de specialitate. Acest expert
formalizează cunoştinţele într-o formă înţeleasă şi acceptabilă din punctul său de vedere.
3) Cogniticianul (inginerul de cunoştinţe): are rolul analistului din sfera proiectării
sistemelor informatice, deci în particular îndeplineşte sarcina de preluare şi modelare
conceptuală a cunoştinţelor furnizate de către expertul uman, de o manieră compatibilă cu
metodele de reprezentare a cunoştinţelor de către baza de cunoştinţe a sistemului expert.
4) Modulul de transformare a cunoştinţelor: are rolul de conversie a cunoştinţelor din
formatul de exprimare al cogniticianului în formatul intern de memorare specific suportului
tehnic pe care va fi memorată baza de cunoştinţe. Totodată acest modul asigură şi interfaţa de
comunicare cu baza de date sau cu alte sisteme. Pe viitor, calculatoarele din generaţia a cincea
vor permite achiziţia de cunoştinţe în limbaj natural, ceea ce va duce la o dezvoltare rapidă a
sistemelor expert.
5) Baza de cunoştinţe: conţine “obiectele” lumii reale şi relaţiile dintre acestea selectate
din domeniul abordat şi transmise pe itinerariul expert-cognitician-modul de transformare a
cunoştinţelor. Sunt mai multe metode de reprezentare a cunoştinţelor dintre care cele mai
importante sunt: regulile de producţie, reţelele semantice şi cadrele.
Procesul de creare a bazei de cunoştinţe care constă în preluarea acestora de la expertul
uman, modelarea de către cognitician în conformitate cu cerinţele metodei de reprezentare,
introducerea în bază şi validare este destul de laborios şi necesită o conlucrare permanentă între

8
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

cognitician şi expert. Acest proces presupune foarte multe iteraţii şi teste în cursul cărora însuşi
expertul uman poate fi pus în dificultate pentru argumentarea unor opţiuni.
Structural, baza de cunoştinţe este formată din baza de fapte şi baza de reguli.
6) Baza de fapte: conţine datele unei probleme concrete care urmează să fie rezolvată
(formularea problemei) precum şi faptele rezultate în urma raţionamentelor efectuate de
motorul de inferenţă asupra bazei de cunoştinţe.
7) Baza de reguli: conţine regulile prin aplicarea cărora, pornind de la faptele cunoscute,
pot fi incluse în baza de fapte informaţii noi denumite fapte deduse. In continuare se pot aplica
din nou regulile, rezultând alte fapte noi, până în momentul în care se va formula concluzia sau
scopul final.
8) Motorul de inferenţe: este elementul efectiv de prelucrare în sistemul expert care,
pornind de la fapte (datele de intrare ale problemei), activează cunoştinţele corespunzătoare din
baza de cunoştinţe construind astfel raţionamente care conduc la fapte noi. Acesta construieşte
un plan de rezolvare în funcţie de specificul problemei, utilizând cunoştinţele din domeniul
respectiv.
În urma acţiunii motorului de inferenţe, baza de cunoştinţe se îmbogăţeşte fie prin
adăugarea unor elemente noi, fie prin modificarea celor existente. Motorul de inferenţe este un
program care implementează algoritmii de raţionament (deductiv, inductiv sau mixt) dar care
este independent de baza de cunoştinţe.
9) Modulul de verificare-explicare: are rolul de a prezenta într-o formă larg accesibilă
(limbaj natural) justificarea raţionamentelor efectuate de motorul de inferenţe şi totodată
întrebările la care trebuie să răspundă utilizatorul. Acest modul este util şi expertului uman
pentru verificarea coerenţei bazei de cunoştinţe.
10) Interfaţa cu utilizatorul: realizează dialogul utilizatorului cu sistemul expert în
sensul specificării datelor de intrare şi al furnizării rezultatelor problemei de rezolvat printr-un
sistem de ferestre, imagini și meniuri.

9
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

2.2. Modul de funcţionarea a unui sistem expert

Pentru explicarea modului de funcţionare a unui sistem expert, ne vom referi la tehnicile
folosite de acesta pentru selectarea cunoştinţelor din baza de cunoştinţe necesare în luarea
deciziei.
Baza de cunoştinţe este actualizată de către cognitician cu informaţii primite de la
expertul în domeniu. Acestea trebuiesc prelucrate înaintea implementării pentru a putea fi
recunoscute de către SE. Baza de cunoştinţe stochează cunoştinţe în baza de fapte (sub formă
de informaţii, pe baza cărora sistemul expert ia decizia) şi reguli (care descriu raţionamentul
folosit în luarea deciziei).

10
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

Baza de fapte stochează toate informaţiile, posibile, despre un anumit obiect prin
atribuirea acestuia de caracteristici, de exemplu: dobânda este mare, inflaţia este mică, mediul
social este bun, etc.
Regulile sunt folosite în procesul de luare a deciziei ca raţionament, de exemplu:
Dacă inflaţia este mică şi
Dacă dobânda este mare
atunci
se urmăreşte economisirea
altfel
se urmăreşte a se face investiţii
Regulile sunt formate din condiţii şi concluzii. Logica folosită de SE este bazată pe
afirmaţii: ”dacă, condiţiile sunt adevărate atunci concluziile sunt adevărate” sau ”dacă există
concluzii care sunt adevărate atunci condiţiile trebuie să fie adevărate”.
La stocarea cunoştinţelor în baza de fapte şi în procesul de raţionament, sistemul expert,
foloseşte operatori logici (AND, OR, NON, APARŢINE, etc), operatori matematici (*, /, +, -,
%, etc) şi propoziţii. De asemenea în procesul de implementare a cunoştinţelor şi concepere a
raţionamentului, trebuie ţinut cont de regulile de ortografie şi folosire a parantezelor, utilizate în
matematică şi în logică, pentru ierarhizarea operaţiilor3 care au loc, cât şi a proprietăţilor
acestora (comutativitate, asociativitate, etc).
Un rol important în procesul de funcţionare al sistemului expert îl are motorul de
inferențe care realizează căutarea si selectarea faptelor precum şi regulilor care contribuie la
procesul de luare a deciziei.
Scopul este soluţia problemei care se pune, iar SE trebuie să ia o decizie în acest sens.
De exemplu - în această perioadă este mai bine să economisesc sau să fac investiţi?
Funcţionarea sistemului expert este controlată de motorul de inferențe. În funcţie de
scopul avut de utilizator, motorul de inferențe selectează din baza de reguli, regulile ce
trebuiesc aplicate pentru rezolvarea problemei propuse pentru a fi soluţionată. În funcţie de
regulile avute la dispoziţie, motorul de inferențe alege din baza de fapte, faptele ce servesc ca şi
condiţii la regulile selectate anterior. În urma aplicării regulilor se nasc noi fapte ce actualizează
baza cu fapte veridice. În funcţie de cunoştinţele avute la dispoziţie motorul dialoghează prin
intermediul interfeţei de dialog cu mediul exterior (utilizatori, senzori, alte programe
3
Într-o operaţie matematică ordinea de efectuare a operaţiilor este: ridicare la putere şi radical; înmulţire şi
împărţire, adunare şi scădere.

11
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

informatice) pentru procurarea de noi cunoştinţe necesare în luarea deciziei. În momentul în

care scopul a fost atins sau baza de reguli aplicabile s-a terminat, procesul de căutare ia sfârşit,
iar faptele din baza de fapte veridice sunt trimise modului explicativ pentru întocmirea
raportului explicativ.

2.3. Avantajele sistemelor expert4

Avantajele SE în domeniul economico-financiar cât şi în diverse domenii de activitate
sunt numeroase, iar acestea variază în funcţie de tipul fiecăruia şi domeniul în care acestea
activează, astfel:
- SE sunt „un tezaur de cunoaştere” care înglobează munca şi experienţa experţilor în
domeniu. Aceasta este disponibilă utilizatorului în permanenţă, fără costuri supli-
mentare, fiind necesară actualizarea periodică a acesteia în funcţie de modificările şi
cunoştinţele noi apărute.
- SE poate furniza decizii, soluţii, sfaturi, etc într-un timp foarte scurt simplificând şi
reducând foarte mult procesul decizional.
- Utilizarea SE nu necesită o înaltă calificare în domeniu. Rezultatele folosirii sistemu-
lui expert pot fi la nivelul celor furnizate de expertul uman.
- SE poate fi un excepţional pedagog pentru utilizator datorat manierei în care acesta
explică rezultatele obţinute pe baza raţionamentelor folosite.
- Preţul unui SE raportat la beneficiile pe care le aduce acesta este net avantajos față de
cheltuielile cu salariile şi comisioanele experţilor umani.
- Un sistem expert mai prezintă şi avantajele că poate fi uşor de întreţinut, se poate dez-
volta uşor cu ajutorul generatoarelor de sisteme expert, au portabilitate ridicată şi o
documentare uşoară.
Totodată este important să menţionăm beneficiile5 pe care le aduce implementarea unui
SE într-o întreprindere:
- Efecte de raţionalizare: economii la costul personalului; utilizarea mai bună a capac-
ităţilor de producţie; economii din producţie; economii din documentare automată.
- Efecte de îmbunătăţire a calităţii: exploatarea efectelor din raţionalizările multiple;
controlul soluţiilor propuse de personal şi programe; calificarea înaltă şi instruirea
4
I. Andone, A. Ţugui, Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing, editura
Economică, Bucureşti, 1999, p.71, 72.
5
I. Andone, A. Ţugui, Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing, editura
Economică, Bucureşti, 1999, p.73, 74.

12
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

rapidă a personalului; proiectarea rapidă şi mai bună a ofertelor pentru obţinerea de

comenzi; echiparea produselor scumpe cu inteligenţă proprie pentru acelaşi nivel de
diagnostic; automatizarea activităţilor din mediul înteprinderii pentru legături de fab-
ricaţie mai reuşite.
- Efecte organizaţionale pozitive: multiplicarea expertizei; conservarea expertizei; de-
scentralizarea luării deciziilor; favorizarea schimbului şi evoluţiei expertizei; dis-
tribuirea dinamică a deciziilor.

CONCLUZII

Dezvoltarea SE în domeniul luării deciziilor cere o atenție mărită asupra realizării

sistemelor de baze de date care pot conține și administra agenți ai IA.
Aplicând pe domeniul sistemelor expert și a inteligenței software a agenților, abilitatea a
doi sau mai mulți agenți de a coopera inteligent în atingerea unui scop comun evocă
problema interoperabilității. Dezvoltarea unor asemenea sisteme ar putea include integrarea
cunoștințelor de reprezentare și raționament a IA cu modelele de bază de date și procesarea în
vederea producerii unui ”super” model obiect. Problemele și cerințele apărute în domeniu vor fi

13
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

rezolvate și executate de mai mulți agenți în cooperare, în vederea determinării celei mai bune
soluții utilizând resursele disponibile.
Cunoștințele și capacitatea de înțelegere vor fi caracterizate după natura și dimensiunea
de cunoștințe și raționamente cerute, gradul de distribuție și împărțire între agenții sistemului și
de precizia și complementaritatea, la fel ca și achiziția, mărirea și instruirea din domeniile
înrudite prin cunoștințe. Reprezentarea, modelarea, controlul și administrarea unor volume
foarte mari și diferite (neomogene) de date, cunoștințe persistente, distribuite și folosite în
comun, fac ca sistemele de baze de date inteligente să fie tot mai ”provocatoare”.
Un răspuns promițător la provocarea de mai sus îl reprezintă sistemul de stocare de
înaltă performanță (HPSS - high-performance storage system), un software care asigură un
management ierarhic de stocare și servicii pentru medii de stocare foarte mari. Tehnologia
poate avea o utilizare particulară în situațiile unui management de mari dimensiuni în care
nivelul cererilor este foarte strict, în termeni de capacitate de stocare, dimensiune a fișierelor,
ratele, numărul de obiecte stocate și numărul de utilizatori.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghe.Orzan, M.Orzan - Sisteme expert de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2005.

2. D. Zaharie, P. Năstase - Sisteme expert. Teorie și aplicații, Editura Dual Tech, 1999.
3. I. Andone, A. Ţugui - Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi
marketing, editura Economică, Bucureşti, 1999.
4. Acad. M. Drăgănescu - Perspectivele societăţii cunoaşterii în România
(https://www.racai.ro/media/AGIR2.pdf).

14
 Inteligența artificială si sisteme expert în management

5. https://www.mygreatlearning.com/blog/expert-systems-in-artificial-intelligence/
#advantages
6. https://www.scrigroup.com/management/INTELIGENTA-ARTIFICIALA-SI-
SIS63291 .php
7. http://www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Sisteme_inteligente_in_electrotehnica/
Inteligenta_artificiala_si_Retele_neuronale_cap1.pdf
8. https://www.academia.edu/4790769/
Utilizarea_Sistemelor_Expert_in_Promovarea_Deciziei_Economico_Financiare

15