REFERAT LA DISCIPLINA

INSTRUIRE ASISTATĂ PE CALCULATOR

INTERNETUL ȘI MEMORIA UMANĂ

Cadru didactic: Prof. univ. dr. ing. Titi PARASCHIV

Cursant: APETRI Tudor- Gabriel

 Pentru o percepție exactă asupra subiectului cât si pentru a evidenția legătura dar și
efectele internetului asupra memoriei umane, voi încerca să răspund la următoarele întrebări.
Influenţează internetul modul nostru de a gândi? Are epoca internetului impact asupra
memoriei? Ne modifică modul de raportare la realitatea imediată? Dar stările de spirit? Ne face
mai performanţi sau dimpotrivă? Sunt întrebări la care fiecare dintre noi, la un moment dat,
poate, am încercat să găsim răspunsuri, în funcţie de experienţele personale. Din păcate, încă
nu s-a omogenizat un răspuns unanim acceptat de către oamenii de știință.
Este incontestabil faptul că internetul a devenit un instrument indispensabil vieții
cotidiene al oricărei persoane, fie că este un instrument folosit în scop profesional, fie că este
un intrument de entertainment.
Însă şi cei mai entuziaşti susţinători ai avantajelor internetului se întreabă uneori dacă
internetul nu are asupra creierului nostru efectul celui mai puternic drog, asocierea fiind făcută
pe baza necesității cotidiene a internetului cât și asupra dependenței fiecărui subiect uman.
Dintre toate minunile Pământului, creierul uman este, de departe, cel mai spectaculos.
Potrivit unor calcule şi analize făcute de cercetătorii în ştiinţele biologice, de la Institutul Salk1,
din Statele Unite ale Americii, şi publicate în revista eLife2, creierul uman ar putea, teoretic, să
conserve un volum de informaţie egal cu cel disponibil pe internet, în totalitatea lui. Informaţiile
memorate de oameni sunt stocate într-o parte a creierului unde memoria ia forma unor impulsuri
electrice şi semnale chimice. La fiecare secundă, câteva sute de milioane de mesaje percepute
şi transmise de la nivelul simţurilor ajung la creier. Pentru că, în mod obişnuit, gândim şi
efectuăm diverse sarcini pe rând, e firesc să ne întrebăm cum face faţă creierul nostru la o aşa
avalanşă de informații. În fapt, creierul uman dispune de aproximativ zece miliarde de celule
nervoase şi fiecare celulă se leagă de alte celule prin neurotransmiţători şi sinapse (puncte de
contact între neuroni), astfel de conexiuni fiind de ordinul miliardelor. Prin comparaţie cu
această realitate biologică, cel mai performant calculator de astăzi ar putea părea rudimentar.
La momentul actual, știința nu poate spune cu certitudine ce modificări şi cum se produc
acestea când acumulăm cunoştinţe, dar experimentele şi viaţa au arătat că, pe măsură ce învăţăm
şi asimilăm noi informaţii, conexiunile dintre celulele nervoase se înmulţesc, deci creierul
nostru devine din ce în ce mai performant. În contextul unei astfel de realităţi, este evident
faptul că fiecare dintre noi se poate întreba care este impactul internetului, al tehnologiei în
general, asupra creierului nostru.

Internetul şi creierul uman din perspectiva oamenilor de ştiinţă

Principala întrebare la care caută răspuns oamenii de ştiinţă, atunci când este vorba de
felul în care epoca internetului influenţează gândirea, memoria, creativitatea noastră, este dacă
omul poate face faţă, în avantajul său, acestei “externalizări” fără precedent a memoriei, în
sensul că hard disk-urile computerelor au o capacitate de stocare aproape nelimitată, ceea ce ar
putea deveni intimidant, derutant, pentru mintea noastră, obisnuită să exploateze doar partial
capacitătile sale.3 Altfel spus, putem deveni mai performanţi, mai inteligenţi, având la dispoziţie
internetul, sau, dimpotrivă, ne “lenevim”, având la dispoziţie informaţia la un click distanţă?
Cele mai mulţi specialişti4 în domeniul neurostiintelor pornesc de la un adevăr de
necontestat, care se referă la “plasticitatea” creierului nostru, adică la capacitatea sa uimitoare
de a se adapta. Povestea “fricii” de nou şi de progres e veche de când lumea. Când s-au inventat
scrisul, mai târziu, tiparul, chiar şi cei mai învăţaţi dintre oameni se temeau că acest fapt va

1
https://www.salk.edu
2
Matthew D Golub, Byron M Yu, Steven M Chase, Internal models for interpreting neural population activity during sensorimotor control,
2015.
3
https://destepti.ro/secretele-memoriei-umane-un-mecanism-complex-si-misterios-pe-care-oamenii-de-stiinta-nu-il-pot-explica-decat-partial
4
Matthew D Golub, Byron M Yu, Steven M Chase, Internal models for interpreting neural population activity during sensorimotor control,
2015.
conduce la scăderea memoriei. În perioada Renaşterii era la modă să se noteze pe hârtie maxime
şi cugetări, care să fie învăţate apoi pe de rost. Cine s-ar mai gândi astăzi să noteze pe o foaie
de hârtie ceva ce poate accesa imediat pe internet?
Nu internetul atentează la capacităţile noastre intelectuale. Problema este că cei mai
mulţi nu suntem pregătiţi, creierul nostru nu este suficient antrenat pentru a efectua mai multe
lucruri deodată. Or, o astfel de dependenţă creează internetul – când suntem conectaţi, creierul
nostru se obişnuieşte să primească tot felul de informaţii într-un ritm susţinut, iar când ne
deconectăm, creierul cere ritmul de dinainte, de aici senzaţia de “dependenţă”.
Un studiu efectuat de doi cercetători de la Universitatea Standford 5, pe un grup de
studenţi, în legătură cu capacitatea “multitasking”, adică abilitatea de a jongla între diferite
activităţi pe internet – să asculte muzică, să acceseze Google, Facebook, Twitter etc. – a
constatat că, într-adevăr, cei care efectuau mai multe activităţi de acest fel, în acelaşi timp, erau
mai puţin eficienţi decât cei care le efectuau pe rând. Studiul nu a putut spune însă cu certitudine
dacă era vorba doar de obişnuinţă sau de incapacitatea de a accepta că există şi alte moduri de
a “funcţiona”.
Revista The Edge6 a făcut un sondaj referitor la felul în care Internetul influenţează
gândirea, memoria, inteligenţa noastră. Peste 170 de experţi în IT, oameni de ştiinţă, artişti,
jurnalişti etc. au fost întrebaţi în ce măsură Internetul le-a influenţat viaţa, activitatea cotidiană,
felul de a fi, de a reacţiona, iar răspunsurile au fost extrem de diverse. Specialiştii consideră că
influenţa internetului asupra modului nostru de a gândi şi a ne manifesta se concretizează în
câteva categorii de adaptare, caracterizate succint astfel:
 Utilizarea corectă a Internetului, cu un bun control asupra timpului, îmbunătăţeşte
funcţiile celebrale şi capacităţile noastre de percepţie.
 Internetul a transformat enorm capacitatea noastră de concentrare şi atenţia, dar
numai în cazul celor care au învăţat cum să îl valorifice corect. Este uşor să se
alunece în dezinformare, credulitate, superficialitate, dependenţă, atunci când
lipseşte o cultură a Internetului (internauţi care nu ştiu să caute informaţii, nu ştiu să
le verifice, care nu ştiu să se protejeze etc.). Este obligatorie o disciplină mentală
adecvată mediului virtual, fără a neglija capacitatea de concentrare.
 Internetul influenţează felul în care luăm decizii. Fizicianul Daniel Hillis, cofondator
al Thinking Machines Corporation, apreciază că legătura noastră cu internetul este
similară cu cea pe care un individ o are cu ecosistemul căruia îi aparţine. Devenim
codependenţi, nu stăpâni.
 Marissa Ann Mayer, fost purtător de cuvânt al Google, remarcă faptul că internetul
nu a schimbat ceea ce se ştia, ci ceea ce se poate accesa, a înlocuit memoria faptelor
cu ingenuitatea şi gândirea critică, atâta vreme cât se apelează la instrumentul
potrivit şi se interacţionează cu oamenii potriviţi.

Efectele Internetului asupra memoriei sunt încă insuficient cercetate, dar ceea ce începe
să se contureze clar, din diversele experimente, este că memoria umană se adaptează,
schimbându-se modul în care oamenii îşi amintesc informaţiile.
De exemplu, în situaţia în care cineva ne-ar întreba dacă există ţări cu o singură culoare
în drapelul lor ( raspuns: Libia, verde), la ce ne-am gândi mai întâi? Ne gândim la steaguri sau
ne gândim să accesăm Google pentru a afla? În funcţie de primul impuls, ne putem da seama
în ce măsură memoria noastră a devenit dependentă de posibilitatea “externalizării” informaţiei.
Putem concluziona în ideea că niciodată memoria nu s-a aflat în afara noastră la nivelul
pe care l-a facilitat şi accelerat internetul. Unul dintre avantaje ar fi că ne putem consacra unor
activităţi mult mai creative, altfel spus, “să avem capul bine organizat”, nu neapărat “plin” cu

5
Claudia Wallis, The Multitasking Generation, 2016.
6
http://www.edgemagazine.net/?s=internet+and+brain
informaţii. Pe de altă parte, tocmai volumul de informaţie ne face mai performanţi când este
vorba de a reorganiza, recrea, valorifica ceea ce ştim. Specialiştii spun că ideal ar fi ca fiecare
să găsească echilibrul fragil între ceea ce este obligatoriu de memorat, capitalul cognitiv
personal, şi ceea ce se poate accesa prin metodele tehnologiei moderne, în funcţie de
personalitatea fiecăruia.
Şi mai important, cele mai multe informaţii pe care le oferă internetul merg în memoria
noastră de scurtă durată (memoria de lucru), supradimensionată în condiţiile apelului la
tehnologie, capabilă să îndeplinească mai multe sarcini simultan, ceea ce poate fi în detrimentul
memoriei de lungă durată, de care depind capacitatea de a reflecta asupra trecutului, de proiecţie
a viitorului, introspecţia, relaţiile noastre cu ceilalţi şi chiar viziunea asupra sensului vieţii.