De șapte ani suntem împreună.

Vă
mulțumim!
Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc
bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți
Republica!

Raluca Ion
Editor

Distribuie
Distribuie 7,2 K

Idiocrația și „noul Ev Mediu” spre care ne

îndreptăm. Profesorul Mircea Miclea:
„Fumăm cu entuziasm chiștoacele
aruncate de alții, le culegem de pe drum și
începem să le fumăm. Tot felul de abordări
care au fost abandonate în Occident au
devenit la modă la noi ulterior. De
exemplu, ideea că trebuie să dai la toată
lumea premii…”
ieri la ora 08

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Crescuți „cu cheia de gât”, mulți dintre cei trecuți de 40 de ani,

petreceau mult timp în absența părinților. Însă, în mod aparent
paradoxal, copiii lor sunt mai singuri decât erau ei în vremea
comunismului. „Rețelele de socializare îți creează posibilitatea de a
avea o foarte intensă comunicare cu foarte mulți oameni, dar totul e
superficial. Sunt studii care arată că singurătatea a crescut în această
perioadă, în ciuda rețelelor de socializare. Friends înseamnă altceva
decât prieteni, e o diferență majoră. Rețeaua aceea socială care ne ajuta
să ne autoreglăm, care funcționa ca factor sanatogen, s-a diminuat
semnificativ, nu mai este”, spune profesorul universtar și
psihoterapeutul Mircea Miclea, fost ministru al Educației, într-un
interviu pentru Republica.

Pe lângă însingurare, internetul și rețelele sociale au mai produs în

ultimii ani o răsturnare a valorilor. „Au adus multe beneficii internetul
și rețelele de socializare, dar au adus și promovarea la scară planetară a
unor teorii sau unor opinii care altfel ar fi murit la crâșma din sat”,
afirmă profesorul, care este de părere că, pe fondul dezvoltării
inteligenței artificiale ne paște „noul Ev Mediu”. Există însă o cale de a
ieși din această capcană.

Citiți și prima parte a interviului cu Mircea Miclea: „Copiii trebuie

să iasă din școală cu 4 metacompetențe”. Reforma profesorului
Miclea pornește de la întrebarea fundamentală pe care noile legi
ale educației au ratat-o: „Ce să-i învăț pe copii acum, care să le
folosească într-un viitor pe care eu nu-l cunosc?”

Fiecare generație duce după ea propria moștenire negativă. Care credeți

că este povară psihologică pe care o poartă această generație de copii?

În primul rând singurătatea…. Dacă ne uităm la testele PISA, la

întrebarea: Cum vă simțiți la școală?, copiii din România se simt cei mai
singuri din toate țările care au participat. Singuri în mai multe sensuri.
Pentru că o parte dintre ei au părinții plecați, pentru că adesea
programa și profesorii nu îi iau în seamă. Pentru că și rețelele de
socializare îți creează posibilitatea de a avea o foarte intensă
comunicare cu foarte mulți oameni, dar totul e superficial. Sunt studii
care arată că singurătatea a crescut în această perioadă, în ciuda
rețelelor de socializare. Friends înseamnă altceva decât prieteni, e o
diferență majoră.
Anxietatea și depresia, în urmă cu 10 ani, aveau un spike,
cea mai mare frecvență la vârsta de 25-27 de ani,. Acum
vârsta a coborât spre 16-17 ani, acolo este spike-ul,
intensitatea, frecvența cea mai mare a anxietății a venit în
jos cu 10 ani, ceea ce arată mult mai multe lucruri despre ce
se întâmplă cu mintea acestor acestor copii, acestor
generații de elevi.

Rețeaua aceea socială care ne ajuta să ne autoreglăm, care funcționa ca

factor sanatogen, s-a diminuat semnificativ, nu mai este. Relațiile
sociale intense, sănătoase sunt factori de reglare a emoțiilor tale, de a te
pune pe o linie bună. Dacă nu funcționează, efectul este creșterea
nivelului de anxietate, de exemplu. Este mult mai multă anxietate acum
decât altădată, nu numai la noi, peste tot. De exemplu anxietatea și
depresia, în urmă cu 10 ani, aveau un spike, cea mai mare frecvență la
vârsta de 25-27 de ani. Acum vârsta a coborât spre 16-17 ani, acolo este
spike-ul, intensitatea, frecvența cea mai mare a anxietății a venit în jos
cu 10 ani, ceea ce arată mult mai multe lucruri despre ce se întâmplă cu
mintea acestor acestor copii, acestor generații de elevi. Avem
singurătatea, anxietatea, e desincronizarea între ceea ce văd ei pe
internet și ceea ce studiază la școală, desincronizarea de tematică,
desincronizarea de stil de lucru și ăsta îi face să fie dezangajați în
procesul educativ. Sunt în general și mai puține reguli decât altădată și
atunci și asta contribuie. Pandemia a exagerat aceste lucruri. Pandemia
i-a pus pe toți dintr-un mediu structurat într-un mediu mai puțin
structurat. Adică, dacă mergi la școală, în clasă există anumite reguli,
pauza se face la un anumit moment dat pentru toți. Mintea, într-un
mediu structurat, devine ea însăși mai structurată. Adesea, structurarea
internă a minții este internalizarea unui mediu structurat în afară. Când
a început pandemia și apoi pe toată perioada pandemiei, copiii au trecut
într-un mediu nestructurat. Puteau să facă pauze când doreau, puteau
să ducă, să se uite la frigider, să se uite pe geam, să se uite pe YouTube.
Intrau în oră fără să fie îmbrăcați într-un anume fel, Efectul: capacitatea
de concentrare se reduce. Sunt studii pe funcțiile executive, capacitatea
de concentrare a atenției, de exemplu, este una dintre funcțiile
executive și care arată că, dacă trăiești într-un mediu nestructurat, cu
aceeași minte, performanță ta este mult mai scăzut pentru că nu îți este
structurată mintea.

Se vede și la adulți lucrul acesta, de exemplu, eu am vorbit cu oameni

din IT care lucrează acasă. Ei își duc la bun sfârșit sarcina, dar într-o
perioadă de timp mult mai lungă, pentru că sunt mai distrași de diverși
stimuli din mediu. Când trăiești într-un mediu nestructurat, și mintea
devine mai nestructurată. Nu imediat, în timp, dar e o chestiune clară.
Sunt date care arată clar că structurarea mediului contribuie la
structurarea minții, dezorganizarea contribuie la dezorganizarea minții,
la randamentul mult mai scăzut. La diminuarea a ceea ce numim în
științele cognitive funcțiile executive, memoria de lucru, capacitatea de
concentrare a atenției, planificarea, organizarea, raționamentul analitic,
auto-controlul emoțiilor.

Se poate spune că o anumită relaxare sau chiar dezorganizare în ceea ce

privește structurile educaționale exista de dinainte și pandemia doar a
accelerat lucrurile?

Din păcate, la noi este o boală. Fumăm cu entuziasm chiștoacele

aruncate de alții, le culegem de pe drum și începem să le fumăm. Tot
felul de abordări care au fost abandonate în Occident au devenit la
modă la noi ulterior. De exemplu, ideea că trebuie să dai la toată lumea
premii a fost abandonată în Occident. Îmi mai aduc aminte un raport
din Marea Britanie, ei au a făcut asta de prin anii 80-90. Au început să
dea premii la toți, toată lumea era premiată. Efectul? Un raport care s-a
publicat acum deja câțiva ani spunea așa: avem copii cu stimă de sine
ridicată și performanțe slabe. Și era încă Tony Blair la putere când s-a
trecut la mai multe ore de matematică, fizică, chimie. El spunând, îmi
aduc aminte, că dacă nu vom învăța acum mai mult, vom lucra toți
pentru chinezi în viitor. Deci au abandonat ideea asta de relaxare. Ok, a
început și la noi această relaxare, putem face orice, totul e relaxat. O
chestiune care acolo nu mai funcționează, dar la noi e îmbrățișată, deși
e complet nesustenabilă științific. Sigur, pandemia a exagerat
chestiunea asta, dar sistemul începea să se relaxeze din ce în ce mai
mult.

Fumăm cu entuziasm chiștoacele aruncate de alții, le

culegem de pe drum și începem să le fumăm. Tot felul de
abordări care au fost abandonate în Occident au devenit la
modă la noi ulterior. De exemplu, ideea că trebuie să dai la
toată lumea premii a fost abandonată în Occident.
Mircea Miclea

Umberto Eco spunea că televiziunea și rețelele de socializare l-au

promovat ca lider de opinie pe idiotul satului.

Împărtășesc această opinie, au adus multe beneficii internetul și

rețelele de socializare, dar au adus și promovarea la scară planetară a
unor teorii sau unor opinii care altfel ar fi murit la crâșma din sat.

Ca să înțelegem de ce a apărut această rezervă față de știință, nu e vorba

numai de apariția internetului. A fost o mult mai mare presiune pe
știință de a produce soluții din cauză că s-au accelerat toate problemele,
iar știința este ceea ce a fost tot timpul. Produce soluții, dar pe care le
corectează după vreme, dacă ele nu sunt valabile, le îmbunătățește,
renunță la ele ș.a.m.d. S-a văzut foarte clar pe perioada pandemiei, au
venit cu niște propuneri științifice la început, apoi altele spre mijlocul
pandemiei. Știința e un proces viu. Oamenii înțelegeau că știința e ceva
static, că dacă cineva, un expert în știință zice ceva e ceva definitiv. Și
atunci, accelerându-se acest proces, practic, știința vine cu soluțiile ei
imprecise, dar pe care le poate îmbunătăți continuu. Ei, văzând aceste
soluții care nu sunt cele definitive, toată lumea a început să ia
atitudine: de să mai credem în oamenii ăia de știință? Păi, na, nu,
vedeți? Zic ceva la începutul pandemiei, zic după aceea cu totul altceva,
la mijlocul pandemiei. Stai un pic, de ce să mai credem în ei? Și își
dezvoltă tot felul de teorii, pentru că nu înțeleg că știința e un proces
care are această mare șansă, că se poate autocorecta. Dar nu este un
proces infailibil, e un proces care vine cu o soluție mai bună decât altele
pe care încearcă să o îmbunătățească.

Vom ajunge din nou la o stratificare socială, de data aceasta

nu pe criterii funciare legate de pământ și de latifundii, ci
pe criterii de cunoaștere pe criterii epistemice. Vom avea iar
aristocrați epistemici și vasali epistemici și între ei nimic.
Pentru că inteligența artificială va face tot

Cum ieșim dintr-o situație de genul acesta? Cum își pot recâștiga
experții greutatea în ochii opiniei publice?

Nu știu dacă vom ieși. Cred că vom ieși cu inteligență artificială. Cred că
ne așteaptă noul Ev Mediu. În Evul Mediu era o stratificare socială pe
două niveluri. Erau aristocrații și erau cei care erau legați de glie,
vasalii, iobagii. În timp, a venit revoluția industrială și între cele două
extreme au apărut noi alte clase sociale, între muncitor și patron, au
apărut maistrul, șeful de echipă, subinginerul, inginerul, o întreagă
gamă de profesii. Acum, cu inteligența artificială, cred că vor rămâne
experții, adică cei care sunt capabili să producă soluții mai bune decât
produce inteligența artificială, pentru că au multă cunoaștere pe
domeniul lor, nu în general. Ei nu concurează cu ChatGPT și cu IA în
general, ci pe domeniul lor. Și apoi vor fi majoritatea care vor fi vasalii
acestor instrumente, care vor trăi în umbra lor, care vor fi legați de
aceste instrumente. Deci vom ajunge din nou la o stratificare socială, de
data aceasta nu pe criterii funciare legate de pământ și de latifundii, ci
pe criterii de cunoaștere pe criterii epistemice. Vom avea iar aristocrați
epistemici și vasali epistemici și între ei nimic. Pentru că inteligența
artificială va face tot și atunci cred că se vor reabilita din nou adevărații
experți. Adică cred că inteligența artificială este o modalitate de a face
diferența între aristocrații minții, între aristocrații din punct de vedere
epistemic, cei capabili să producă pe domeniile lor soluții mai bune
decât soluțiile generice pe care le poate produce un sistem de
inteligență artificială, și cei care, pe bază de confort sau pe bază de
economie cognitivă, vor recurge mereu la soluțiile pe care le dă un
sistem de inteligență artificială, nu la a-și mobiliza propria lor minte,
nu la a face efortul pentru cunoaștere. Și vor deveni niște vasali, niște
dependenți, legați nu de glie, de data aceasta, ci de instrumentele de
inteligență artificial. Între ei, nimeni. Inteligență artificială, care va face
totul între cele două niveluri. Și atunci cred că experții se vor reabilita.

N-am nevoie decât de această cunoaștere la purtător, nu pe

net, la purtător, în capul meu, care să îmi dea posibilitatea
să reflectez autonom, independent, asupra ce e cunoaștere
validă, ce e informație validă și ce sunt false informații în
toate domeniile.

Sigur că poți să creezi și tot felul de mașinării care să îi ajute pe oameni

să facă diferența între o sursă credibilă și una necredibilă, dar principala
cenzură cred că trebuie să fim tot noi. Noi trebuie să avem un aparat
științific, niște aranjamente mintale care mi spun: domn’e, o informație
din domeniul X trebuie să bazeze pe următoarele metode, că astea sunt
metodele care se utilizează în știință, pe experiment, pe cercetarea
empirică. Și dacă vine cineva cu un fake news eu adresez acea
informație cu acele metode. Și pot să spun: Au fost produse pe bază de
experiment? Arată-mi experimentul. Au fost produse pe bază de
cercetare empirică? Arată-mi. Trebuie să cunosc metodele care fac
cunoașterea validă, nu trebuie să le practic, trebuie să le cunosc, pentru
că atunci interoghez orice informație, indiferent cine o produce prin
ochelarii sau cu această grilă de lectură și atunci, dintr-odată, nu mai
pot fi manipulat, pentru că am grila de lectură, pentru că am învățat și
ăsta e rolul școlii.

În școală trebuie să înveți: experimentul se face așa, uite îți trebuie un

eșantion semnificativ, că altfel datele sunt nevalide. Și atunci eu mă duc
și spun: Ai un eșantion semnificativ? Nu vii tu și îmi vinzi pasta cutare
sau soluția cutare, care vindecă tot. Eu spun: Pe câți ai aplicat soluția?
Ai un grup de control? Ai făcut un experiment? Nu? Ok, nu te cred. N-
am nevoie decât de această cunoaștere la purtător, nu pe net, la
purtător, în capul meu, care să îmi dea posibilitatea să reflectez
autonom, independent, asupra ce e cunoaștere validă, ce e informație
validă și ce sunt false informații în toate domeniile. Îmi dai informații
despre istorie? Știu metodele istorice și întreb: Informația ta se bazează
pe surse, pe izvoare istorice? Nu-mi spui tu că dacii au fost mai deștepți
decât romanii? Care sunt izvoarele? Domne? Dacă știu metoda și dacă-
mi dai informație despre habar n-am, spun ok, dăm experimentele,
arată-mi cercetările. Mă protejez dacă am acest echipament mental de a
avea nu numai niște teorii, ci metodele pe baza cărora s-au produs
teoriile științifice valide, Că atunci eu știu ce valid și nu-i valid. Eu știu,
mă protejez singur, am instrumentele de protecție și atunci, având
instrumentele acestea, pot să spun da, aici am de- face cu un om
competent, cu un expert, aici nu?

Îți recomandăm

„Copiii trebuie să iasă din școală cu 4

metacompetențe”. Reforma profesorului
Miclea pornește de la întrebarea
fundamentală pe care noile legi ale
educației au ratat-o: „Ce să-i învăț pe copii
acum, care să le folosească într-un viitor
pe care eu nu-l cunosc?”
 Raluca Ion
Editor

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

emailul tău... Mă abonez

Comentarii. Intră în dezbatere

Pentru a putea comenta trebuie să fii logat
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre
editorialiștii platformei noastre.

Loghează-te cu Facebook Folosește contul de email

Cronologic Likeuri

Ion Podocea
acum 11 ore

Pentru dl. Valentin. Nu cunosc care este nivelul liceelor din Norvegia.
Vă cred deși am îndoieli că toate liceele și profesorii din această țară
sunt la același nivel .Dar noi vorbim de realitatea din țara noastră
unde există un mare decalaj între licee. Evident nu vorbesc de
citește mai mult

Like 1

@ Ion Podocea
 Valentin
acum 3 ore

Învățământul performant - în spcial din țările nordice -

seamănă mult cu practica medicală. Există ghiduri clare și utile
pentru a preda, există consilii ale profesorilor care seamănă cu
raportul de gardă zilnic, există fișe clare de urmărire a fiecărui
citește mai mult

Like 0

Valentin
ieri la ora 20

Dl. Miclea sumarizează excelent elemente care apar deja pe tapet.

Yuval Harari vorbește deja de colonialismul digital, de companii-
mamut care dețin anumite structuri (Google, Facebook etc.). Soluțiile
propuse de dl. profesor s-au mai discutat și sunt corecte, însă nu
citește mai mult

Like 1

aurora oncescu
ieri la ora 18

Este corectă și generoasă opinia profesorului și psihoterapeutului

Miclea privind restructurarea societății în experți și vasalii lor.
Modificarea statutului celor din urmă se întemeiază pe capacitatea
gândirii independente și pe înțelegerea esenței științei în sens larg,
citește mai mult

Like 1

Valentin
ieri la ora 12
În realitate, lupta se duce între o parte conservatoare a
învăţământului şi una reformatoare. Pentru ca lucrurile să decurgă
ţais, învăţământul e o salată cu de toate: competenţe cu programă
analitică, structură în cinci module pe o materie concepută pe...
citește mai mult

Like 3

@ Valentin
aurora oncescu
ieri la ora 18

Nu vă mai hazardați în domenii pe care nu le cunoașteți -

studiul gramaticii, „limbajul colocvial” etc.
Nimic din ceea ce scrieți nu prezintă interes, credeți-mă!
Ați fi mai câștigat dacă ați medita la multele aspecte pe care le
citește mai mult

Like 2

@ aurora oncescu
Valentin
ieri la ora 19

De obicei, argumentele ad hominem sunt apanajul celor care

nu au argumente. Limbaj colocvial-limbaj literar, planuri
narative etc. sunt elemente prezente atât în programa actuală
de limbă română, cât și în cea anterioară. Nu numai că le
citește mai mult

Like 1

@ Valentin
aurora oncescu
ieri la ora 19
 Meditați atunci!
citește mai mult

Like 1

@ aurora oncescu
Valentin
ieri la ora 19

Am meditat. Dacă vedeți ceva eronat în cele ce spun, vă rog

să-mi semnalați. Argumente de tipul "băi, habar n-ai!" nu prea
au consistență.
citește mai mult

Like 1

vezi toate comentariile

Subiecte din acest articol

educație copii news

Îți recomandăm
Advertorial

2 comentarii

Stație de energie E.ON. Factura pentru

energie. Ce plătești și cui
2023-02-10 07:00:00
Facturile de energie electrică sau gaze naturale sunt complexe, deoarece
conțin informații specifice despre tot parcursul energiei, de la locul de
producție, până la locul de consum. Motivul pentru care avem toate
aceste informații pe factură este transparența. Astfel, fiecare client final
poate vedea câți bani merg către cine.

Citește mai mult

Alex Livadaru
Autor fondator

0 comentarii
Imagini din viitor. Cum arată primul bloc
operator complet digitalizat și prima sală
de operații hibridă mobilă de la noi din
țară. Investiția aparține unui jucător cu
capital românesc
2023-02-10 07:01:00

Când intri într-o astfel de „navă spațială” numai ca să o vizitezi, te

gândești că următorul pas în tehnologie nu e foarte departe: specialiștii
consultați în prezent de la distanță, prin videoconferință, vor fi prezenți
în sală sub formă de hologramă. Sau, de ce nu- se vor teleporta pentru
a-i asista pe colegii lor, când aceștia le solicită sprijinul.

Citește mai mult

Advertorial
 2 comentarii

Stație de energie E.ON. Ce este un

prosumator și cum poți chiar tu să devii
unul?
2023-01-31 07:02:00

Există două metode garantate de a reduce costurile cu factura de

energie. Prima este eficientizarea consumului, a doua este producția de
energie electrică în regim propriu. Dacă acum ceva timp părea doar un
vis tehnologic îndepărtat, în prezent chiar este posibil să ne producem
singuri energia electrică de care avem nevoie.

Citește mai mult

 Doru Șupeală
Contributor

1 comentariu

Cât te costă când îți pleacă un angajat?

Între 10.500 și 18.000 de euro pentru un
muncitor și între 45.000 și 150.000 de euro
pentru un inginer software, prețuri
calculate la firme din România
2023-01-31 07:03:00

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două
categorii de costuri: există costurile hard, respectiv costurile soft.
Costurile hard sunt în general cele care se referă la cheltuieli vizibile,
directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor,
lucruri pe care le identificăm cu toții foarte ușor. (Foto: Profimedia
Images)
Citește mai mult

Advertorial

2 comentarii

Stație de energie E.ON. Care este motivul

schimbărilor de preț la energie?
2023-01-26 07:00:00

Într-o perioadă în care vorbim tot mai mult despre prețuri și efectele
inflației, a devenit tot mai important să înțelegem ce factori
influențează sectorul energetic și de unde vin fluctuațiile în costurile
energiei.

Citește mai mult

Citește în continuare

© 2023 Republica.ro Despre cookies Politica de confidentialitate Cine suntem