UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

COMUNICAREA DINTRE PĂRINȚI ȘI ADOLESCENȚI

Profesor coordonator: Lector Univ. Dr. Mirela Anghel

Student: Mircea Mădălina-Ioana
Seria 2, grupa 5

Cuprins
2023
Capitolul I.INTRODUCERE............................................................................................3
1.Ce înseamnă adolescența? ............................................................................3
2.Definiția adolescenței....................................................................................3
3.Caracteristicile adolescenței..........................................................................3
a.Influențe biologice.............................................................3
b.Influențe sociologice.........................................................4
c.Influențe psihologice.........................................................4
Capitolul II.CE ÎNSEAMNĂ SĂ DEVII PĂRINTE DE ADOLESCENT?....................4
Capitolul III.DIFERENȚELE DINTRE PĂRINȚI BUNI ȘI PĂRINȚI INTELIGENȚI...........5
Capitolul IV.TRUCURI PENTRU COMUNICAREA INTERPERSONALĂ.............................5
Concluzii........................................................................................................................................6
Bibliografie....................................................................................................................................7

Introducere

2
Ce înseamnă adolescența?
Definiția adolescenței
Autorii literaturii de specialitate au reușit să găsească o mulțime de definiții care să descrie
termenul „adolescență”, remarcând faptul că aceasta apare însoțită de schimbări biologice,
psihologice și sociale, specifice acestei perioade. (Dobrescu, 2016, pagina 8)
Conviețuirea cu un tânăr, ajuns în perioada adolescenței, te face să-ți dai seama că acesta nu mai
este copilul de dinainte, devenind o persoană care se află într-o continuă schimbare. Această
schimbare implică atât modificări de tip comportamental, cât și din punct de vedere fizic. Totul
începe repede, și nu te lasă să te pregătești. Copilul de ieri care își asculta părinții și înțelegea
orice îi era spus, astăzi s-a transformat într-un adolescent încăpățânat, revoltat și care vrea să fie
independent, chiar dacă în unele situații este evident că nu reușește. Normal că nu pot lipsi
conflictele dintre adolescenți și părinții lor, asta provocând mari rupturi în relațiile acestora.
(Ștefan, 2022, pagina 18)
Filosoful Platon, face comparație între două perioade ale dezvoltării ființei umane. Acesta
afirmă ideea că dacă în copilărie avem nevoie de sport și muzică, în perioada adolescenței avem
nevoie de știință și matematică. Un alt filosof important, Aristotel, spunea faptul că atunci când
ajungem în perioada adolescenței ne dezvoltăm aptitudinea de a alege, apare independența.
(Dobrescu, 2016, pagina 8)
Termenul „adolescent” este alcătuit din verbul latinesc „adolescere” care se traduce „ a crește
spre” și termenul „ adult” care provine din latină și înseamnă „ cel care a terminat de crescut”.
(Vallières apud Dobrescu, 2016, pagina 8)

Caracteristicile adolescenței
Influențele biologice
Primul stadiu al adolescenței este denumit pubertate. Aceasta depinde în primul rând de sex.
Pubertatea începe la vârsta de 10-11 ani, la fete, iar la băieți în intervalul de 12-13 ani.
Bineînțeles că vârsta poate varia, fapt ce se datorează schimbărilor ce se petrec la nivel social,
care modifică schimbările corpului și psihicul puberilor. Comparativ cu vârsta la care apărea
pubertatea înainte, aceasta fiind în intervalul 12-14 ani, în zilele noastre, această tranziție se
desfășoară mult mai devreme, între 10-12 ani. Factorii principali care grăbesc această perioadă
de tranziție, sunt: alimentația necorespunzătoare, aceasta fiind alcătuită din diferiți coloranți și
aditivi, toxici pentru corpul uman; stresul, poluarea și mass-media. Până și menstruația la fete
este influențata. Prima menstruație apărea înainte la vârsta de 13-14 ani, însă acum sunt fete care
se confruntă cu aceasta de la vârsta de 8 ani. (Dobrescu, 2016, pagina 10)
În zilele noastre, perioada de adolescență este amânată, fiind influențată de prelungirea vârstei
la care ar trebuii să studieze tinerii. Comparativ cu perioada comunistă, când vârsta la care
studiile se încheiau era de 18 ani, astăzi aceasta se prelungește până la 25 de ani, din cauza
facultății și al masterului. Din această cauză, perioada adolescenței se transformă în adolescență
târzie, sau maturitate timpurie. (Dobrescu, 2016, pagina 11)

3
 Transformările fizice specifice fiecărui sex, atât feminin cât și masculin, apar din cauza
perioadei pubertății, în care corpul produce o mulțime de hormoni sexuali, și anume: estrogen și
prostegeron la fete, și testosteron și androgen la băieți. Aceste transformări sunt destul de
complexe și numeroase: sânii fetelor cresc, înălțimea uneori poate fi exagerată în raport cu
greutatea corpului, atunci când fetele se confruntă cu primul ciclu menstrual, acesta numindu-se
menarhă, apariția părului pubian, atât la fete, cât și la băieți, capacitatea de a procrea și
funcționalitatea organelor genitale care ajută la proces, schimbarea vocii, atât la fete, cât și la
băieți, apariția acneei, și așa mai departe. (Dobrescu, 2016, pagina 11 și 12)
Influențe sociale
Din punct de vedere social, perioada adolescenței este asociată cu câteva evenimente ce au loc
în viața fiecărui tânăr. Spre exemplu prima întâlnire amoroasă, denumită de adolescenți ,,date”,
începerea unui nou ciclu școlar, unde întâlnesc diferiți oameni, colegii de clasă, noii profesorii și
bineînțeles noi provocări, cum ar fi concursuri, olimpiade, competiții. Alte evenimente ar putea
fii: dreptul de a vota, dreptul la consumul alcoolului, de a conduce. Aceste evenimente contribuie
la formarea identității adolescenului, care pot ajuta la construirea unei identității pozitive sau
negative. (Dobrescu, 2016, pagina 13)
Influențe psihologice
Un factor important, care influențează manifestarea comportamentului și caracterului
adolescenților, îl reprezintă schimbările hormonale. Criza de identitate reprezintă o fază prin care
unii tineri trec. Odată cu aceasta pot apărea momente de iritabilitate, timiditate, agitație, orgoliu,
adicții, acestea pot fi: dependențe de alcool, droguri, substanțe etnobotanice; comportamente
delicvente, schimbări de dispoziție. (Vallières apud Dobrescu, 2016, pagina 12)
Alte stări prin care tinerii pot trece în această perioadă, care alternează cu cele de mai sus, sunt:
oboseală, apatie, lene, impulsivitate, lipsă de concentrare, conflicte cu părinții, disconfort
psihologic și fizic, conflicte interioare, neliniște, rivalității cu colegii, complexe de inferioritate,
vioiciune, stângăcie, și așa mai departe. (Dobrescu, 2016, pagina 12)

Ce înseamnă să devii părinte de adolescent?

Din cauza faptului că nu am reușit să ne formăm o anumită autoritate în fața copilului, acum
dezvoltăm o frustrare, deoarece nu îl mai putem controla în perioada adolescenței. Totul se
întâmplă brusc și ne ia pe nepregătite, făcându-ne să ne simțim copleșiți de situație. Suntem pur
și simplu dezamăgiți, deoarece alegerile noastre ne aduc în pragul disperării, uneori.
Faptul că, adolescentul de azi ne tratează cu indiferență, după ce toată viața ne-am străduit să îi
oferim copilului nostru tot ceea ce își dorește și are nevoie, ne face să ne gândim că am uitat de
fapt cine suntem cu adevărat. Tot timpul, copiii au fost pe primul loc. Toate acestea ne fac să ne
simțim nefolositori, neiubiți, pur și simplu invizibili. Începem să comparăm comportamentul pe
care îl aveau copiii noștri, înainte de a ajunge în perioada adolescenței. Acesta diferă, bineînțeles.
Înainte, copii fiind, aceștia erau mai iubitori, mai lipicioși și mai ascultători, acum în schimb,
sunt mai indiferenți, mai distanți, unele sintagme folosite de ei fiind: „Lasă-mă în pace!”; „Nu

4
mă înțelege nimeni!”; sau „Nu mă interesează teoria ta!”. Acum, rolul părinților este de a le da
bani, de a le asigura un adăpost și hrană. Asta ne face să ne simțim folosiți, într-un fel, fiindcă, nu
primim înapoi iubirea pe care ne-o ofereau odată. (Ștefan, 2022, pagina 21)

DIFERENȚELE DINTRE PĂRINȚI BUNI ȘI PĂRINȚI INTELIGENȚI

În primul rând, un părinte bun va încerca să mulțumească un copil prin lucruri materiale. În
schimb, cel inteligent, va încerca să contribuie la dezvoltarea personală a copilului, prin dăruirea
propriei ființe. (Cury, 2005, pagina 8)
O altă diferență dintre un părinte bun și un părinte inteligent, este faptul că un părinte bun va
hrănii corpul copilului, în timp ce un părinte inteligent ,,va hrănii” mintea copilului. (Cury, 2005,
pagina 11).
Un părinte bun îl va corecta pe copil atunci când greșește, repetând aceleași teorii de fiecare
dată, dar un părinte inteligent îl va învăța cum să gândească, în așa fel încât data viitoare să nu
mai greșească. (Cury, 2005, pagina 14)
Un părinte bun își vor învăța copilul că tot timpul vor avea succes, dar un părinte inteligent știe
faptul că vor exista și eșecuri, astfel îl vor pregăti din punct de vedere emoțional. (Cury, 2005,
pagina 17)
Părinții buni dialoghează cu copiii lor, în timp ce părinții inteligenți se comportă ca niște
prieteni, încercând să-i înțeleagă. (Cury, 2005, pagina 18)
Părintele bun oferă informații și soluții, părinții inteligenți încearcă să-i ajute pe copii,
povestind din propriile experiențe, acestea fiind exemple reale și concrete, pe care, viitori
adolescenți, le pot urma. (Cury, 2005, pagina 22)
Un părinte bun va trece cu vederea peste anumite greșeli făcute de copiii lor, dar un părinte
inteligent nu va înceta niciodată să-și susțină copilul, sporiindu-i astfel motivația. (Cury, 2005,
pagina 23)

Trucuri pentru comunicarea interpersonală

Un prim ,,truc” sau sfat care trebuie aplicat în comunicarea cu ceilalți, ar fi să încercați să faceți
persoana cu care comunicați să se simtă importantă. Un sentiment care dezvoltă la celălalt o
atitudine pozitivă în comunicare, este să-l faci să se simtă apeciat și important. (Pease, 2007,
pagina 13)
Un alt sfat important, ar fi să încerci să-i înțelegi pe ceilalți și să le arăți că știi ce gândesc și ce
își doresc. Trebuie să știi că oamenii sunt interesați de sine în primul rând, faptul că îi faci să se
simtă importanți, va face comunicarea mult mai plăcută. (Pease, 2007, pagina 13)
Sfatul cel mai important pe care trebuie să-l aplici în comunicarea cu ceilalți, este faptul că
trebuie să știi legea reciprocității. Adică tot ceea ce dai, la un moment dat se va întoarce către
tine. Așa că ai grijă cum te comporți, pentru că vei primii același tratament. (Pease, 2007, pagina
13)

5
 Aceste „trucuri”, sau sfaturi, trebuie folosite bineînțeles și în comunicarea dintre părinți și copiii
lor, mai ales când aceștia ajung în perioada adolescenței.

CONCLUZII
În concluzie, comunicarea cu un adolescent, mai ales din postura părintelui său, este destul de
grea, având în vedere perioada prin care trece tânărul, aceasta implicând numeroase schimbări,
atât fizice, cât și din punct de vedere comportamental. Toate aceste schimbări afectează atât
adolescenții, cât și părinții. Apar numeroase conflicte, însă dacă adolescenții știu cum să le
gestioneze, iar părinții știu să fie înțelegători și răbdători, acestea se aplanează. Totul stă în
modul cum reacționează ambele părți, atât părinții, cât și adolescenții.

Bibliografie
Cury, A., (2005), Părinți străluciți, profesori fascinanți, (f.l.), Editura For You;

6
Dobrescu, A.I., (2016), Adolescența azi.Aspecte psihosociale, Cluj-Napoca: Editura Presa
Universitară Clujeană;
Faber, A., Mazlish, E., (2007), Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci ascultat,
București: Editura Cartea Veche;
Pease, A. și B., (2007), Abilități de comunicare, București: Editura Cartea Veche;
Ștefan, C., (2022), Cartea părinților de adolescenți, Pitești: Editura Libris;
Vallieres, S., (2013), Trucuri psihologice pentru părinți.Educația adolescenților, Iași: Editura
Polirom;