EFECTELE MICULUI ECRAN ASUPRA MINTII COPILULUI

-referat-

In urma cercetrilor desfurate in ultimii ani nu mai rmne nicio ndoial c

vizionarea TV si calculatorul duneaz dezvoltrii si funcionrii creierului uman, acesta
deoarece corticala, atunci cnd ne aezm in faa ecranului, este complet diferit de acea
ntlnit in mod obinuit in viaa oamenilor. Cele cteva ceasuri petrecute zilnic de copii
in faa televizorului si calculatorului nc din primii ani de viat, vor influena definitoriu
modul in care creierul va rspunde pe viitor la provocrile lumii reale, modul n care va
procesa informaia.
Astfel, s-a demonstrat n mai multe studii ca mintea tinerilor ajunge sa fie dependent
de starea de pasivitate, de neconcentrare si negndire, care i-a fost indus zilnic cteva
ceasuri prin intermediul vizionrii.
Emisfera stnga a creierului, a crei activitate este inhibat cnd privim la televizor,
nu se dezvolt normal, ceea ce va face ca tinerii acetia sa fie deficieni in ceea ce
privete gndirea logic si analitic, in vorbire, in construirea frazei, in scris si citit,
procese desfurate in ariile acestei emisfere. Cele mai grave sunt ns consecinele pe
care televiziunea si jocurile pe calculator le au asupra funcionrii prii din fa a
creierului cortexul prefrontal - care l deosebete pe om de animal. Prin frnarea
dezvoltrii si chiar prin vtmarea produs de televiziune si calculator acestei zone
eseniale n dezvoltarea proceselor de contiina, a proceselor mentale superioare,
vizionarea afecteaz capacitatea de concentrare a ateniei, slbete motivaia si
favorizeaz comportamentele instinctive: bulimie, agresivitate, pulsiuni sexuale.
Academia American de Pediatrie (Risenberg,1998) recomand ca pn la 2 ani copii
s nu fie lsai sa se uite la televizor, iar dup aceast vrst, pe toat perioada vrstei
precolare, s li se limiteze timpul vizionarii ( cumulat televizor, video, calculator ), la
una, cel mult doua ore pe zi. Unii autori opineaz ca mcar pn la 5-6 ani. cnd se
ncheie prima perioad esenial n dezvoltarea creierului, copiii s fie inui departe de
televizor si de calculator.
Copilul nu se poate opune. El nu are discernmntul necesar, de aceea este important
s fie aprat de mijloacele care i pun n pericol sntatea mental si viitorul. Cum ar
putea oare un copil s se protejeze singur n faa unei tehnologii care fascineaz, care are
un caracter hipnotic si care dau dependen; mai cu seam n condiiile n care ei nici
mcar nu bnuiesc pericolul si nu-i pot imagina consecinele?
Nu acesta este oare rolul prinilor : de a-i apra si cluzii pe cei mici pn ce vor
cpta discernmntul necesar ca s se descurce singuri n via?
Educaia copiilor este poate, cea mai mare responsabilitate pe care o are omul n
via, activitatea care ne poate procura cele mai mari bucurii, sau dimpotriv, dezamgiri.
Depinde in primul rnd de noi formarea copilului, devenirea lui sau dimpotriv, eecul.
Omul de mine ne va putea fi un real sprijin, un izvor de satisfacii si bucurie sau povar,
o pricin permanent de regrete, o mustrare vie a neglijentei privind modelarea sufletului,
mintii si trupului aceluia a crei via a depins n cea mai mare msur de noi.
Trim intr-o lume n care se vorbete foarte mult despre drepturi. Oare n-ar trebui s
asigurm si copiilor dreptul fundamental la mai mult afectivitate, la mai mult timp
petrecut mpreun cu ei, la o stimulare normal minii si trupului, la a fi pozitivi n faa
ofensivei unor mijloace care le pot distruge mintea?
Sunt mai multe ntrebri asemntoare la care ar trebuie s rspundem, in primul
rnd, noi prinii si educatorii, rspuns de care depinde soarta copiilor notri si a societii
in care trim. De nelegerea acestui lucru, de adoptarea unei atitudini responsabile in
educarea copiilor notri si n desfurarea vieii de familie depinde viitorul acestor copii
si al nostru al tuturora. Astfel vom deveni spectatorii si victimele unei revrsri de
violen, al crei debut si- a fcut deja apariia, a unei nmuliri fr precedent a bolilor
mentale, de la depresii si schizofrenie, a generalizrii informaiilor mentale, de la
problemele de atenie si de hiperactivitate pn la autism.
Televizionarea este o activitate cu totul improprie funcionrii si dezvoltrii creierului.
Se pare ca mintea uman se adapteaz doar parial acestui tip de comunicare si aceasta cu
riscuri mari pentru sntatea cortexului. Creierul uman nu a fost dotat cu un sistem care
sa fac posibil percepia si prelucrarea suficient de rapid a imaginilor in micare
precum o face de exemplu computerul sau o maina adaptat acestei funcii. Fiindu-i
depite capacitile, cortexul renun parial sau total la anumite funcii si procese care-i
caracterizeaz n mod obinuit activitatea. Astfel, neuropsihologii constat c, pe
parcursul vizionarii TV, activitatea emisferei stngi se diminueaz extrem de mult,
comunicarea interemisferic slbete semnificativ, iar procesele mentale superioare sunt
inhibate cu putere, creierul trecnd ntr-un ritm predominant alfa activitate electric ce
indic intrarea intr-o stare de semiadormire de tip hipnotic.
Cnd vizionarea intensiv se desfoar de la vrste fragede, (2-5) si mai trziu (5-14)
ani perioada in care , creierul copilului se dezvolta si se structureaz, aceasta activitate
poate cauza o anumita atrofiere cortical, o dezvoltare insuficient a unor arii neuronale
si aceasta att prin privirea de stimuli necesari vrstei, cat si prin presiunea inhibant pe
care vizionarea o exercit, spre exemplu asupra funcionrii emisferei stngi. Copiii,
tinerii si adulii la care se manifest acest fenomen risc s nu-si mai poat dezvolta
vreodat creierul corespunztor (poate doar in cazuri speciale si cu eforturi extrem de
mari), adic vor fi lipsii de anumite abiliti mentale, de care un creier sntos dispune in
mod normal.
Cea mai mare parte a afirmaiilor este c efectele televiziunii asupra mintii umane
sunt valabile si in cazul calculatorului. Din aceasta cauz , in momentul in care utilizm
calculatorul pentru un proces ce solicit gndirea, creierul trebuie s fac un efort mult
mai mare dect in mod obinuit pentru a putea birui ineria hipnotic n care l introduc
imaginile de pe ecran. n cazul computerului, analiza trebuie particularizat n funcie de
modul n care este utilizat. De exemplu, nu acelai lucru este s citeti un text pe ecran
cu a uita de sine, lsndu-te absorbit n spatul virtual al jocurilor video. Fenomenele
descrise anterior pot avea o intensitate mai mica dect n cazul televizorului atunci cnd
calculatorul este folosit , spre exemplu pentru tehnoredactarea sau pot fi mai proeminente
cnd sunt apelate jocurile video sau anumite locaii pe internet. De fapt factorii agravani
sunt schimbarea rapid a cadrelor si suscitarea cu putere a emoiilor si instinctelor.
Utilizarea calculatorului din perioada copilriei, cnd copilul trebuie sa-si dezvolte modul
de a gndi, de a percepe si as reprezenta realitatea, conduce la o deformare a gndirii
acestuia sau la deprinderea unei gndiri mainale.
Din punct de vedere educaional, este foarte important de evideniat ca in fapt,
calculatorul foreaz utilizarea unor gndiri si raionamente formale de un tip special.
Intr-un joc tipic de calculator pentru a ctiga, juctorul trebuie sa reacioneze fr s
gndeasc, mainal, cu alte cuvinte juctorul trebuie sa reacioneze automat; aa se
explic motivul pentru care copiii joac mult mai uor si cu mult mai mult succes aceste
jocuri: ei nu au nc format gndirea proprie si contiina, tot att de dezvoltat ca la
oamenii maturi; aceast dezvoltare face ca eliminarea gndirii sa fie mult mai dificil
atunci cnd trebuie executat o aciune reflex. Aadar, jocurile electronice nu au nici un
efect educaional; este fals credina c utilizarea calculatorului dezvolta gndirea si l
face pe copil mai inteligent , ci dimpotriv devine egoist individualist, fr capacitatea de
a lua decizii obiective, de a se descurca in societate, le inhib dezvoltarea, le mpiedic
gndirea liber, reflexivitatea, slbete creativitatea si distruge reele neuronale, streseaz
si obosete pan la epuizare. Cu toate acestea ecranul este cutat si iubit de copii si aduli.
Menirea noastr a dasclilor este aceea de a gsi strategiile optime in a informa
prinii despre cauzele si efectele pe care le produce si le determin utilizare
ndelungat, nedozat corespunztor a timpului alocat televizorului si calculatorului
asupra organismului.
Pentru a evita apariia unor tulburri si pentru a asigura o dezvoltare armonioas a
copiilor notri ,ei au nevoie s fie modelai, influenai n mod optim, adecvat, de o serie
de factori in care cel mai important rol l au educatorii, prinii si medicii.

BIBLIOGRAFIE:
- Andrei Dragulescu , Nicoleta Griveanu, Virgiliu Gheorghe, EFECTELE MICULUI
ECRAN ASUPRA MINTII COPILULUI,Ed. Prodomos-Asociatia Pentru Apararea
Familiei Sicopilului-2007