EFECTELE

ECRANULUI
ASUPRA MINȚII
PREȘCOLARULUI
•Epoca televiziunii a fost detronată de cea a
apariției și utilizării computerului, în special a
internetului (printre alte noi tehnologii
informaționale), dar televizorul reprezintă
încă pentru mulți un mijloc important de
informare, de petrecere a timpului liber sau
de relaxare. Pe lângă televizor mulți părinți
utilizează telefonul, tableta pentru a „scăpa”
de copilul care crează probleme, pentru a-i da
o ocupație , este noua dădacă a acestuia.
•Televiziunea promovează pasivitatea și lipsa
creativității – privitul la televizor nu cere o activitate
mintală din partea telespectatorilor. Tabletele,
telefoanele oferă însă activități diverse, jocuri
colorate, cu imagini care se succed rapid, oferă
recompense imediate...
•Opiniile experților sunt împărţite cu privire la
valoarea tehnologiei în privința dezvoltării
psihicului. În timp ce unii susțin că aceasta
îmbunătățește dezvoltarea intelectuală și
ajustează o gamă largă de aptitudini, alții sunt
mult mai sceptici și sunt îngrijorați de faptul
că limitează interacțiunile sociale și lingvistice.
(Attewell, P. și alții).
•Un studiu naţional condus de Annenberg
Public Policy Center din Washington, (2002),
arată că majoritatea părinţilor care au
calculator acasă sunt îngrijoraţi în legătură cu
modul în care utilizarea îndelungată a acestuia
poate influenţa dezvoltarea copilului. Totuşi ei
cred că, copiii au nevoie să utilizeze
calculatorul deoarece există și câteva
avantaje: dezvoltarea creativităţii, creşterea
performanţei şcolare, reprezintă un ajutor în
realizarea temelor, un mijloc de comunicare.
•În acest context se pune întrebarea cum de
reușește copilul să se liniștească în fața
ecranului ademenitor, ce se întâmplă în
creierul lui în momentul vizionării, ce efecte
pe termen lung are acest tip de activitate,
asupra dezvoltării sale.
•Elkind, D. (2003) studiază impactul tehnologiei asupra
dezvoltării generale a copiilor.
• Caracteristicile mediului în care trăiesc copiii sunt ceea
ce contează afirmă el, și prin înțelegerea acestora se
poate discuta despre impactul propriu zis. El identifică o
serie de caracteristici ale acestei noi culturi:
•- Este dominată de viteză (speed - domination).
•- Este pe bază de ecran (screen - based).
•- Informația este concentrată.
•- Este o cultură bazată pe comunicare.
Cercetătorii au urmărit
efectele asupra:
• stării fizice;
• dezvoltării psiho - cognitive;
• dezvoltării relaţiilor şi a
interacţiunii sociale;
• perceperii realităţii (Young K.
et al. 1999 vezi Gabriella, E.
2010)
•Efectele asupra dezvoltării
stării fizice
•Ecranele :
• Pot fi un important factor de risc pentru
obezitate (Canadian Paediatric Society
2003 vezi Gabriella, E).
• Utilizarea îndelungată duce la
disconfort/tensiune la nivelul muşchilor
spatelui, poziţii vicioase ale coloanei
vertebrale (scolioze, cifoze), tendinite,
probleme oftalmologice, somn
insuficient, dureri de cap.
• Favorizează apariţia crizelor epileptice
(epilepsia foto - senzitivă este
determinată de “licăririle frecvente” sau
imaginile rapide luminoase). Determină
tulburări hipnice: reducerea duratei de
somn, coşmaruri.
•Efectele asupra dezvoltării
emoționale
• poate determina tulburări emoţionale: anxietate,
iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare, până la
depresie (Young, K.S. 1996 vezi Gabriella, E. 2010).
• Kimberly Young şi Robert Rogers au urmãrit
posibila legăturã dintre depresie şi utilizarea
internetului. Ei au dedus că utilizarea excesivă a
internetului este în strânsă legătură cu apariția
depresiei.
• iritabilitate, toleranţă scăzută la frustrare,
permanentă tensiune interioară, stări dominate de
nerăbdare şi nelinişte.
Efectele asupra dezvoltării sociale
•Studiile longitudinale relevă cum sunt influenţate
trăsăturile de personalitate, dinamica familiei, modul
de comunicare la copii şi adolescenţi
• M. Weinstein (1995 vezi Gabriella, E. 2010),
subliniază că tehnologizarea a deteriorat sistemul de
valori şi funcţionarea socială la adolescenţi. Utilizarea
îndelungată a calculatorului, televizorului duce la
tulburări de comportament: retragere socială,
introversie, agresivitate verbală sau fizică,
comportament exploziv iritant atunci când i se cere să
facă altceva (Larsson B., Frisk M. 1999 vezi Gabriella,
E.)
Caracteristicile activității
corticale pe parcursul
vizionării tv

1. În cadrul unui proiect de cercetare

condus de soții Emery , la Universitatea
de stat din Canberra, Australia, s-a ajuns
la concluzia că „odată ce televizorul este
pornit, undele creierului încetinesc până
când undele alfa și undele teta sunt
preponderente. Cu cât televizorul stă mai
mult timp aprins cu atât sunt mai lente
undele cerebrale”(Mander, 1978).
• În loc să antreneze atenția activă, televizorul
pare să o suspende.
2.
•Emisfera cerebrală stângă este treptat
inhibată. Prin urmare, randamentul copiilor în
gândire logică şi analitică, exprimare corectă,
citit, scriere, raţionament matematic şi
ştiinţific este în scădere.
•Vizionarea tv amorțește emisfera stângă și
lasă emisfera dreaptă să îndeplinească toate
activitățile cognitive.
3.
Comunicarea dintre cele două emisfere cerebrale realizată
prin puntea corpul calos este aproape întreruptă.
Emisfera dreaptă înregistrează imaginile, dar pentru că
legăturile încrucișate între emisfere sunt parțial
întrerupte ,aceste imagini sunt cu greu conștientizate.
Vizionarea tv se situează la nivelul conștient al
somnambulismului.
 4.
Cercetările demonstrează că cea mai gravă consecință a
vizionării o constituie afectarea dezvoltării și funcționării
cortexului prefrontal (Muray, 2004).
Cortexul prefrontal este centrul executiv al creierului uman,
sediul tuturor proceselor mentale superioare, al atenției,
motivației, controlului comportamentelor și emoțiilor. El ne
diferențiază de animale.
Specialiștii afirmă că prelungirea vizionării înseamnă
prelungirea stării maladive în care se află cortexul
prefrontal, ceea ce va avea grave consecințe asupra
dezvoltării acestuia.
•O zonă care atrage o mare atenție și
controverse este și subiectul drepturilor
copiilor, expunerea la conținuturi
inadecvate, sex și violență din jocurile
pe calculator, video sau televiziune.
•Uneori , părinții nu supraveghează copiii
, aceștia ajungând să fie expuși la
conținuturi neadecvate încă de mici.
 • Pentru copiii din grupa de vârstă 0-2
ani, nu s-a observat un efect pozitiv în
utilizarea programelor educative de
bună calitate,dar pentru grupa de
Timpul petrecut vârstă 3-5 ani, cercetările au arătat că
în fața ecranului programe educaţionale de înaltă
calitate, precum Sesame Street,
poate constitui Barney, Dora the Explorer, Blue’s Clues
şi Mister Rogers, ajută la îmbunătăţirea
un avantaj? limbajului, a abilităţilor de socializare şi
a pregătirii pentru şcoală, efecte care
se pot menţine până în adolescenţă
(Guernsey 2012).
 Ce pot face
părinții?

• Academia Americană de Pediatrie (AAP) le

recomandă părinților limitarea timpului
petrecut de copii în fața ecranului astfel:
sub 18 luni, aceștia să nu fie expuși
tehnologiei; iar între 2-5 ani, nu mai mult
de o oră pe zi. Peste 18 luni, copiii își pot
îmbogăți vocabularul, învățând cuvinte de
la persoane sau din anumite jocuri
interactive. Copiii de peste 3 ani pot
beneficia de desene, show-uri de calitate
care le pot dezvolta abilitățile cognitive și
pe cele sociale.
• Să impună copiilor anumite reguli precum:
să nu se utilizeze tehnologia în timpul
mesei și măcar cu o oră înainte de culcare.
• Dacă preșcolarii utilizează
tehnologia, e recomandat ca
părinții să vizioneze cu ei, să
interacționeze cu copilul pe baza
subiectelor cuprinse în material,
iar apoi să repete conținutul
pentru a fundamenta informațiile
în memorie;
• Înlocuirea desenelor animate cu
jocuri interactive sau individuale,
în așa fel încât creierul copilului
să fie stimulat într-un mod
pozitiv, iar conectarea emoțională
umană să fie primordială;
• Dincolo de lumina albastră a
ecranului, există o lume întreagă
de explorat, de savurat și de
remodelat.