HANDS ON MEDIA

LITERACY
2016-1-PL01-KA 201-026422

"Co-funded by the Erasmus+ programme of

the European Union"
Organizaţii:

Organizaţii beneficiare:

Zespół Szkół Nr 2 im Grzegorza z Sanoka w Sanoku

Partners Organizations:

127SU Ivan Denkoglu

LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC NICOLAE IORGA

PASCANI

Aydin Fotograf Sanati Dernegi

Střední průmyslová škola Otrokovice

Adazu Vidusskola

Page 2 of 58
Cuprins
I. Introducere (informații generale și rezultatele chestionarului despre dependență). ...............4
II. Bulgaria. ....................................................................................................................................8
1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN BULGARIA. ........................................................................8
2. REGELMENTĂRI JURIDICE ÎN BULGARIA. .............. Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
3. PROGRAME, ACȚIUNI NAȚIONALE DESFĂȘURATEBłąd! Nie zdefiniowano zakładki.
III. Republica Cehă ..................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN REPUBLICA CEHĂ.........................................................15
2. REGLEMENTĂRI JURIDICE ÎN REPUBLICA CEHĂ . Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
3. PROGRAME, ACȚIUNI NAȚIONALE DESFĂȘURATE...............Błąd! Nie zdefiniowano
zakładki.
IV. Letonia................................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN LETONIA. ............................................................................23
2. REGELMENTĂRI JURIDICE ÎN LETONIA. .......................................................................25
3. PROGRAME, ACȚIUNI NAȚIONALE DESFĂȘURATE.....................................................26
V. Polonia. ...................................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN POLONIA ........................ Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
2. REGELMENTĂRI JURIDICE ÎN POLONIA. ................. Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
3. PROGRAME, ACȚIUNI NAȚIONALE DESFĂȘURATE...............Błąd! Nie zdefiniowano
zakładki.
VI. România. ............................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN ROMÂNIA. ..................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
2. REGELMENTĂRI JURIDICE ÎN ROMÂNIA. ................ Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
3. PROGRAME, ACȚIUNI NAȚIONALE DESFĂȘURATE...............Błąd! Nie zdefiniowano
zakładki.
VII. Turcia. ................................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN TURCIA........................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
2. REGELMENTĂRI JURIDICE ÎN TURCIA. .................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
3. PROGRAME, ACȚIUNI NAȚIONALE DESFĂȘURATE...............Błąd! Nie zdefiniowano
zakładki.
VIII. Eseu. .................................................................................. Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
1. Bulgaria. ................................................................................ Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
2. Republica Cehă. .................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
3. Letonia................................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
4. Polonia. .................................................................................. Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
5. România. ............................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.

Page 3 of 58
 6. Turcia. ................................................................................... Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.
IX. Încheiere ................................................................................ Błąd! Nie zdefiniowano zakładki.

I. Introducere (informații generale și rezultate ale

chestionarului despre dependența de media)

INTRODUCERE ÎN DEPENDENȚA DE INTERNET ȘI

SOCIAL MEDIA

Odată cu creșterea popularității rețelelor sociale, a crescut și dependența

de aceste rețele. Statisticile arată că între nouă și cinsprezece milioane de
oameni folosesc Internetul zilnic. Chiar și la acest număr mare, numărul crește
cu 25% la fiecare trei luni (Wieland et al., 2005). Chiar dacă aceste statistici nu
se adresează în mod special
rețelelor sociale, numerele arată că
orice folosire a Internetului este
semnificantă. Oamenii folosesc
rețelele de socializare ca mijloace
de a sta conectați în relații sau
pentru alte motive, precum crearea
unei anume imagini despre sine. În
timp a sta conectat și a menține o
imagine dorită despre sine este
important; să stai constant pe internet poate fi nociv.
În zilele noastre oamenii tineri au acces la o multitudine de surse de
informare prin intermediul Internetului, pe care le folosesc ca pe un mijloc cheie
de a se menține la zi, distrați și în contact cu viețile lor sociale. Internetul pare să
fi înlocuit aproape complet alte forme de petrecere a timpului liber precum jocul
afară, în cartier sau acasă. Tinerii devin din ce în ce mai atașați de Internet ca
Page 4 of 58
formă de comunicare, învățare și căutare de noi provocări, în același timp ei
devenind din ce în ce mai introvertiți și mai suspicioși în legătură cu
comunicarea față în față, pe care des o consider prea obositoare sau chiar inutilă.
În activitățile lor zilnice pe computer ei trăiesc, de asemenea, o viață virtuală
alături de viața lor reală. Odată ce această realitate virtuală constituie o parte
integrată a vieții lor de zi cu zi, tinerii dau greș des în recunoașterea diferențelor
dintre viața reală și cea virtuală. În același timp, totuși, Internetul reprezintă o
evadare din viața de zi cu zi, o metodă de a descoperi o mulțime de „vieți” noi
diferite și chiar asta creează pericolul dependenței, în sensul folosirii compulsive
a Internetului.
În următoarele pagini vom
vorbi despre dependența de
Internet, lărgirea acestui fenomen
în țările Europene, cauzele ei
posibile și, de asemenea, mijloace
de a o preveni.
În școala noastră, 53 de studenți
cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani au completat chestionare online cu privire la
internet și dependența de social media. Acestea sunt rezultatele finale ale tuturor
studenților din toate țările participante la proiect:

Page 5 of 58
 Cât de mult timp petreci zilnic pe
Simțiți nevoia sa vă expuneți aici? internet?

Ți-ai dori să poți sta mai puțin conectat Este verificarea telefonului primul
pe telefon? lucru pe care îl faci dimineața?

Page 6 of 58
Când mănânci ai un loc anume Te trezești verificând telefonul fără
pentru telefon? motiv?

De ce folosești social media? Ai voie să folosești telefonul pentru

activități la școală?

Simți nevoia să primești toate

Urmăriți tendințele populare? informațiile posibile despre Page 7 of 58
evenimente actuale?
Verifici telefonul când sună? Crezi că ești dependent de media?

Page 8 of 58
 II. Bulgaria

1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN BULGARIA

Chestionarul din 2016 a stabilit că 97% dintre copii Bulgari cu vârste

între 9 și 17 ani sunt utilizatori de internet, cee ace este o creștere
considerabilă față de chestionarul precedent. Mai mult de o jumătate dintre ei
sunt practic online în fiecare zi. Aceasta înseamnă practic că toți copiii peste 9
ani sunt potential expuși la o varietate de riscuri și pericole online. Mai mult
decât atât, vârsta la care copiii intră în lumea digital este în scădere continuă. În
2010, vârsta la care aveau prima experiență online a fost 10, în 2016 un sfert din
copii devin utilizatori de internet la vârsta de doar 7 ani.

■ 10% din copiii din chestionar au folosit primul dispozitiv digital când
aveau 4 sau 5 ani. Vârsta fragedă la care copiii încep să folosească tehnologia
digital este un factor important care îi face mai vulnerabili la variatele riscuri
online sau potențiale daune. La această vârstă abilitățile lor tehnice sunt mai
dezvoltate decât abilitățile sociale, alfabetizarea digital și abilitățile de a evita
comportamentul online riscant.

Page 9 of 58
■ Numărul copiilor care au spus că în ultimul an au fost supărați, deranjați
sau speriați de ceva ce au văzut online a crescut de al 10% la 15%. Cu cât
sunt mai mari copiii, cu atât sunt mai predispuși să se intersecteze pe net cu un
conținut inadecvat. Totuși, mulțimea copiilor, care au văzut pagini web
supărătoare a crescut vizibil la toate grupele de vârstă, incluzându-i pe cei mici.
■ Site-urile de socializare sunt pe locul doi în topul celor mai populare activități
online și copiii fără măcar un profil pe vreun site de socializare sunt în
minuritate (13%). În comparație cu 2010, răspândirea tinerilor care folosesc
site-uri de socializare a
crescut dramatic – de la 54%
la 87%. Numărul tinerilor
utilizatori (9-11) s-a dublat
acum, trei sferturi au măcar
un profil online (cel mai des
Facebook)
■ Potențialul risc asociat cu
site-urile de socializare este în
continua creștere datorită
faptului că o treime din copii își țin profilurile publice și vizibile pentru
oricine. În 2016, copiii sunt considerabil mai predispuși să își posteze
informații personale pe profilurile de socializare decât erau în 2010. Mult mai
des ei postează fotografii în care își arată clar fața, numele, școala și hobbyurile.
Din fericire, ei sunt mul mai atenți cu numerele de telefon și adresele de acasă.
Totuși, aceste informații sensibile despre circa 15% dintre copii sunt disponibile
gratis și pot fi accesate de oricine de pe internet, incluzând posibilii prădători.
■ O treime dintre copii au contactat online și au comunicat cu persoane pe
care le-au văzut față în față. O cauză a unei viitoare îngrjorări o constituie
faptul că unul din cinci copii merge mai departe spre a se întâlni cu cineva pe

Page 10 of 58
care l-a cunoscut pe internet. În comparație cu chestionarul din 2010 putem nota
o marire semnificantă a tinerilor mai mari dornici să treacă de la un contact
virtual la unul real, ceea ce indică faptul că pentru copii de peste 15 ani să
cunoști pe cineva nou pe internet a devenit o normă.
■ Incidente implicând diferite tipuri de agresiuni online sunt un alt risc la care
sunt expuși un număr mare de elevi. Răspândirea copiilor care au fost victime
ale abuzului online a
crescut de la 20% la
aproape 30% în ultimii șase
ani. Ambele studii arată
faptul că nu sunt diferențe
între băieți și fete, dar, u cât
sunt copiii mai mari, cu atât
devine mai probabil să fie
tratați într-un mod ofensiv și
neplăcut. Dintre copiii care au fost victime ale agresiunii aproape 30% sunt
tratați într-un mod urât în mod regulat. Față în față agresiunea este aproape de
două ori mai comună ca cea online.
■ Între timp, sextingul (trimiterea și primirea de mesaje cu character sexual) nu
este o problemă neglijabilă (afectează 10% dintre copii si aproape 20%
dintre adolescenți), rezultatele chestionarului din 2016 sunt comparabile cu
cele din 2010, ceea ce înseamnă că practica distribuirii textelor cu character
sexual, videoclipuri sau poze nu se extinde. Cu toate acestea, sextingul este o
problema importantă și foarte serioasă. Pentru oricare copil care a primit un
mesaj cu character sexual aceasta a fost o experiență neplăcută.
Chestionarul arată că mulțimea părinților care își găsesc timp și sunt
interesați și informați și destul de confidenți să discute cu copii despre

Page 11 of 58
aspectele diferite ale siguranței, folosirea pozitivă și constructivă a
internetului, a scăzut cu aproape jumătate în comparație cu 2010.

2. CADRUL LEGISLATIV ÎN BULGARIA

Documentul legal bulgar care face referire la alfabetizarea online este Actul
educației școlare și preșcolare (2015), în mod special articolul 77 (1). Dar actul
menționat nu conține o desemnare oficială a alfabetizării media, iar educația
media nu este nu este în concordanță cu resursele allocate. Alfabetizarea media
este doar impicită în această lege. Nici nu desemnează o autoritate care să
supravegheze educația media. Ar fi rezonabil ca aceasta să fie una dintre
prerogativele Ministerului Educației și Științei, dar nu sunt resurse special
allocate în acest sens. Documentele care există în acest sens au dat greș în a
reflecta problema educației media (Dineva, 2012; Kirova, 2013). Noul act al
educației nu menționează nicăieri
alfabetizarea media ca una dintre
competențele cheie pentru învățarea pe tot
parcursul vieții și nici altă mențiune despre
acest lucru nu este făcută în Planul de
Acțiuni pentru implementarea Strategiei
Naționale a Învățării pe tot parcursul vieții
(2009). Documentele legale (legi,
recomandări etc.) care servesc ca o ramă pentru educația media au dat greș în a
reflecta recomandarile UE în cee ace privește alfabetizarea digital. Putem spune
că schimbarea comunicarii mediului, importantul rol pe care media îl are în
educație tinerilor, și importanța variatelor forme în care mesajele media (precum

Page 12 of 58
programe, filme, imagini, texte, site-uri) poate influența în fiecare zi și schimba
așteptările respectând pregărirea și calificarea profesorilor nu au fost luate în
considerare și făcute
suficient de explicit.

3. PROGRAME,
ACȚIUNI
NAȚIONALE
DESFĂȘURATE
Nu există un plan
strategic pentru educația
media care să fie folosit de către profesori. Nu sunt legi care să stipuleze
includerea educației media în educația primară și gimnazială. Legat de resurse,
cu toate că școlile sunt echipate tehnologic la un nivel tehnologicc satisfăcător,
nu există niciun curriculum special pentru educația media.

Nu există vreo strategie națională în Bulgaria privind dependența de media. In

septembrie 2016 Fondul Cercetărilor Aplicate și Comunicației, coordinator al
Centrului Bulgar pentru un Internet Sigur în cooperare cu Market Links au
produs un chestionar national reprezentativ denumit „Comportamentul Online al
Copiilor din Bulgaria”. Chestionarul care ste o parte a mai marelui centru de
cercetări europene „EU Kids Online 2016-2017”, a examinat felul în care copiii
și tinerii implică internetul și tehnologia în viețile lor. Un număr de 1000 de
copii și 1000 de părinți au fost intervați în întreaga Bulgarie. Cercetătorii au
vizitat familiile în casele lor și au organizat două interviuri față în față – cu un
copil și un părinte. Părinții nu erau intervievați doar despre comportamentul

Page 13 of 58
onine și folosirea internetului de către copii lor, ci și depre felul propriu de a
folosi internetul. Chestionarul interviului a fost mai întâi creat de Eu Kids
Online research network și împunătățit de Global Kids Online network.
Chestionarul din 2016 și mai ales comparația cu cel din 2010 au dus la găsirea
unor numeroase probleme importante care au nevoie de o privire atentă din

Page 14 of 58
partea experților implicați în promovarea și oferirea de siguranță și un mediu
online pozitiv pentru copii și, de asemenea, pentru profesori sau educatorii.

Page 15 of 58
 III. Republica Cehă

1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN REPUBLICA CEHĂ

Media este o parte importantă a vieților noastre. Media ne ajută să

ajungem la o cunoaștere a lumii înconjurătoare, să ne distrăm, să găsim
informații, să ne autoeducăm, să luăm decizii, să legăm relații cu alții, etc.
Influența mass-media este considerabilă, aceasta creează nevoile noastre,
atitudinile vieții, valorile, tendințele sociale și stilul de viață în general. Media
reprezintă mijloace de socializare, dar mesajele pot să aibă, de asemenea, multe
influențe negative asupra vieții individului și a societății. În afara faptului că
poate fi un mare consumator de timp, conținuturile media pot fi violente,
manipulative sau provocatoare de dependență sau pot contribui la
comportamentul riscant al copiilor și tinerilor.

Page 16 of 58
 Literaţia media începe
să devină un subiect
major în interesul
Uniunii Europene, în
special ca un rezultat al
creşterii neîncrederii în
media, al creşterii
alternativelor media, şi
al îngrijorărilor în
legătură cu posibilele influenţe externe în politica domestic şi în vieţile
indivizilor şi societăţilor în general. Ţinta principală a literaţiei media ar trebui
să fie achiziţionarea educaţiei media, care este o colecţie de cunoştinţe,
deprinderi, competenţe necesare pentru a lucra cu presa şi produsele media ale
unei personae care trăieşte în societatea modern. Literaţia media nu include doar
abilităţi de a evalua critic informaţiile care vin din diferite tipuri de media,
internet, reţele de socializare şi, de asemenea, o orientare mai largă în lumea din
jurul nostru ca o precondiţie pentru cetăţenia activă şi completă şi, în acelaşi
timp, o prerechizită pentru funcţionarea democraţiei la cel mai general nivel.
Copii şi adolescenţii sunt un grup foarte sensibil, chiar dacă o mulţime de
activităţi se axează pe ei – activităţi concentrate pe promovarea literaţiei media,
pe sistemul media, riscurile navigării pe internet şi prevenirea fenomenelor
nedorite.
Educaţia media în sistemul educaţional ceh s-a dezvoltat cel mai mult
dupa 1990. Această perioadă este caracterizată de o schimbare a regimului
politic, transformarea într-o societate democratică cu o economie de piaţă,
schimbarea sistemului educaţional, începutul Internetului şi a tehnologiei
moderne a comunicaţiilor, care au pătruns rapid, nu doar în şcoli, dar şi în casele
oamenilor. Educaţia media poate lua forma unui obiect de predare sau poate fi
integrată în alte obiecte (ex: Limba şi literatura cehă, istorie, educaţie civică).

Page 17 of 58
 2. REGLEMENTĂRI JURIDICE ÎN REPUBLICA CEHĂ

În 2009 Comisia Europeană a emis o recomandare în legătură cu predarea

prin media într-o formă digitală pentru o competivitate sporită a audiovizualului
și industriei de conținut și o societate deschisă la cunoștințe. Ea recomandă ca
membrii statelor să dezvolte și să implementeze inițiative de co-reglementare
pentru a adopta coduri de comportament, pentru a susține cercetările sistematice
prin studii și proiecte
adresate diferitelor aspecte și
dimensiuni ale educării prin
media în mediul digital și să
monitorizeze și să măsoare
progresul educării prin
media și, la alte evenimente
publice sau conferințe, să
lanseze dezbateri despre
incluziunea literației media în curriculumul educațional obligatoriu și să
integreze literația media printre competențele cheie ale învățării pe timpul vieții.

Mai mult, prin campanii naționale de informare a cetățenilor, ei ar trebui

să sporească eforturile și să conștientizeze moștenirea audiovizuală națională și
europeană prin pregătire, zile de informare, diseminări ale pachetelor de
informații, creșterea conștientizării riscurilor asociate cu procesarea datelor
personale prin mijloace de informare și comunicare online și să educe în această
direcție utilizatorii, în special tinerii, părinții, și profesorii.

Cu cât este mai interesată industria media ar trebui să ofere uneltele

necesare îmbunătățirii nivelului de educare prin media prin diseminare
sistematică a cunoștințelor prin campanii de informare despre cum informația și
conținutul creativ sunt create, editate, diseminate în lumea digitală. Despre cum

Page 18 of 58
să caute unelte de lucru și cum să le utilizeze cel mai bine pentru a aranja
campaniile de informare pe tehnicile folosite în comunicarea cu scop economic,
în plasarea produselor particulare, reclame online și mijloace de identificare mai
bună a granițelor dintre marketing și conținut, să ofere cetățenilor informații, să
creeze pachete de informații, în special pentru tineri, explicându-le cum sunt
procesate datele lor personale și cum funcționează economia creativă și
drepturile de autor.

Page 19 of 58
3. PROGRAME, ACȚ IUNI NAȚIONALE DESFĂȘ URATE

Conform curriculumului, educația media include două componente –

cunoștințe și abilități care sunt interconectate. Totuși, datorită secțiunii
transversale a temei este un risc ca educația media să întârzie în școli deoarece
nu este la fel de importantă ca alte obiecte de bază. Se pune problema modului
de îmbunătățire a poziției educației media. În prezent nu sunt date precise despre
câte școli și despre cum acestea vor implementa educația media în curriculumul
școlii lor, dificultățile care pot fi întâmpinate de profesori în realizarea, nivelul
educației media pe care copii îl au și eficacitatea educației media nu sunt
urmărite. Aceasta este legată de educarea ineficientă și pregătirea profesorilor în
această zonă a educației, chiar dacă primele manuale metodologice au fost create
în 2005-2009 și între 2010-2016 un număr de proiecte ESF finanțate s-au axat
pe pregătirea educatorilor în educația media și crearea de materiale pentru
implementarea educației media în educația școlară.

Conținutul curent al educației media nu reflectă în mod adecvat

dezvoltarea curentă a tehnologiilor media, ar trebui actualizată cu noile mijloace
ale vieții pe platformele multimedia în era digitală în continuă dezvoltare.
Page 20 of 58
Educația media ar trebui considerată o temă pentru întreg parcursul vieții. Nu
există nicio instituție în Cehia care să sporească literația media a populației cehe.
Această zonă este împărțită între diverse instituții, ceea ce complică
comunicarea dintre ele (Ministerul Culturii, responsabil pentru media și
legislație media, Ministerul Educației, Tineretului și Sportului, responsabil
pentru educare și Consiliul Radioului și Televiziunii, care este obligat să
monitorizeze nivelul alfabetizării media în relație cu noile tehnologii de
comunicare și să ia măsuri preventive adoptate de cei care transmit pentru a
sprijini educația media).
Problema curentă este apariția comportamentului de dependență, numit
des ,,netolism” (dependență de
droguri virtuale), fie în forma
dependenței de sexualitate
virtuală, relații virtuale, cumpărări
online, informații prea căutate
(navigare excesivă pe internet) sau
dependența de computere și jocuri
pe computer, vizualizare de
videoclipuri și așa mai departe.

Page 21 of 58
 Atâta timp cât educația media în școlile gimnaziale din Republica Cehă
este interesată, conform unui chestionar al Oamenilor în Nevoie, mai mult de
jumătate din elevi au o medie de 10 ore pe Internet fără oprire. În 6% din școli
educația media – chiar dacă este o parte a Programului Educațional și obligatorie
– nu este predată cum trebuie. În majoritatea școlilor (65%) profesorii nu iau
parte la lecțiile de educație media. Predarea este făcută doar pe baza materialelor
pregătite de profesori în mod individual (74%) și nu se face nicio 8evaluare a
rezultatelor în jumătate din școli.
Un număr de organizații non-profit (în EDU, People in Need, Media
Education Centre, Institutul de Studiere a Regimurilor Totalitare, organizații
străine ) au reacționat la situația curentă încercând să dezvolte metodologii,
printre altele, despre cum să lucrezi cu mijloace moderne de comunicare precum
rețelele de socializare.
Școala Gimnazială Tehnică din Otrokovice s-a alăturat proiectului „Hands
on media literacy” în 2016 și va sta până în 2018. Acesta va include seminarii,
workshopuri cu jurnaliști. Studenții vor înțelege mai bine rolul media în lumea
din ziua de azi, vor dobândi noi cunoștințe și deprinderi și vor împărtăși păreri în
engleză cu alți colegi din școlile europene.

Page 22 of 58
Page 23 of 58
 IV. Letonia

1. DESCRIEREA SITUAŢIEI ÎN LETONIA

Letonia, fiind o țară europeană, întâmpină aceleași probleme ca oricare

altă societate modernă, întâmpinând, de asemenea, probleme cu relația media.
Avansul internetului a asigurat răspândirea riscurilor și amenințărilor pe lângă
beneficiile acestui fenomen modern. Generația tânără a descoperit o întreagă
lume nouă de posibilități printre noile forme mass-media, ele sunt, fără dubii, o
unealtă foarte puternică, care trebuie controlată.

Anual sau aproape sunt efectuate numeroase chestionare în Letonia despre

siguranța pe internet și probleme ale media. Au fost numeroase publicații despre
cât de sigur este internetul pentru tânăra generație și dezbateri publice despre
aceste probleme, chiar multe. Problema are o popularitate ridicată și este intens
dezbătută în ultimii ani. Numărul oficial și statisticile se schimbă foarte repede

Page 24 of 58
și poate fi foarte inapropriat să publici tot felul de numărători. Câteva dintre
aceste chestionare sunt disponibile dedesubt:

http://www.tvnet.lv/tehnologijas/internets/440439-
aptauja_45_latvijas_iedzivotaju_satraukti_par_drosibu_interneta
https://www.drossinternets.lv/page/65
http://jauns.lv/raksts/sievietem/2333-lielakajai-dalai-latvijas-bernu-ir-interneta-
atkariba-kas-rada-nopietnus-draudus

Page 25 of 58
2. LEGISLAŢIA JURIDICĂ ÎN LETONIA

Există o varietate largă de legi m care reglementează acțiunile mass-media

și limitează orice comportament ilegal.
Linkul spre legi în letonă:

https://likumi.lv/doc.php?id=214039

Aceste legi sunt foarte detaliate și complicate. Ele sunt rar discutate în
școli sau alte împrejurări din cauza complexității. Totuși, există lecții la Școală
Gimnazială din Adazi unde elevii pot să pună întrebări și să se informeze în
detaliu despre siguranța pe internet și cadrul legal referitor la vârsta limită,
conținuturi, etc. Aceste lecții sunt ținute de polițiști sau de personalul centrului
social care sunt cunoscători în domeniu.

https://www.flickr.com/photos/adazu_vsk/albums/72157687269350280

https://www.flickr.com/photos/adazu_vsk/albums/72157678404573373

Page 26 of 58
3. PROGRAME, ACȚ IUNI NAȚ IONALE DESFĂ Ș URATE

În Letonia curriculumul școlilor de stat sau guvernamentale nu cuprinde

niciun obiect specific cu titlul Media literacy. Școlile generale de stat cât și cele
private nu realizează nicio programă sub acest titlu. Totuși, unele subiecte
conțin teme ce se potrivesc în categoria Media Literacy. Se predau în școli limbi
moderne, științe sociale și istorie.
Linkul către programele studiilor sociale

http://visc.gov.lv/vispizglitiba/saturs/dokumenti/programmas/pamskolai/soczin.
pdf

Școala Gimnazială Adazi este una de stat. Școala execută programe în

concordanță cu legile și strategiile naționale. Școala nu are niciun obiect separat
cu numele Media Literacy. Totuși, problemele în acest sens sunt atent urmărite
și analizate în cadrul unor obiecte precum studiile sociale, limbile străine,
lecțiile la clasă. În plus, școala organizează o varietate de activități

Page 27 of 58
extracurriculare pe temele Siguranța pe internet, dependenta. Aceste activități
sunt organizate în mod regulat fie la diferite grupe de vârstă. Diferiți lectori de la
ONG-uri sau instituții de stat au venit la școală și au implicat elevii în multe
cerințe practice și teoretice privind internetul și literația media. Linkuri către
aceste activități de anul școlar trecut sunt disponibile dedesubt.

https://www.flickr.com/photos/adazu_vsk/albums/72157679449752334

https://www.flickr.com/photos/adazu_vsk/albums/72157678404573373

Page 28 of 58
V. Polonia

1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN POLONIA

Recent s-a constatat o dependență de alcool, droguri și, de asemenea,

social media între copii și
tineri. Studiile au arătat că
marea majoritate a copiilor
nu vorbește despre folosirea
rețelelor de socializare cu
adulții. Copiii nu sunt
controlați frecvent de părinții
lor întrucât se crede că un
telefon mobil sau un
computer este un lucru privat
la care nimeni nu ar trebui să
aibă acces. Se ajunge la situații în care tinerii se opresc din controlul perioadei
de timp pe care o petrec în fața mijloacelor media moderne și devin dependenți.

Page 29 of 58
Mulți copii care petrec timpul în fața unui calculator, tabletă, smartphone,
telefon mobil și pe internet admit că o fac cel puțin 20 de ore pe zi.
Numărul mediu de ore petrecute
online de către copii este de
peste 30 de ore pe săptămână.
În Polonia mai mult de 95%
dintre copii și adolescenți
folosesc internetul acasă,
aproape jumătate dintre ei se
conectează de pe telefoane și
unul din patru copii intră pe
internet ca în casa unui prieten.
Dimensiunile fenomenului
Este dificil pentru tineri să își imagineze lumea de azi fără internet.
Aproximativ 30 % dintre tineri rămân online tot timpul indiferent de locul în
care se află și 93.4% folosesc internetul acasă în fiecare zi. Potrivit statisticilor
online, aproape o treime (32%) dintre copii polonezi cu vârste cuprinse între 7
și 18 ani au avut contact cu eroticismul și pornografia pe Internet. Copii mai
mari sunt expuși la astfel de materiale mai des, dar chiar și în cazul copiilor între
7-12 ani, procentul a fost de 27%.
În același timp, 23% dintre părinți nu vorbesc cu copiii despre securitatea
pe internet deloc și doar o jumătate au vorbit despre conținutul periculos.
Psihologii (Csikszentimihaly și Kubey ) în studiile lor arată că din 10 adulți 5
sunt dependenți de media și dintre tineri 7 din 10 în lume. Ei petrec 4 ore pe zi
în fața televizorului. Aproape 10% sunt dependenți și folosesc acest mediu de la
8 la mai multe ore pe zi și 70% dintre urmăritori sunt la limita dependenței.
Copiii și adolescenții devin dependenți de media (televiziune, jocuri pe
calculator, presă pentru tineri, Internet) din cauza formelor atractive pe care le

Page 30 of 58
au accesul ușor și popularitatea. Timpul pe care ei îl petrec cu acestea este egal
cu cel pe care îl petrec la școală, ceea ce înseamnă multe ore pe săptămână.
Chestionarele purtare pe un grup de 1012 utilizatori de internet au arătat
că 43% dintre utilizatorii polonezi sunt în vârstă de 18-25 de ani și 20% - 26-35
de ani. Femeile cuprind 37% din ele. O treime din utilizatorii de internet
locuiesc în orașe cu mai mult de 500,000 de locuitori. 58% dintre chestionați se
conectează pe internet în fiecare zi sau de câteva ori pe săptămână. Este estimat
că procentul utilizatorilor cuprinde 30% din populația Polonia.

2. LEGISLAȚIA JURIDICĂ ÎN POLONIA

Regulile funcționarii media în Polonia sunt stipulate în constituție.

Articolul 54 asigură libertatea de expresie pentru toți, la fel ca și achiziționarea
și diseminarea informațiilor. Este interzisă folosirea cenzurii în Polonia.
În Polonia Consiliul Național al Radiodifuziunii susține media. Consiliul
Național este un corp constituțional și este menționat în Art. 213-215 al
Page 31 of 58
Constituției Republicii Poloneze. KRRIT vine de la libertatea discursului în
radio și televiziune, autonomia radiodifuziunii și a intereselor publicului și
asigură o natură deschisă și plurală radiodifuziunii. Pe 22 iunie 2016 actul
amendării actului radiodifuziunii a fost adoptat. Actul introduce noi instituții,
Consiliul Național al Media care supraveghează mass-media publică.

Jurnaliștii au stabilit Consiliul de Etică. Sarcina lui este să apere libertatea

de exprimare și libertatea media și să răspundă părerilor controversate și
programelor jurnaliștilor.

3. PROGRAME, ACȚ IUNI NAȚ IONALE DESFĂ Ș URATE

Discutarea despre dependență în școală este o sarcină foarte importantă a

politicii de stat. Ministerul responsabil cu educația a emis curriculumul de bază
al educației generale, care definește obiectivele obligatorii și conținuturile
educației și sarcinile educaționale ale școlii.

Page 32 of 58
 Curriculumul Școlii și Programul Educației Preventive au creat un întreg
coerent și trebuie sa includă toate cerințele descrise în curriculumul de bază.
Pregătirea și implementarea lor sunt responsabilitatea atât a școlii cât și a
profesorilor. Profilaxia dependenței de media are un rol important în educație și
în programele preventive. Fiecare școală are propriul program educațional
preventiv, care a fost implementat de toți actorii. În Polonia, o mulțime de
fundații și campanii au de a face cu această problemă a dependenței de media.
Fundația DBAM MÓJZ@SIĘG contribuie la utilizarea responsabilă a noilor
unelte de comunicare. Baza acestei acțiuni este o diagnosticare profesională a
problemei, interacțiunea în cooperarea mai multor sectoare, la fel ca și ideea
participării ca mijloace de
includere a suportului pentru cei
ce au nevoie de el.
Fundația Copiii Nimănui
demarează campanii sociale în
cadrul acestei campanii:
Protejează-ți copilul de internet,
care a început pe 7 februarie 2017,
își propune să educe părinții
preșcolarilor și ai copiilor mici în
legătură cu conținutul nociv e pe
Web, la fel și despre responsabilitățile pentru siguranța copiilor pe internet.
Aceste acțiuni oferă părinților informații despre diferite politici și unelte care
vor reduce riscul de a expune copiii la conținut online nepotrivit.
Campania Adaugă un Prieten a fost creată pentru ai face pe tineri atenți la
efectele negative ale ale furtului și îi încurajează să reziste comportamentului
nepotrivit de pe Web. Campania este un răspuns care să vindece o problema
serioasă și constant subestimată ce afectează tinerii pe internet.

Page 33 of 58
 Campania Stop cyberbullying luptă împotriva violenței. Scopul principal
al acțiunilor este de a atrage atenția asupra violenței colegilor folosind media
electronică și de a învăța copiii și adolescenții că glumele pe social media pot
duce la consecințe serioase atât pentru victime, cât și pentru cei ce perpetuează
astfel de activități în viața școlii.
Oficiul Suprem al Auditului a apelat recent la ministerul Sănătății pentru a
crea proceduri care să diagnosticheze și să trateze oanii care au probleme cu
dependență de tehnologie.

Page 34 of 58
VI. România

1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN ROMÂNIA

Integrarea tehnologiei în educație este o problemă de mare importanță
pentru inovațiile din educație și scopurile învățării. Se știe foarte bine ca
învățarea bazată pe internet poate să promoveze cunoștințele elevilor și
învățământ folositor, precum și să le stârnească motivația spre cercetare, scriere,
editare, prezentare a unei activități. Digital media crește satisfacția, implicarea și
colaborarea în rezolvarea de probleme.
Învățăceii văd internetul în diferite feluri când îl folosesc, iar percepția
generează anumite atitudini împreună cu dorința de a extinde căutarea de
cunoștințe. O focusare pe aceste atitudini denotă faptul că cei ce învăță văd
internetul ca pe un mijloc de comunicare sau o sursă de informare.
Statisticile de pe Internet World Stats arată că în România erau
11,178,477 de utilizatori de internet la31 Decembrie 2014 și 8,100,000 abonați
la Facebook pe 15 Noiembrie 2015. După Cum putem observa, Facebook este o
rețea de socializare câte a înregistrat o creștere explozivă în ultimii câțiva ani.
Astăzi, elevii au nevoie de comunicatori eficienți, gânditori critici și oameni care

Page 35 of 58
sa știe să rezolve problemele secolului tehnologiei -un mod de a conecta oameni
și de a face tehnologia mai eficientă pentru toată lumea
Social media disponibilă pe smartphonuri și tablete schimbă astăzi viețile
oamenilor de pe tot globului. În România, adoptarea și folosirea acestei unelte în
mediul școlar este încă într-o
fază de început. Dacă studenții
folosesc site-urile de socializare
pentru interacțiuni online, acesta
le permite să se conecteze cu
alți elevi sau oameni din
întreaga lume, în România
educația nu este folosită în clase
frecvent pentru a desfășura
activități de învățare.
Participând la învățarea prin
media, elevii sunt implicați activ
în procesul de învățare și
mediile flexibile de comunicare,
informații globale, educație
personalizata și învățare
independentă, învățând să
respecte spațiul și timpul. Iată
câteva aspecte care emfatizeaza
implementarea gradului de
mass-media la fel ca influența asupra tinerilor din România:
La nivel formal:
- Mass-media începe să fie folosită din ce în ce mai mult ca material
didactic auxiliar în școlile din România, chiar dacă bazele logistice și software –

Page 36 of 58
uri pentru toate disciplinele nu au fost create încă; există și o lipsă de personal
calificat care să le folosească corespunzător.
- Procesul educativ nu dispune de documente curriculare care să susțină și
să implementeze practic folosirea mass-media în activitatea didactică. Ne
referim aici la o programa școlară concepută să permită conexiunea dintre
obiectivele educative, conținutul pe care şi-l propun și existența produselor
media educaționale (filme didactice, documentare, software pentru toate
disciplinele din aria curriculară).
La nivel nonformal:

- Piața media din România oferă conținut care este subordonată educației
nonformale. Totuși, există puține în comparație cu situația conținutului media
formal. Sunt aduse în primul rând site-uri și emisiuni specializate.
- Conținuturile media subordonate științei și tehnici non-formale sunt mai
puțin dacă ne raportăm la educația pentru viața de zi cu zi, precum conținuturile
ce prezintă aspecte ale unui stil de viață sănătos, look, informațiile gastronomice
predomină.
La nivelul educației informale:
- Conținutul media subordonat educației informale deține supremația pe
piața media românească și impune publicului o cultură cu un sistem de referință
Page 37 of 58
 și un limbaj specific care este în totală
contradicție cu valorile culturii
adevărate. Nu este niciun dubiu legat
de influența pe care mass-media
informală o are, în primul rând, asupra
copiilor și adolescenților (care oricum
trec printr-o criză).
Ei oferă exemple negative precum
feminitatea obligatorie valorizată prin
machiaj, o silueta perfectă și haine de
firmă; masculinitatea este sinonimă cu
un corp lucrat, forță fizică, bani care
pot cumpăra orice și infidelitate. În
același timp, aceeași imagine negativă
este oferită școlii, care devine
decazută, insignifiantă, mass-media
subliniind deviațiile
- Mass-media nu valorizează
funcțiile sale educative, limitându-le la
câteva recomandări privind vârstă la
care pot fi urmărite unele emisiuni TV.
Iată câteva date despre frecvența folosirii internetului în România, precum
și preferințele românilor legate de cele mai folosite site-uri de socializare.
Conform statisticilor online mai mult de o jumătate (56%) dintre oamenii din
România folosesc internetul odată pe săptămână (inclusiv în fiecare zi ), 46% îl
folosesc în fiecare zi, 14% măcar odată pe săptămână (dar nu în fiecare zi) și
doar 3% mai puțin de odată pe săptămână.
Într-o statistică despre rețelele de socializare în România, făcută de
www.socialmediatraining.ro, este precizat ca sunt 7.000.000 de utilizatori de

Page 38 of 58
Facebook, 1.249.129 de utilizatori de LinkedIn, 89.603 utilizatori de Foursquare
și 51.839 activi, 79.391 de utilizatori de Twitter și 15.839 activi, 71,085 de
utilizatori de instagram și 32.336 activi, 5.340.000 de utilizatori unici de
YouTube și 1.441.805 utilizatori de Skype (Cristian Manafu/ianuarie 2014
www.socialmediatraining.ro).
Un alt studiu făcut pe elevi din 3 școli gimnaziale și 5 licee din Iași,
România arată că elevii români preferă să petreacă timp considerabil pe
calculatoare, peste 3 ore pe zi. Mai mult de 65.7% dintre elevi au computer
acasă. Mai mult de 70% dintre părinți admit ca nu discuta cu copiii despre
folosirea calculatorului sau o fac doar ocazional.

Page 39 of 58
 2. LEGISLAȚIA JURIDICĂ ÎN ROMÂNIA
Constituția României privește drepturile, libertățile și responsabilitățile
fundamentale
Art. 26 (1) AutAutoritățile publice respectă și protejează intimitatea și viața
privată și familială.
Art. 30 (1) Exprimarea liberă a gândurilor, opiniilor sau credințelor este
neviolabilă.
(2) Orice tip de cenzură este interzisă.
(3) Libertatea presei implică libertatea înființării de publicații.
(4) Nicio publicație nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația dezvăluirii
surselor de venit.
(6) Libertatea de expresie nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața privată
a unei persoane, sau dreptul la imaginea de sine.
(7) Este interzis de lege calomniile națiunii sau a țării, îndemânarea la războaie
agresive, la național, rasism, ură de clasă sau de religie.
(8) Responsabilitatea civilă de informare sau de creație aduse în atenția publică
este suportată de către editorii de radio și televiziune sau de către producătorul
executiv, autorul, organizatorul unei manifestări artistice, deținătorul unui mijloc
de multiplicare, în concordanță cu legea. Infracțiunile din presă se pedepsesc
conform legii.
Art. 31 (1) Dreptul unei persoane de a accesa orice tip de informație de interes
public nu poate fi îngrădită.
(4) Masa, mijloace publice și private sunt obligate să asigure informații corecte
despre opinia publică.
(5) Serviciile publice de radio și televiziune sunt independente.

Page 40 of 58
ALTE LEGI

Legea numărul 544/ 2001 privind accesul gratis la informații de interes public
Legea numărul 571/2004 privind protecția integrității turnătorilor.
Legea numărul 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate
Ordonanță Guvernamentală numărul 781/2002 cu privire la protecția jobului
care are legătură cu serviciile secrete.
Legea numărul 51/1991 privind securitatea națională a României
Legea numărul 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciilor
Secrete Române.
Legea numărul 187/1999 privind accesul la documentele cuiva și dezvăluirea
securității ca poliție politică
Legea numărul 682/2002 privind protecția martorilor.

Page 41 of 58
 3. PROGRAME, ACȚIUNI NAȚIONALE DESFĂȘURATE

Una dintre cele mai mari probleme ale mass mediei din România o
reprezintă conținutul pe care îl pot accesa copii și tinerii.
Pe 25 iunie 2008 senatul a propus un amendament care obliga televiziunile și
radiourile sa aibă 50% știri bune sau pozitive. Curtea Constituțională a decis că
acesta este neconstituțional înainte de promulgare, așa că nu a mai devenit lege.
Clubul Presei din România are un Cod Etică și un Consiliu de Onoare care
se informează în legătură cu jurnaliștii care încalcă normele profesionale -chiar
dacă deciziile lor au fost de multe ori criticate ca fiind arbitrare. Convenția
Organizațiilor Media (COM) a adoptat, de asemenea, un cod deontologic.
Membrii COM au realizat un ghid de autoreglementare pentru credibilitate
crescută a mediei din România. Un „cod unic” a fost propus în Octombrie 2009
de către COM, Media Sind Trădează Union și Asociația Jurnaliștilor din
România pentru a fi adoptat pentru întreaga breaslă.

Page 42 of 58
 Una dintre acțiunile luate de școlă este programa școlară pentru liceu
numită competențe în mass-media. Este o parte a curriculumului la decizia
școlii, făcând parte din aria curriculară Om și societate, iar această programă
este adresată profesorilor care sunt interesați să predea disciplina Competențe în
mass-media și a fost concepută intr-o manieră de așa fel încât să răspundă
exigentelor impuse de noul concept, ținând cont de obiectivele educaționale,
punând accentul pe competențe, nu pe conținuturi.
Programa are în vedere următoarele aspecte:
 Deschiderea și apropierea școlii de viața de zi cu zi din perspectiva
reconceptualizării educației și rolului jucat de școală.
 Realizarea educației civice prin mijloace mass-media

VII. Turcia

1. DESCRIEREA SITUAȚIEI ÎN TURCIA

Dependența de social media a crescut atât în Turcia, cât și în restul lumii.
Lunar, folosirea Internetului a crescut cu 32-33.
Page 43 of 58
 S-a aflat ca genul nu se poate nu face mari diferențe în ceea privește
dependență de social media. Rezultatele au arătat că nivelul dependenței a
rămas același la grupuri de 14 ani ,a crescut la grupuri de 17 ani și a scăzut la
grupe de 18 ani. Dependență de social media are un nivel care crește dramatic zi
în ceea ce privește timpul petrecut zilnic pe internet. Vizitele zilnice pe social
media cresc și ele dependența.

2. LEGISLAȚIA JURIDICĂ ÎN TURCIA

În August 1993 Consiliul Suprem al audiovizualului a fost stabilit de

legea radioului și Televiziunii în 1994 pentru a regulariza transmisiunile private
si pentru a controlal legătura transmisiunilor cu cadrul legal. Rtuk este
încredințat cu autoritatea stabilirii pedepselor (pentru încălcarea cadrului legal),
care pot varia de la suspendarea posturilor de radio și televiziune. Cu toate
acestea RTUK nu are autoritate asupra televiziunii naționale deoarece aceasta
este subiectul altei legi.

Page 44 of 58
 3. PROGRAME, ACȚIUNI NAȚIONALE DESFĂȘURATE

Încercările de tratare a dependenței de internet și social media în rândul

tinerilor în Turcia sunt coordonate de patru autorități diferite. Acesta sunt MEB
(Ministerul Educației Naționale), RTUK (Consiliul Suprem al audiovizualului),
BFKT (Autoritatea Tehnologiei Informațiilor și Comunicării) și Serviciul de
Sănătate.

a. Masuri ale Ministerului Educației Naționale

Literația Media este oferită ca un curs opțional în școlile primare ca parte a
regulamentului ministerului. Totuși, cursul nu este predat în toate școlile
primare din țara noastră. Cursul este predat în special în școlile din vestul țării.
Acesta constă în opt unități care acoperă în timpul anului comunicarea, media,
televiziunea, radioul, ziarele, revistele și, în sfârșit, Internetul. Prima achiziție a
ultimei dintre ele este să învețe despre Internet și să descopere inovațiile pe care
acesta le promovează în comunicare. A doua achiziție este utilizarea efectivă ca,
de exemplu, accesarea informațiilor de pe internet, citirea știrilor, comunicarea
Page 45 of 58
cu alții, trimiterea de e-mailuri, educația la distanță și jocurile. A treia și ultima
achiziție a celei de-a opta unități este informarea în legătură cu aspectele
negative și efectele internetului. Această a treia achiziție folosește la prevenirea
abuzurilor pe internet mai mult decât la prevenirea dependenței.

b. Măsurile Consiliului Suprem al audiovizualului

Consiliul Suprem al audiovizualului se axează pe folosirea sigură a internetului
și măsurile de prevenire fără să menționeze probleme de dependență. Acesta
informează copiii în legătură cu toate riscurile întâlnite datorită creșterii ratei de
folosire a internetului în zilele noastre. Pe site-ul RTUK sunt oferite 21 de
sugestii pentru copii sub titlul „Este în mâinile noastre să fim utilizatori de
internet conștienți și în siguranță. Cele mai multe sugestii sunt despre folosirea
sigură a internetului. Un exemplu de sugestie de pe website este următoarea: „În
primul rând, nu petreceți prea mult timp pe Internet și la calculator. Lăsați timp
pentru joacă, cărți, sport și artă. Hotărâți cât timp veți petrece pe internet și la
calculator vorbind cu familia și profesorii.” Pe de altă parte, 25 de sugestii sunt
oferite pentru părinți pe site sub titlul „Creșterea unor utilizatori de internet
precauți și în siguranță este în mâinile noastre”. Cele mai multe sugestii sunt
despre cum să folosim internetul sigur. Câteva sugestii de pe site care pot fi

Page 46 of 58
considerate a fi pe tema prevenirii dependenței sunt următoarele: „Nu lăsați
copiii să aibă acces la internet pe computerul pe care îl folosesc, fiți prezenți în
camera lui, sau folositi-l intr-o cameră comună. Puneți limite de timp pentru
folosirea Internetului și calculatorului. Fixați o limită de timp potrivită vârstei
copilului. Nu uitați ca folosirea îndelungată a calculatoruluipoate avea efecte
adverse în socializarea copilului și poate cauza inactivitate și unele probleme
psihice de asemenea. Dați-i copilului timp pentru joacă, cărți, sport și artă.”

c. Masuri ale Autorității Tehnologiei Informațiilor și Comunicării

Sistemul lansat de aceasta a dus la o perioadă de folosire sigură a internetului în
Turcia începând cu 22 noiembrie 20 11. Cu toate că sistemul se întâlnește cu
reacții negative din cauza percepției ca ar îngrădi libertatea, este un pas
important în folosirea sigură a internetului. Este implementat din 2011 în Turcia,
pe când în alte țări este de mai mulți ani. 22 de mii din 11.5 milioane de
utilizatori activi de internet din Turcia încă folosesc sistemul securizat de
internet. Acesta este o alternativă la folosirea Internetului oferit utilizatorilor
independenți de către furnizorii de internet care nu îi feresc de conținutul
periculos. Serviciul are două profiluri: unul pentru părinți și unul pentru copii.

Page 47 of 58
Serviciul este ușor de folosit, rapid și gratuit și nu necesită un program pentru
instalare și configurare.

d. Măsurile Serviciului de Sănătate

În Turcia Dependența de internet și social media este tratată în centrele
psihiatrice ale spitalelor. În plus, unele spitale private, psihologi și centre de
consiliere oferă tratament pentru dependența de internet și social media.
Metodele de tratament din spitale și centrele de consiliere sunt similare. Prima
dată este determinat nivelul de dependență și stagiul bolii prin testele aplicate. În
general, procesul este desfășurat sub forma unei consilieri individuale.
Tratamentul dependenței de internet și social media este terminat prin regimuri
de tratament săptămânale sau lunare unde participarea părinților este permisă
când este necesară.

Page 48 of 58
Page 49 of 58
VIII. Eseul
1. Bulgaria
Media addiction
Diana Terziiska, clasa a 11-a
127 SU Ivan Denkoglu, Sofia
În societatea de azi oamenii nu își pot imagina viețile viețile fără să
utilizeze tehnologia. Mass media are o influență puternică în modelarea vieților
noastre. Oamenii sunt lipiți de telefoane, tablete, televizoare etc. Ei își înnoiesc
constant statusurile pe site-urile de socializare încarcă diferite fotografii și
videoclipuri, caută prieteni virtuali.
Generației pe care o numim milenarii i-a fost spus că sunt speciali. Lor li
s-a spus că pot avea orice vor în viață doar pentru că vor. Deci, iei acest grup și
ei absolv școlile, își găsesc un job și află că nu sunt speciali, mamele lor nu le
pot oferi o promovare. Și, dintr-o dată, întreaga imagine de sine este distrusă.
Deci avem o generație care crește cu o stimă de sine scăzută față de generațiile
trecute.
Creștem intr-o lume a Facebookului , Instagramului, Twitterului. Pe de
altă parte, suntem buni în a pune filtre pe lucruri. Suntem buni la arătat
oamenilor că viața este minunată. Acum să adăugăm tehnologia: angajamentul
cu social media și telefoanele mobile eliberează o substanță chimică numită
dopamină. De asta atunci când tastezi te simți bine. De asta numărăm like-uri
pentru că știm că atunci când le primim suntem loviți de dopamină care ne face
să ne simțim bine. Prea mulți copii nu știu Cum să formeze relații puternice și de
durată. Ei admit ca multe dintre prieteniile lor sunt superficiale. De asta ei nu se
bazează pe prieteni, se distrează cu ei, dar știu că prietenii o să renunțe la ei
dacă se ivește ceva mai bun. De asta atunci când apare o problemămare ei se
îndreaptiă spre device-uri, nu spre persoane.

Page 50 of 58
 Poți avea tot ce vrei – în afară de loc de muncă și relații puternice - pentru
asta nu există aplicații. Ceea ce îi lipsește acestei generații este răbdarea. Acel
lucru care contează, dragostea sau succesul la locul de muncă ia timp.

2. Republica Cehă
Dependența de media

În acest moment cele mai multe site-uri media afectează copiii și

adolescenții. Vârstă minima dependenței de media a scăzut la 10 ani. Totuși,
sunt și unele excepții când vârstă cea mai scăzută este și mai jos - preșcolarii.
Toate mijloacele media și rețelele de socializare au mai multă influența asupra
copiilor decât asupra celor mai mari. Copiii devin din ce în ce mai dependenți și
mai influențați.
Aceasta este în mare responsabilitatea părinților care nu au timp pentru
copii și, astfel, în loc să le citească de noapte bună, îi lasă să asculte poveşti pe
dispozitive electronice precum televizor, calculatoare, radio. Jocurile pe tablă
obișnuite, care făceau parte din fiecare familie și copiii cu părinții petreceau
timp jucându-le, au dispărut și au fost înlocuite cu dispozitive electronice.
Părinții oferă copiilor telefoane mobile pentru a ști ce fac copiii și pentru
a-i controla, dar nu știu că ai lor copii află cum se folosesc telefoanele și
vizitează site-uri și aplicații nepotrivite pentru vârsta lor. Acești copii pot deveni
ușor victime ale atacurilor sociale și ale bullyingului. Poate să cauzeze și
probleme în distingea realității de lumea virtuală.
Altă problemă mare este aceea că acești copii nu mai găsesc motive să
meargă afară pentru că toți prietenii lor au rețele de socializare și preferă să
comunice acolo. Asta poate face copiii extrem de leneși și grași și reduce
competențele de comunicare importante de care au nevoie pentru o dezvoltare
ulterioară. De asemenea, ei nu își dezvoltă vocabularul și imaginația pentru că
se opresc din citit și din mers la diferite grupuri de hobbyuri artistice.

Page 51 of 58
 Dispozitivele electronice distrag atenția atunci când învățăm. În loc să
aibă legături cu teme legate de învățare, ei sunt distraşi, nu oferă feedback
profesorilor și nu vor să învețe lucruri noi.
Un exemplu bun poate fi povestea despre Scufita Roșie care are loc astăzi.
Mama stătea în living cu mobilul și dintr-o dată primește o notificare pe
Facebook că este ziua mamei ei. Trimite un mesaj Scufiței Roșii care stătea în
camera alăturată. Mama a decis că fiica ei trebuie să se ducă să îi spună la mulți
ani.
Scufita Roșie s-a îmbrăcat în geaca de designer și a plecat la drum. A
mers cu ajutorul GPS-ului și a ales drumul cel mai bun. Drumul cel mai scurt
mergea pe drumul de biciclete pe lângă pădure. A mers la bunica ei, a făcut o
poză cu ea, i-a dat o poză pe Instagram și a mers acasă pentru că prietena ei avea
probleme cu iubitul ei și Scufița Roșie trebuia să o sune așa că nu putea petrece
mult timp cu bunica sa.
În acest exemplu putem vedea cu timpurile de azi sunt perverse și
poveștile își pierd finalitatea.
Cred că copilăria a fost mult mai frumoasă și cu mai multe experiențe.
Mergeam afară, ne jucam de-a v-ați ascunselea, fotbal și alte jocuri în special:
totul era afară! Când vremea era urâtă ne întâlneam acasă și jucam jocuri. Nu
aveam nevoie de telefoane, rețele de socializare să vorbim despre timpul și locul
întâlnirii. Știam mereu unde ne sunt prietenii.
Pavlína Kopřivová

3. Letonia
Cum influențează social media societatea modernă

Internetul a revoluționat felul în care oamenii comunică. Este un proces

foarte rapid și este internetul care face asta posibil. Ultima invenție a internetului

Page 52 of 58
sunt așa numitele rețele de socializare. Eseul va studia diferitele moduri în care
rețelele de socializare au influențat societatea.
Rețelele de socializare și tehnologia mobilă au accelerat rata cu care
rearelațiile se dezvoltă, informația este distribuită. Site-urile precum Facebook
au oferit o nouă cale de comunicare și reușește cu ajutorul grupurilor și
prietenilor Oamenii care sunt conectați unul cu altul prin aceste mijloace au
reușit să adune mulțimi și să câștige audiență.
Rețelele au făcut mai ușor ca oamenii să se întâlnească mai ușor. Nu toți
oamenii sunt destul de deschiși să ia inițiativa în a se întâlni cu cineva. Pentru ca
unii sunt introvertiți încât li se pare dificil să își facă destul curaj să întâlnească o
persoană și să înceapă o conversație. Rețelele de socializare asigură fiecăruia
condiții de concurență echitabile.
Site-urile de socializare au de asemenea numeroase efecte adverse. Pe cât
este de adevărat că internetul ne ajută să ne organizăm relații în lumea reală este,
de asemenea, adevărat că are efecte adverse în abilitatea de a comunica a unei
persoane. Oamenii din zilele noastre sunt obsedați de compunerea unui tweet
perfect sau a unui status Bun pe Facebook că uită să se bucure de momentele
importante din viață.
Rețelele de socializare sunt un mod de comunicare foarte influent. A
devenit mai ușor să intri în relații cu ele. Totuși, rețelele sociale au și efecte
adverse asupra societății. Oamenii au început să devină dependenți de site-urile
de pe Internet. Oamenii au dezvoltat, de asemenea, identități diferite online care
îi fac mai apoi să se răsfețe în bullying. Rețelele de socializare au, deci, influențe
profunde în societatea umană, atât pozitive, cât și negative.
Armands Ļitvinovs, clasa a X-a,
Școala Adazi secondary

Page 53 of 58
 4. Polonia

În zilele noastre este foarte greu să funcționezi fără internet, telefon,

computere și tehnologie în general. Mulți oameni sunt aşa dependenți de
telefoanele lor mobile încât nu pot trăi fără ele. Le au întotdeauna cu ei, fără ele
se simt goi. Lucrul îngrijorător este că atunci când le luăm telefoanele nu știm
cum o să mai trăiască ei. Majoritatea tinerilor ar începe probabil să se panicheze,
alții ar deveni plictisiți. Desigur, putem găsi și o parte pozitivă a acestei situații –
oamenii vor începe să se întâlnească din nou față în față.
Dependența de computer și internet este mai comună decât cea de droguri.
În unele țări numărul dependenților de internet este dublu față de cel al
dependenților de droguri. Desigur, nu se aplică doar tinerilor, adulții pot și eu să
devină dependenți de internet. Cunosc câțiva oameni care nu pot să meargă la
somn fără să verifice Facebook, Instagram, Snapchat mai întâi. Trebuie să
recunosc că și eu abuzez de internet. Dar știu când să mă opresc.
Consider că nu putem funcționa normal fără media, ne înconjoară la
fiecare pas. Mulți oameni sunt pierduți în lumea virtuală și își deteriorează
relațiile cu alții, chiulesc de la ore sau iau note rele. Este greu pentru asemenea
oameni să revină la lumea reală. În media sau pe internet putem găsi aproape tot
ce ne trebuie, dar majoritatea este doar ură, care poate duce la suicid.
Dominika Szczudlik – Zespół Szkół Nr 2 w Sanoku

5. Romania
Media – pro și contra

General vorbind, media include toate mijloacele de informare: radio,

televiziune, ziare, internet, reviste. Această gamă largă de metode de

Page 54 of 58
comunicarea fost impusă de nevoia acută de a fi informat. Acest lucru este
benefic, cu siguranță.
Totuși, ce se întâmplă când există situații în care suntem, cumva, forțați să
„înghițim” informații, crezând ceva ce este imposibil să fie adevărat, fără a
discerne dacă ceva este valoros sau bine făcut. Poate că acesta este momentul
potrivit pentru apariția „alfabetizării media” ca o abilitate media care face pe
receptor să aleagă adevărul, nu falsul, informațiile manipulatoare.
Cele mai răspândite mijloace media în toată lumea sunt ziarele, radioul și
televiziunea.
Aceste sunt printre primele întrucât accesibilitatea lor este îngrijorătoare.
Dacă presa scrisă se adresează mai mult sau mai puțin unor receptori informați,
care sunt puternici din punct de vedere financiar și experimentați în alegerea
știrilor, radioul și televiziunea nu fac altceva decât să bombardeze inteligența
oamenilor (sau abilitățile mentale) cu informații șocante, necenzurate sau, și mai
rău, false.
În ciuda faptului că are intenții bune, ratingul face presa să își neglijeze
publicului, audiența.
Dacă adulții disting între adevăr și fals, fiind capabili să își dea seama de
manipulare, ce se poate spune despre elevii de școală primară, Gimnazială sau
liceu care intră în contact cu realitatea directă? Vor fi cu siguranță tentați să
încerce și ei să urmeze exemplele văzute la televizor pentru a deveni faimoși,
indiferent de căile prin care aleg să își atingă scopurile. Dorința lor este de a
șoca sau de a fi acceptați printre prieteni prin câteva încălcări ale legii cu riscul
de a regreta mai târziu comportamentul, dar... Prea târziu.
Cu siguranță, media poate crea personalități, dar nu toate sunt pozitive.
Într-un analiză media ce include demonstrațiile antisociale, violența stradală în
comparație cu munca culturală și educațională, balanța se înclină spre partea
negativă.

Page 55 of 58
 Din nefericire, rezultatul va fi o personalitate culturală limitată, dar
violentă cu siguranță.
O monitorizare mai atentă a informației transmisă către public este
necesară. Mai mult, ora de difuzare trebuie să respecte unele reguli.
Decența, standardul comportamentului care este moral, bun și rezonabil
este cerută în toate mijloacele media.
Această tehnologie binefăcătoare a secolului nostru, televiziunea și
internetul în particular, poate dirija omul spre a controla informația selectată.
Astfel, impactul presei asupra generațiilor tinere va fi mai puțin dăunător.
Botezatu Mihnea-Nicolaie

6. Turcia
Sunteți dependenți de social media?

Site-urile de socializare și dependența sunt cuvinte folosite împreună în

zilele noastre. Ce este social media deoparte și cum se combină cu dependența?
Social media este o platformă unde oamenii discută și împărtășesc teme zilnice,
curente prin poze, videoclipuri sau text. Deci, ce combină social media cu
dependența? Suntem dependenți noi de ea? Acestea sunt întrebări la care vom
răspunde în acest articol.
Prima întrebare: Ce au în comun dependența și rețelele de socializare?
Petrecerea a prea mult timp pe rețelele sociale, îndepărtarea de viața reală și
îngrijorarea în privința faptului cănu stăm pe rețelele de socializare creează
dependența de social media.
A doua întrebare: Vorbim aici cu adevărat despre dependență?
Utilizatorii rețelelor de socializare:
1. Nu petrec mai mult de câteva ore fără a se uita pe Facebook
2. Astăzi, 5 milioane de fotografii sunt încărcate pe Instagram

Page 56 of 58
 3. Se fac 5 milioane de Tweeturi
4. 2 persoane la fiecare secundă trecută devine membru LinkedIn
5. Fiecare utilizator petrece 15 minute pe zi pe YouTube
6. 2 milioane de pinuri sunt distribuite prin Pinterest
Asemenea cifre extreme sunt evidențe ale dependenței de rețelele de
socializare. Deci, da, este cu adevărat dependență.
A treia întrebare: Suntem dependenți? Este dificil să răspundem la această
întrebare. Nu arată că sunt dependent faptul că folosesc social media 5 ore pe zi
sau că nu pot dormi fără telefon, că mă trezesc și verific conturile. Crezi că sunt
dependent când citești asta? Tu ești diferit de mine?

IX. Încheiere

PREVENIREA DEPENDENȚEI DE INTERNET

O meta analiză a cercetărilor recente în legătură cu prevenirea

dependenței de internet a arătat că unele caracteristici ale familiei sunt în
principal asociate cu dezvoltarea dependenței în rândul tinerilor.
De aceea, unii profesioniști în sănătatea mentală sugerează faptul că
familia ar trebui să fie mai focusată pe strategiile de prevenire. Multți cercetători
sugerează o familie axată pe încercări de prevenire, asemănătoare celor folosite
pentru dependența de droguri. Acest tip de abordare implică educație parentală
și obiectivele ei sunt de a ajuta părinții să își îmbunătățească competențele de
comunicare cu copiii lor, de a promova interacțiunea sănătoasă din familiile lor,
de a ajuta părinții să dobândească competențe în felul în care să gestioneze
efectiv unele situații și de a ajuta familia să reducă comportamentele de
neadaptarea familială.

Page 57 of 58
 Acesta este motivul pentru care adolescenții cu acest profil ar trebui să ia
parte la activități offline, creative, de exploatare și sănătoase ca astfel ei să își
atingă nevoile personalității lor. Cercetătorii sugerează că tinerilor artiști trebui
să le fie permis accesul la internet doar în anumite intervale orare ale săptămânii,
astfel prevenindu-se dezvoltarea dependenței de internet.

Resurse / Bibliografie

- http://smaddiction.web.unc.edu/lj/
- Katerina Flora- “Internet addiction disorder among adolescents and
young adults: the picture in European prevention strategies”

"The European Commission support for the production of

this publication does not constitute an endorsement of the
contents which reflects the views only of the authors, and
the Commission cannot be held responsible for any use
which may be made of the information contained therein."

Page 58 of 58