Universitatea București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Domeniul de licență – Sociologie
Învățământ cu frecvență

Lucrare de licență

Influența telefoanelor inteligente asupra vieții

cotidiene a tinerilor

Student:
Coordonatori științifici: Burlacu D.B. Nicoleta
Georgiana
Prof. dr. Mihaela Lambru
Dr. Delia Badoi

București
Iunie 2016
Cuprins
1. Introducere .............................................................................................................................................. 1
2.Cadrul teoretic ......................................................................................................................................... 3
2.1. Scopul utilizării telefoanelor inteligente......................................................................................... 3

2.2. Efectele utilizării telefonului mobil................................................................................................. 4

2.3. Efectele tehnologiei asupra vieții sociale ........................................................................................ 6

2.4. Efectele psihologice ale utilizării telefonului mobil ....................................................................... 8

3. Metodologie ............................................................................................................................................. 9
3.1. Problema științifică abordată ......................................................................................................... 9

3.2. Obiectivele și premisele cercetării .................................................................................................. 9

3.3. Metodele și instrumentele cercetării............................................................................................. 10

3.4. Populația studiată .......................................................................................................................... 10

4. Rezultatele cercetării calitative ............................................................................................................ 11

4.1. Principalul scop al utilizării telefonului ....................................................................................... 11

4.2. Locurile în care se utilizează telefonul mobil inteligent.............................................................. 13

4.3. Conexiunea la internet și utilizarea rețelelor de socializare prin intermediul smartphone-ului

................................................................................................................................................................. 14

4.3.1. Principalele rețele de socializare utilizate ............................................................................. 15

4.4. Efectele utilizării telefonului mobil asupra relațiilor dintre indivizi ......................................... 17

4.5. Percepția utilizatorilor în legătură cu smartphone-urile lor....................................................... 18

4.6. Smartphone-urile comprimă multe instrumente utile în activitățile de zi cu zi ........................ 19

4.7. Indicatori ai dependenței față de smartphone în discuțiile cu respondenții .............................. 20

4.8. Perspective ale participanților privind dependența .................................................................... 21

5. Concluzii ................................................................................................................................................ 23
6. Limitele cercetării ................................................................................................................................. 26
7. Recomandări pentru studii viitoare .................................................................................................... 26
Referințe bibliografice .............................................................................................................................. 27
Anexe .......................................................................................................................................................... 29
Rezumat
Telefonul mobil inteligent oferă numeroase beneficii utilizatorilor și a devenit o parte
importantă din viața cotidiană a tinerilor. Această lucrare este construită pe baza rezultatelor
explorării calitative a percepției studenților asupra utilizării telefoanelor mobile inteligente. Au
fost conduse 15 interviuri cu studenți cu vârste cuprinse între 19 și 22 de ani, de la Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea din București. Percepția despre rolul
smartphone-ului în viața cotidiană, înțelegerea modelului comportamental al utilizării telefonului
mobil de către tineri, identificarea rolului telefonului mobil în menținerea relațiilor sociale și
percepția despre dependența de smartphone, au fost câteva din temele explorate în legătură cu
utilizarea telefonului mobil de către tineri. Rezultate studiului au arătat că nevoia de a fi permanent
în contact cu familia și prietenii s-a evidențiat în descrierea utilizării telefonului de către
participanți. Smartphone-ul este folosit atât pentru comunicare, dar și pentru informare și
divertisment, iar majoritatea tinerilor îl consideră un instrument foarte util și sunt foarte atașați de
acesta, indicând semne de dependență, care s-au evidențiat în descrierea participanților despre
utilizarea telefonului lor. Rezultatele din studiu oferă o bază pentru a se continua investigarea
relației dintre telefonul mobil și utilizatori și de asemenea pentru a se investiga tiparele de
dependență a utilizării telefonului mobil printre tineri.

1. Introducere
Utilizarea telefonului mobil este un fenomen predominant la tinerii care utilizează acest
dispozitiv în fiecare zi și pe care îl poartă în permanență cu ei. Această apropiere între indivizi și
telefoanele mobile este relativ recentă, de aceea consider că o analiză sociologică a utilizării
telefonului mobil este necesară pentru a înțelege mai bine cum și în ce măsură influențează aceste
dispozitive viața utilizatorilor lor.
Telefonul mobil inteligent presupune multe beneficii utilizatorilor, precum conexiunea
instantă cu ceilalți prin intermediul internetului, capacitatea de a asculta muzică și de a face
fotografii, etc. Însă, s-a constatat că unii tineri sunt extrem de atașați de telefonul lor, dând dovadă
de dependență, utilizându-l extrem de des și în locuri neadecvate (de exemplu la cinema, la volan).
(Walsh et al., 2006)

1
 Utilizarea telefonului mobil crește incluziunea socială și conectivitatea printre grupurile de
tineri, în care prietenii și cunoștințele sunt foarte influenți (Smethana et al., 2006 apud Walsh et
al., 2008).
Această lucrare își propune să abordeze modul în care telefoanele inteligente modelează și
influențează viețile cotidiene a tinerilor din România, mai specific viețile studenților de la
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.
Tehnologia digitală și internetul reprezintă două aspecte foarte importante ale vieții
cotidiene, aspecte care modelează realitatea socială și fără de care oamenii nu și-ar mai putea
închipui viața de zi cu zi. În această eră a informației instante, beneficiile vitezei și eficienței sunt
resimțite la nivel individual în viața profesională, sau în plan personal. În societatea contemporană,
prin intermediul accesării internetului direct de pe telefonul mobil, oamenii fac cumpărături online,
își plătesc facturile online, urmăresc știri, socializează, fac afaceri, totul datorându-se tehnologiilor
digitale și a internetului în mod special, care s-a răspândit pe toate planurile vieții cotidiene.
În România, internetul a apărut acum 23 de ani, în 1993 (Pantazi, 2013). Însă, în ultimii
câțiva ani, numărul utilizatorilor de internet a crescut considerabil în țara noastră și este folosit atât
de copii cât și de tineri, adulți și oameni vârstnici. Internetul a favorizat și răspândirea gadget-
urilor, calculatoarelor personale și smartphone-urilor, aceste instrumente fiind folosite cel mai
mult în rândul tinerilor.
Astăzi, internetul pare a fi de la sine înțeles și este în acest mod, luat de-a gata, ca un
instrument indispensabil vieții umane, multor oameni atât la nivel global cât și la nivel local, în
România. Cu cât utilizatorii care au acces la internet s-au înmulțit, cu atât timpul dedicat acestui
mediu de informare a crescut și implicit au crescut și resursele oferite de acesta. Faptul că internetul
este un instrument folosit zilnic, el a devenit un mediu familiar pentru indivizi.
În România, s-au făcut foarte puține cercetări pe această temă, de aceea, prin această
cercetare doresc să aflu care sunt efectele vieții conectate la telefoanele inteligente, prin
intermediul internetului, asupra vieții private și sociale a tinerilor. Îmi propun să aflu, de asemenea,
cum își construiesc tinerii viața cotidiană cu ajutorul telefoanelor mobile și cât timp acordă aceștia
navigării pe internet și în ce scopuri. Îmi doresc să identific atitudinea tinerilor față de noile metode
de comunicare precum Facebook, Whataspp, SMS-urile și să surprind legătura dintre tehnologia
digitală și eficiența folosirii timpului personal. În final, îmi propun să aflu care este rolul
telefonului mobil în menținerea legăturilor familiale și a conexiunilor sociale.

2
 Telefoanele inteligente contează datorită omniprezenței lor în viața cotidiană. Au devenit
cele mai rapid vândute gadget-uri din istorie iar astăzi aproape jumătate din populația adultă din
lume deține un telefon inteligent și se estimează că până în 2020, 80% din adulți vor deține un
telefon mobil inteligent (The economist, 2015). Telefonul preia puterea de procesare a
supercalculatoarelor de acum câteva decenii și o aplică în cazul interacțiunilor umane.
Astăzi, aproximativ 2 miliarde de oameni folosesc smartphone-urile în toată lumea, iar mai
mult de jumătate din populațiile din țările dezvoltate folosesc telefoanele inteligente zilnic. (Sally
Andrews et al., 2015). Pe lângă costurile scăzute legate de comunicare, telefoanele sunt mult mai
convenabile de folosit în timp ce navighezi pe internet și te relaxezi privind clipuri video pe
Youtube, astfel, telefoanele au avantajul de a fi mai ușoare și la îndemână decât calculatoarele. În
același timp, acest lucru crește frecvența zilnică cu care indivizii folosesc telefonul mobil.

2.Cadrul teoretic
2.1. Scopul utilizării telefoanelor inteligente
Telefoanele inteligente servesc adesea ca o sursă de informare despre ultimile știri și
evenimente din societate, ajută la orientare în spațiu, la a face tranzacții, la găsirea de slujbe și la
informarea despre sănătate. Timpul pe care oamenii îl foloseau cândva să vorbească atunci când
așteptau undeva, sau conduceau undeva, acum îl folosesc pentru e efectua diverse sarcini pe
telefon.
În urma unui studiu U.S. Smartphone Use in 2015, s-a constatat că 68% dintre deținătorii
de smartphone-uri își folosesc telefonul cel puțin ocazional pentru a urmări știrile, 33% spunând
că fac asta frecvent. De altfel, 67% folosesc telefonul pentru a împărtăși poze, clipuri video sau
comentarii despre evenimentele ce se întâmplă în comunitatea lor. Telefoanele inteligente de
asemenea joacă un rol important în a-i ajuta pe proprietarii lor să navigheze și să ajungă unde își
doresc folosindu-se de GPS. Un procent de 11% își folosesc telefonul cel puțin ocazional pentru a
rezerva un taxi, doar 4% fac asta frecvent și 72% dintre utilizatorii de smartphone-uri nu își
folosesc niciodată telefonul în acest scop (Smith, 2015).
Conform acestui studiu, transmiterea de mesaje text este caracteristica cea mai utilizată a
telefoanelor mobile, dar apelurile video/voce rămân populare chiar și printre utilizatorii tineri ai
smartphone-urilor, iar email-urile dețin un loc important în această eră a telefoanelor inteligente.
Trăsături precum uitatul la clipuri video și ascultatul de muzică țin mai mult de domeniul

3
utilizatorilor tineri ai telefoanelor. Utilizatorii tineri, de altfel, sunt mai susceptibili de a utiliza
telefonul pentru a evita plictiseala și pentru a ignora alți oameni.
Tinerii sunt cei mai îndârjiți utilizatori ai telefoanelor mobile, acestea devenind un element
prezent permanent în viața lor. Tinerii asociază folosirea telefoanelor mobile cu multe beneficii,
aceștia recunoscând chiar și dependența lor față de aceste dipozitive, după cum a relevat o cercetare
calitativă realizată pe 32 tineri australieni cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 ani (Popa și Ciobanu,
2013). În ultimul deceniu, odată cu creșterea disponibilității și accesibilității telefoanelor mobile,
expedierea de mesaje text a devenit una din principalele modalități de comunicare printre
adolescenți (Skierkowski şi Wood, 2012 apud Popa și Ciobanu). Astfel, SMS-urile sunt o
componentă foarte importantă a telefoanelor mobile pentru tineri, acestea contribuie la dezvoltarea
atașamentului tinerilor față de telefoanele lor.
Genul este un factor important în frecvența cu care se utilizează telefoanele mobile. Astfel,
femeile utilizează telefonul pentru sentimentul de siguranță pe care le oferă, dar îl utilizează și
pentru socializare cât și pentru bârfă, conform unei cercetări efectuate pe 417 subiecți malaezieni
(Popa și Ciobanu, 2013).

2.2. Efectele utilizării telefonului mobil

Dependențele tehnologice, un subset de adicții comportamentale, se dezvoltă atunci când
oamenii depind de un dispozitiv tehnologic pentru a produce rezultate și situații favorabile
(Griffiths, 1998).
Nevoia de conectare este din ce în ce mai mare, atingi un ecran și cineva este gata să îți
răspundă. Tehnologia face mai ușor să exprimi emoții în timp ce acestea se formează și sprijină un
stil emoțional în care sentimentele nu sunt simțite pe deplin până când acestea nu sunt comunicate.
Abilitatea de a fi singur, și de a reflecta asupra sentimentelor și emoțiilor în privat nu este cultivată
(Turkle, 2011).
Unul dintre riscurile folosirii telefonului mobil este dependența de telefon, implicit de
internet. Internetul poate crea dependență, iar simptomele dependenței de internet includ gânduri
obsesive, necontrolate, inabilitatea de a stopa utilizarea internetului și retragerea (Popa și Ciobanu,
2013). Această dependență, însă, este nefavorabilă atunci când utilizarea internetului ocupă o mare
parte din timpul unui individ. Individul poate fi afectat nu numai din punct de vedere psihologic,
dar și din punct de vedere social. Dacă atenția îi este concentrată un timp îndelungat pe utilizarea

4
telefonului mobil și a internetului, relațiile cu cei din jur pot fi afectate în mod considerabil. Astfel,
implicarea în activitățile sociale scade, și, implicit scade și gradul de socializare.
Așa cum tineretul are cel mai înalt grad de utilizare a telefonului mobil și consumul
problematic de telefonie mobilă este cel mai răspândit printre tineri, se poate argumenta că
dependența de telefonul mobil este cel mai probabil să apară în această categorie de indivizi.
Tinerii sunt foarte receptivi la presiunile sociale de a se angaja în comportamente de dependență
și identificarea socială a fost legată de începerea și continuarea comportamentelor dependente.
Comportamentele adictive sunt caracterizate de performarea excesivă a unei activități în ciuda
rezultatelor sale negative (Orford, 2001 apud Walsh et al., 2008).
Tinerii comunică prin intermediul telefonului mobil pentru a păstra contactul permanent
cu rețelele sociale din care fac parte, astfel se întreține dependența lor de telefon mobil. Dar, cum
smartphone-urile permit capabilități și funcții avansate, atunci dependența față de acestea crește
(Rice și Hagen, 2010).
Dependența de telefon mobil are multe efecte negative asupra vieții umane. Aceste efecte
nu sunt numai fizice și biologice, dar și economice și sociale. Dependenții de telefoane mobile pot
fi văzuți adesea stând concentrați în telefoanele lor în medii publice aglomerate. Există mai multe
pericole ale dependenței de telefon mobil, precum probleme financiare, abilitați sociale slab
dezvoltate, probleme în relații, accidente de mașină, dificultăți de studiu, dereglarea programului
de somn și chiar anxietate în condițiile în care telefonul se pierde. În ziua de azi, telefoanele mobile
prezintă un risc deoarece au conexiune permanentă la internet și în acest mod se elimină
delimitarea clară între funcțiile lor de informare și de comunicare. Astfel, indivizii pot folosi
telefoanele într-un mod compulsiv pentru a-și verifica SMS-urile, e-mail-urile, pentru a citi, pentru
a asculta muzica, pentru a juca diverse jocuri, pentru a-și verifica conturile de pe rețelele de
socializare.
La nivel global, utilizarea telefoanelor mobile a devenit o problemă emergentă. Spre
exemplu, în Japonia, utilizarea în exces a telefoanelor mobile a devenit o problemă de sănătate
publică, dovedindu-se că bărbaţii dezvoltă o dependenţă majoră faţă de internet, iar femeile faţă
de SMS-uri. Există o serie de predictori psihologici ai dezvoltării dependenței de telefoanele
mobile printre care se află factori ce țin de personalitatea individului precum: extraversia,
sociabilitatea, autocontrolul slab, stima de sine scăzută și factori ce țin de genul utilizatoului.
Astfel, femeile sunt mai predispuse să dezvolte astfel de dependențe decât bărbații.

5
 “Copleșiți de volumul și viteza vieții noastre, ne întoarcem la tehnologie pentru a ne ajuta
să găsim timp. Dar tehnologia ne face mai ocupată ca niciodată și tot mai mult în căutarea de
retragere. Treptat, am ajuns să vedem viața noastră online, ca și viața însăși” (Turkle, 2011, p.27)
Conform lui Turkle (2011), chiar dacă indivizii folosesc sau nu telefonul mobil, fără el se simt
deconectați, pierduți. Telefonul mobil oferă un sentiment de securitate, o garanție a faptului că
oricând cineva poate fi contactat. Fiind conectați constant, apar noi anxietăți legate de disconecție,
care se explică prin instaurarea panicii. Indivizii tineri sunt cei care cresc așteptările unei conexiuni
continue. Nevoia de o conexiune continuă, aduce un set nou de insecurități. “Indivizii
experimentează atât o supraîncărcare informaţională, cât şi o teamă puternică de ”a pierde ceva”,
atunci când dispozitivele nu sunt permanent conectate. Stresul psihologic resimţit de utilizator este
astfel unul considerabil.” (Popa și Ciobanu, 2013) Totuși, internetul oferă pentru tineri un spațiu
prielnic de experimentat cu identitatea, astfel, putând să se îndrăgostească și să se
dezîndrăgostească de oameni și idei fără consecințe, aspect pe care viața reală nu îl oferă mereu
(Turkle, 2011).
“Consumul în exces de telefonie este animat de resorturi motivaţionale precum nevoia de
autoprezenţă în viaţa socială, nevoia de distracţie, nevoia de apartenenţă la grupul utilizatorilor,
nevoia de autoeficacitate, nevoia de control al împrejurărilor şi persoanelor, mai puţin descrise în
literatură.” (Popa și Ciobanu, 2013, p.128) Singurătatea și nevoia de afiliere reprezintă motive
puternice ale utilizării telefoanelor mobile. De asemenea alte nevoi importante sunt cea de
distracție și autoprezență socială, acestea fiind asociate semnificativ cu consumul puternic de
telefonie mobile și internet (Khang et al., 2003 apud Popa, Ciobanu, 2013).

2.3. Efectele tehnologiei asupra vieții sociale

Împreună cu înțelegerea, controlul, îmbunătățirea sinelui și încrederea, sentimentul de
apartenență este unul dintre cele cinci motivații sociale de bază care se află la baza
comportamentului social (Fiske, 2004 apud Walsh et al., 2009). Oamenii au o nevoie fundamentală
de a forma relații stabile puternice (Baumeister & Leary, 1995). Astfel, oamenii sunt motivați să
caute frecvent contacte personale și să cultive relații care promovează formarea și menținerea
legăturilor sociale. Sentimentele de a fi valoroși pentru alții și de conexiune cu aceștia care decurg
din sentimentul de apartenență, cresc încrederea și respectul de sine și sporesc bunăstarea mentală.
Nivele joase a sentimentului de aparținere conduc la stare mentală precară și stimă de sine scăzută.

6
Astfel, comportamentele care promovează sentimente de apartenență sunt foarte apreciate
(Baumeister & Leary). Beneficiul principal al utilizării telefonului mobil este conectarea dintre
indivizi și menținerea legăturilor dintre aceștia. Oamenii sunt ființe sociale și au nevoie să
comunice și să socializeze cu ceilalți. Conexiunea socială constantă prin intermediul smartphone-
urilor a devenit o normă pentru tinerii utilizatori.
S-a constatat că utilizarea telefonului mobil facilitează formarea și menținerea atât a
legăturilor romantice, cât și a relațiilor sociale (Ling, 2004 apud Walsh et al., 2010). Nevoia de
aparținere poate motiva tinerii să își folosească telefonul mobil. Tinerii susțin că un beneficiu
primar al utilizării telefonului mobil este că mențin contactul cu grupurile de prieteni. Conform
unui studiu realizat de Google în anul 2012, smartphone-urile cu servicii de internet mobil sporesc
conectivitatea socială și conexiunile online a utilizatorilor. Mulți utilizatori de telefoane mobile
raportează beneficii semnificative ale stilului de viață datorită acestor dispozitive, beneficii precum
îmbunătățirea incluziunii sociale (Ling, 2004; Peters & Ben Allouch, 2005; Walsh & White, 2006).
Există o legătură între validarea din partea celorlalți și utilizarea telefonului mobil. Această
legătură este mai ales valabilă pentru tineri, care sunt într-un stadiu al vieții în care își dezvoltă
sinele și identitatea socială (Arnett, 2004). Dacă tinerii se bazează pe telefoanele mobile pentru a
se simți conectați și apreciați, ei s-ar putea să nu dezvolte și strategii alternative (Loonis et. al.,
2000 apud Walsh et al., 2010) pentru a facilita conexiunea socială.
Telefonul mobil oferă mijloace de realizare socială pentru tineri precum comoditatea și
mobilitatea (Tjong et al., 2003 apud Ishfaq et al., 2011). De asemenea, mobilitatea pe care o oferă
telefonul mobil, ușurează viața părinților, deoarece prin această tehnologie ei pot fi în contact cu
copiii lor. Deținerea unui telefon mobil este necesară pentru studenți pentru ca aceștia să țină
legătura cu familia (Chen et al., 2007 apud Ishfaq et al., 2011). Tinerii sunt cei mai susceptibili de
a deține un telefon mobil pentru a ține legătura cu familia și pentru a simți prezența lor în
permanență.
Tehnologia nu crează un nou mod de a ne raporta la emoțiile noastre și alți oameni, dar
face acest lucru mai ușor. În fiecare epocă, anumite modalități de relaționare ajung să se simtă
naturale, iar în societatea actuală, datorită faptului că putem ține legătura în permanență, nu pare o
problemă, ci o acomodare la ceea ce tehnologia oferă. Conectivitatea digitală, poate fi folosită
pentru a gestiona anxietăți specifice, legate de pierdere și separare. Pentru tineri, telefoanele
mobile oferă comunități în care familiile sunt absente. În aceste situații apar probleme de conectare

7
și deconectare. Astfel, sunt unii tineri care comunică doar online și evită în mod evident întâlnirile
față în față considerând că și un apel telefonic este “prea multă’ expunere (Turkle, 2011). Avantajul
comunicării pe ecran este că este un loc perfect de reflectat, rescriere și editare, un loc perfect de
ascundere. Astfel, conform lui Turkle, în fața ecranului oamenii se simt mai protejați și mai puțin
împovărați de așteptări. Deși sunt singuri, potențialul unei conexiuni aproape instante dă un
sentiment încurajator de a fi deja împreună.
Un avantaj al internetului este că în acest sistem, cu site-uri precum Facebook oamenii pot
spune lucrurile care le plac la ei și care îi avantajează, și nu vor face niciodată reclamă la aspectele
lor negative. Indivizii se simt mai confortabil într-un loc ireal precum internetul decât într-un loc
real, pentru că în simulare ei simt că își arată sinele cel mai bun și cel mai real.
Pe de altă parte, telefoanele mobile reprezintă și un pericol atunci când acestea sunt
utillizate în traficul rutier. Într-un studiu inițiat de Harrison, cu privire la expedierea de mesaje text
în timpul condusului, s-a descoperit că toți respondenții studiului folosesc telefonul pentru a trimite
mesaje text în timp ce se află la volan. (Harrison & Gilmore, 2012)
Analizând ocaziile trimiterii SMS-urilor s-a constatat că acestea sunt trimise în situații nu
tocmai potrivite, precum la duș, la locul de muncă, în timpul condusului. Schimbul de SMS-uri
este o modalitate de comunicare prin care indivizii se pot exprima cu mai multă ușurință, dar este
și o modalitate prin care se pierde concentrarea asupra mediului social. Carbonell și colab. (2013),
au suprins această fluiditate și superficializare a relațiilor inter-umane. Astfel, potrivit acestora,
telefonul mobil, pe lângă faptul că este un catalizator al creării relațiilor sociale, ajută și la
distrugerea cu ușurință a relațiilor dintre indivizi.

2.4. Efectele psihologice ale utilizării telefonului mobil

Un alt efect al folosirii excesive al telefonului mobil este faptul că indivizii tind să lase
anumite responsabilități pe seama telefonului mobil. Dispozitivele conectate ne dau acces la o
sursă nelimitată de informații și anume internetul. De asemenea, smartphone-urile servesc ca
rezervă de stocare a informațiilor. Astfel, în urma unui studiu realizat de compania Kaspersky în
anul 2015, s-a constatat că inabilitatea de a reține informații este cauzată de faptul că indivizii
predau responsabilitaea reamintirii anumitor date, dispozitivelor digitale precum smartphone-urile
(Kate Kochetkova, 2015). Atunci când stocăm informația în dispozitive externe precum telefonul,
mintea este încurajată să șteargă acea informație, acest lucru nefiind neapărat un lucru rău fiindcă

8
creierul are o capacitate limită de a stoca informație (Kate Kochetkova, 2015). Rezultatele
studiului făcut de Kaspersky au arătat că 91% dintre americanii intervievați au admis că sunt
dependenți de telefonul mobil ca un instrument pentru a-și reaminti diferite informații și 79,5 %
dintre europenii intervievați folosesc telefonul ca pe o carte universală de referință.
Utilizarea telefonului crește sentimentul de securitate a individului în caz de urgență
(Chapman și Schofield, 1998 apud Ahmet et al., 2011).Tinerele fete, în special, raportează că
deținerea unui telefon mobil le conferă sentimente de siguranță și securitate, mai ales atunci când
sunt singure noaptea, deoarece pot contacta rapid alte persoane în caz că apare o situație de urgență.
Astfel, telefoanele mobile oferă un sentiment de reasigurare pentru unii utilizatori (Carrol et al.,
2002, apud Walsh et al., 2008).

3. Metodologie
3.1. Problema științifică abordată
Problema abordată în această lucrare este dată de felul în care viața cotidiană a studenților
este influențată și modelată de utilizarea smartphone-ului. O altă problemă pe care lucrarea o
abordează este percepția tinerilor față de noile metode de comunicare oferite de smartphone (SMS,
Whatsapp, Facebook Messenger). De asemenea, prin această lucrare doresc să surprind dacă
telefonul mobil ajută la menținerea conexiunilor sociale. În cele din urmă, lucrarea își propune să
afle care sunt factorii care îi determină pe tineri să folosească telefonul mobil.

3.2. Obiectivele și premisele cercetării

Obiectivele cercetării:
Obiectivul general al lucrării este acela de a afla cum influențează telefonul mobil inteligent
viața cotidiană a tinerilor; care sunt efectele pozitive și efectele negative ale utilizării telefonului
mobil.
Obiectivele specifice ale lucrării sunt următoarele:
1. Înțelegerea modelului comportamental al utilizării telefonului mobil de către tineri; când
și unde folosesc aceștia telefonul mobil, în ce condiții și în ce scopuri.
2. Identificarea factorilor care îi influențează pe tineri să folosească telefonul mobil.

9
 3. Explorarea rolului telefonului mobil în menținerea legăturilor familiale și conexiunilor
sociale; în ce măsură folosesc tinerii telefonul pentru a socializa.
4. Identificarea atitudinii tinerilor față de noile metode de comunicare digitale.
5. Surprinderea legăturii dintre utilizarea smartphone-ului și eficiența folosirii timpului
personal; cât timp ocupă utilizarea smartphone-ului din ziua unui individ și dacă smartphone-ul
ajută sau este un impediment în realizarea activităților zilnice.
Premisele cercetării:
Viața personală a tinerilor este puternic influențată și modelată de folosirea zilnică a
tehnologiilor digitale.
Telefonul mobil are un rol important în menținerea legăturilor familiale și conexiunilor
sociale.
Utilizarea tehnologiilor de comunicare prin intermediul smartphone-ului înlocuiește
relațiile față în față dintre indivizi.
Smartphone-ul creează dependență în rândul tinerilor.
3.3. Metodele și instrumentele cercetării
Studiul se bazează pe ancheta calitativă a percepțiilor indivizilor asupra utilizării
telefonului mobil în viața de zi cu zi. Ca metodă de colectare a datelor am folosit ancheta
sociologică pe bază de interviu semistructurat. Folosirea unei metode calitative a permis tinerilor
să își exprime gândurile și sentimentele privind utilizarea telefonului mobil, ulterior a ajutat la
evidențierea relației dintre tineri și telefoanele lor mobile.
3.4. Populația studiată
Universul cercetării este format din 15 studenți de la Facultatea de Sociologie și Asistență
Socială de la Universitatea din București ( 8 fete și 7 băieți), cu vârsta cuprinsă între 19-22 ani.
Participanții au fost 5 studenți din anul I, 5 studenți din anul II și 5 studenți din anul III, de la
specializările, Sociologie, Resurse Umane, Asistență Socială și Antropologie. Am ales ca
participanți la studiu studenți, deoarece generația de tineri este prima care a crescut cu tehnologia
telefoanelor mobile și, de aceea sunt o categorie unică și utilă pentru a monitoriza apariția unor
modele comportamentale noi față de telefoanele mobile. Spre deosebire de indivizii mai în vârstă,
tinerii au integrat utilizarea telefonului mobil în viețile lor cotidiene. Așadar, tinerii sunt grupul cel
mai probabil să dea semne de implicare majoră în utilizarea telefoanelor mobile. Tinerii sunt într-

10
o etapă a vieții de dezvoltare și evoluție a sinelui și sunt dependenți de aprobarea prietenilor și a
cunoștințelor pentru a-și menține stima de sine.
„Din punct de vedere demografic, pe segmentele de vârstă 16-34 ani, 3 din 4 români
folosesc un smartphone și unul din trei folosește tableta. Utilizarea smartphone-ului este mult mai
ridicată în rândul celor cu studii superioare față de cei cu studii medii, iar ca pondere bărbații sunt
înaintea femeilor la folosirea smartphone-ului.” (Virtopeanu, 2015)
Criteriile de selecție pentru cercetarea de față au fost: să fie studenți la Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială, în anul I, II sau III, și să dețină un telefon mobil inteligent. Pentru
alegerea participanților am făcut o eșantionare de disponibilitate a studenților de la Facultatea de
Sociologie. Am realizat un număr de 15 interviuri în perioada 6 aprilie-29 aprilie 2016.

4. Rezultatele cercetării calitative

Secțiunea de rezultate descrie mai întâi teme care au apărut în ceea ce privește utilizarea
telefonului mobil de către tineri. În interpretarea rezultatelor cercetării, s-au constatat atât avantaje
cât și dezavantaje ale utilizării telefonului mobil. Înainte de toate, a fost explorată dimensiunea
dependenței de telefonul mobil a tinerilor, în viața lor de zi cu zi. În cele din urmă, ne-am focalizat
pe înțelegerea de către participanți a potențialului dependenței de telefonul mobil.

4.1. Principalul scop al utilizării telefonului

Pe parcursul discuțiilor purtate cu respondenții, a reieșit că scopul principal al utilizării
telefonului mobil este conectarea cu ceilalți și menținerea legăturii cu persoanele cunoscute. În
timp ce telefoanele mobile sunt utilizate din motive practice, cum ar fi organizarea transportului,
planificarea activităților sociale, cuvântul "comunicare" a fost utilizat în mod frecvent de către
participanți atunci când s-a discutat despre utilizarea telefonului lor mobil, de exemplu:
”Principalul scop cred că este de a păstra legătura cu persoanele apropiate și este un mod
rapid de a contacta pe cineva.” (Studentă, 21 de ani)
“Pentru mine, principalul scop al telefonului mobil este acela de a comunica și de a păstra
legătura cu toți oamenii cu care colaborez, fie ei din România sau din alte colțuri ale
lumii." (Student, 22 de ani)
Doar o parte dintre respondenți au spus că principalul scop al telefonului mobil este de a
naviga pe internet și pentru informare, spre exemplu:

11
 „Folosesc telefonul pentru internet.” (Studentă, 19 ani)
„Cred că principalul scop al telefonului este să te informeze, să îți ocupe timpul liber. În
scopul asta cred că îl folosește majoritatea oamenilor.” (Studentă, 20 de ani)
Mulți participanți au descris modul în care aceștia utilizează telefonul lor să rămană în
contact cu persoane care se află la mare distanță. Capacitatea de a se conecta rapid și ușor cu
familia și prietenii prin intermediul telefonului au fost foarte apreciate de către participanți. Astfel,
telefonul este foarte apreciat pentru menținerea legăturii cu părinții, de către studenții veniți din
afara Bucureștiului:
„Tot timpul îl folosesc vorbind, îmi ușurează comunicarea, având în vedere că sunt
studentă la București și părinții mei sunt la Bacău, vorbesc foarte des cu ei la telefon. Așa
țin legătura cu ei, cu bunicii, cu frații.”(Studentă, 22 de ani)

„Da, tocmai din această cauză toată lumea din familie are telefon mobil. În cazul în care
sunt îngrijorați, îmi duc dorul, sau am nevoie de ajutor din partea lor știu că se poate
rezolva cu doar o simplă apăsare de tastă.” (Student, 21 de ani)

Metodele de comunicare utilizate prin intermediul smartphone-ului

Din interviurile purtate a reieșit că funcția principală a telefonului mobil este aceea de a
comunica, de a da apeluri telefonice și a trimite SMS-uri. Întrebați dacă preferă SMS-urile sau
apelurile telefonice că mijloc de comunicare, majoritatea respondenților au declarat că preferă
SMS-urile datorită faptului că sunt mai accesibile și astfel simt că nu deranjează persoana
contactată.
„Sincer, cred că cel mai ușor prefer să dau mesaje, în sensul că mi se pare cel mai
accesibil. Dacă am ceva important de comunicat dau apel. Cel mai bine mi se pare să
folosești mesajele.” (Studentă, 21 de ani)
„Prefer să dau sms pentru a mă asigura că persoana cu care vorbesc nu e ocupată.”
(Studentă, 19 ani)
Însă, unii respondenți alternează între utilizarea SMS-urilor și a apelurilor telefonice în
funcție de gradul de apropiere cu persoanele contactate, astfel cu persoanele apropiate se preferă
comunicarea prin intermediul apelurilor telefonice, iar cu persoanele mai puțin apropiate se preferă
comunicarea prin mesaje text, după cum urmează:

12
 „Cu persoanele mai apropiate, am tendința de a-i suna, cu ei mai vorbesc și îmi face
plăcere și de aceea îi sun. Însă cu cei cu care nu sunt foarte apropiată sau cu persoane
mai în vârstă, am tendința să le trimit mesaje.” (Studentă, 21 de ani)
Între o conversație față în față și o conversație online prin intermediul telefonului, toți
respondenții preferă o conversație față în față, datorită faptului că în realitate este mai ușor de
transmis și de înțeles o informație. Conform unui respondent, într-o conversație față-n-față poți
vorbi mai deschis și diferit față de conversațiile ce se desfășoară online.
„Clar față în față. Mi se pare altceva. Sunt de părere că chestia asta cu convorbirile
online mi se pare un avantaj, mi se pare ceva necesar, dar nu ideal. Îmi place să comunic
și online, dar prefer în realitate, adică poți să te uiți la persoana respectivă și să vezi ce
părere are cu adevărat.” (Studentă, 21 de ani)
Toți respondenții au declarat că SMS-urile sunt o funcție foarte importantă a smartphone-
urilor, aceștia expediază cel puțin un SMS pe zi, unii dintre ei susțin că trimit câteva sute pe lună.
Însă, mesajele text nu mai sunt atât de importante ca acum câțiva ani, deoarece au fost depășite de
aplicația Whatsapp și de Messenger-ul de la Facebook.
„Cel puțin un SMS zilnic trimit, uneori trimit și câte 60, 70 pe zi. Depinde.” (Student, 21
de ani)
„Trimit foarte multe SMS-uri, sincer, dacă aș calcula cred că ar fi câteva sute pe lună.
Pentru mine sunt importante, pentru că atunci când nu am conexiune la internet, comunic
prin mesaje. Dar în cea mai mare parte a timpului, vorbesc pe Whatsapp. Nu știu, am
impresia că mesajele nu mai sunt atât de folosite ca acum câțiva ani, datorită acestor
aplicații noi de comunicare. Dar totuși, sunt utile și ele.” (Studentă, 21 de ani)

4.2. Locurile în care se utilizează telefonul mobil inteligent

Cât despre situațiile în care utilizează telefonul mobil, s-a constatat că respondenții
utilizează telefonul în timpul cursurilor de la facultate. În urma discuțiilor a reieșit că majoritatea
băieților nu utilizează telefonul la cursuri, în schimb cea mai mare parte a fetelor îl utilizează, în
principal, în scopuri de socializare.
„Încerc să nu fiu fiu nepoliticos și să acord atenție la oră, dar dacă am nevoie de o anumită
informație ce cred eu că mă ajută să înțeleg mai bine cursul, intru pe internet și îmi caut
răspunsul.” (Student, 21 de ani)

13
 „Da, de obicei stau pe rețelele de socializare, depinde cât de mult mă atrage cursul, sunt
unele cursuri la care doar mă uit să văd cât e ceasul. Depinde de profesor, dacă îmi
captează atenția.” (Studentă, 21 de ani)
Telefonul mobil este folosit și la locul de muncă, dar doar în pauze, în scopuri de
comunicare și socializare, după cum este ilustrat în următorul citat:
„Da, folosesc telefonul mai mult în pauză, mă uit pe Facebook, vorbesc la telefon, trimit
mesaje.” (Studentă, 20 de ani)
Telefonul mobil este folosit în foarte mică măsură în trafic de către studenți, majoritatea
respondenților declarând că preferă să nu folosească telefonul mobil atunci când sunt la volan.
Studentele, însă, au declarat că nu pot folosi telefonul mobil, deoarece nu se pot concentra și la
trafic și la telefon în același timp.
„Nu, nu folosesc telefonul atunci când conduc deoarece nu pot fi atent și pot provoca un
accident. Dacă sunt în parcare fără să am nici o legătura cu traficul atunci îl folosesc.”
(Student, 21 de ani)
„Nu folosesc telefonul în trafic pentru că nu pot să mă concentrez. Nu mă văd conducând
cu telefonul lângă mine.” (Studentă, 21 de ani)
Un singur respondent a spus că folosește telefonul mobil la volan, însă este conștient de
pericolele la care se expune:

„Mai folosesc telefonul mobil și în timp ce conduc, deși este o imprudență, care în cazuri
grave poate fi fatală.” (Student, 20 de ani)

4.3. Conexiunea la internet și utilizarea rețelelor de socializare prin intermediul

smartphone-ului
În urmă discuțiilor, s-a evidențiat o asociere puternică a telefonului mobil inteligent cu
internetul și cu rețeaua de socializare Facebook. Toți respondenții au internet și aplicația de
Facebook pe telefonul lor. Astfel, în majoritatea răspunsurilor s-a menționat sau s-a făcut referire
la aceste funcții de care dispune smartphone-ul.
Întrebați cât timp petrec pe zi stând pe telefon în mediul online și cât timp petrec în mediul
offline, majoritatea respondenților au spus că utilizează telefonul lor mobil mult mai mult timp în
mediul online decât în mediul offline, de exemplu:

14
 „Cu siguranță mai mult de 3 ore stau în mediul online, iar în mediul offline, stau jumătate
de oră.” (Studentă, 20 de ani)
„Aproximativ 6 ore online. Doar când este nevoie în mediul off. ” (Studentă, 19 ani)
Întrebați dacă ar putea să își imagineze viața fără internet pe telefon mobil, majoritatea
respondenților au spus că nu ar putea să-și imagineze viața fără internet pe telefon, fiindcă
utilizează internetul zilnic, în principal pentru comunicare și informare, și nu s-ar mai putea
întoarce la căile tradiționale de comunicare. Internet-ul este considerat principala modalitate de
comunicare în prezent, iar în lipsa lui, conform unui respondent, lumea ar fi mai limitată. De
asemenea, navigarea pe internet pe telefon a devenit o rutină pentru unii indivizi, și în același timp
un instrument foarte util pentru a căuta diverse informații, precum ora la un anumit film, sau orele
la care circulă trenurile sau avioanele.
„Cred că am ajuns la un stadiu în care nu cred că pot sta fără a folosi internetul pe mobil,
a devenit mult prea util, pentru a nu îl utiliza zilnic.” (Student, 21 de ani)
„Suntem cu toți conectați la telefon și asta este mediul nostru de acum, adică așa știm noi
să comunicăm în momentul acesta. Și nu știu, cred că dacă nu ar mai exista internetul,
cumva ne-am simți limitați. Adică ne-am învățat să putem vorbi mult mai bine prin mesaje
și pe Facebook decât față în față. Ne este mult mai ușor. ” (Studentă, 20 de ani)
Însă, câțiva respondenți sunt de părere că internetul este dispensabil și că fără el omenirea
ar trăi la fel de bine, ba poate chiar mai bine, respondenții sugerând că ar putea fi chiar dăunător
pentru relațiile dintre indivizi, pentru că oamenii petrec prea mult timp pe internet și nu mai
comunică între ei atunci când ies undeva.
„Da, îmi pot imagina viața fără internet; până să apară, oamenii au trăit la fel de bine și
fără. Scopul internetului a fost de a ne elibera, de a ne educa să învățam cât mai multe,
dar în schimb au apărut tot felul de tâmpenii și de „oameni celebri” peste noapte. În ziua
de azi în loc să porți o discuție față în față, tastezi, fără punctuație, fără gramatică: LOL
aici și OMG dincolo. Internetul a început să devină un lucru unde mulți oameni inculți
comunică cu alți oameni inculți în propria lor limbă.” (Student, 21 de ani)

4.3.1. Principalele rețele de socializare utilizate

Principalele rețele de socializare pe care le utilizează respondenții prin intermediul
smartphone-ului sunt Facebook, și Instagram, iar unii respondenți au conturi și pe alte rețele de

15
socializare precum Twitter și Snapchat, pe care le utilizează tot pentru comunicare, pentru a
cunoaște persoane noi, dar și pentru divertisment și informare.
„Am conturi și pe Instagram, Twitter, Snapchat. Le folosesc în scopul socializării cu alte
persoane și pentru a cunoaște persoane noi.” (Student, 22 de ani)
„Da, mai folosesc și Instagram în afară de Facebook. Le utilizez să vorbesc cu prietenii și
să mă informez, și să văd tot felul de chestii amuzante și știri și tot felul de chestii de
genul.” (Studentă, 20 de ani)
Cât despre utilitatea rețelei de socializare Facebook, majoritatea respondenților consideră
Facebook-ul ca fiind un instrument util pentru socializare, cunoașterea de persoane noi și schimb
de informații, atât timp cât se folosește cu măsură. Deci, Facebook-ul este util în funcție de modul
în care este utilizat, după cum se ilustrează în următoarele citate:
„Cred că este folositor, pe mine m-a ajutat de foarte multe ori, pentru facultate. Fiind atâta
lume implicată pe această rețea de socializare, cred că e foarte ușor să ajungem de la unii
la alții, și să ne împrietenim, să facem schimb de informații și mi se pare chiar utilă. Bine,
acum nu trebuie să dăm în cealaltă extremă, să stăm numai pe facebook și să ne expunem
toate detaliile din viața privată. Sunt de părere că chestia cu Facebook-ul trebuie să fie
ceva normal, nu trebuie să cazi în cealaltă extremă.” (Studentă, 21 de ani)
„Mie mi se pare util. Dacă stai de dimineață până seară și doar dai scroll să vezi toate
informațiile noi e chiar o pierdere de timp, însă dacă îl folosești în scopuri pe care și pe
tine te interesează, eu chiar îl văd ca pe un beneficiu. Eu sunt pro cont de facebook, pentru
că atât timp cât știi să-ți gestionezi timpul, chiar consider că e un avantaj și nu un
dezavantaj.” (Studentă, 22 de ani)
Un singur respondent consideră că Facebook-ul este o pierdere de timp, sugerând că singurul
avantaj al Facebook-ului este faptul că poți comunica în alte țări fără costuri mari.
Cât despre postările pe Facebook, majoritatea respondenților postează rar pe această
platformă online de socializare, iar principalul conținut pe care îl postează sunt poze cu aceștia,
diverse informații, știri sau melodii:
„Postez foarte rar, iar atunci când postez ceva mă asigur să fie o informație sau știre
importantă.” (Student, 21 de ani)
Întrebați dacă ar putea rezista dacă și-ar închide contul de Facebook, majoritatea
respondenților au declarat că au încercat să își închidă contul de Facebook sau și-au închis contul

16
într-o anumită perioadă a vieții lor, însă în cele din urmă l-au redeschis datorită faptului că nu au
putut să stea prea mult timp fără a fi activi pe această rețea de socializare:
„Da, am vrut să îmi închid contul de Facebook, dar nu am reușit, pentru că mi-am format
o rutină, și dacă nu intram pe contul meu de Facebook, intram pe contul unei prietene
căreia îi știam parola și deci tot stăteam pe Facebook.” (Studentă, 21 de ani)
Pe de altă parte, câțiva respondenți au declarat că nu au intenționat niciodată să își inchidă
contul de Facebook, deoarece este util pentru socializare și pentru a relua legătura cu persoane din
copilărie, și facilitează comunicarea cu persoane aflate la depărtare:
„Nu. Din simplul fapt că Facebook este locul în care am cele mai multe șanse să reiau
legătură cu o persoană. Mă refer la prieteni din copilărie cu care am pierdut legătura.
Colegi din școală primară și chiar din liceu.” (Student, 20 de ani)
„Nu am vrut să mi-l închid și nu o să-l închid, atât timp cât e un lucru de actualitate și
toată lumea îl are, eu de ce să mi-l închid. Păstrez legătura cu prietenii din alte țări și mie
îmi place.” (Studentă, 22 de ani)
O altă funcție utilizată de către tineri pe telefonul lor mobil este cea de a trimite e-mail-uri.
Majoritatea respondenților utilizează e-mail-ul foarte rar pentru a comunica, în chestiuni legate de
facultate:
„Nu trimit foarte des email-uri. Folosesc e-mail-ul pentru a trimite un proiect sau pentru
a lăsa un mesaj profesorilor.” (Student, 19 ani)

4.4. Efectele utilizării telefonului mobil asupra relațiilor dintre indivizi

Majoritatea respondenților consideră că telefoanele mobile au un impact asupra relațiilor
față în față dintre indivizi. Aceste efecte pot fi benefice pentru indivizi, pentru că ajută foarte mult
la socializare și întăresc relațiile dintre aceștia, de exemplu:
„Telefoanele mobile apropie oamenii; aceștia socializează zilnic, des. Tehnologia apropie
oamenii.” (Studentă, 21 de ani)
Dar, mai mult s-a evidențiat impactul negativ al telefoanelor mobile asupra relațiilor dintre
indivizi. Unii respondenți susțin că datorită utilizării telefoanelor mobile, oamenii nu mai simt
nevoia de a avea conversații față în față, preferând în schimb să vorbească pe Skype sau pe rețelele
de socializare. Pe de altă parte, conform răspunsurilor, respondenții consideră că este inadecvat ca
într-un grup, indivizii să stea pe telefon, pe Facebook sau să citească diferite articole, pentru că

17
astfel nu acordă atenție celorlalți și este considerat un gest nepoliticos. Utilizarea smartphone-
urilor duce la superficializarea relațiilor dintre indivizi, după cum este evidențiat de următorul
citat:
„Relațiile devin mai banale, după părerea mea. Se pare că totul este tratat un pic mai cu
superficialitate, și că oamenii tind să copieze lucruri, unii de la ceilalți, adică devine o
modă în orice, nu doar un mod de a te îmbrăca, ci un mod de a conversa. De exemplu,
atunci când saluți o persoană nu mai spui bună sau salut, spui heii, hello, sau alte chestii
de genul.” (Studentă, 20 de ani)
Un efect negativ al utilizării telefonului mobil, asupra relațiilor dintre indivizi, s-a dedus
din răspunsurile la întrebarea: “Ți s-a întâmplat că atunci când vorbești cu o persoană aceasta să
fie mai atentă la telefon decât la tine? Ce părere ai despre acest lucru?”. Majoritatea respondenților
au declarat că li s-a întâmplat acest lucru și că li se pare foarte deranjant și denotă lipsă de respect.
Este considerat un gest enervant, și în același timp induce persoanele în eroare, pentru că indivizii
simt că vorbesc singuri și devin confuzi și nu știu cum să reacționeze. De asemenea, în unele
situații, indivizii ajung să se simtă vinovați pentru că sunt ignorați de persoana care utilizează
telefonul în timp ce sunt lângă ei, considerând că probabil ei sunt plictisitori sau neinteresanți.
„Da, din păcate da. Urăsc treaba sta, și de aceea când mă întâlnesc cu o persoană nouă
spun de la bun început că telefonul nu mi se pare că ar trebui să fie permis într-o întâlnire.”
(Studentă, 20 de ani)

4.5. Percepția utilizatorilor în legătură cu smartphone-urile lor

Productivitate sau distragere

Întrebați dacă se simt productivi sau distrași atunci când petrec timp pe telefon, majoritatea
respondenților au declarat că acest aspect depinde în funcție de ce activitate desfășoară pe telefon,
astfel:
„Depinde cu ce scop îl folosesc, dacă îl folosesc pentru informare, normal că este
productiv, dar când mă joc, de exemplu, pierd timpul.” (Studentă, 20 de ani)
„Mă simt distrasă în mare parte, nu mă simt productivă. Doar atunci când citesc ceva
interesant, o carte pe telefon sau ceva de genul, da mă simt productivă, dar în mare parte
nu simt că fac ceva productiv.” (Studentă, 20 de ani)
Anxietate

18
 Telefonul mobil inteligent mai este folosit și pentru stocarea informațiilor utile pentru
utilizatori. În urma discuțiilor a reieșit că există dezavantaje atunci când utilizatorii se bazează pe
telefonul lor mobil. De exemplu, participanții au menționat că, dacă și-ar pierde telefonul lor
mobil, s-ar simți neliniștiți, anxioși, din cauza faptului că au stocate pe telefon informații și lucruri
personale, pe care alți indivizi nu ar trebui să le cunoască. Se pare că telefonul este un instrument
esențial pentru viața de zi cu zi pentru tineri, după cum este evidențiat în cele ce urmează:
„Dacă uit telefonul undeva simt că s-a pierdut jumătate din mine. Este foarte important.”
(Studentă, 21 de ani)
„Nu pot să stau fără telefon, simt că pierd ceva, dacă mă caută cineva. Oamenii folosesc
chestiile astea pentru scopuri utile și care să le organizeze viața, și dacă uiți telefonul
parcă uiți așa toate chestiile, nu ai cum să ții minte. Acum încercam să ne implicăm în tot
felul de chestii și nu ai cum să ții minte toate detaliile și toate conturile. E nașpa când îți
uiți telefonul, te simți pierdut în spațiu.” (Studentă, 21 de ani)
Sentimente de securitate

Femeile, în special, au identificat faptul că deținerea unui telefon mobil le oferă sentimente
de siguranță sporită. Participanții au descris că telefonul poate fi folosit în situații de urgență și au
discutat despre modul în care se simt asigurați pentru că ar putea folosi telefonul mobil pentru a
contacta pe alții, dacă ar apărea o situație de urgență. Declarații care ilustrează acest concept sunt:
“Dar dacă plec undeva, nu mă simt în siguranță dacă nu am telefonul, adică tot timpul am
impresia că daca mi se întâmplă ceva, pot să apelez la cineva, sau, dacă am telefonul mă
simt mult mai în siguranță. De exemplu într-un lift: nu aș putea să merg cu liftul niciodată
dacă nu aș avea telefonul. Sau într-un spațiu închis. Sau nu știu, oriunde m-aș duce, nu pot
să stau fără telefon. Îmi dă un sentiment de securitate.” (Studentă, 20 de ani)
„Mă sperii dacă nu am telefonul langă mine, pentru că este o sursă de comunicare și nu
pot să mai iau legătura cu unele persoane dacă nu îl am.” (Studentă, 20 de ani)

4.6. Smartphone-urile comprimă multe instrumente utile în activitățile de zi cu zi

În afară de a fi un instrument de comunicare, telefonul mobil oferă avantajul de a performa
multe alte funcții în viața utilizatorilor. În cadrul discuțiilor a reieșit că telefoanele mobile au
înlocuit multe dispozitive tradiționale, cum ar fi ceasuri de mână, camera foto, jurnale și cărți de
telefon. De exemplu:

19
 „Îl folosesc și pentru internet și pentru jocuri. Îl mai folsesc pentru a fotografia ceva,
pentru a scrie notițe, pentru a ciți cărți.” (Student, 22 de ani)
„Pentru pariuri sportive, jocuri online și offline, dex, dicționar de engleză, GPS, Shazam,
să găsesc melodii care le aud, folosesc camera foto și video, aplicația de muzică, ceas,
calculator, calendar.” (Student, 20 de ani)

4.7. Indicatori ai dependenței față de smartphone în discuțiile cu respondenții

Având în vedere că dependența este definită că fiind supra-atașamentul față de un obiect
sau de un comportament (Orford, 2001 apud Walsh et al., 2008), observațiile anterioare care
ilustrează nivelul de atașament pe care unii oameni îl au față de telefoanele lor mobile, sugerează
faptul că unii tineri utilizatori de telefoane mobile pot tinde spre un comportament de dependență.
Întrebați cât timp ar rezista fără telefonul mobil, toți respondenții au spus că nu pot rezista foarte
mult timp fără acesta, nu mai mult de câteva ore sau de o zi.
„Maxim o zi. Nu am fost pus în situația asta, dar cred că maxim o zi.” (Student, 22 de ani)
Toți respondenții au declarat că dorm cu telefonul langă ei, în pat, majoritatea făcand acest
lucru pentru situația în care ar fi contactați, să poată să răspundă cât mai repede la telefon, sau
datorită faptului că folosesc telefonul pentru alarmă:
„Da, din nefericire da, dorm cu telefonul pentru că îl folosesc că și alarmă. Dorm și știu
că e nesănătos, dar mi se pare un mod accesibil de a mă trezi.” (Studentă, 22 de ani)
De asemenea, toți respondenții utilizează telefonul atât seara înainte de a se culca, cât și
dimineața imediat cum se trezesc, în diverse scopuri precum setatul alarmei sau petrec timp pe
Facebook, Instagram și alte site-uri.
„Verific telefonul să vad dacă am notificări, mesaje, apeluri ratate. Seara înainte să mă
culc verific 9gag.” (Student, 20 de ani)
„Să verific telefonul, ceasul, vremea și site-urile de socializare. Același lucru îl fac și
seara.” (Studentă, 20 de ani)
Întrebați dacă în locurile publice precum în mijloacele de transport, în parcuri sau în oraș
simt nevoia de a utiliza telefonul, majoritatea respondenților au declarat că simt nevoia de a utiliza
telefonul, unii tot timpul, atât în parc cât și în mijloacele de transport sau când sunt în oraș.
„Am tendința de a sta pe internet pe telefon peste tot, și în parc și când ies în oraș.”
(Student, 22 de ani)

20
 Unii dintre respondenți, însă au spus că nu simt nevoia de a sta pe telefon în astfel de
situații, decât foarte rar, în caz de sunt contactați de altcineva sau doar pentru a verifica cât e ora.
„În mijloacele de transport telefonul mobil îl folosesc că mp3, adică ascult muzică, și când
ies în oraș nu prea îmi place. În parc la fel, ies să mă relaxez, nu să stau cu telefonul în
mână.” (Studentă, 20 de ani)
Majoritatea participanților au exprimat părerea că dependența de telefon mobil ar putea
apărea. Întrebați dacă ar prefera o lume fără telefoane mobile și internet, toți respondenții au spus
că nu ar prefera acest lucru, deoarece viața cotidiană este mult mai ușoară și comodă acum datorită
internet-ului și telefonelor mobile.
„Pentru ce să ne întoarcem înapoi, în nici un caz. Trebuie să evoluăm, și acesta este un
lucru bun, nu un lucru rău.” (Studentă, 20 de ani)
În general, însă, participanții au indicat faptul că beneficiile pozitive ale utilizării
telefonului mobil compensează efectele negative care rezultă din utilizarea acestui dispozitiv, fiind
o parte integrantă din viața tinerilor, astfel încât, aceștia nu își pot imagina viața fără el. Lumea
fără telefoane mobile ar fi „sterilă și fadă”, în care toți oamenii s-ar complace cu informații fără
importanță, după cum a spus o respondentă, care nu și-ar imagina lumea fără aceste tehnologii,
deoarece consideră că ea dar și cei din jur s-ar plafona. Următorul citat ilustrează valoarea pe care
o are telefonul mobil tineri:
„Am ajuns dependentă de internet și dependentă de telefon pentru că e singurul mod în
care, simt eu, păstrez legătura cu prietenii și familia. Te ajută să găsești locații prin GPS,
poți să asculți și muzică la el, chiar sunt dependentă și nu mi-aș vedea viață fără el. Chiar
de curând în toamnă, am văzut că la un moment dat rămăsesem fără semnal, și m-am dus
la compania de unde mi-am procurat telefonul să văd care e problema, și mi se arsese
cartela. În perioadă aceea mă simțeam că și cum aș fi într-o peșteră. Nu aveam cum să
sun, cum să primesc mesaje, nu mă simțeam eu, și chiar am simțit că fără telefon nu se
poate, adică îl folosesc adesea. Simt că îmi lipsește ceva, pentru că am devenit dependentă,
recunosc, nu sunt mândră de ceea ce spun.” (Studentă, 22 de ani)

4.8. Perspective ale participanților privind dependența

Majoritatea respondenților sunt de părere că oamenii din societatea contemporană sunt
dependenți de telefoanele mobile inteligente, datorită avantajelor și beneficiilor pe care le oferă

21
indizivilor. La întrebarea “Cum vă imaginați peste 10 ani relația dintre indivizi și telefoanele lor
mobile?”, aproape toți respondenții au viziunea că în viitor relația dintre aceste dispozitive
tehnologice și oameni va fi și mai strânsă decât este în prezent. Unii consideră că dependența față
de telefoane va atinge cote maxime peste 10 ani, și relația dintre telefon și individ va fi mult mai
complexă, cu atât mai mult cu cât vor apărea din ce în ce mai multe aplicații menite să faciliteze
și să îmbunătățească viața cotidiană.De exemplu:
„Cred că o să putem folosi telefonul în mult mai multe scopuri, cu siguranță. Nu știu dacă
îmi pot imagina exact în ce scopuri. Dar dacă de acum putem viziona filme de pe telefon,
de acum putem face cumpărături online, adică peste 10 ani nici nu va trebui să ne ridicăm
din pat să ne ducem la magazin.” (Studentă, 20 de ani)
O respondentă consideră că, pe lângă lucrurile utile și inteligente menite să organizeze viața
mai bine, utilizarea smartphone-urilor are și o parte mai puțin plăcută, deoarece, în opinia ei,
tehnologia va ocupa prea mult spațiu și timp în viețile oamenilor și acest lucru îi va afecta atât la
nivel personal cât și la nivel de cuplu și social, după cum urmează:
„Tehnologia a evoluat foarte mult în ultimii 10 ani, dar în 10 ani de acum încolo.. Adică
sunt sigură că o să apară multe chestii inteligente și utile pentru organizarea noastră. Dar o să
fie din ce în ce mai mult dusă la extrem chestia asta, și oamenii nu vor mai fi atât de prezenți în
viața lor socială, cine știe, vor exista și mai multe conflicte, de exemplu în cupluri. Adică în loc să
vorbească, ei citesc articole sau se uită pe Facebook. Nu mi se pare foarte ok ce se întâmplă, și
cred că o să existe consecințe la nivel de cuplu, și la nivel social. Adică o să devenim atât de
dependenți, încât nu o să putem să ne mai controlăm. O să facem chestia asta din reflex. Eu sincer,
de obicei simt că intru pe Facebook din reflex, adică pur și simplu parcă mi se duce degetul pe
aplicația de Facebook. Depinde doar de noi dacă controlăm și cum controlăm tehnologia asta sau
dacă o lăsăm să ne ajute sau să ne acapareze.” (Studentă, 21 de ani)
Tinerii sunt conștienți de efectele telefoanelor mobile asupra vieții lor, și consideră că este
foarte ușor să devii dependent de telefoanele mobile și de internet, dar, conform lor, acest lucru
depinde de fiecare individ în parte. Pe de o parte, tehnologia este văzută ca un beneficiu, dar pe de
altă parte, îi terifiază pe anumiți respondenți, pentru că avansează atât de mult, încât unele persoane
își pierd din anumite valori și abilități. Acest aspect este evidențiat de următorul citat:
„Chiar am sesizat că oamenii nu mai sunt capabili să scrie o scrisoare, nu scriu documente
de mână pentru că folosesc tot timpul tehnologia. Cred că vom evolua din punct de vedere

22
 tehnologic, dar ne vom îndobitoci oarecum în alte moduri, pentru că noi nu ne folosim de
propriile noastre cunoștințe. De exemplu, la smartphone, funcția de autocorect mi se pare
uimitoare. În principal, cred că tehnologia este ok, dacă este folosită cu măsură.”
(Studentă, 22 de ani)
Câțiva respondenți sunt de părere că relația dintre indivizi și telefoanele lor mobile nu
poate fi mai accentuată decât este în prezent, după cum urmează:
„Nu cred ca ar mai putea evolua legătura dintre om și telefon mobil. Va fi la fel ca și
astăzi.” (Student, 22 de ani)

5. Concluzii
Acest studiu și-a propus să exploreze rolul utilizării telefonului mobil inteligent în viața
tinerilor, mai specific în viața studenților de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială de la
Universitatea din București, și dacă dependența este prezentă în această categorie de indivizi. Cele
mai importante aplicații și caracteristici ale telefonului mobil inteligent sunt: mesajele text,
apelurile vocale, folosirea internetului și folosirea Facebook-ului. Rezultatele au arătat că
telefoanele mobile inteligente au un rol foarte important în viața studenților și a devenit mai mult
decât un instrument de comunicare. A înlocuit multe alte dispozitive tradiționale precum ceasul,
camera foto, calendarul, etc.
Cea mai importantă și apreciată funcție a smartphone-ului este aceea de comunicare. Prin
intermediul telefonului, tinerii mențin legătura cu prietenii și familia, iar pentru studenții veniți din
afara Bucureștiului este cu atât mai important datorită faptului că mențin legătura cu părinții.
Comunicarea se realizează prin intermediul apelurilor voce/video dar și prin intermediul SMS-
urilor și altor aplicații de socializare precum Whatsapp și Instagram. Respondenții preferă să
comunice cu prietenii față în față sau prin apel telefonic, deoarece, astfel, se apreciază
autenticitatea mesajului; iar SMS-urile și convorbirile pe Facebook sau Whatsapp le folosesc mai
mult pentru a comunica cu cunoștințele sau străinii. Expedierea de mesaje text este o caracteristică
foarte utilizată a telefonului, pentru că oferă cantitatea necesară de control, nu situează oamenii
prea aproape, nici prea departe, ci la distanța potrivită.
Pe parcursul discuțiilor, participanții au menționat frecvent că utilizarea unui telefon mobil
le-a permis să rămână aproape de oamenii dragi lor, atunci când erau despărțiți fizic. Astfel,
utilizarea telefonului mobil permite tinerilor să mențină sentimente de apartenență atunci când sunt
departe de cei dragi lor. Conexiunea cu alții s-a descoperit ca fiind un beneficiu major al utilizării
23
telefonului mobil. Bariere, cum ar fi distanța geografică au fost depășite, iar unii utilizatorii de
telefoane mobile au raportat că se simt asigurați de faptul că pot contacta rapid alte persoane prin
intermediul telefonului. În plus, utilizarea telefoanelor mobile a permis tinerilor să se simtă că
aparțin unei rețele sociale mai mari.
După socializare, următoarele scopuri pentru care sunt folosite telefoanele sunt acelea de
informare și divertisment. Tinerii folosesc adesea telefoanele pentru a se juca diverse jocuri pe
acest dispozitiv, pentru a face fotografii, pentru a călători prin GPS, și pentru a asculta muzică. O
majoritate a deținătorilor de smartphone-uri folosesc telefonul pentru a fi la curent cu știrile și
noutățile și pentru a distribui sau a primi informații despre evenimentele locale din comunitatea
lor. Tinerii mai folosesc telefonul mobil pentru a evita plictiseala, pentru a rezolva diverse
probleme sociale și informaționale care se ivesc în viețile lor de zi cu zi.
Locurile unde indivizii utilizează telefonul mobil sunt acasă, la facultate, la muncă, pe
drum spre diferite locații, în locurile publice și uneori în trafic. Fetele folosesc mai mult ca băieții
telefonul mobil la cursuri la facultate sau în oraș, la ele evidențiindu-se dorința constantă de a
comunica și socializa.
E-mail-urile sunt folosite foarte rar de studenții români, doar pentru comunica diverse
informații cu anumiți profesori, în situații de nevoie. Doar câțiva respondenți mai folosesc e-mail-
urile pentru a-și trimite C.V.-urile la diverse firme și companii. În general se folosesc celelalte
metode de comunicare precum SMS-urile și convorbirile pe Facebook.
Un aspect care s-a evidențiat de-a lungul discuțiilor este faptul că tinerii asociază puternic
utilizarea telefonului mobil cu internetul și cu rețeaua de socializare Facebook. Utilizarea
smartphone-ului pentru rețelele de socializare este un lucru foarte comun printre tineri. Toți
participanții la studiu au pe telefon internet și aplicația de la Facebook. Internetul este folosit zilnic,
în mod excesiv de către toți respondenții, de la o oră pana la 6 ore pe zi. A devenit esențial pentru
școală, muncă și pentru activitățile sociale ale indivizilor. Unii utilizatori, au recunoscut chiar și
dependența lor față de utilizarea internetului pe telefon, datorită faptului că internetul a devenit o
metodă de comunicare la fel de importantă ca și SMS-urile sau apelurile voce. De asemenea
internetul mai este folosit și pentru a afla diverse informații utile pentru desfășurarea activităților
de zi cu zi, precum pentru a urmări rute ale mijloacelor de transport, pentru dicționar, etc.
Facebook-ul este perceput de respondenți ca fiind un instrument foarte util, în funcție de
cum și cât timp este folosit. Este un beneficiu, deoarece prin intermediul lui aceștia cunosc

24
persoane noi, fac schimb de informații. Indivizii au nevoia de a forma și de a menține relații stabile
și sunt motivați să caute frecvent contacte personale. Smartphone-urile facilitează formarea de
relații sociale și prin utilizarea rețelelor de socializare, aspect care contribuie la crearea
dependenței.
Tinerii asociază folosirea telefonului mobil inteligent cu multe beneficii precum ușurința
comunicării și informării, și aceștia chiar recunosc dependența față de aceste dispozitive. În urma
discuțiilor cu studenții s-a remarcat faptul că fetele recunosc și sunt conștiente într-o mai mare
măsură de dependența lor față de smartphone-uri, spre deosebire de băieți. Unii utilizatori ai
telefoanelor mobile sunt atât de atașați de acest dispozitiv încât simt că telefonul face parte din ei.
Mulți respondenți au raportat beneficii ale stilului de viață datorită acestor dispozitive;
percepția generală este că smartphone-urile sunt mai degrabă utile decât distractive. Smartphone-
urile îi fac pe utilizatori să se simta productivi dar pot duce și la distragere și frustrare. Telefonul
mobil inteligent este foarte util în această eră când indivizi au extrem de multe sarcini și activități
de îndeplinit zilnic. Este folositor pentru stocarea multor informații, de aceea, mulți utilizatori au
declarat că în caz de ar pierde telefonul mobil ar fi anxioși și panicați. Chiar dacă dispozitivele
sunt sau nu folosite, fără ele, tinerii se simt deconectați. De asemenea, telefonul mobil generează
și sentimente de securitate, în special pentru fete, datorită faptului că permit contactarea altor
persoane în cazuri de urgență. Mai degrabă decât anxietate sau depresie, o temă mai puternică care
s-a evidențiat în discuții a fost sentimentul de deconectare față de alți oameni pe care l-au simțit
respondenții atunci când s-au aflat în imposibilitatea de a-și folosi telefonul mobil, după cum a
spus o respondentă că se simțea pierdută în momentul când i se arsese cartela de la telefon,
deoarece nu putea fi contactată de nimeni.
Chiar dacă dependența de smartphone-uri este recunoscută de către majoritatea
participanților la studiu, și chiar dacă aceștia comunică zilnic prin SMS-uri și prin aplicații din
telefon, conversațiile față în față sunt preferate de către toți respondenții în detrimentul
convorbirilor în mediul online. Din acest aspect reiese faptul că se pune accentul mai mult pe
valorile umane și pe conexiunea reală dintre indivizi, iar telefoanele nu sunt decât intermediari ce
facilitează legăturile dintre oameni. Telefoanele mobile afectează relațiile față în față dintre
indivizi, doar dacă sunt folosite în mod necorespunzător, de exemplu, într-un grup, în oraș, dacă
cineva își petrece timpul pe telefon, acesta este văzut ca o persoană distantă.

25
 Utilizată într-un mod echilibrat și selectiv, tehnologia poate fi un dar pentru cei care caută
să simplifice, să înțeleagă și să facă mai bine față la lumea care este în continuă schimbare.
Prin urmare, concluziile acestui studiu au relevat faptul că, majoritatea respondenților au
priorități clare între responsabilitățile și angajamentele lor și utilizarea telefonului lor mobil.
Totuși, o mare parte dintre respondenți prezintă comportamente de dependență, iar câțiva tineri
folosesc smartphone-urile lor sub limite rezonabile și nu tind spre comportamente care duc spre
dependența de utilizare a telefonului mobil.

6. Limitele cercetării
Una dintre dificultățile în cercetarea comportamentului utilizării telefonului mobil este
cauzată, în mare parte, de modul în care sunt folosite telefoanele mobile. Nivelul precis al
măsurării utilizării telefonului mobil poate fi dificil din cauza faptului că oamenii tind să
subaprecieze sau să supraaprecieze valoarea utilizării telefonului mobil, spre exemplu cât timp
petrec pe el pe internet sau cât timp petrec comunicând. De altfel,ca urmare a faptului că rata de
utilizare a smartphone-ului este mult mai ridicată printre studenți decât printre cei cu studii medii
(Virtopeanu, 2015), este posibil ca rezultatele studiului să fie valabile predominant pentru această
categorie de indivizi. Utilizarea tehnologiei mobile poate diferi în rândul studenților față de cei cu
studii medii. De asemenea, deși atmosfera discuțiilor a fost una cât mai relaxată pentru ca
respodenții să dea răspunsuri cât mai degajate și sincere, se poate întâmpla ca participanții la studiu
să nu fi împărtășit pe deplin opiniile și gândurile cu privire la utilizarea smartphone-ului lor.
O dificultate pe care am întalnit-o pe perioada în care am desfășurat colectarea informațiilor
a fost faptul că studenții din anul I au fost mult mai reticenți în exprimarea gândurilor și opiniilor
cu privire la comportamentul lor față de utilizarea smartphone-ului, decât studenții din anul II și
III. În ciuda acestui fapt, răspunsurile lor, m-au ajutat în elaborarea lucrării și în interpretarea
rezultatelor.

7. Recomandări pentru studii viitoare

Cercetări viitoare ar putea investiga și comportamentul unor indivizi care utilizează într-o
mică măsură telefoanele inteligente sau care nu dețin smartphone-uri, pentru a compara și explora
diferențele de experiență dintre aceștia, lucru ce ar putea oferi o înțelegere mai bună a

26
comportamentului față de utilizarea smartphone-ului. De asemenea, în viitor, s-ar putea face
cercetări cantitative care să releve cu exactitate cantitatea de timp folosită de indivizi pe telefonul
mobil și dacă acestea interferează de la activitățile zilnice.
În ansamblu, informațiile obținute în această lucrare de explorare a utilizării telefonului
mobil printre tinerii români, ajută la înțelegerea modului în care tinerii folosesc tehnologiile pentru
a comunica și pentru a-și desfășura activitățile cotidiene. Știind cum tehnologia digitală
funcționează și influențează viețile oamenilor, informațiile aflate se pot utiliza în cele mai bune
interese, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor atât în mediul lor de lucru cât și în viața personală.
În concluzie, acest studiu adaugă informații la ansamblul tot mai mare de cercetări cu
privire la utilizarea telefonului mobil, și oferă o bază utilă pentru a proiecta în continuare cercetări
de investigare a impactului tehnologiei smartphone-urilor asupra vieții tinerilor din România.

Referințe bibliografice
Andrews S, Ellis DA, Shaw H, Piwek L (2015) Beyond Self-Report: Tools to Compare Estimated
and Real - World Smartphone Use. PLoS ONE 10(10): e0139004. doi:10.1371/journal.
pone.0139004.

Arnett, J. J. (2004) Emerging adulthood. New York: Oxford University Press.

Baumeister, R. F., & Leary, M. R. (1995) The need to belong: Desire for interpersonal attachments
as a fundamental human motivation. Psychological Bulletin. 117 (3), 497-529.
Carbonell, X., Oberst, U., Beranuy, M. (2013) The Cell Phone in the Twenty-First Century:
A Risk for Addiction or a Necessary Tool?. Principles of Addiction. Chapter 91, 901-909.
Gherasi, N., Tilică, O., Aruștei, A. (2016) Circa 90% dintre români utilizează smartphone-ul în
special acasă și cel mai mult seara. Agenția Națională de Presă AGERPRES Actualizează Lumea,
Sci&Tech. [Online] Disponibil la: http://www.agerpres.ro/sci-tech/2016/04/14/circa-90-dintre-
romani-utilizeaza-smartphone-ul-in-special-acasa-si-cel-mai-mult-seara-studiu--17-36-29
[Accesat la data de 23.04.2016].

Griffiths, M. (1998) Internet addiction: Does it really exist? In J. Gackenbach (Ed.), Psychology
and the internet. 2nd ediiton. [e-book] Edmonton, Alberta, Canada. Elsevier. Disponibil la :
https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=_cyPiIDZy4YC&oi=fnd&pg=PA141&dq=Griffith

27
s,+M.+%281998%29.+Internet+addiction:+Does+it+really+exist%3F+In+J.+Gackenbach+%28
Ed.%29,+Psychology+and+the+internet&ots=MBqm3lF9m1&sig=VvRmk4GDprCEIVebN6gF
AOUOGEw&redir_esc=y#v=onepage&q=Griffiths%2C%20M.%20%281998%29.%20Internet
%20addiction%3A%20Does%20it%20really%20exist%3F%20In%20J.%20Gackenbach%20%2
8Ed.%29%2C%20Psychology%20and%20the%20internet&f=false [Accesat la data de
29.04.2016].

Ishfaq, A., Tehmina, F., Khadija, P., (2011) Mobile phone to youngsters: Necessity or addiction.
African Journal of Business Management. 5(32). 12512-12519.

Kochetkova, K. (2015) How to survive in the „Digital Amnesia world”. Kasperskylab. [Online]
Disponibil la: https://blog.kaspersky.com/digital-amnesia-survival/9194/ [Accesat la data de
03.03.2016].

Ling, R. (2004) The mobile connection: The cell phone's impact on society. San Francisco.

Mcllroy. T. (28 februarie 2015) Planet of the phones. The economist. [Online] Disponibil la:
http://www.economist.com/news/leaders/21645180-smartphone-ubiquitous-addictive-and-
transformative-planet-phones [Accesat la data de 23.03.2016].

Morgan Kaufman. Harrison, M.A., Gilmore, A.L. (2012) U txt WHEN? College students’ social
contexts of text messaging. The Social Science Journal. 49 (4), 513-518.

Orford, J. (2001) Addiction as a excessive appetite. Addiction. 96. 15-31.

Pantazi, R., Barza, V. (18 noiembrie 2013) Istoria internetului în Romania, văzută prin ochii
cercetătorului Eugenie Stăicuț: De la rețelele japoneze la primele pagini .ro. HotNews.ro [Online]
Disponibil la : http://economie.hotnews.ro/stiri-20_ani_internet-16050622-istoria-internetului-
romania-vazuta-prin-ochii-cercetatorului-eugenie-staicut-retelele-japoneze-primele-pagini.htm
[Accesat la data de 03.03.2016].

Popa, C., Ciobanu, A. (2013) Simptome psihopatologice ale dependenței de telefonul mobil.
Revista Română de Interacțiune Om-Calculator. 6(2). 127-140.

Rice, R. E., &Hagen, I. (2010) Young adults' perpetual contact, social connection, and social
control through the Internet and mobile phones. In C. Salmon (Ed.), Communication Yearbook
34 (pp. 2- 39). Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates.

28
Smith A. (2015). U.S. Smartphone Use in 2015 Pew Research Center: Internet, Science & Tech.
[Online] Disponibil la: http://www.pewinternet.org/2015/04/01/us-smartphone-use-in-2015/
[Accesat la data de 03. 03.2016].

Turkle, S. (2011) Alone Together-Why we expect more from technology and less from each other.
(s.l). Basic Books.

Virtopeanu, Dan. (2015) 2015-anul în care penetrarea smartphone-ului în România a depășit

pragul de 50%. Weblog. [Online] Disponibil la: http://www.breezemobile.ro/blog/ [Accesat la
data de 29.04.2016].

Walsh, S. P., White, K., M., Young, R., M. (2008) Over-connected? A qualitative exploration of
the relationship between Australian youth and their mobile phones. Journal of Adolescence 31 (1),
77-92.

Walsh, Shari Poldi and White, Katherine Marie and Young, Ross McD. (2009) The phone
connection: a qualitative exploration of how belongingness and social identification relate to
mobile phone use amongst Australian youth. Journal of Community & Applied Social Psychology.
19(3). pp. 225-240.

Walsh, Shari P. and White, Katherine M. and Young, Ross McD. (2010) Needing to connect : The
effect of self and others on young people’s involvement with their mobile phones. Australian
Journal of Psychology. 62(4). pp. 194-203.

Anexe

1) Ghid de interviu
Bună, numele meu este Burlacu Nicoleta Georgiana, sunt studentă în anul III la
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială la Universitatea din București. Fac o cercetare
despre influența telefoanelor mobile asupra vieții cotidiene a studenților de la Facultatea de
Sociologie, de aceea te rog să accepți să discutăm aproximativ 30 de minute despre acest
aspect. Toate informațiile pe care mi le vei da vor fi confidențiale și ți se va asigura anonimatul.
De asemenea te rog să accepți să înregistrez convorbirea noastră, deoarece astfel e sigur că nu

29
voi omite nimic din ce vei spune. Te asigur că nimeni nu va avea acces la înregistrarea acestei
discuții, iar ceea ce vom discuta nu va fi folosit decât exclusiv pentru a identifica influența
telefoanelor mobile asupra vieții tinerilor.

1. De la ce vârstă ai avut primul telefon mobil?

a. -Dar primul telefon mobil inteligent?
2. Care consideri că este principalul scop al telefonului mobil? În ce alte scopuri îl mai
folosești?
3. În timpul cursurilor și seminariilor folosești telefonul mobil? În ce scopuri?
4. Lucrezi? Dacă da, la locul de muncă folosești telefonul? În ce scopuri?
5. Cât timp aloci pe zi folosirii telefonului mobil în mediul online? Dar în mediul offline ?
6. Poți să îți imaginezi viața fără internet pe telefon ? Detaliază.
7. Ai cont de Facebook? Alte rețele de socializare?În ce scopuri le utilizezi?
8. Consideri că Facebook-ul sau alte rețele și site-uri de socializare pe care le utilizezi sunt
instrumente utile în societatea actuală sau că sunt o pierdere de timp?
9. Postezi des pe rețelele de socializare? Ce conținut sau ce informații postezi?
10. Ai vrut vreodată să îți inchizi contul de Facebook? Din ce motive? Crezi că ai putea rezista
dacă ți-ai închide contul pe această rețea de socializare?
11. Cât de des trimiți e-mail-uri?
12. Cât de des trimiți SMS-uri într-o zi?
13. Te simți productiv atunci cand petreci timp pe telefon sau te simți distras?
14. Preferi o conversație față în față sau o conversație online?
15. Atunci când ieși la o întâlnire cu o persoană sau când ieși în oraș simți nevoia de a arunca
câte o privire la telefon?
16. Ți s-a întâmplat ca atunci când vorbești cu o persoană aceasta să fie mai atentă la telefon
decât la tine? Ce părere ai despre acest lucru?
17. Părinții tăi folosesc telefoanele mobile ca să fie mai aproape de tine? Ce părere ai despre
acest lucru?
18. Ce preferi să trimiți un SMS, un e-mail, un mesaj pe rețelele de socializare, sau să suni o
persoană? Dacă da, în ce condiții preferi să trimiți un SMS și în ce condiții preferi să suni?

30
19. Ce aplicații de comunicare și socializare ai pe telefon?
20. Cum te simți dacă îți uiți telefonul undeva?
21. Unde preferi să stochezi informații utile: pe telefon, laptop sau în agendă?
22. Dormi cu telefonul langă tine?
23. Care este primul lucru pe care îl faci dimineața când te trezești?
-Dar seara înainte să te culci?
24. Simți nevoia să folosești telefonul mobil în mijloacele de transport, în parc sau când ieși în
oraș?
25. Ai folosit vreodată telefonul în public ca pretext pentru a ignora alte persoane? Detaliază.
26. În afară de a socializa și a te informa în ce alte scopuri mai folosești telefonul mobil?
(internet banking, GPS, jocuri, etc.)
27. Ai permis de conducere? Dacă da, folosești telefonul mobil atunci când ești la volan?
28. Cât timp ai putea rezista fără telefon mobil?
29. Ai prefera o lume fără telefoane mobile și internet?
30. Crezi că telefoanele mobile au vreun impact asupra relațiilor față-n-față dintre indivizi?
Dacă da, cum crezi că le influențează?
31. Cum îți imaginezi peste 10 ani relația dintre indivizi și telefoanele mobile? Detaliază.

31