Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Sociologie și Comunicare

Specializarea Comunicare și Relații Publice

APLICAȚIA KOLA KARIOLA

Studente: Soare Denisa, Surleanu Gabriela Cristina,

Teodor Andreea Elena
Grupa:16LF382
Coordonator: Conf. dr. Victor Briciu

Mai, 2021
 Aplicația KOLA KARIOLA

Era web 2.0 a adus cu ea o serie de schimbări, inclusiv dezvoltarea mediului online, care
a ajuns să fie folosit în toate domeniile, comunicarea clasică fiind înlocuită cu alte forme de
comunicare online: „În era web 2.0, conținutul generat de utilizatori a înlocuit într-un fel mass-
media în viețile culturale de zi cu zi ale oamenilor” (Jenkins, Ford, & Green, 2013, p. 15).
Mediul online le oferă utilizatorilor ocazia de a comunica și intercaționa foarte ușor de la orice
distanță, atât timp cât su un dispozitiv conectat la internet: „Interacțiunea dintre utilizatori a fost
facilitată de implementarea Social Media și a uneltelor tehnologice care pot oferi intreacțiune în
timp real și contribuie la crearea unei experiențe memorabile și remarcabile” (Briciu, Briciu &
Kavoura, 2020, p. 2). Internetul și tot ce are legătura cu acesta devine tot mai folosit, spațiul
online a devenit un mediu complex și diversificat în care utilizatorii pot face aproape orice:
„De atunci, folosirea spațiului cibernetic a crescut rapid și continuă să crească în prezent,
mai mult de 50% din populație îl folosește. Există trei caracteristici principale ale
spațiului cibernetic: Extensia lui spațiala, component social și faptul că poate fi accesat
doar prin intermediul unei interfețe fizice. ” (Briciu, Briciu & Demeter, 2019, p. 150)
Aacest număr crește, peste jumătate din populația globului folosește internetul, iar în
2021, acest număr este în creștere, deoarece utilizatorii se simt liberi să se exprime în mediul
online, acesta le oferă ocazia să fie ei înșiși: „Spațiul cibernetic permite și libertatea de
exprimare extremă. Unii se pot simți insultați, altora poate le place, dar conținutul unei pagini
web este greu de cenzurat.” [CITATION Bar17 \p 74 \l 1048 ] . Un alt element care definește era web
2.0, care este în strânsă legătură cu paltformele de social media și mediul online este aplicația
mobilă. Aplicațiile au devenit din ce în ce mai folosite de-a lungul anilor, acestea reprezintă un
mod eficient de a folosi Social Media, de a folosi jocurile și totodată reprezintă niște scurtături
foarte eficace:
„Aplicațiile mobile sunt simple, user friendly, necostisitoare, ușor de descărcat și pot fi folosite pe
majoritatea telefoanelor, chiar și cele de ieftine pentru începători. Aplicațiile mobile pot fi folosite
în mai multe moduri precum apeluri, mesaje, căutări, chat, rețele sociale de comunicare, muzică,
video-uri, jocuri, etc.”(Islam et al., 2010, p. 104)
Aplicațiile sunt mult mai ușor de folosit, utlilizatorii sunt încântați de ușurința cu care le
pot accesa și folosi, atât la nivel global, cât și la nivel național, aplicațiile mobile sunt văzute ca
un lucru bun și folositor:
 „Există un impact pozitiv la nivel global al aplicațiilor mobile. Folosirea aplicațiilor mobile a dus
la dezvoltarea țărilor și a oamenilor, societatea de dezvoltarea a țărilor se modernizează făcând un
nou tip de infrastructură IT. Aplicațiile mobile funcționează datorită existenței unei mâini care ține
telefonul, un dispozitiv ușor de mișcat, ușor de folosit și accesibil de oriunde și orice loc.”(Islam et
al., 2010, p. 104)
Fiecare utlilizator al internetului se folosește de aplicații, în momentul în care acesta este
folosit de pe mobil, anumite site-uri și platforme de Social Media, nu permit utlilizarea lor pe
mobil, decât prin intermediul aplicațiilor, lucru care îi împinge pe utliliatori în descărcarea și
folosirea acestora. Există și platforme care permit utlilizarea lor de pe mobil fără o aplicație, însă
site-urile nu sunt web responsive, în așa fel încât, în oricare din cazuri, utlilizatorii sunt nevoiți să
instaleze aplicații. Având în vedere că atitudinea lor față de acestea este una pozitivă, instalarea
aplicațiilor nu reprezintă un dezavantaj pentru aceștia.

(BroadBend Search, 2021)

Folosirea aplicațiilor și a intrenetului de pe mobil reprezintă niște fenomene care sunt în
permanentă creștere, în întreaga lume: „În 2019, utilizatorii aplicațiilor, au descărcat 21.3
miliarde de aplicații de pe Google Play. Oricum Apple store-ul domină pe piață când vine vorba
de consumul utilizatorilor, luând 64% din consumul de aplicații pe magazinele de aplicații din
lume.”(Statista Research Department, 29 Aprilie, 2021).
 Când vine vorba de România, și aici aplicațiile sunt văzute ca un beneficiu și sunt folosite
din ce în ce mai mult și odată cu trecerea anului, numărul de utilizatori a crescut, cele mai
folosite aplicații sunt cele care le permit utilizatorilor conectarea cu ceilalți, cele acre le permit
crearea de legături, fiind vorba de o comunicare bidirecțională.

(Digital Tree Marketing, 4 martie 2020)

După căutări privind alte aplicații asemănătoare, am remarcat faptul că nu există astfel de
aplicații mobile pe teritoriul României, ci doar în străinătate. Prima dintre aplicațiile mobile
asemănătoare se numește „PeTrace” iar aceasta permite ca orice situație în care un animal de
companie a fost pierdut să ajungă cunoscută, venind în ajutorul stăpânilor care nu găsesc nicio
altă soluție de a da de animăluțele lor. Aplicația oferă și un portofoliu de utilizatori care pot fi
contactați în cazul în care se caută adopție.
A doua aplicație se numește „Amazdog”, iar aceasta își bazează existența pe criterii
precum rasa din care face parte un cățel. Prin ea se încearcă rezolvarea unor probleme la care
unii stăpâni chiar nu găsesc rezolvare în unele situații critice în care au de ales de exemplu dacă
să își ia cățelul cu ei în vacanță sau să îl lase acasă. Platforma oferă un catalog cu tot ceea ce
putem face cu animalul nostru de companie, de exemplu pe ce plaje avem voie cu el, care sunt
hotelurile ce acceptă căței sau care sunt cele mai apropiate clinici având în vedere locația în care
ne aflăm.
 Următoarea aplicație este dedicată tot cățeilor. Aceasta ne arată o listă lungă cu căței
pentru adopție. Este, de asemenea, o aplicație care susține adopția câinilor și nu cumpărarea lor.
Căutarea cățelului potrivit pentru adopție poate fi ușurată de o căutare filtrată pentru a găsi mai
ușor cățelul care poate fura inima unui om. Datorită opțiunii de localizare, aplicația poate vedea
cățeii pierduți din apropierea cuiva în timp real. Prin crearea unui cont pentru stăpân și unui cont
pentru cățel în aplicație, în orice moment în care patrupedul s-a pierdut, acesta va fi mult mai
ușor de găsit datorită profilului.
O altă aplicație se numește „MyPet” iar aceasta face mai mult decât să ajute la
rezolvarea problemelor des întâlnite, ea ajută la găsirea și rezervarea hotelurilor, clinicilor, spa-
urilor. Astfel, utilizatorii pot rezerva rapid și ușor una dintre aceste facilități iar mai mult de atât,
transportul animalului este asigurat. Aplicația oferă o gamă largă de produse esențiale adunate de
la sute de magazine afiliate. În componența aplicației sunt integrate și informații actualizate
zilnic despre lumea animalelor. Aplicația nu este disponibilă într-o zonă extinsă, însă creatorii își
propun extinderea ei. Deși există multe aplicații asemănătoare, care au ca scop ajutarea
animalelor, aplicația KOLA KARIOLA vine cu un concept nou și complex care va schimba în
totalitate ideea de aplicație pentru ajutarea animalelor.

Beneficiarul aplicației noastre este asociația Kola Kariola

Motto: „Când omul este supărat, Dumnezeu îi scoate în cale un cățel”, spune o vorbă... Dar, oare,
când un cățel este supărat, îi poate apărea și lui în cale un Om?

Asociația Pentru Protecția Animalelor KOLA KARIOLA este o organizație non-profit

fondată în scopul ajutorării animalelor fără stăpân din România, un segment social cu un mare
deficit. O primă caracteristică a unei organizații private este faptul că are ca scop „apărarea unor
interese fundamentale ale societății civile sau, cu alte cuvinte, apărarea interesului public cu
mijloace specifice organizațiilor private și cu fonduri provenind în principal din surse private.”
(Nica et al, 2019, p. 145), iar a doua caracteristică ar fi caracterul caritabil și de independență al
acestor organizații.
Lipsa de educație și totala nepăsare a autorităților fac din România o țară a nepăsării față
de animale și mediu. Confruntată cu realitatea crudă direct în stradă, a sutelor de cazuri cu
animale aflate în nevoi, maltratate, accidentate, abandonate, torturate, în aprilie 2014 asociația
începe construcția unui adăpost în Fundulea, unde, de la înființare și până în luna iunie 2015, au
fost adăpostiți aproximativ 400 de câini aflați în grija asociației: câini salvați din adăposturile
publice de la moartea prin eutanasiere, câini salvați de pe stradă, câini abandonați pe câmp, în
păduri, câini accidentați sau maltratați pe lângă care unii oameni nu au putut trece nepăsători.
Asociația servind astfel comunitatea preluând animale abandonate, asigurându-le un acoperiș,
hrană, tratamente și pregătindu-le pentru adopție și reintegrarea într-o familie.
Activitatea membrilor asociației fiind una evidențiată prin acțiuni de salvare directe,
foarte virale în mediul online, cu mult impact emoțional și care arată o realitate crudă a suferinței
animalelor, iar prin această mediatizare cererile de ajutor au crescut și în același timp și numărul
animalelor salvate. Astfel că în luna aprilie 2015, asociația începe construirea unui nou adăpost
pe un teren de 10.000 mp la Belciugatele, un loc cu condiții mult mai bune, un loc creat cu
dragoste și din dragoste pentru aceste animale ale nimănui. Un loc în care cățeii care nu-și vor
găsi niciodată o casă numai a lor vor putea trăi în condiții cât mai apropiate de ceea ce înseamnă
o casă și vor putea beneficia zilnic de dragostea și atenția omului. Fiecare animal salvat are o
poveste în spate tristă, fie un abandon, fie salvarea lui din adăposturile de stat de pe listele de
eutanasiere, fie bătuți, maltratați, fie loviți de mașini, mame cu pui, pui abandonați etc. Mulți
dintre acești căței salvați rămân cu traumatisme pe viață, fizice sau psihice. Unii sunt în 3
picioare, alții mutilați, alții paralizați, ceea ce face ca ei să rămână rezidenți ai adăpostului pe
viață, rare fiind cereri de adopție în cazul lor. La fel și cățeii bătrâni, orbi, sau nesociabili.
Asociația are un număr de 21 de căței paralizați, care au nevoi speciale, dar care își
trăiesc viața în condiții bune, într-un spațiu amenajat conform necesităților lor, au parte de
mișcare, având toți cărucioare speciale pentru căței cu astfel de dizabilități. Adăpostul este
construit la standarde ridicate, câinii adăpostindu-se în case izolate, având și spațiu de mișcare în
țarcurile special amenajate.
Proiectul cel mai important, pe care încearcă să îl dezvolte și pentru care mereu sunt în
căutare de fonduri este: „Sterilizarea salvează vieți!” Așa a fost înființat centrul de sterilizări
gratuite. În România abandonul animalelor este un fenomen greu de oprit. Lipsa de educație,
sărăcia, proasta gestionare a problemei animalelor fără stăpân a autorităților, legile neaplicate,
duc la scăparea de sub control a acestei probleme. Sterilizarea/castrarea animalelor cu/fără stăpân
este singura soluție de a stopa acest fenomen. Sterilizarea previne nașterea a mii de animale
nedorite. Animale care ajung în stradă, abandonate, care mor de cele mai multe ori în chinuri, sau
supraviețuiesc cu greu de pe o zi pe alta. Atât autoritățile locale cât și cele naționale, au refuzat
constant, zeci de ani, implementarea unei strategii de control a populației animalelor fără stăpân,
asociațiile fiind singurele care activează în acest sens. Cu toate că pare cea mai lentă metodă, cu
efecte care nu se văd instantaneu, aceasta este singura soluție care s-a dovedit eficientă în cazul
unei populații mari de animale fără stăpân, ca cea cu care se confruntă de zeci de ani în România.
Deși o lege la nivel național există și obligă la sterilizarea/castrarea câinilor cu proprietar, foarte
puțini respectă această lege. Mulți oameni nu înțeleg importanța sterilizării animalelor de
companie, sau nu își permit costurile acestor intervenții chirurgicale. Aici pot interveni ei, ca
asociație, prin campanii de sterilizare gratuită, împreună cu cei care doresc să se implice în acest
proiect al asociației lor.
Foarte important de menționat este faptul că ei nu se ocupă doar de animăluțele mici de
companie cum ar fi câinii sau pisicile, ci de absolut orice specie, de la cerbi, cai, vaci, până la
pescăruși sau diverse păsări. Fiind vorba de un ONG, aplicația poate să aducă mai multe fonduri
și implementarea acesteia poate duce la schimbarea funcționarii asociației, investiția în această
aplicație poate duce la rezultate de lungă durată fiindcă întreaga funcționare a asociației se
bazează pe participare, donare, respectiv aceasta funcționează și continuă să prospere datorită
ajutorului pe care îl oferă oamenii și odată cu această aplicație aceștia se vor simți răsplătiți și se
vor simți mai conectați și mai aproape de comunitate.

Publicul Țintă:

Publicul reprezintă „interlocutorul organizației, cel care exercită, în mod legitim, dreptul
de a controla, de cele mai multe ori indirect, deciziile organizației.” (Iacob et al, 2011, p.110)
Între public și organizație trebuie să existe o strânsă legătură, iar relația dintre cele două se
dezvoltă pe baza unei probleme de interes comun. Dacă ne referim la publicurile țintă, putem
spune că acestea reprezintă „acele publicuri active, capabile să influențeze în mod direct
activitățile unei organizații”. (Rogojinariu, 2005, p.75) Există mai multe criterii pe baza cărora
sunt selectate publicurile, precum: criterii demografice, geografice, poziție socială, reputație,
vârstă sau gen. Termenul de public se învârte în jurul mai multor segmente, publicul nu este
reprezentat doar de clienții serviciului oferit, de consumatori sau de cei care sunt în asentiment
cu ideile pe care organizația le împărtășește. Astfel, „publicurile sunt date de toți cei care
gravitează în jurul organizației, pe orbite mai îndepărtate sau mai apropiate.” (Dagenais, 2003, p.
148). O bază de date a publicurilor unei organizații poate conține „descrierea (demografică și
psihografică), date (adrese, de exemplu), analize (atitudini față de organizație și față de produsele
și serviciile sale) și stabilirea importanței în funcție de temă sau eveniment.” (Andreica, Pascu,
& Pascu, 2016, p.124)
Această aplicație se adresează românilor de toate vârstele și fiind vorba mai ales de o
aplicație mobilă, care necesită conexiune la internet și implicit un smartphone, publicul central se
bazează mai mult pe categoria din mediul urban. Astfel, aici pot exista mai multe publicuri țintă
deoarece vorbim de un domeniu larg și complex care nu implică un public restrâns bazat pe niște
criterii limitate. În primul rând, publicul țintă este format din susținătorii și urmăritorii asociației
de toate vârstele, criteriul de bază fiind cel ca aceștia să fie iubitori de animale deoarece pentru ei
este destinată aplicația. Așadar, persoanele de gen feminin și masculin care petrec mult timp pe
platformele de social media, pe internet și care se informează zilnic și sunt la curent cu ceea ce se
întâmplă în acest domeniu, posesori al unui animăluț de companie sau mai multe, cu diferite
cunoștințe în domeniu, persoane active și implicate care cunosc asociația. De asemenea, sunt
incluse și persoanele care doresc să adopte sau care vor să ajute alte animale. În al doilea rând,
aplicația este destinată și medicilor veterinari care vor să ajute animăluțele, sau studenților care
vor să practice medicina veterinară.
În cazul de față categoriile de public se pot clasifica în doua tipologii: publicul tradițional
și cel viitor, aceste tipologii având în vedere o anumită dinamică dată de diferențele dintre cele
două:
„Legăturile de astăzi ale unei organizații pot fi fundamentate pe o serie de conexiuni construite în
timp. Totuși, aceste legături se pot menține în viitor sau nu, în funcție de o serie de elemente de
ordin contextual. În același timp, este de așteptat ca o organizație să intre în contact cu alte
categorii de public, respectiv cu publicul viitor. Acesta poate fi cunoscut, fiind în corelație cu
planurile de dezvoltare ale organizației, sau poate fi descoperit întâmplător.” (Iacob, Cismaru, &
Pricopie, 2011)
În cazul de față, publicul tradițional constă în susținătorii, urmăritorii care știu de
existența asociației și îi cunosc modul de funcționare și totodată urmăritorii de pe Facebook, iar
publicul viitor este reprezentat de iubitorii de animale care nu știu de existența asociației, dar
odată cu dezvoltarea aplicația, este posibilă targetarea acestora, pentru că aceștia vor fi cu
siguranță dispuși să facă un efort pentru animale și în acest fel va crește și notorietatea asociației.

Buget:

Bugetul este o categorie fundamentală a științei finanțelor, deoarece el este „expresia

financiară a programului de acțiune a statului pe perioada de un an.” (Dragomir, 2016, p. 86)
Bugetul a fost distribuit pe mai multe categorii. Ideea principală este că noi am utilizat cifre care
pot fi identificare în Europa de Est, în România sau Bulgaria, țări în care costurile creării unei
aplicații sunt mult mai mici decât în America, sau țări din partea de vest a Europei.
Pentru designul aplicației vom avea nevoie de 1750 și pentru dezvoltarea IT de 6000.
Aici este partea cea mai costisitoare pentru că în această locație se formează și se dezvoltă
aplicația. Practic sunt cele mai importante etape. Mai apoi pentru asigurarea calității vom atribui
1000. Pentru managementul de proiect 1250 și pentru analiza de business 1000. În total, cu
aproximație vom avea nevoie de un buget de 11000. Trebuie luat în considerare faptul că această
aplicație este creată pentru o asociație, astfel ne vom baza pe donații și voluntari pentru
conceperea ei și datorită acestui lucru, costul total nu va fi același după cel programat de noi.
Noi avem un buget flexibil care reprezintă „un instrument de control al costurilor, utilizat
pentru evaluarea performanțelor.” (Bădicu, 2016, p. 106) Este întocmit la sfârșitul perioadei,
când nivelul efectiv al producției este cunoscut. Bugetul flexibil arată costurile care ar fi trebuit
generate pentru a obține nivelul efectiv de producție și reprezintă bugetul pe care l-am fi elaborat
la începutul perioadei dacă am fi prezis perfect nivelul de producție efectiv.

Conceptul aplicației

Aplicația Kola Kariola este o aplicație compleză care

urmează să faciliteze
comunicare dintre membri
asociației, susținătorii
acesteia și iubitorii de
animale. Este o aplicație cu fucnții complexe dar un design simplu, deoarece focusul cade pe ce
poate aplicația să facă nu cum arată, fiind vorba de un ONG, design-ul urmează să inspire
profesioanlism și seriozitate. Aplicația o să poată fi descărcată atât de pe Google Play, cât și de
pe App Store, find vorba de o aplicație disponibilă exclusiv în România, care va fi pusă la
dispoziția utilizatorilor fără niciun cost sau taxa, iar icon-ul acesteia o să fie chiar sigla asociației.
Paleta de culori folosită evidențiează de asemenea culorile logo-ului și în acelasși timp culorile
asociației, în acest fel asociația va fi foarte ușor asociată cu aplicația, chiar de la prima vedere, în
general culorile sunt foarte importante mai ales când vine vorba de o aplicație, repspectiv de
imaginea unui brand, acestea pot fi în general un factor decizional pentru utilizatori: Aceste
studii au concluzionat „Aceste studii au concluzionat că pentru unele produse, 90% din
judecățile făcute despre produse sunt bazate doar pe culorile folosite” [CITATION Bel18 \p 510 \l
1048 ].
Fiecare utilizator al aplicației, va fi nevoit să-și facă un cont, unde poate să-și
construiască un profil, mai ales în cazul în care îți dorește să adopte un animal, în acest fel poate
fi verificată eligibilitatea acestuia pentru respectivul animal, iar când vine vorba de funcțiile
aplicației, acestea sunt foarte ușor de folosit, pentru început, aplicația se va deschide cu sigla
asociației urmând o redirecționare în meniu, care va fi alcătuit din 5 funcții principale, respectiv
categorii: adoptă, ajutor, evenimente, donează și despre noi. Singura funcție care va avea și
subcategorii va fi prima secțiune, cea numită ”Adoptă”, care va fi împărțită în: câini, pisici și alte
animale, fiecare utilizator având opțiunea să selecteze ce fel de animal dorește să adopte.
În secțiunea adoptă, vor fi create profiluri pentru fiecare animal disponibil pentru adopție,
cu descrieri detaliate, iar în dreptul fiecărui animal va fi un buton care le va permite doritorilor să
aplice pentru adopție. Continuând cu următoarea funcție, care poate fi numită și cea mai
complexă, ajutor, unde va exista o rețea imensă, respectiv un chat, în care fiecare poate posta o
urgență (un animal rănit într-o anumită zonă), în acest fel toți pot vedea despre ce e vorba și
oricine poate ajuta sau este în apropiere, poate comunica prin intermediul chat-ului, în acest fel
mai multe animal vor putea primi transport spre asociație și îngrijire medicală din orice colț al
României. O altă funcție a acestui chat, este locația, pentru fiecare mesaj va putea fi accesată și
locația.
 Următoarele funcții sunt intuitive, în secțiunea de evenimente se vor posta cele organizate
de asociație, dar și cele în care aceasta este parteneră, în acest fel susținătorii sunt mereu la
curent. În partea de donează, fiecare poate să doneze, prin câteva click-uri și oricine poate vedea
și selecta cauza pentru care donează, respectiv animalul la care să se ducă banii, în acest fel
fiecare va simți că aparțin unei comunități.
Despre noi, va oferi informații despre
asociație, noile vești, diverse poze, dar și
conturile asociației de Social Media și alte
locuri unde pot fi aceștia găsiți.
Conceptul aplicației este minimalist, însă se
bazează pe cultura participativă și pe
formarea unei comunității cu valori și interese
comune, lucru care în era web 2.0 contează
foarte mult pentru utilizatori: „Participarea,
pe de altă parte, se referă la proprietățile
culturii, unde grupurile colectiv sau individual iau decizii care au un
impact asupra experienței lor comune” (Jenkins, Ito, & boyd, 2016, p. 12). Una dintre cele mai
eficiente forme a strângerii de fonduri este cea pentru ONG-uri, cu ocazia acestei aplicații,
donarea și susținerea Kola Kariola va fi mult mai ușoară.

Evaluare

Impactul pe care îl poate avea aplicația poate fi unul uriaș, fiind vorba de un ONG cu o
notorietate ridicată, primul mod prin care poate fi evaluată eficiența acestei aplicații poate fi
reprezentat de fondurile strânse, în caz că numărul acestora a crescut semnificativ. Fiind o
aplicație făcută pentru salvarea animalelor, respectiv pentru un ONG, evaluarea acesteia va
consta și în numărul animalelor slavate, dacă acesta a crescut, dacă procesul de salvare a acestora
a fost mai ușor, dacă aplicația a reușit să faciliteze acest proces. Strângerea fondurilor este
esențială, aceasta va fi putea fi urmărită îndeaproape și aplicația va facilita acest proces.
Cu siguranță și numărul descărcărilor va putea reprezenta un mod de evaluare, dar nu cel
mai bun, atitudinea utilizatorilor față de aceasta se va reflecta în timpul petrecut pe aplicație, și
din nou în numărul animalelor salvate și numărul donaților, evaluarea acestei aplicații se rezumă
la numărul de donații și la numărul de animale salvate.
În concluzie, această aplicație reprezintă un plus pentru asociație deoarece poate fi
elementul cheie pentru o mai bună funcționare a întregii asociații. Facilitățile pe care aplicația le
oferă pot face să se alăture cât mai mulți oameni fiindcă aici există toate informațiile de care este
nevoie și totul se mișcă la o viteză mai mare. Secțiunile structurate pe fiecare nevoie în parte duc
la satisfacerea tuturor nevoilor oamenilor implicați. Adopțiile, evenimentele și donațiile se află
într-o strânsă legătură iar toate ajung să aibă o mai bună funcționare. În zilele noastre, aplicațiile
mobile au devenit o necesitate deoarece cu acestea se pot obține rezultate ce nu pot lua naștere
doar prin existența unui site web. Aplicația prezentată asigură facilitate, oferă sprijin, ajută
promovarea, se află într-o strânsă legătură cu publicul țintă și cu siguranță ridică un interes
sporit clienților sau potențialilor clienți.

Bibliografie:
Andreica, A., Pascu, B., Pascu, L., (2016) Relațiile publice ca avantaj competitiv al
organizațiilor mari, București, 123-126.
Barabasi, A.-L. (2017). Linked. Timișoara: Brumar.
Bădicu, G. (2016) Bugetul flexibil – instrument managerial de evaluare a performanţei, Studia
Universitatis Moldaviae, 92(2), 104-111.
Belch, G. E., & Belch, M. A. (2018). Advertising and Promotion. New York: Mc-Graw-Hill
Education.
Briciu, V.-A.; Briciu, G.-A.; Demeter, R. (2019). A TENTATIVE MODEL FOR AN ONLINE
PLACE BRANDING APPLICATION SOLUTION, Social Sciences and Law, 12 (61)(1),
pp. 149-160.
Briciu, V.-A.; Briciu, G.-A.; Kavoura, A. (2020). Evaluating How ‘Smart’ Bras, ov, Romania
Can Be Virtually via a Mobile Application for Cultural Tourism, Sustainability
12(13):5324.
BroadBend Search (2021). 2021 Internet traffic Statistics. accesat la 26 mai, disponibil la:
https://www.broadbandsearch.net/blog/internet-statistics
Dagenais, B., (2003). Campania de relații publice, Iași: Polirom.
Dragomiru, L. (2016) Importanţa planificării strategice a bugetului în Republica Moldova,
Administrarea Publică. Nr. 2, 86-93.
Iacob, D., Cismaru, D.-M., & Pricopie, R. (2011). Relațiile Publice, Coeziune și Eficiență prin
Comunicare. București: Comunicare.ro.
Islam, Rashedul; Islam, Rofiqul; Mazumder, Tohidul Arafhin. (2010), Mobile Application and
Its Global Impact, International Journal of Engineering & Technology, Vol: 10 No: 06,
pp. 104-111.
Jenkins, H., Ford, S., & Green, J. (2013). Spreadable media: Creating value and meaning in a
networked culture. New York: New York University Press.
Jenkins, H., Ito, M., & boyd, d. (2016). Participatory Culture in a Networked Era. polity.
Statista Research Department (29 Aprilie, 2021) „Mobile app usage - Statistics & Facts”,
accesat la 26 mai, disponibil la: https://www.statista.com/topics/1002/mobile-app-usage/
Nica, E., Sabie, O., Lazăr, V., Nicolae, E. (2019) Implicarea ong-urilor în conservarea naturii,
Culegere de lucrări științifice ale Conferinței Științific Internațional „Competitivitate și
Inovare în economia cunoașterii”. Ed. a XXI-a, 145-148.
Rogojinaru, A., (2004). Relațiile publice, fundamente interdisciplinare, București: Tritonic.