Sistemul de Asistență Socială în era informațională.

Un „upgrade” al serviciilor sociale destinate vârstnicilor la noile tehnologii

Hoară Alina Simona

Universitatea București,

Școala Doctorală de Sociologie

Anul II

alina.simona.hoara@drd.unibuc.ro

0769410691

Abstract. Sistemul de asistență socială, are un rol important în dezvoltarea țărilor, prin programele, serviciile și

prestațiile oferite tuturor celor care necesită ajutor pentru a se reabilita social sau pentru a face față provocărilor

venite din partea societății. În același timp, sistemele de asistență socială, trebuie să aibă capacitatea de a se

reconfigura noilor tendințe impuse la nivel mondial și european, de evoluția firească a tehnologiei și digitalizării

informației, de procesul de globalizare, de noile probleme sociale apărute dar și de internaționalizarea unor

modele sociale. Prin acest articol, doresc să atrag atenția asupra faptului că toți cei care activează în acest sistem

al serviciilor sociale, trebuie să își asume riscul de a avea o viziune inovativă asupra practicilor și metodelor de

intervenție și să încerce să nu elimine nicio variantă în practica asistenței sociale de teama schimbărilor majore

ce vor apărea. Acum câțiva ani, nu puteai asocia termeni precum robotica și serviciile de asistență socială. În

prezent, datorită unui proiect inițiat de Universitatea ”Babeș - Bolyai” din Cluj-Napoca, putem vorbi de servicii

precum roboterapia și psihoterapia prin realitatea virtuală. Din 2006, copiii, beneficiază de un serviciu gratuit de

consiliere și informare prin telefon.Vârstnicii, la rândul lor, beneficiază și ei de un astfel de serviciu, din anul

2015. Site-urile și paginile de socializare ale instituțiilor publice și private ce activează în domeniul social, au

drept scop sporirea gradului de acces la informații utile pentru persoanele aflate în dificultate. Toate aceste

măsuri, sunt rezultatul tendinței de tehnologizare a serviciilor sociale oferite, de digitalizare a informației și de

absorție a metodelor inovatoare în practica asistenței sociale.

Keywords: digital era, technology resources, innovative social services, ageing, quality of life
Introducere

Reconfigurarea practicii asistenței sociale prin TIC

„Poate nu va trece multă vreme și vom citi studii și cercetări despre asistența socială oferite prin intermediul

Facebook-ului” (Buzducea, 2017, p. 189). Nu suntem departe de această afirmație ce se poate dovedi a fi o bună

practică în pregătirea studenților de la specializarea -Asistență socială- care folosesc zilnic această aplicație. Am

aduce astfel informația necesară pregătirii lor mai aproape de „lumea lor online”. Odată cu apariția telefonului,

cu apariția computerului și cu dezvoltarea TIC la nivel global s-au produs schimbări majore. Încă din 1917,

Mary Richmond vorbea despre importanța telefonului și beneficiile acestuia în practica asistenței sociale.

Apariția computerului și-a făcut simțită prezența în organizarea sistemului de asistență socială, începând cu

tipizarea documentelor, realizarea unor baze de date cu informații despre beneficiari, până la promovarea

serviciilor și prestațiilor de asistență socială prin intermediul unor site-uri sau pagini de socializare de pe

platforma Facebook, a instituțiilor abilitate, din sfera publică sau privată. Însă, ca acest sistem tehnologizat să

funcționeze la parametrii optimi și să se dezvolte, se simte nevoia unui personal înalt calificat. Astfel,

programele de formare, din cadrul facultăților, destinate viitorilor asistenți sociali, trebuie să respecte aceste

cerințe și să le asigure acestora la finalizarea cursurilor, abilități și competențe inovatoare în practica asistenței

sociale. Scopul învățământului universitar în era digitală este să reliefeze promovarea competențelor

informatice, lingvistice dar și competențele din domeniul inovației. La nivel mondial, multe țări și-au dezvoltat

programe extinse de educație, formare și promovare a carierelor de cercetare și inovare în asistență socială. „UE

trebuie să se asigure că dispune de un număr suficient de lucrători înalt calificați”. (Europa 2010, p.9).

Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC) a permis și permite o bună comunicare și apropiere a

oamenilor, a facilitat accesul la informație și a restructurat practicile din domeniul asistenței sociale. În prezent

putem afirma că nu există instituții care să nu fi fost influențate de TIC. Mai mult, TIC a devenit parte a

cotidianului. Beneficiile directe aduse de TIC în practica asistenței sociale se pot structura din punctul de

vedere al lucrătorilor din domeniul social sau din punctul de vedere al beneficiarilor de servicii sociale.

Din perspectiva asistentului social s-au produs transformări precum:

  modul de informare și de formare profesională continuă: asistentul social are acces la resurse

informaționale folosind internetul/ bibliotecile virtuale. Anumite programe de formare continuă,

organizate la nivel național sau internațional se desfășoară pe platforme online care pot fi accesate de

acasă, nemaifiind necesară deplasarea asistentului social la sediul unei anumite instituții pentru a se

forma. Colaborează mult mai ușor cu alți colegi, realizează un schimb de bune practici prin intermediul

email-ului, platformelor, site-urilor sau telefonului.

 modul de comunicare cu beneficiarii: asistenții sociali pot suna beneficiarii pentru a stabili ziua si ora

anchetei sociale sau a unei primei vizite (excepție fac cazurile în care se impune o vizită inopinantă) pot

asista telefonic beneficiarii, pot răspândi informații de interes, prin intermediul paginii instituției unde

lucrează.

 transformarea practicii asistenței sociale prin servicii precum: TeleClubul Seniorilor, Telefonul

vârstnicului, Telefonul copilului.

Prin prisma acestor schimbări pozitive aduse de TIC în sfera profesională a asistenților sociali s-a simțit nevoia

conturării la nivel internațional a unor standarde specifice ce fac referire la (National Association for Social

Workers, 2017):

 acuratețea și claritatea informației furnizate în mediul online către beneficiari

 accesul, competențele, confidențialitatea și aspectele etice privind furnizarea de servicii tehnologizate

 principii deontologice profesionale, consimțământul informat privind colectarea, gestionarea și stocarea

informațiilor

 programe de formare profesională dedicate asistenților sociali privind supervizarea, utilizarea

tehnologiei.

Concluzionând, putem afirma că utilizarea tehnologiei, precum GPS-ul, rețelele de socializare, blog-urile, site-

urile, bazele de date internaționale - SCOPUS, PROQUEST, în practica asistenței sociale, a condus la apariția

programelor online de formare profesională , la eficientizarea muncii asistentului social și la scurtarea timpului

de intervenție alocat fiecărui beneficiar.

Toate aceste noi practici inovatoare din domeniul serviciilor de asistență socială vin în întâmpinarea

problemelor sociale clasice precum sărăcia, îmbătrânirea populațiilor, inechitățile sociale, care în contextul

social actual se regăsesc sub alte forme mai pronunțate.

Practici inovatoare și intervenții tehnologizate pentru a îmbătrâni frumos acasă, la nivel național

România se aliniază țărilor europene care se confruntă cu fenomenul îmbătrânirii populației. Conform studiilor

realizate la nivel European (Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, 2010), până în

2030, numărul de pensionari din UE va crește cu peste 25 de milioane, fiind necesare servicii inovatoare pentru

creșterea calității vieții vârstnicilor dar și măsuri pe termen lung privind sistemele de pensii, sistemele de

îngrijire la domiciliu a acestora. Pe termen lung, riscul de sărăcie pentru persoanele vârstnice va fi în creștere.

Astfel încă din anul 2012, anul european pentru îmbătrânire activă, s-a urmărit promovarea contribuției

voluntarilor vârstnici în societate. Acesta a fost unul dintre obiectivele cheie ale parteneriatului european pentru

inovare privind îmbătrânirea activă în condiții bune de sănătate propus de Comisie în 2011 ( Platforma

europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, 2010, p. 18).

Serviciile de asistenţă socială au cunoscut o creştere continuă a cheltuielilor, din cauza, în principal, a

îmbătrânirii populaţiei și creşterii numărului persoanelor vârstnice care beneficiază de asistenţă socială şi

medicală.. Pentru a face față acestei provocări, sistemul de asistenţă socială din România trebuie să aplice

măsuri inovatoare atât în sistemul de management cât şi în cel de implementare a măsurilor, astfel încât să se

îmbunătățească calitatea vieții vârstnicilor. Inovația nu trebuie să rămână în faza de teorie, ci trebuie să aibă

rezultate concrete care să ducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii vârstnicilor. Conform unui studiu al Consiliului

Naţional al Persoanelor Vârstnice, inovaţia în domeniul serviciilor medicale şi sociale adresate persoanelor

vârstnice trebuie să vizeze: (Ghiță, 2009, pp.46-48)

 dezvoltarea unor sisteme de finanțare durabile, care să nu fie o povară pentru societate, însă care să

ajute persoanele vârstnice să facă față situațiilor dificile ce pot surveni;

 inițierea serviciilor diferenţiate, axate pe nevoile reale ale beneficiarilor ;

 promovarea concurenţei între diferiții prestatori de servicii de îngrijire pentru a asigura astfel

standardele de calitate;
 aplicarea unor măsuri inovatoare de prevenire în domeniul îngrijirii (crearea unor rețele sociale în

perioada înaintată a vieții, care să furnizeze servicii de sprijin privind mărirea capacității de a face față

problemelor cotidiene);

 utilizarea tehnologiilor moderne în cadrul serviciilor de îngrijire la domiciliu (smart housing,

supravegherea de la distanță) și învățarea persoanelor vârstnice să comunice prin intermediul noilor

tehnologii.

Atât la nivel mondial, cât și european s-a lansat un program comun de combatere a sărăciei şi de

promovare a incluziunii sociale, a populației vârstnice. UE promovează practicile care sprijină forţa de

muncă vârstnică, tranziţia de la activitatea profesională la pensionare, întărirea solidarităţii între

generaţii,însă se simte nevoia unor politici sociale de susţinere şi de adaptare la schimbări a persoanelor

vârstnice.(Ghiță, 2013, p. 14). Un răspuns la aceste politici este îmbătrânirea activă, adică înaintarea în

vârstă în condiţii optime de sănătate, pentru a putea îndeplini un rol activ în societate atât din perspectiva

profesională, cât şi din prisma autonomiei în viaţa de zi cu zi.

Anul 2012, fiind Anul European al Îmbătrânirii Active şi al Solidarităţii între Generaţii a determinat la

nivel national, apariția mai multor programe bazate pe servicii și intervenții inovatoare, bazate pe

tehnologie. Asociația Caritas (2012) a dezvoltat o platformă web pentru şi despre vârstnicii activi din

România prin care promovează poveștile de viață a vârstnicilor activi dar în același timp pune la dispoziția

utilizatorilor, sfaturi practice pentru menținerea unei vieți sociale active. (www.mereutanar.ro; în prezent

inactivă).

Centrul de Politici pentru Diversitate şi Securitate (Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice

2013) a realizat un site care se dorește a fi o punte între generații, între nepoți și bunici prin care se

urmărește sensibilizarea populației privind problemele vârstnicilor. (www.buniciimei suntcool.ro; în prezent

inactivă)

Fundaţia Principesa Margareta a României (2017) a dezvoltat de-a lungul timpului mai multe servicii

inovatoare, tehnologizate destinate vârstnicilor, cel mai cunoscut fiind „Telefonul vârstnicului” unde

„persoanele vârstnice primesc informații de interes, sfaturi și îndrumare, din partea operatorilor specializați
 în asistență socială”. De asemenea, prin acest serviciu pot fi semnalate cazuri de abuz sau cazurile unor

bătrâni care se află într-o situație dificilă și simt nevoia suportului emoțional (www.telefonulvarstnicului.ro).

În cadrul fundației s-a dezvoltat și serviciul „Teleclubul Seniorilor”, prin intermediul căruia vârstnicii au

ocazia să socializeze unii cu ceilalți. Prin intermediul tehnologiei, 5 apelanți pot vorbi între ei, conversația

lor fiind mediată de un operator specializat.

Practici inovatoare și intervenții tehnologizate pentru a îmbătrâni frumos acasă, la nivel european

AAD (Asistența pentru Autonomie la Domiciliu) reprezintă un alt program comun dezvoltat la nivelul Uniunii

Europene, care are drept scop „ajutorarea persoanele în vârstă, pentru a trăi cât mai mult timp posibil, în mod

independent în propriile case prin creșterea autonomiei și a mobilității acestora; sprijinul acestora în

desfășurarea activităților de zi cu zi și îmbunătățirea accesului acestora la TIC”. (INNOVA, 2018)

Programul comun AAD a contribuit la atingerea obiectivelor Strategiei reînnoite de la Lisabona. Programul

comun AAD a promovat inovația și cofinanțarea din partea sectorului privat, în special a IMM-urilor, pentru

„proiectele legate de piață, adaptarea tehnologiei și a soluțiilor dezvoltate în cadrul proiectelor la nevoile

persoanelor în vârstă, în perspectiva unei participări sociale sporite a acestora” ( Decizia nr. 742/2008/CE).

Un alt proiect inovator cu impact asupra serviciilor de asistență socială este și SEE INNOVA (2018).

Acest proiect a atras atenția asupra faptului că la nivel mondial, categoria persoanelor cu vârsta de 60 și peste,

crește mai rapid decât orice altă grupă de vârstă, iar acest fenomen trebuie conștientizat la nivel transnațional.

Catalogul realizat în cadrul SEE INNOVA colectează Bunele Practici realizate în Italia, România, Bulgaria,

Austria, Ungaria, Serbia, Bosnia - Herțegovina. Bunele practici colectate în cadrul acestui program și publicate

în catalog au fost grupate în următoarele categorii:

 constituirea grupului în diferite domenii legate de AAD pentru persoanele vârstnice (construcții,

economisire a energiei, mobilitate, îmbătrânire activă, inovare, TIC, IMMuri, etc);

 înființarea unor asociații naționale ce au vizat promovarea nevoilor, tendințelor și a inovării în domeniul

AAD și colaborarea diferitelor părți interesate;

 proiecte europene, naționale și regionale privind formarea în domeniul TIC a îngrijitorilor; dezvoltarea

de tehnologii, practici și produse inovatoare pentru automatizarea locuințelor, etc.;

  constituirea de companii publice și / sau private, pentru a oferi servicii inovatoare pentru persoanele în

vârstă (rețea Telecare, servicii de îngrijire, etc.);

 „programe de finanțare, compensații și planificare inovatoare promovate de guvernele regionale pentru

susținerea proiectelor de colaborare inovatoare și soluții în diverse domenii legate de asistență pentru

Asistența pentru Autonomie la Domiciliu pentru Vârstnici” (INNOVA, 2018, p. 4).

În momentul de față, la nivel mondial și European se testează diverse forme de intervenție tehnologizate care

să ajute la îmbunătățirea calității vieții vârstnicilor și menținerea acestora cât mai autonomi, în propriile

locuințe.

În tabelul de mai jos se regăsesc o parte a serviciilor tehnologizate dezvoltate la nivel european în cadrul

proiectului SEE INNOVA (2018), destinate vârstnicilor.

Țara Servicii inovatoare tehnologizate Descriere

Denumirea practicii asistențiale
Grecia T - SENIORITY Acest serviciu și-a propus menținerea unui trai independent
în rândul vârstnicilor și reducerea spitalizării primare. Este
furnizat prin TV digital (printr-un canal dedicat vârstnicilor)
și înglobează servicii precum tele-asistența tv, tele-alarme,
telefonie mobilă) .
Grecia, Proiect pentru amintiri de lungă LLM oferă vârstnicilor „oportunitatea de a-și îmbunătăți
Austria, durată (LLM) starea fizică și cognitivă și de a continua să se simtă ca fiind
Franța, o parte activă a societății”. Reprezintă o platformă unde le
Spania, sunt puse la dispoziție celor vârstnici diverse exerciții fizice
Cipru și cognitive, oferă monitorizarea activităților zilnice.
Grecia Program de telemedicină centru „Scopul final al proiectului este acela de a extinde utilizarea
comunitar deschis de îngrijire telemedicinii în cadrul tuturor Centrelor Comunitare
Deschise de Îngrijire” dar și în viața de zi cu zi a cetățenilor
din Thessaloniki.
Grecia, Proiect USEFIL – Medii inteligente USEFIL are drept scop adaptarea tehnologiei la cerințele și
Finlanda, modeste pentru un trai independent abilitățile vârstnicilor. De asemenea urmărește obținerea
Germania, unor componente necesare utilizării tehnologiei la un preț
Olanda, accesibil (camera video, brățări ce se poartă la mână în
Marea vederea monitorizării stării de sănătate, tablete, unități TV-
Britanie WEB)
Ungaria Asistență Medicală Mobilă Serviciul are drept scop monitorizarea mobilă şi oferă
MOHANET asistență pentru persoanele vârstnice. Se utilizează un telefon
mobil 4in1, prin care se oferă terapie, tele-asistență şi
servicii mobile tradiționale destinate persoanelor private.
Transmiterea apelurilor de urgență, a locației, semnelor
vitale şi stării de sănătate are loc sub formă de date folosind
tehnologia GPS / GPRS.
„Proiectul Senior Capital provine din proiectul Q-Ageing din
Europa Centrală”, proiect ce are drept scop crearea unui
 Senior Capital mediu adecvat astfel încât seniorii să rămână cât mai mult
timp activi pe piața muncii, reducând astfel cheltuielile
sociale privind populația vârstnică, și evitând excluziunea
socială.
Sursa: Adaptare după Catalog de bune practici INNOVA, 2018

Toate aceste proiecte sunt un bun model al colaborării dintre mediul public și privat. Parteneriatul

public - privat în asistență socială reprezintă cea mai ”inovativă” și eficientă modalitatea de rezolvare a

problemelor sociale apărute în societățile actuale, în cel mai scurt timp posibil. Mediul privat reprezentat de

fundații, asociații, ONG-uri care activează în domeniul asistenței sociale sunt mult mai deschise și mai centrate

pe nevoile societății, astfel ele reușesc să absoarbă într-un timp mult mai scurt decât instituțiile publice, trendul

și direcția spre care se îndreaptă aceste servicii sociale. Sunt mult mai active și în ceea ce privește strângerea sau

absorția de fonduri necesare implementării și oferirii de servicii sociale. PPP ( Parteneriatul public privat) este

un real suport privind eficientizarea managementului și creșterea calității serviciilor din domeniul asistenței

sociale de la nivel local prin metoda know-how ( Buzducea, 2017, p. 110).

Concluzii

Ca urmare a integrării în UE, PPP-urile s-au dezvoltat și se vor dezvolta subtanțial în vederea dezvoltării

serviciilor sociale de care au nevoie toate societățile contemporane pentru a face față diverselor probleme cu

care se confruntă. Se observă orientarea puternică a sistemului de asistență socială către noile tehnologii care

vin să faciliteze accesul la serviciile sociale dar în același timp oferă și o eficientizare a acestora. Noile

tehnologii oferă acestui sistem al serviciilor sociale, noi perspective de restructurare și inovare, însă ca orice

noutate în domeniu pe lângă beneficiile aduse, aceasta, generează și o serie de riscuri, provocări care trebuie

rezolvate de un personal bine instruit, conectat la tot ce este nou și disponibil să testeze și să aplice aceste

practici inovative.

Promovarea unei abordări inovatoare în cadrul sistemului de asistență socială va avea un impact benefic asupra

evoluției serviciilor sociale destinate tuturor categoriilor de beneficiari.

Bibliografie:

Asociația Caritas. 2012. ” Caritas Romania Lanseaza Primul Site Pentru Si Despre Seniori Activi” 2012.

http://www.caritas-ab.ro/en/node/1689.

Buzducea, D. (coord). (2010).Asistența socială a grupurilor de risc, Iași: Polirom.

Buzducea, D. (2017). Asistență Socială.Compediu de istorie, teorie și practică, Iași: Polirom

Comisia Europeană. 2010. ”Comunicare a Comisiei Europene Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul

Economic Și Social European Și Comitetul Regiunilor.” 2010. https://www.google.com/url?

sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=3&ved=2ahUKEwip8qOY8bXgAhUBEVAKHcQhBxEQFjACegQI

ARAC&url=http%3A%2F%2Fwww.cdep.ro%2Fafaceri_europene%2FCE

%2F2010%2FCOM_2010_546_RO_ACTE_f.doc&usg=AOvVaw3kLMql4psMu-kpZx9PEya5.

Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice. 2013. ” Incluziunea socială a persoanelor vârstnice” 2013.

http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/Incluziunea_sociala_a_persoanelor_varstnice_2013.pdf.

Decizia nr. 742/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind participarea

Comunității la un program de cercetare și dezvoltare derulat de mai multe state membre, destinat îmbunătățirii

calității vieții persoanelor în vârstă prin utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor, consultat la

https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:201:0049:0057:RO:PDF , în data de

30.01.2019, ora 16:45.

Dumitrache, M. (coord). (2016). Metodologie de lucru în asistență socială privind furnizarea de servicii din

sfera îngrijirilor paliative către copii şi tineri diagnosticaţi cu boli ameninţătoare de viaţă, Bacău. [f.e.]
Fundația Principesa Margareta a României. 2017. ”Povestea Noastră - Telefonul Vârstnicului.” 2017.

http://www.telefonulvarstnicului.ro/povestea-noastra/.

Ghiță,S. (coord). (2009). Inovaţia în serviciile de asistenţă socială şi sănătate acordate persoanelor vârstnice,

Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice.

Ghiță,S. (coord). (2013). Incluziunea socială a persoanelor vârstnice, Consiliul Național al Persoanelor

Vârstnice, București.

Moșoiu, D. (coord). (2010). Evaluarea costurilor serviciilor de îngrijiri paliative în România.Studiu realizat în

cadrul Programului de Sănătate Publică (2008-2009) de către Hospice ”Casa Speranței” și Institutul pentru

Politici Publice citit de la : http://www.studiipaliative.ro/wp-content/uploads/2013/09/Evaluarea-costurilor-

serviciilor-de-ingrijiri-paliative-in-Romania.pdf.

Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020. O Uniune a inovării, consultată la: https://eur-lex.europa. eu/

LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:0546:FIN:RO:PDF, în data de 31.01.2019, ora 22:30.

National Association for Social Workers (2017) .Technology in Social Work Practice , disponibil la adresa

https://www.socialworkers.org/includes/newIncludes/homepage/PRA-BRO-33617.TechStandards_FINAL_

POSTING.pdf, accesat în data de 31.01.2019, ora 19:16.

Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea

socială și teritorială, consultată la: https://eur-lex.europa.eu/, în data de 31.10.2019, ora 18:30.

INNOVA (2018) Catalog de bune practice, consultat la https://www.adizmb.ro/wp-content/uploads/2018 /08/

Catalog_bune_practici_INNOVA.pdf, în data de 28.01.2019, ora 1:16.
 The social assistance system in the informational era.
An "upgrade" of social services for elderly people to new technologies

Hoară Alina Simona

University of Bucharest,

Doctoral School of Sociology

Year II

alina.simona.hoara@drd.unibuc.ro

Abstract. The social assistance system plays an important role in country development, through programs,

services and benefits offered to all those who need help to socially rehabilitate or meet the challenges of society.

At the same time, social assistance systems must have the capacity to reconfigure, new trends in the world and

European, the natural evolution of technology and digitization of information, the globalization process, the

new social problems that have arisen, and the internationalization social models. By this article, I would like to

draw attention to the fact that all those working in this system of social services must take the risk of having an

innovative vision of practices and methods of intervention and try not to eliminate any variation in the practice

of assistance social fears of the major changes that will occur. A few years ago, you could not associate terms

like robotics and social welfare services. At present, due to the project initiated by Babeş - Bolyai University of

Cluj - Napoca, we can talk about services such as robotherapy and psychotherapy through virtual reality. Since

2006, children have a free counseling and information service by phone. Elderly people also benefit from such a

service from 2015. Websites and social media pages of public and private institutions operating in the social

field, are aimed at increasing the level of access to useful information for all people in difficulty. All these

measures are the result of the tendency of technology to provide social services offered, to digitize information

and to absorb innovative methods in the practice of social assistance.

Keywords: digital era, technology resources, innovative social services, ageing, quality of life