UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Instituția fumatului: Cum este construită social instituţia

fumatului într-o familie formată din fumători şi
nefumători ?

Burlacu Nicoleta Georgiana

Sociologie

Anul II, Seria 1, Grupa 1

Metodologia cercetării sociologice

Ianuarie 2015
1 Introducere

Fumatul este o dependență biologică, iar acest obicei are rădăcini adânci în
istoria umanității.

Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuz de substanțe
folosite în scop recreațional. Fumatul de tutun este de departe cea mai frecventă
modalitate de a fuma, fiind folosită de peste un miliard de persoane, în majoritatea
societăților umane.

Pe lângă bine cunoscutele efecte negative pe care acest obicei le are asupra
sănătății oamenilor, fumatul are diverse implicații sociale asupra indivizilor.
Motivele pentru care indivizii se apucă de fumat sunt psihologice și sociale. Dar
are fumatul vreo influență asupra relațiilor dintre indivizi ? Dar asupra relațiilor
dintr-o familie ?

Această lucrare este un studiu calitativ ce are ca scop investigarea modului în

care se construiește instituția fumatului într-o familie formată din fumători și
nefumători, într-o familie nucleară formată din copii și părinți. Astfel voi analiza
cum se construiește fumatul între părinți și copii, dar și între soți.

Consider că în societatea de astăzi din ce în ce mai multe persoane sunt

fumătoare și într-un anume mod fumatul are un rol destul de important într-o
familie, deoarece este un obicei care ajunge să fie parte importantă în viața multor
indivizi.

Am ales să studiez acest lucru deoarece eu am crescut într-o familie cu un

membru fumător și anume tata și pot spune că a avut o anume influență acest
lucru asupra relației mele cu el, dar a influențat și relația lui cu mama. De aceea
doresc să aflu dacă fumatul are într-adevăr un impact real asupra relațiilor dintr-
familie și dacă da în ce mod. De asemenea doresc să aflu dacă tinerii care provin
din familii cu fumători tind să imite comportamentele părinților și să se apuce și ei
de fumat la rândul lor.

Un studiu australian vestic a demonstrat în mod clar că adolescenții care au

fumat vreodată sau devin fumători regulați au fost mai susceptibili de a avea cel
puțin un părinte care a fost fumător. Un alt studiu australian vestic a constatat că
tinerii aborigeni care au avut cel puțin un părinte care a fumat au fost aproape de
două ori mai susceptibili de a fuma țigari în mod regulat, comparativ cu tinerii ai
căror părinți nu fumează. O cercetare americană a constatat că renunțarea la fumat
a tinerilor părinți s-a dovedit a fi atât de protecție a copilului lor pentru ca acesta
să nu fumeze în viitor și de asemenea să încurajeze renunțarea la acest viciu în
rândul copiilor adolescenți.

2 Abordare teoretică

În studiul De ce fumezi?” O analiză sociologică a motivelor fumatului de

Cosima Rughiniș și Elisabeta Toma, se vorbește despre motivele fumatului din
perspectivă pozitivistă, interpretativistă și pragmatică.

Astfel, din perspectivă pozitivistă fumatul corelează cu genul, astfel genul este
o cauză a fumatului. De asemenea, fumătorii sunt influențați de prețul țigărilor, de
fumatul părinților, de vârstă, etc. Consider că motivele pentru care un copil se
apucă de fumat sunt importante, mai ales atunci când un rol esențial îl au părinții.

Prevalenţa persoanelor care fumează curent a fost în 2011, în România, de

26,7%, adică 4,85 milioane de oameni, dintre care cei mai mulţi sunt bărbaţi (37,4
%), iar la femei 16,7 %, potrivit unui studiu global privind tutunul la adulţi
(GATS). Așadar în România există un număr mare de fumători, majoritari fiind
bărbații.

Mai mult de o treime dintre persoanele de 15 ani şi peste, adică 6,4 milioane,
au fost expuse la fumul de ţigară la domiciliu, informează studiul. Dar este
fumatul la domiciliu o problemă pentru cei nefumători ? Acest aspect urmează să
fie clarificat în cele ce urmează.

3 Metodă

Pentru a studia cum se construiește instituția fumatului într-o asemenea

familie de fumători și nefumători am realizat două interviuri deschise unor
studente în anul II la Universitatea din București, una din ele fiind fumătoare și
cealaltă nu. Ambele respondente au vârsta de 20 de ani și provin dintr-o familie în
care cel puțin un părinte fumează. Așadar, mai specific, am ales să studiez cum se
construiește fumatul într-o familie de fumători și nefumători formată din 2
generații –părinți și copii, adolescenți. Informațiile aflate pe baza interviurilor le-
am interpretat și în urma acestora am tras anumite concluzii ce vor fi detaliate
ulterior.

4 Interpretarea răspunsurilor

4.1 Tendința de a imita

Teoria învățării sociale descrie modul în care învățăm prin exemplu de la

alții. Noi suntem puternic influențati de părinții noștri, și de alți oameni, cum
ar fi colegii, actori și vedete pop. Acest lucru ne poate duce la imitarea
comportamentului lor și să încercăm să fumăm.

Copiii au mai multe șanse să se apuce de fumat dacă părinții fumează.

Copiii au mai multe șanse de a încerca țigări sau de a deveni fumători dacă
unul sau ambii părinți fumează. Părinții sunt modele importante de urmat
pentru copiii lor. Și companiile de tutun doresc ca și copiii să devină
dependenți. Campania de publicitate a țigărilor Camel ce îl aveau ca
protagonist pe personajul de desene animate Old Joe a fost foarte atrăgătoare
pentru copii, care au crezut că Old Joe era "cool" și au vrut să fie prieteni cu
el.

În urma rezultatelor obținute, am constatat că instituția fumatului se

construiește într-un mod aparte într-o familie formată atât din fumători cât și
nefumători. Din ce am observant, adolescenții care provin dintr-o familie în
care cel puțin un părinte fumează nu sunt influențați în mod special de părinți
să fumeze, ci mai mult de atitudinea acestora.

Astfel, faptul că părinții fumează îi intrigă pe copii, stârnește în ei o

curiozitate puternică și aceștia în dorința lor de a afla ce înseamnă viciul
fumatului, mai târziu, în adolescență, aceștia cel puțin încearcă să fumeze.

De asemenea, copiii care văd părinții care fumează tind să le imite

comportamentul deoarece asociază fumatul cu o parte importantă din viața
părinților și prin urmare văd asta ca și parte din viața lor în mod inconștient.

R: Păi..faptul că tată fuma..nu pentru că îmi dădea impresia de impunere şi

masculinitate fiind mai mică…na. Dar la mama vedeam fumatul că ceva drăguţ,
adică stătea cu prietene şi mătuşi să fumze, parcă îmi venea să aprind şi eu o ţigară.
Acum sincer, văd imaginea că în filme dar pe atunci nu ştiu dacă m-a afectat cumva
psihologic fără să îmi dau seama, probabil… Da, îmi plăcea ceea ce făcea mama…
dar nu mi-am propus să fac asta dar acum na…uită-mă. ( 20 ani, fumătoare )

Fumatul în familie poate influența un copil, dar asta nu ar fi un factor

decisiv. Decizia este doar a copilului.

În mod opus, fumatul excesiv al părinților și atitudinea delăsătoare a

acestora față de copii poate crea o repulsie a copilului față de țigări, astfel
încat acesta să nu se apuce de fumat chiar dacă ar dori.

. I: Tu de ce nu te-ai apucat de fumat ?

R: Sinceră sa fiu am încercat să fumez, ba chiar mi-am cumpărat o dată un pachet

de țigări să vad și eu care e treaba, dar nu găsesc nici o plăcere, nici o motivație ca
să fumez. Plus de asta, tatăl meu a fost destul de neglijent cu mine și fratele meu de
când eram mici. El întotdeauna a fumat în casă și de față cu mine și fratele meu și
asta ne-a creat o repulsie mie și fratelui meu față de țigări …deoarece mereu
tușeam.. dar tatăl meu nu ne lua în seamă. ( 20 ani, nefumătoare)

Un alt aspect relevant este dacă există în familie frați/surori mai mari care
să fumeze. În general, frații mai mici au tendința să imite comportamentul
fraților mai mari, deoarece li se pare că tot ce fac frații mai mari este mai cool,
mai interesant, demn de urmat. Astfel, dacă într-o familie fratele mai mare
fumează, atunci cel mai mic va vrea și el să fumeze deoarece i se pare
atitudinea potrivită, și dorește să fie privit ca și fratele său, adică mai matur.

I: Deci, aaa, faptul că părinţii cât şi fratele tău fumează nu te-au influenţat?
Adică nu ai avut tendinţa să le imiţi comportamentul în acest sens?

R: Mmm..eu spun că nu pentru că nu prea m-am gândit la asta ..adică faptul

că tata fuma nu cred că m-a influenţat..mama nici atât ..probabil faptul că fratele
meu fuma m-a făcut să văd în asta un lucru mai …rebel..nu ştiu..oricum fratele meu
este cam oaia neagră a familiei. Credeam că..dacă el iese puţin din tipar, de ce să nu
fac şi eu asta. Cam luam exmeplul lui pe atunci. (20 ani, fumătoare)

O altă influență o reprezintă numărul de fumători din familia respectivă.

Cu cât numarul de fumători dintr-o familie e mai mare cu atât influența asupra
copiilor e mai mare.

4.2 Fumatul în incinta casei

De asemenea, faptul că cineva din familie fumează nu reprezintă o

problemă pentru un copil nefumător atât timp cât nu se fumează în casă și
acesta nu stă într-un mediu plin de fum. Astfel, dacă un părinte pastrează
distanța optimă față de copil atunci când fumează, nu se apropie de copil
după ce fumează, atunci nu este nici o problemă. Deci mai mult depinde de
atitudinea pe care o au părinții față de copii cu privire la fumat decât gestul în
sine. Dacă părinții ar fi avut o atitudine agresivă față de copii și ar fuma de
față cu aceștia foarte multe țigări și casa ar mirosi numai a țigări, atunci
probabil în mintea copiilor s-ar crea o repulsie vizavi de fumat în sine și mai
târziu nu ar fuma, deoarece nu i-ar atrage acest comportament.

I: Ce părere ai despre fumatul în interiorul casei ? Te-a deranjat vreodata

mirosul de țigară în casă ?

R: Am o părere foarte proastă..mi se pare de foarte prost gust și asta știu din
propria experiență..Nu am nimic cu fumătorii, dar să nu fumeze în locuri publice sau
în casă..Spre exemplu tatăl meu ne-a intoxicat cu atâta fum ani de zile ..și putea să
fumeze afară ..dar nu a făcut asta..din comoditate bănuiesc. Și nu mai zic de mirosul
care e în casă…adică în mod obișnuit nu îmi dădeam seama de miros..dar de
exemplu când eram plecată câteva zile de acasă și mă întorceam ..mă izbea practic
mirosul de fum …un miros pregnant de țigară..și mi se părea oribil, dar nu aveam
nici o putere să schimb acest lucru..Până și hainele din cuier ajungeau să miroasă…
Și de atunci când venea cineva la noi in vizită mi se părea aiurea deoarece mă
gândeam că simte mirosul urât de țigări ..și îmi era rușine..Și când mai aduceam
prietene acasă îmi era rușine să nu simtă mirosul..

4.3 Suma de bani cheltuită pe țigări în familie

Dacă nu se cheltuie o sumă exagerată de bani pe acest viciu, atunci totul

este ok, însă dacă s-ar cheltui mulți bani din bugetul comun atunci apar
conflicte în familie.

Un alt aspect care contează foarte mult este situația financiară a familiei.
Dacă situația financiară nu este foarte bună, atunci apar adesea certuri pe tema
fumatului, având în vedere ca mulți bani din bugetul casei se cheltuie pe acest
viciu.

I: Ai prefera ca banii investiți pe țigări în familie să fie cheltuiți în alt mod?

Cum?

R: Da clar! Deși poate suna aiurea..sunt foarte mulți bani cheltuiți pe țigări…Aș
prefera în orice alt fel..pe mancare, haine..lucruri de ale casei..lucruri folositoare ,
nu să fie risipiți așa aiurea. ( 20 ani, nefumătoare )

R:…ni se par banii care în loc să fie investiți într-o persoană,sunt aruncați pe
geam….
4.4 Atitudinea părinților

Astfel, contează foarte mult atitudinea părinților fumători față de copiii

nefumători. Dacă pentru un părinte țigările sunt o prioritate, dacă sunt mai
importante chiar decât nevoile copiilor atunci în mod cert acest lucru
afectează relația părintelui respectiv cu copii. Atunci copiiilor li se dă impresia
că nu sunt destul de importanți, cel puțin nu la fel de importanți ca țigările și
astfel este afectată relația lor cu părintele și în mod implicit apar și discuții în
familie pornind de la acest fapt.

R:….Și mai țin minte că erau zile în care eu sau fratele meu nu aveam bani
de pachet la școală..dar tatăl meu avea bani de țigări…și cumva asta a creat o
rivaliatate între noi și el pentru că am văzut că pune țigările mai presus decât noi..Și
nu înțeleg cum e posibil acest lucru..Adică el pretinde că ne iubește dar nu se
interesează foarte des de noi și din ce am dedus nu suntem foarte importanți pentru
el..nu înțeleg asta ..Și la fel au existat certuri multe pe tema banilor ,mama îi reproșa
lui taică-miu că fumează mult prea mult…că și ultimii bani din casă îi fumează…că e
nepăsător cu privire la restul și egoist … ( 20 ani, nefumătoare )

De asemenea dacă un părinte fumează de față cu copii mici, reiese

faptul că acestuia nu îi pasă de sănătatea copiilor, iar copiii mai târziu
realizează acest lucru și vor avea o atitudine ostilă sau de indiferentă față de
părintele respectiv.

I: Deci să înțeleg că..cam te-a marcat chestia asta…că a fumat de față cu voi
și ați inhalat fum?
 R: Da chiar m-a marcat pentru că îmi făcea rău..și mi-a creat un sentiment de
repulsie față de tata..Fratele meu avea o vorbă..ceva de genul că atunci când eram
mici “tăiam fumul de țigară cu cuțitul” în casă.

S-a mai constatat că legătura continuă cu părinții a jucat un rol pozitiv.

Monitorizarea copiilor de către părinții lor a facut ca persoanele care s-au
apucat de fumat să fie mai puține în acest caz. Un anumit comportament al
părinților a influențat situația.

4.5 Relația dintre părinți

Dacă ambii părinți sunt fumători, atunci relația dintre cei doi este bună
per ansamblu, dar dacă doar unul dintre ei este, atunci tind să apară discuții în
familie din cauza aceasta și acest lucru se datorează în mod special situației
financiare.

I: Și mama ta ce părere are despre faptul că tatăl tău fumează atât de mult
sau că fuma de față cu voi de când erați mici? Care e relația dintre ei doi?

R: Pff…sunt multe de zis aici..e o relație bună per ansamblu..dar mereu au

existat certuri pe tema asta…de când mă știu…ea fiind și ea fumătoare l-a înțeles pe
tatăl meu că și el fumează…dar el este exagerat și știu că încerca să-l convingă să
fumeze mai puțin că sunt lucruri mai importante decât țigările pe lumea asta..dar
fiind și ea fumătoare banuiesc că nu reușea să-l convingă prea bine..deci aș putea
spune cu părere de rău că și mama e vinovată pentru faptul că tatăl tau fuma de față
cu noi..Știu că se certau pe tema asta și spunea că ne îmbolnăvește dar nu mai știu
de ce nu reușea sa-l convingă….
 5 Concluzii

În concluzie, fumatul joacă un rol important într-o familie formată din

membri atât fumători cât și nefumători deorece prin prisma acestui viciu se relevă
anumite aspecte din familia respectivă și sunt scoase în evidență anumite trăsături
de personalitate care, poate dacă nu ar fi fost nimeni fumător în familia respectivă,
nu ar fi fost relevate. Astfel, faptul că părinții fumează creează în mintea copiilor
lor o imagine despre acest viciu, imagine care se va proiecta într-un fel sau altul în
viața adolescentului de mai târziu. Fumatul nu construiește anumite relații într-o
familie, dar le influențează în mod clar în corelație cu alți factori de natură
financiară, psihologică, etc.
 6 Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fumat , 23 octombrie 2014

http://bya40699.blogspot.ro/2011_02_01_archive.html , Bya40699, 26 Feb 2011

https://articolemedicale.wordpress.com/2010/09/05/comisia-europeana-vrea-legi-
anti-fumat/ , septembrie 5, 2010

http://decefumezi.blogspot.ro/ , Marius Paraschiv, 25 septembrie 2012

file:///C:/Users/Nicolle/Desktop/pagini%20mcs/Cati%20fumatori%20sunt%20in
%20Romania%20%20%20%20Prezentari%20tigari%20electronice%20si
%20lichide.html , 14 MAR 2012

http://www.soberrecovery.com/forums/nicotine-smoking/85203-effects-smoking-
your-family.html 02-05-2006, 06:55 PM

http://www.prokerala.com/health/smoking/effects-of-smoking-on-family-life.php
http://www.netdoctor.co.uk/smoking/psychologicalinfluences_000509.htm ,
Sasha Cain, London, 12.05.2014

https://www.cancerwa.asn.au/resources/2009-12-22-How-smoking-affects-
families.pdf

Rughiniș, C., Toma, E., De ce fumezi?” O analiză sociologică a motivelor

fumatului , pag. 1

7 Anexe

Anexa 1

Ghid de interviu:

1. Ai mai realizat până acum interviuri?

2. Ești fumător/oare?

3. Ai membrii fumători în familie? Cine?

4. De cât timp fumează persoanele fumătoare din familia ta?

5. Și cam câte țigări se fumează acum pe zi?

 6. Te-a afectat vreodată faptul că părinţii tăi fumau? Dacă da, de ce?

7. Au fumat în casă ai tăi?

8. Ce părere ai despre fumatul în interiorul casei? Te-a deranjat vreodată

mirosul de țigară în casă?
9. Ai prefera ca banii investiți pe țigări în familie să fie cheltuiți în alt mod ?
Cum?
10. Au existat vreodată conflicte mari în familia ta datorită faptului că părinţii
tăi fumează?
11. Crezi că dacă un părinte într-o familie fumează influențează copiii în
luarea deciziilor lor cu privire la fumat în vreun fel?
12. Ai avut vreodată probleme de sănătate gravă din această cauză?
13. Ce părere ai despre părinţii care fumează de faţă cu copiii mici?
14. Ce te-a determinat pe tine să/nu te apuci de fumat?
15. Crezi că relaţia unui copil cu părinţii (care nu neapărat ar fi fumători) de-a
lungul creşterii copilului, influenţează opţiunea copilului de mai târziu de
a fuma?
16. Crezi că faptul că într-o familie doar mama sau doar tatăl fumează
afectează relaţia dintre cei doi?

Anexa 2

Interviu 1
 Numele meu este Burlacu Nicoleta Georgiana și fac un studiu despre cum este
construită social instituția fumatului într-o familie formată din fumători și nefumători. Aș
dori dacă se poate să îmi răspunzi deschis la niște întrebări pe tema subiectului.

17. Eu: Ești fumător/oare?

Elena: Da, sunt fumătoare.

18. Eu: Părinții tăi știu acest aspect?

Elena: Doar mama știe acest lucru, a fost inevitabil să nu afle. Adică, ăă, mama e o fire
foarte băgăcioasă. Mi-a fost aiurea, dar ar fi și mai aiurea dacă ar ști tata. Acum și mereu
am avut un mare respect față de el și nu aș putea să-i spun asta lui sau măcar să recunosc
în fața lui. În schimb fratele meu știecă fumez chiar fumez cu el.

3. Eu: Tatăl tau te-a întrebat vreodată dacă ai încercat măcar să fumezi?

Elena: Nu, tatăl meu nu prea e o fire sociabilă. Adică cel puțin cu mine (râde). Nu prea
am avut conversații despre asta sau alte subiecte de genul. Probabil cum mie îmi este
teamă și rușine față de el și lui îi este față de mine. Nu știu de ce nu mă pot apropia de
subiectele de genul față de el, adică să vorbesc cu el toate lucrurile astea ,cu toate că am
încercat, dar..nuu prea este genul.

4. Eu: Și ce fel relație ai cu tatăl tău?( sunteți apropiați )

Elena: Păi, e o relație bună ( rade ). Adica avem acel …the thing tată-fiică știi, dar nu pot
spune că sunt la fel de apropiată de el la fel ca de mama mea. Cu mama vorbesc tot ce am
pe suflet, însă cu tata am conversații mai inteligente știi...adică..Îmi place să dezbat
lucruri cu el, dar nu îmi pot permite mai mult de atât dacă înțelegi ce vreau să zic. Adică
e prea mare respectul să pot vorbi despre fumat ,ținand cont că el s-a lăsat de fumat acum
5 ani.

5. Eu: În afară de fratele tău mai e cineva în familia ta care fumează?

Elena: Nu, în momentul de față nu. Cum spuneam, tatăl meu s-a lăsat de fumat acum
aproximativ 5, 6 ani, iar mama acum vreo 2-3 ani ..Dar mama nu fuma…decât ocazional
și mai ales fără să știe tata (râde ). Suntem niște copii fumători, minunați.

6. Eu: Care au fost motivele care i-au determinat pe părinții tăi să se lase de fumat?

Elena: Hmm, păi, tata s-a lăsat pentru că are probleme de sănătate …adică are
probleme cu spatele și chestii..mai exact el de fapt nu are aceste probleme din pricina
fumatului ci a locului de muncă, a muncii de fapt în sine…şi cum medicul i-a indicat
să se lase de fumat…s-a lăsat. El cu siguranţă nu o să se reapuce vreodată. De aia
spun că îl respect foarte tare pentru că el când a spus stop “mă las de fumat”, chiar s-a
lăsat fără niciun fel de abatare. Eu însă nu pot face acest lucru şi chiar regret. Şi
mama…nici măcar nu avea o obişnuinţă din asta şi probabil din cauza faptului că tată
nu mai fuma, a renunţat şi ea la micile plăceri. Oricum ea fuma doar cu rudele,
mătuşile mele, nu era un fel de viciu ..

7. Eu: De când s-au apucat de fumat persoanele din familia ta?

Elena: Păi, tată fumează de la 14 ani din ce ştiu de la bunica mea. Eram doar curioasă
să ştiu cât de mult semăn cu el ( râde ). Tata e o fire mai închisă aşa…şi probabil asta
a fost un motiv pentru care s-a apucat de fumat, nu îşi putea exprima sentimentele şi
na..Plus că bunicul meu a fost un om foarte dur şi cam aşa a fost şi tata cu mine când
eram mică. Poate şi asta e motivul meu..poate( râde ). Mama mi-a spus că a încercat
prima oară pe la 16 ani să fumeze iar fratele meu fumează cred de când mă ştiu.
Glumesc, de la vreo 14 ani probabil. Nu ştiu exact, dar este un fumător înrăit, clar
..adică gen îi miros toate hainele a ţigări şi părul ( râde ). Iar eu…eu m-am apucat de
fumat de la 15 ani …sună aiurea..e cam devreme dar..în societatea contemporană
adolescenţii, de fapt copiii ( serioşi să fim acum ) se apucă chiar de la 8 ani de fumat.

8. Eu: Ce te-a determinat pe tine să te apuci de fumat?

Elena: Păi …la mine cred că a fost pură curiozitate. Eram cu o prietenă şi ea avea un
pachet de ţigări prin casă a buncii ei ..şi..nu ştiu..simplul fapt că vedeam prin filme,
videoclipuri oameni fumând, era ceva..palpitant aşa…îţi dai seama că din filme..şi
asta cred că m-a determinat să încerc să văd care e senzaţia ..părea ceva atât de
interesant, atunci chiar mă simţeam de parcă de data aia chiar eram în film ( râde ).
Apoi din curiozitate s-a transformat în dorinţa de a fi acceptată în grupul de prieteni,
în liceu mă refer de a fi mai populară...iar asta cam s-a transformat în dependenţă, cu
toate că mi-a fost greu să recunosc asta ..dar..cam aşa e.

9. Eu: Deci, aaa, faptul că părinţii cât şi fratele tău fumează nu te-au influenţat?
Adică nu ai avut tendinţa să le imiţi comportamentul în acest sens?

Elena: Mmm..eu spun că nu pentru că nu prea m-am gândit la asta ..adică faptul că
tata fuma nu cred că m-a influenţat..mama nici atât ..probabil faptul că fratele meu
fuma m-a făcut să văd în asta un lucru mai …rebel..nu ştiu..oricum fratele meu este
cam oaia neagră a familiei. Credeam că..dacă el iese puţin din tipar, de ce să nu fac şi
eu asta. Cam luam exemplul lui pe atunci.

10: Eu: El te-a îndemnat vreodată să fumezi?

Elena: Păi, prima dată când a aflat că fumez nu mă lasă evident. Adică era normal, eu
aveam o vârstă destul de fragedă pe când el era aproape adult şi plus că eram sora
mai mică şi probabil era chestia aia de protecţie..Îmi amintesc…asta când eram mai
mică, gen pe la 15 ani, am ieşit din casă şi culmea am ieşit cu telefonul într-un
buzunar şi pachetul de ţigări în celălalt buzunar. Şi bineînţeles m-a întrebat fratele
meu “ ce ai în buzunar?”...şi i-am spus telefonul ..”şi în celălalt
buzunar?”...”telefonul !”..şi bineînţeles că şi-a dat seama că aveam şi un pachet de
ţigări. Da..ăă..dar acum eu am mai crescut şi el şi-a dat seama că viciul asta cam e
parte din familie, cum toţi am fumat la un moment dat nu a putut să mă oprească şi
na..acum fumăm împreună. Chiar îmi spune când merg eu acasă sau când suntem
împreună sau când merge el la magazin…”sormio îmi iau ţigări vrei şi tu?”

11. Eu: Care e diferenţa de vârstă dintre voi doi ? Şi relaţia ta cu el cum e?

Elena: Diferenţa de vârstă e de aproximativ 7 ani. Eu când eram mică nu mă

înţelegeam deloc cu el…adică..el mereu mă consideră mică şi nu vorbea cu mine
deschis..credea că nu am dreptul să merg cu el şi prietenii lui; cu toate că eu mă
rugăm de el şi îi spuneam chiar mamei: “mama, de ce nu mă ia cu el ?” ( râde ). Dar
na…acum bineînţeles cu cât trece timpu şi se apropie gândirea, adică na ajungem la
aceeaşi gândire ştii..mi-e clar că avem o altfel de relaţie şi el are un altfel de
comportament vizavi de mine. Povestim, stăm împreună ,vorbim mai deschis. Cred
că acum ne leagă şi fumatul ( râde ).

12. Eu: Te-a afectat vreodată faptul că părinţii tăi fumau? Dacă da, de ce?

Elena: Păi..faptul că tată fuma..nu pentru că îmi dădea impresia de impunere şi

masculinitate fiind mai mică…na. Dar la mama vedeam fumatul că ceva drăguţ,
adică stătea cu prietene şi mătuşi să fumze, parcă îmi venea să aprind şi eu o ţigară.
Acum sincer, văd imaginea că în filme dar pe atunci nu ştiu dacă m-a afectat cumva
psihologic fără să îmi dau seama, probabil…Da.îmi plăcea ceea ce făcea mama…dar
nu mi-am propus să fac asta dar acum na…uită-mă.

13. Eu: Au fumat în casă ai tăi?

Elena: Păi …tata nu fuma niciodată în casă. Deci era foarte grijuliu cu noi, era foarte
atent. Dacă mă gândesc acum chiar drăguţ din partea lui. Dar mama da, fuma în
bucătărie şi se chinuia jumătate de zi să scoată fumul până venea tată de la servici.
Fratele meu nu fuma în casă..asta pentru că el mereu s-a ferit să fumeze de faţă cu ai
mei. Probabil faptul că am văzut la el acest repect vizavi de tata…mai ales vizavi de
tată, am cam urmat exemplul. Adică nici eu nu pot să fac asta de faţă cu ai mei. Dacă
el nu şi-a permis să fumeze până la 28 de ani de faţă cu ai mei, eu cum aş putea face
asta?

14. Şi tatăl tău de când ştie că fratele tău fumează?

Elena: Păi..tata ştie de mult timp că el fumează, dar fratemiu nu a recunoscut decât
probabil peste 20 ani avea atunci...probabil că tata îşi dădea seama clar că fumează,
că lăsa la vedere chiştocuri de ţigară, dar nu cred că a avut curaj să îl întrebe direct
dacă fumează. Dacă mă gândesc mai bine probabil el ştie şi de mine..am intrat de
atâtea ori în casă mirosind a ţigări..haine, respiraţie, păr…adică mama..îşi dă seama
dar el nu ? Dubios..cred că ştie ..

15. Eu: Crezi că, ăăă, atitudinea tatălui faţă de ţine ar fi diferită în comparaţie cu cea
faţă de fratele tău, în legătură cu fumatul?

Elena: Păi..cred că nu ar fi chiar aşa de naşpa, adică dacă mă gândesc bine..Bine nu

vreau să mă gândesc…adică e fumat ..sunt fată..mi-e ruşine mie clar ..dar cred că e
aceeaşi chestie..şi va fi aceeaşi atitudine că şi cea vizavi de frate-miu. Nu văd de ce ar
 avea altfel de reacţie..plus că el mereu a avut aceleaşi aşteptări de la noi..ba chiar de
la mine mai multe..ups…adică da..cred că da probabil ar reacţiona altfel ..

Eu: Păi da, că tu eşti faţă şi eşti mai mică şi el e băiat şi e mai mare.

Elena: Mda, naşpa. Nu vreau să ştiu ce mă aşteaptă.( râde )

16. Eu: Tu ce părere ai despre fumatul în interiorul casei ? Te-a deranjat vreodată
fumul de ţigară?

Elena: Da! Da! Aa..e naşpa fumul de ţigară în casă pentru că persistă al naibii…hai să
îţi spun o faza…eram singură acasă într-o vacanţă şi mi-am invitat partenera de fumat
la o ţigară în casă…adică era cald, era frumos, era vara na , era vacanţă..şi aveai ce
face afară dar na..să fim şi noi mai şmechere în casă. Ghici ce? Am dat drumul la
aerul condiţionat, am dat şi cu tot felul de loţiuni pe mobilă, am dat şi cu mopul şi tot
mirosea. Şi când a venit mama..am cam dat vină pe frate-miu. Şi mama chiar are un
miros al naibii de dezvoltat..a simţit imediat mirosul de ţigări..Da..acum nu fumez
decât în bucătărie şi îmi las mai tot timpul geamul deschis. Deci da, mă deranjează
mirosul de ţigări în casă.

17. Eu: Aproximativ câte ţigări fumează ai tăi şi tu câte ţigări fumezi pe zi?

Elena: Păi..fratele meu fumează cam 2 pachete zilnic, tata fuma cam în jur de un pachet
pe zi maxim, mama cum spuneam când avea ea chef şi avea companii fumătoare, iar eu
fumez cam un pachet ..la 2 zile…maxim..acum.

18. Eu: Ai preferă că banii investiţi pe ţigări în familie şi de tine să fie cheltuiţi în alt
mod? Şi cum ?

Elena: Ăăăă da...normal.. normal că ar fi de preferat să îmi iau haine şi bijuterii şi alte
chestii decât ţigări. Da, ştiu că te fereai la bani cheltuiţi în casă dar asta înseamnă pentru
mine acum. Dacă ar fi să calculăm câţi bani s-au dus şi se duc şi se vor duce pe cel puţin
încă 2 ani înainte pe ţigări cred că ne luăm o garsonieră..( râde ). Adică conştientizez
faptul că sunt foarte mulţi bani cheltuiţi aiurea…dar e o plăcere…e un viciu plăcut..bine
nici viciu.. e prea mult spus, dar o plăcere maximă!

19. Eu: Au existat vreodată conflicte mari în familia ta datorită faptului că părinţii tăi
fumează sau că fratele tău fumează?

Elena: Ăă..nu. În niciun caz. Adică..frate-miu, cel puţin dacă se ascundea tot timpul de
lucrul asta şi plus că nu le cerea alor mei bani pe ţigări, nu a fost niciodată o problema.
Iar tata cheltuia din banii puşi deoparte de el, adică el ..erau bani pentru casă pe care nu-i
folosea..cheltuia banii lui pe ţigări..şi nu au fost niciodată discuţii legate de fumat..plus că
tată nu fuma în casă şi cum spuneam era foarte grijuliu să nu-i miroasă hainele şi chestii.

20. Eu: Crezi că dacă un părinte într-o familie fumează influenţează copiii în luarea
deciziilor lor cu privire la fumat în vreun fel?

Elena: Da, păi cred că influenţează într-o oarecare măsură pentru că întotdeauna copii
sunt dispuşi să imite comportamentul părinţilor, dar nu din propria iniţiativă ştii, ci din
instinct. Deci da părinţii influenţează copii prin orice gest minor, dar fumatul ..care este
ceva..big.

21. Eu: Ai avut vreodată probleme de sănătate din această cauză?

Elena: Da, chiar de mai multe ori... Acum 3 ani am avut o problema. Obişnuiam să fumez
dimineaţa înainte să mănânc şi asta în drum spre şcoală. Şi în drum spre şcoală era şi un
pod de trecut pentru a ajunge la un mijloc de transport în comun şi probabil faptul că nu
mâncam, fumam şi făceam şi efort zilnic m-a cam dat peste cap. Na...nu mai puteam
fuma, aveam senzaţii de greaţă şi respiram foarte greu. Atunci am mers la doctor cu
mama. Mi-a spus că este ceva tipic adolescenţilor, am urmat un tratament cam o luna şi
m-am lăsat şi de fumat în perioada asta pentru că asta a spus şi medicul. Dar, cum am
terminat tratamentul am revenit şi la fumat.

Şi am mai avut o experienţă..cam naşpa..din punct de vedere medical..adică anul

trecut..de exemplu..am avut o mică răceală..din răceală a ajuns la cam tuse acută ..şi
nu..nu mă puteam opri. Adică tuşeam tot timpul, tot timpul, plus că atunci când trăgeam
din ţigară era o senzaţie foarte naşpa pe gât şi totuşi nu m-am lăsat nici atunci de fumat.
Probabil câteva zile, atunci în perioada aia, dar nimic mai mult.

22. Eu: Ce părere ai despre părinţii care fumează de faţă cu copiii mici?

Elena: Păi, este un obicei foarte prost. În primul rând pentru că aşa cum spuneam la un
moment dat copii imită comportamentul părinţilor şi la un moment dat probabil o să
ajungă să fumeze din pricina asta..pentru că părinţii fumează..şi în al doilea rând le
creează o stare de discomfort, plus că le dăunează sănătăţii foarte tare, mai ales că sunt
copii mici..adică..na.

23. Eu: Crezi că relaţia unui copil cu părinţii ( care nu neapărat ar fi fumători ) de-a
lungul creşterii copilului, influenţează opţiunea copilului de mai târziu de a fuma?

Elena: Da, păi depinde de ce li se comunica prin fapte, gesturi sau..doar

conversaţii..sfaturi părinteşti. Dacă probabil au conversaţii cu copiii gen sfaturi
părinteşti..şi nu sunt atât de apropiaţi de copii lor, atunci ei ajung să fumeze din pricina
asta. E doar o părere, nu îmi doresc copii.

Sau dacă este o familie monoparentală..dezbinată..sau cu certuri, da, normal că

influenţează. În primul rând le creează o depresie şi cam asta conduce la fumat sau chiar
alte vicii.
24. Eu: Crezi că faptul că într-o familie doar mama sau doar tatăl fumează afectează
relaţia dintre cei doi?

Elena: Păi..ăă..depinde dacă cel fumător cheltuie foarte mulţi bani ai casei, adică banii
puşi deoparte sau banii puşi de ambii pe ţigări, sau dacă este neglijent şi fumează de faţă
cu cei nefumători..dacă fumează în casă sau dacă lasă chiştocuri de ţigări în locuri
neadecvate. Dacă..de exemplu dacă are respiraţia mai neplăcută..E foarte neplăcut să
simţi respiraţia cuiva care fumează intens..adică în exces. Chiar e foarte naşpa..

25. Eu: Tu dacă ai fi provenit dintr-o familie în care nici un membru nu fumează
crezi că ai mai fumat?

Elena: Sincer nu ştiu dacă aş putea să răspund la întrebarea asta..sincer..pentru că…

nu fac parte dintr-o astfel de familie..adică nu pot să mă pun în locul cuiva care are o
familie în care nu se fumează..Dar, probabil..că probabil că nu aş fi fumat..adică..cum
spuneam..nu recunoaştem dar imităm comportamentul părinţilor fără să ne dăm
seama, şi probabil chiar m-a influenţat asta şi nu recunosc şi nu-mi dau seama..Deci
da..cred că dacă aş proveni dintr-o familie în care nici măcar un membru nu e
fumător..dar la mine cum toţi au fumat sau fumează..e cam imposibil..inevitabil..

26. Eu: Dacă ai fi avut o situaţie financiară mai precară crezi că ai mai fi fumat? Sau
banii nu sunt un impediment aşa mare ?

Elena: Depinde cât de precară..Au fost momente când mai aveam puţini bani şi totuşi
i-am dat pe fumat. Spre exemplu: cum eu sunt studentă în Bucureşti şi sunt din
provincie, am rămas la un moment dat fără bani şi..mai aveam gen ..exact pentru un
pachet de ţigări..Şi..am rezistat cam o zi fără țigari..dar a doua zi toţi banii, toţi banii
pe care îi mai aveam i-am dat pe ţigări…Deci, gândeşte-te..nu prea sunt aşa mare
impediment pentru cei fumători..chiar nu sunt..Bine, dacă probabil aş fi avut o
situaţie chiar precară…adică în adevăratul sens al cuvântului să nu am bani..să
mănânc..sau să-mi permit să iau alte chestii..atunci da..normal..că nu mi-aş fi permis
să fumez..

27. Eu: Crezi că fumatul în general afectează relaţiile dintre membrii unei familii?
Adică, în vreun fel?

Elena: Aa..da..cred că are cam influenţă asupra relaţiei dintre membrii unei familii,
pentru că…dacă..în primul rând dacă este un fumător şi unul nefumător. Atunci da,
este un mare impediment pentru că..cel care fumează este imposibil să nu miroasă
deloc a ţigări..adică..mâinile îţi miros..respiraţia..nu poţi să te speli de fiecare dată pe
dinţi după ce stîngi ţigară. Este imposibil..Dacă ambii sunt fumători..probabil şi acolo
poate fi un impediment..Spunem noi că vai e bine să fumeze amândoi, că fumează
împreună şi aşa mai departe..dar..există probabilitatea că unul să fumeze mai mult şi
unul mai puţin..să spună “băii, stai aşa..tu astăzi ai fumat un pachet..eu am fumat 2
ţigări, mai las-o uşor cu fumatul “.Sau dacă ambii sunt nefumători..bine..atunci nu
mai e nici o problema..bine..din punctul asta de vedere..

28. Eu: În concluzie, crezi că instituţia fumatului se construieşte diferit într-o familie
de fumători spre deosebire de o familie de nefumători?

Elena: Adică te referi la aceeaşi familie de fumători şi nefumători..adică în cadrul

aceleeași familii. Da, păi..cum am spus şi mai devreme..adică..depinde dacă ambii
sunt fumători..sau depinde dacă unul din ei este fumător…după cum spuneam..e
acelaşi lucru. Depinde dacă sunt fumători..ambii. Sau depinde şi de copii de
exemplu..Dacă..copiii sunt nefumători şi părinţii sunt fumători..atunci da este şi aici o
problema pentru că probabil îi deranjează acest lucru..şi mai grav dacă..părinţii sunt
nefumători şi copii sunt fumători.. Aici ar fi chiar o mare problema..
 Interviu 2

Eu: Ai mai realizat până acum interviuri?

Georgiana: Nu, este prima oara când fac acest lucru și este destul de ciudat..

Eu: Da, dar vom discuta deschis pe tema aceasta și poți să te exprimi cum dorești
tu..cât mai liber cu putință..în legătură cu fumatul în familia ta..

Georgiana: Am înțeles..foarte interesant…e ok așa.

Eu: Ești studentă la Universitate, nu?

Georgiana: Da, la facultatea de Geografie mai exact.

Eu: Și îți place facultatea?

Georgiana: Da îmi place, e destul de interesantă…și am materii mai grele și mai

ușoare dar destul de accesibile.Nu e ceva foarte dificil, per ansamblu e placută..

1. Eu: Tu ești fumătoare?

Georgiana: Nu

2. Eu: Ai membrii fumători în familie?

 Georgiana: Da…fumează tatăl meu și a fumat și mama …dar s-a lăsat acum 3
ani.

3. Eu: Care au fost motivele ce au determinat-o să se lase de fumat?

Georgiana: Păi pur și simplu într-o dimineață, atunci când s-a trezit și-a pus
ambiția să nu fumeze în ziua aia și atunci când a văzut că poate să stea o zi fără să
fumeze o țigară a continuat să facă lucrul acesta. Și plus de asta și tatăl meu
fumează foarte mult, și mulți bani din casă se duceau pe țigări..și nu stăteam prea
bine cu banii….Oricum, mama nu fuma mult..ocazional..când se mai vedea cu
prietenele ..sau când mai veneau musafiri la noi…sau dimineața la cafea. Deci nu
a fost greu pentru ea să se lase de acest viciu.

4. Eu: De cât timp fumează persoanele fumătoare din familia ta?

Georgiana: Mama mea a fumat de când era la liceu , din clasa a XI-a, iar tatăl
meu fumează de la 14 ani, și acum are 46. Deci…amândoi au fumat de destul
de multă vreme.

5. Eu: Tu de ce nu te-ai apucat de fumat?

Georgiana: Sinceră sa fiu am încercat să fumez, ba chiar mi-am cumpărat o

dată un pachet de țigări să vad și eu care e treaba, dar nu găsesc nici o
plăcere, nici o motivație ca să fumez. Plus de asta tatăl meu a fost destul de
neglijent cu mine și fratele meu de când eram mici. El întotdeauna a fumat în
casă și de față cu mine și fratele meu și asta ne-a creat o repulsie mie și
fratelui meu față de țigări …deoarece mereu tușeam.. dar tatăl meu nu ne lua
în seamă.

6. Eu: Păi dar ce relație ai tu și fratele tău cu tatăl tău?

Georgiana: Mmm nu avem o relație prea bună..adică în sensul că tatăl meu nu

a fost niciodată prea apropiat de noi, nu am avut conversații cu el așa cum
avem cu mama…El e preocupat de alte lucruri în viață, de fumat spre
exemplu..și are o relație mai bună cu mama decât cu noi. Adică ne iubește și
noi îl iubim pe el dar e diferență mare între iubirea pe care o avem față de el și
iubirea pe care o avem față de mama. Plus de asta tatăl meu dacă ar avea 3
pachete de țigări pe zi le-ar fuma pe toate în aceeași zi, adică nu are deloc
limită la chestia asta. Și mereu a cheltuit foarte mulți bani pe țigări, spre
exemplu dacă într-o zi ultimii bani din casă erau pentru două pâini, el se certa
cu mama că vroia să dea banii pe țigări. Chiar nu are nici o limită din punctul
acesta de vedere.

7. Eu: Și să înțeleg că acest fapt te-a influențat pe tine să nu dai banii pe

țigări?

Georgiana: Da chiar m-a influențat foarte tare și pe mine si pe fratele meu.

După cum am mai spus am încercat să fumez…nu știu ce a fost în capul
meu..dar eram foarte curioasă…deoarece majoritatea colegilor mei în liceu
fumau, inclusiv prietena mea cea mai bună..plus de asta mi se părea
interesantă atunci atitudinea aceasta atunci când fumezi. Și mi se părea și o
modalitate mai bună de a mă integra în grupul meu de prieteni …și tot așa mă
gândeam că dacă aș fi fumat aș fi fost mai atractivă pentru băieți. Dar, din
fericire…nu a fost de mine acest lucru, mi se pare total inutil…și mulți bani
arși ..practic…Să nu mai zic de sănătate, că poți avea diferite probleme..A, și
încă o chestie..de când eram mica și tatăl meu fuma în casă simțeam adesea
niște dureri în plămâni..ca niște junghiuri…și atunci când încercasem eu să
fumez la fel simțeam și am realizat ca ar fi absurd să fumez..că ce fac..urmez
modelul tatălui(model pe care nu tocmai îl apreciam …)

8. Eu: Și mama ta ce părere are despre faptul că tatăl tău fumează atât de
mult sau că fuma de față cu voi de când erați mici? Care e relația dintre ei
doi?

Georgiana: Pff…sunt multe de zis aici..e o relație bună per ansamblu..dar

mereu au existat certuri pe tema asta…de când mă știu…ea fiind și ea
fumătoare l-a înțeles pe tatăl meu că și el fumează…dar el este exagerat și știu
că încerca să-l convingă să fumeze mai puțin că sunt lucruri mai importante
decât țigările pe lumea asta..dar fiind și ea fumătoare banuiesc că nu reușea
să-l convingă prea bine..deci aș putea spune cu părere de rău că și mama e
vinovată pentru faptul că tatăl tau fuma de față cu noi..Știu că se certau pe
tema asta și spunea că ne îmbolnăvește dar nu mai știu de ce nu reușea sa-l
convingă…Și mai țin minte că erau zile în care eu sau fratele meu nu aveam
bani de pachet la școală..dar tatăl meu avea bani de țigări…și cumva asta a
creat o rivaliatate între noi și el pentru că am văzutcă pune țigările mai presus
decât noi..Și nu înțeleg cum e posibil acest lucru...Adică el pretinde că ne
iubește dar nu se interesează foarte des de noi și din ce am dedus nu suntem
foarte importanți pentru el..nu înțeleg asta...Și la fel au existat certuri multe pe
tema banilor, mama îi reproșa lui taică-miu că fumează mult prea mult…că și
ultimii bani din casă îi fumează…că e nepăsător cu privire la restul și egoist…
iar tata îi reproșa că ea atunci de ce fumează ?...și tot așa…un balamuc din
care nu am înțeles mare lucru…

9. Eu: Iar fratele tău cați ani are, el tot din aceleași cauze nu fumează?

Georgiana: Fratele meu are 23 de ani și da, el mereu a urât țigările din tot
sufletul și nu a înțeles acest viciu…I se pare o totală absurditate și lui...Chiar
am avut des discuții pe tema asta…ni se par banii care în loc să fie investiți
într-o persoană,sunt aruncați pe geam….Chiar și acum el se ceartă adesea cu
tata pe tema asta, că pentru el alea sunt o prioritate și nu noi copiii lor.Fratele
meu, dar și eu am accepta acest viciu din partea tatălui ..dar dacă ar avea o
masură…adică dacă ar fuma într-un mod decent…

10. Eu: Și cam câte țigări fumează acum pe zi tatăl tau?

Georgiana: Cam un pachet jumătate pe zi …dar după cum am mai spus …

daca ar avea și 5 pachete pe zi cred că le-ar fuma…așa una după alta…Sunt
zile când fumează și câte 2 pachete..de bani pe care îi are depinde…

11. Eu: Dacă ai vrea să fumezi, părinții tăi ți-ar da permisiunea?

Georgiana: Tatăl meu bănuiesc că da…dar mama nu ..deși ea a fumat …cu

mine cel puțin mi-a dat mereu de înțeles că nu i-ar place să fumez…adică
permisiune nu știu e prea mult spus…dacă aș vrea să fumez nu ar avea ce să-
mi facă..e alegerea mea…dar nu ar fi de acord cu lucrul ăsta. Și sincer și eu
m-aș simți prost față de ea și față de fratele meu…adică el fiind baiat și mai
 mare nu fumează ..și să fumez eu…e cam aiurea..În primul rând nu aș vrea
eu..deci nu are nici o relevanță aici permisiunea părinților…cred..

12. Eu: Ce părere ai despre fumatul în interiorul casei? Te-a deranjat vreodata
mirosul de țigară în casă?

Georgiana: Am o părere foarte proastă.. mi se pare de foarte prost gust și asta

știu din propria experiență..Nu am nimic cu fumătorii, dar să nu fumeze în
locuri publice sau în casă..Spre exemplul tatăl meu ne-a intoxicat cu atâta fum
ani de zile ..și putea să fumeze afară ..dar nu a făcut asta..din comoditate
bănuiesc. Și nu mai zic de mirosul care e în casă…adică în mod obișnuit nu
îmi dădeam seama de miros..dar de exeplu când eram plecată câteva zile de
acasă și mă întorceam ..mă izbea practic mirosul de fum …un miros pregnant
de țigară..și mi se părea oribil, dar nu aveam nici o putere să schimb acest
lucru...Până și hainele din cuier ajungeau să miroasă…Și de atunci când venea
cineva la noi in vizită mi se părea aiurea deoarece mă gândeam că simte
mirosul urât de țigări ..și îmi era rușine..Și când mai aduceam prietene acasă
îmi era rușine să nu simtă mirosul..

13. Eu: Dar tu ai încercat vreodată să ai o discuție cu tatăl tău pe tema

aceasta?Să încerci să-l convingi să fumeze mai puțin, sau măcar să fumeze
afară?

Georgiana: Da, bineînțeles…am avut foarte multe discuții pe tema aceasta…

bine nu certuri neapărat..simple discuții..Dar degeaba nu aveam cum să-l
conving..parcă e fixat pe treaba asta cu fumatul..e parte din viața lui practic..e
plăcerea lui..La momentul de față sincer am ajuns să accept complet acest
lucru..că fumatul e parte din viața lui..că na fiecare om e așa cum e..are viața
lui, trăirile lui…dorințele lui ..motivele lui de a fi și a trăi așa cum o face. Dar
totuși pot să spun că a afectat grav relația dintre el și eu și fratele meu..Adică
bine ..clar nu e numai fumatul de vină…de vină e egoismul lui dacă pot să
spun așa..mentalitatea lui e de vină..probabil are multe lipsuri pe plan
psihologic ce le umple cu țigări..fumatul e doar mijlocul, instrumental cu care
el a reușit să ne depărteze de el..deoarece așa am observat noi importanța
noastră pentru el…în comparație cu țigările..Bine, acum să nu exagerez nu e
un tată așa rău..după cum am mai zis ,îl iubim și invers..A încercat să ne facă
și el să ne apropiem de el prin diferite mici gesturi..cadouri..dulciuri ..dar cu
fumatul cum tot nu se schimbă..degeaba.

14. Eu: Deci să înțeleg că..cam te-a marcat chestia asta…că a fumat de față cu
voi și ați inhalat fum?

Georgiana: Da chiar m-a marcat pentru că îmi făcea rău..și mi-a creat un
sentiment de repulsie față de tata..Fratele meu avea o vorbă..ceva de genul că
atunci când eram mici “tăiam fumul de țigară cu cuțitul” în casă (râde)

15. Eu: Și acum nu vă mai deranjează așa tare?

Georgiana: Păi nu..pentru că fratele meu nu mai stă acasă de 3 ani..e plecat în
alt oraș la facultate…și eu la fel de un an și ceva locuiesc în București ..deci
nu mai avem treabă așa cu el..

16. Eu: Ai prefera ca banii investiți pe țigări în familie să fie cheltuiți în alt
mod ?Cum?
Georgiana: Da clar! Deși poate suna aiurea..sunt foarte mulți bani cheltuiți pe
țigări…Aș prefera în orice alt fel..pe mancare, haine..lucruri de ale
casei..lucruri folositoare, nu să fie risipiți așa aiurea.

17. Eu: Crezi că dacă un părinte într-o familie fumează influențează copiii în
luarea deciziilor lor cu privire la fumat în vreun fel?

Georgiana: Cred că depinde de la caz la caz și că decizia de a fuma este într-

adevăr influențată de faptul că cineva din familie fumează, deoarece astfel
copilul imită un model, dar mai mult cred că depinde de tipul caracterului
persoanei și încă alți mulți factori de natură socială, psihologică.

Adică spre exmplu în familia mea, deoarece tatăl meu a fumat mereu mult și
într-un mod abuziv să zic așa ne-a determinat pe mine și fratele meu să nu
fumăm..ne-a creat în mintea noastră o repulsie pentru țigări..Dar cunosc cazuri
de familii în care ambii părinții fumează și.. copii s-au apucat la rândul lor de
fumat..Asta pentru că… zic eu, pe de o parte părinții au fost totuși grijulii cu
copiii să nu inhaleze fum sau aveau o situație financiară mai bună…iar pe de
altă parte probabil și relația cu părinții e mai apropiată zic…adică sunt mai
deschiși unii cu alții…comunică mai mult, se înțeleg mai bine. Iar atunci
copiii la rândul lor se apucă sau nu de fumat în funcție de preferințe. Adică ce
vreau să zic….e că…la mine și fratele meu nu a fost totuși o alegere
neinfluențată..ci dimpotrivă..am fost influențați din punct de vedere
psihologic..dacă înțelegi ce vreau să zic..

18. Eu: Ai avut vreodată probleme de sănătate gravă din această cauză?
Georgiana: Nu, doar cum am mai spus niște dureri în plămâni uneori…dar
când am făcut analize la plămâni..nu mi-a ieșit nimic grav.

19. Eu: Crezi că , atitudinea părinților față de tine s-ar schimba cu ceva daca ai
fuma?

Georgiana: Nu știu..tata cred că mi-ar scoate ochii că i-am reproșat lui de

atâtea ori că fumează și uite ce și fac eu(râde)...dar nu cred că ar avea ceva
împotrivă..iar mama cum am mai spus nu ar fi de acord…și cred că ar încerca
să mă convingă că nu e bine..sau poate nu m-ar mai trimite atât de mulți
bani ..nu știu...că ar ști că i-aș cheltui pentru țigări..Dar așa atitudinea ..adică
să fie influențată relația dintre mine și ei nu cred…doar cu tata poate..m-ar
apropia…mai știi..(râde)