Fumatul în rândul adolescenților (14-18 ani)

Nume: Mohor Miruna

Specializarea: Resurse Umane, seria III, grupa 2.

Introducere

Am ales ca temă de cercetare “Fumatul în rândul adolescenților (14-18 ani), întrucât

zilnic ne confruntăm cu acest fenomen , care poate este unul din cele mai vechi obiceiuri de pe
glob. La fel ca orice altă preocupare și fumatul reprezintă un obicei. Prin "obicei" se înțelege o
deprindere individuală câștigată prin repetarea frecventă a aceleiași acțiuni sau un mod particular
de a face ceva, de a se purta, îmbrăca, comun unei colectivități sau categorii de persoane. Grupul
tintă este constituit din adolescenții de liceu, clasele IX-XII, cu vârste cuprinse între 14-18 de
ani. M-am focusat asupra acestei grupe de varstă deoarece adolescența este cunoscută că o
perioadă în care predomină manifestarea comportamentelor deviante. Consider această
cerecetare relevantă, întrucât fumatul a devenit o problemă majoră de sănătate publică mai ales
în rândul adolescenților. Rezultatele studuilui privind starea de sănătate a populației din
România (2000) al Institutului Național de Statistică au arătat că 47,5% dintre fumători au
început să fumeze între 15-19 ani. Fumatul reprezintă un risc major care conduce la consecințe
extrem de grave atât pentru sănătatea consumatorilor cât și a celorlalți oameni și trebuie
prevenit.

Intrebare de cercetare:

Care sunt factorii care îi determină pe adolescenți să se apuce de fumat?

Cercetarea își propune următoarele obiective:

• Să evidențieze efectele dăunătoare pe care le produce fumatul, atât pentru sănătatea lor cât
și pentru a celor din jur,
• Să idenfitice factorii/cauzele care determină fumatul în rândul tinerilor
• Să evidențieze schimbările și efectele nocvie care pot apărea în viața adolescenților în urma
fumatului
• Să atenționeze părinții cu privire la rolul lor în formarea adolescenților;

Elaborarea ipotezelor:

• Dacă adolescentul provine dintr-o familie monoparentala, atunci există riscul că acesta să
se apuce de fumat.
 • Un adolescent este mai predispus la fumat dacă în familia lui există cel puțin un părinte care
fumează.
• Dacă adolescentul face parte dintr-o subcultură sau grup de prieteni în care aceștia
practică fumatul, atunci există o probabilitate destul de ridicată că acesta să înceapă să
consume tutun.
• Cu cât adolescentul este mai izolat de subcultură parentală, și cu cât el este mai implicat în
relații cu subcultură persoanelor de aceeași vârstă, cu atât sunt șansele mai mari ca ei să
experimenteze consumul de tutun este mai mare.
• Dacă adolescentul ar putea fi exclus din grupul de prieteni pentru că este nefumător, atunci
există riscul ca acesta să se apuce de fumat.
• Cu cât adolescentul este mai puțin informat cu privire la efectele negative pe care le
produce fumatul, cu atât crește riscul ca acesta să fumeze.
• Cu cât adolescentul crede mai puțin în efectele nocive ale consumului de tutun cu atât
probabilitatea ca acesta să se apuce de fumat este mai mare.

A fuma înseamnă a aspira, a introduce în căile respiratorii fumul de tutun din țigară, pipă,
trabuc sau alte produse din tutun, sau chiar a bea tutun, conform definiției date de Academia
Română (Institutul de Lingvistică, "Iorgu Iordan", în 1998).

Indicatori:

Dimesiuni:

Fizică:

• Îngălbenirea dinților

• pierderea dinților

• petele de tutun ale dinților

• hialitoza
Emoțională:

• stres

• anxietate

• nervozitate

Socială:

• decese

• apariția unor boli care afectează sănătatea

Familie monoparentală: Familia monoparentală este definită în „Dictionarul de

Sociologie” „ca menaj parafamilial format dintr-un singur părinte și copii sai”.( Vlasceanu,
1998)

Indicatori :

• părinți divorțați

• părinți decedați

• nașterile neprogramate în afara căsătoriei

Subcultura - se referă la un sistem de valori și norme ale unui grup sau categorie socială,
diferit de cel al societătii.

Indicatori:

• interese, limbaj , valori diferite de cele ale societetii

• noi stiluri de viață sau de comportament

• vestimentație diferită

• muzică diferită
Fenomenul studiat

A fuma inseamna a aspira, a introduce in caile respiratorii fumul de tutun din tigara, pipa,
trabuc sau alte produse din tutun, sau chiar a bea tutun, conform definitiei date de Academia
Romana (Institutul de Lingvistica, "Iorgu Iordan", in 1998).

“Anul 1558 este anul în care tutunul a fost adus în Europa, fiind anul în care Jean Nicot i-
a trimis tutun reginei Franței, recomandându-l ca fiind o plantă vindecătoare. Tutunul era o
plantă nouă, ajunsă în Europa recent, din America, și faptul că Regina Franței a început să îl
folosească a însemnat startul unei expansiuni uriașe. Nu a durat multă vreme până când scopul
acestei plante s-a transformat dintr-unul medicinal într-unul recreațional. În următorii ani,
fumătorii au reușit să dezvolte pipa, să inventeze trabucul și ulterior țigările de foi, prezente
astăzi în toate magazinele din lume.

De-a lungul timpului, tutunul a stârnit foarte multe controverse, a dus la adevărate
războaie și a reprezentat, pentru unii, un adevărat stil de viață.

În România, tutunul a apărut la mijlocul secolului XVI, 200 de ani mai târziu
construindu-se și prima fabrică de prelucrare a lui.” 1

Fumatul poate fi unul dintre cele mai controversate comportamente nesănătoase și

nocvive și cel mai des întâlnit comportament deviant pe care îl observăm în rândul oamenilor și
mai ales la adolescenți. Printre numeroasele boli cauzate de fumat se numără: atacurile
cerebrale, pneumoniile, anevrisme aortice, diferite boli de inimă și respiratorii, boli vasculare
periferice, cataractă, tusea cronică, este un factor de risc pentru instalarea mai devreme a
menopauzei la femei, apariția prematură a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei, a
disfuncțiilor sexuale la bărbati, scăderea imunitătii în general. Totodată, în timpul sarcinii
fumatul crește riscul de malformații fetale, avort spontan, sarcină ectopică și greutate mică la
naștere.

De asemenea, fumatul poate fi responsabil de boală numit cancer . Contribuția tutunului

pentru decesele cauzate de cancer este estimată la 30%. Fumătorii sunt de două ori mai
predispuși la imbolnăvirea de cancer decât nefumătorii, iar fumătorii inrăiti au un risc de 3 sau 4

1
https://www.agerpres.ro/ots/2016/12/06/fumatul-viciul-care-a-schimbat-lumea-13-25-00
ori mai mare. Opt tipuri de cancer sunt recunoscute a fi cauzate de tutun: cancerul pulmonar,
laringian, cancerul de esofag, al cavitătii bucale, cancerul de pancreas, rinichi, al vezicii urinare,
leucemia.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătătii, fumatul este o cauză globală

principală a mortalitătii populației prevenibile, ceea ce reprezintă una dintre principalele
provocări pentru sănătatea publică și securitatea demografică.

Substanțele nocive din fumul de tigară nu-i afectează doar pe cei care fumează. “Fumatul
pasiv “- ce constă în respirarea aerului poluat de tigările celorlalți-este la fel de nociv și crește
riscul imbolnăvirilor la cei supuși acestei poluări. Efectele inițiale ale fumatului pasiv se
materializează într-un miros neplăcut al hainelor la care se adaugă fenomene de iritație, dureri de
cap, tușe, uscăciunea mucoaselor gâtului, greată, astenie, declinul lent al funcției pulmonare .
Numeroase studii științifice afirmă că fumatul pasiv este o cauză a bolilor cardiace și a
cancerului pulmonar la adulții expuși. Conform Autoritătii în Sănătate și Securitate (HSA) din
Irlanda, „există dovezi convingătoare că lucrul alături de alți angajați fumători crește riscul de
apariție a cancerului pulmonar cu 20-30% la persoanele nefumătoare”. Tot HSA afirmă că riscul
bolilor cardiace crește cu 25-35% la angajații ai căror colegi sunt fumători. .

Instrumentul de cercetare

Pentru a răspunde la intrebările cercetării mele am ales ca metodă de cercetare

chestionarul, întrucât acesta este familiar mai multor oameni. De asemenea chestionarul este mai
ușor de analizat, iar o cercetare bazată pe chestionar necesită mult mai puțin timp pentru a fi
finalizată.

“Indiferent dacă este vorba de un sondaj de opinie publică, de o anchetă sociologică sau
de o cercetare de teren, chestionarul se dovedește a fi una din tehnicile cele mai frecvent utilizate
în științele socioumane.: ( SEPTIMIU, 2001, p. 68) Chestionarul cuprinde întrebări închise
(precodificate) care nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate, și întrebări deschise
(postcodificate) care lasă persoanelor anchetate libertatea unei exprimări individualizate a
răspunsurilor.
1. Cine sau ce considerați că v-a determinat să fumați?

2. De ce ați început să fumați?

a) Toți din anturajul meu fumau

b) Și părinții mei sunt fumători

c) Din curiozitate

d) Pentru a mă integra mai bine în colectiv

3. Credeți că adolescenții care fumează au mai mulți prieteni?

a) Da

b) Nu

4. În grupul din care faceți parte există adolescenți fumători?

a) Da

b) Nu

5. Când ați intrat într-un grup de prieteni fumători , ați fost obligat/obligată să fumați pentru a
rămâne În grup?

a) Da

b) Nu
6. Ați fost vreodată tentat/tentată să vă apucați de fumat la îndemnul celorlalți din grup?

a) Da

b) Nu

7. Considerați că pentru a face parte dintr-un grup trebuie să faceți tot aceleași lucruri?

a) Da

b) Nu

8. Proveniți dintr-o familie cu părinți divorțați?

a) Da

b) Nu

9. Aveți în familie vreun membru care fumează?

a) Da

b) Nu

10. Dacă că unul sau ambii părinți fumează, considerați că v-ar putea influența indirect să vă
apucați de fumat?

a) Da

b) Nu
11. Există comunicare între dumneavoastră și membri din familie ?

a) Da

b) Nu

12. Au existat certuri sau neînțelegeri puternice în cadrul familiei dumneavoastră?

a) Da

b) Nu

13. Proveniți dintr-o familie cu părinți decedați?

a) Da

b) Nu

14. Cu cine considerați ca vă înțelegeți mai bine cu familia sau cu preietenii ?De ce?

15. De câte ori au discutat părinții dvs. despre cât de nociv este fumatul?

a. Niciodată

b. Rar

c. Câteodată

d. Des

e. Foarte des
16. Din câte îți amintești în școala generală sau liceu au discutat sau au menționat profesorii
despre efectele negative ale fumatului?

a) Da

b) Nu

17. Unde ați fumat prima dată?

18. Unde fumați cel mai des?

a) La școală

b) În oraș

c) Acasă

d) Altele. Care? Menționați

19. Vă considerați o persoană informată cu privire la aspectele fumatului?

a) Da

b) Nu

20. Considerați fumatul poate avea efecte negative drastice sănătății dumneavoastră?

a) Da
b) Nu
21. Considerați fumatul poate fi o morții dumneavoastră?

a) Da

b) Nu

22. Știați nefumătorii care stau fumătorilor se îmbolnăvi la fel de ei?

a) Da

b) Nu

23. Știați efectele nocive ale fumatului produce boli care aduc moartea?

a) Da

b) Nu

Testarea instrumentului

Chestionar 1.

1. Cine sau ce considerați că v-a determinat să fumați?

Anturajul

2. De ce ați început să fumați?

a) Toți din anturajul meu fumau

b) Și părinții mei sunt fumători

c) Din curiozitate

d) Pentru a mă integra mai bine în colectiv

3. Credeți că adolescenții care fumează au mai mulți prieteni?

a) Da

b) Nu

4. În grupul din care faceți parte există adolescenți fumători?

a) Da

b) Nu

5. Când ați intrat într-un grup de prieteni fumători , ați fost obligat/obligată să fumați pentru a
rămâne În grup?

a) Da

b) Nu

6. Ați fost vreodată tentat/tentată să vă apucați de fumat la îndemnul celorlalți din grup?

a) Da

b) Nu

7. Considerați că pentru a face parte dintr-un grup trebuie să faceți tot aceleași lucruri?

a) Da

b) Nu
8. Proveniți dintr-o familie cu părinți divorțați?

a) Da

b) Nu

9. Aveți în familie vreun membru care fumează?

a) Da

b) Nu

10. Dacă că unul sau ambii părinți fumează, considerați că v-ar putea influența indirect să vă
apucați de fumat?

a) Da

b) Nu

11. Există comunicare între dumneavoastră și membri din familie ?

a) Da

b) Nu

12. Au existat certuri sau neînțelegeri puternice în cadrul familiei dumneavoastră?

a) Da

b) Nu
13. Proveniți dintr-o familie cu părinți decedați?

a) Da

b) Nu

14. Cu cine considerați ca vă înțelegeți mai bine cu familia sau cu preietenii ? De ce?

Cu familia, deoarece am incredere in ei.

15. De câte ori au discutat părinții dvs. despre cât de nociv este fumatul?

a. Niciodată

b. Rar

c. Câteodată

d. Des

e. Foarte des

16. Din câte îți amintești în școala generală sau liceu au discutat sau au menționat profesorii
despre efectele negative ale fumatului?

a) Da

b) Nu
17. Unde ați fumat prima dată?

In parc.

18. Unde fumați cel mai des?

a) La școală

b) În oraș

c) Acasă

d) Altele. Care? Menționați

19. Vă considerați o persoană informată cu privire la aspectele fumatului?

a) Da

b) Nu

20. Considerați fumatul poate avea efecte negative drastice sănătății dumneavoastră?

a) Da

b) Nu

21. Considerați fumatul poate fi o cauză a morții dumneavoastră?

a) Da

b) Nu
22. Știați nefumătorii care stau fumătorilor se îmbolnăvi la fel de ei?

a) Da

b) Nu

23. Știați efectele nocive ale fumatului produce boli care aduc moartea?

a) Da

b) Nu

Chestionar 2.

1. Cine sau ce considerați că v-a determinat să fumați?

Persoanele din jurul meu.

2. De ce ați început să fumați?

a) Toți din anturajul meu fumau

b) Și părinții mei sunt fumători

c) Din curiozitate

d) Pentru a mă integra mai bine în colectiv

3. Credeți că adolescenții care fumează au mai mulți prieteni?

a) Da

b) Nu
4. În grupul din care faceți parte există adolescenți fumători?

a) Da

b) Nu

5. Când ați intrat într-un grup de prieteni fumători , ați fost obligat/obligată să fumați pentru a
rămâne În grup?

a) Da

b) Nu

6. Ați fost vreodată tentat/tentată să vă apucați de fumat la îndemnul celorlalți din grup?

a) Da

b) Nu

7. Considerați că pentru a face parte dintr-un grup trebuie să faceți tot aceleași lucruri?

a) Da

b) Nu

8. Proveniți dintr-o familie cu părinți divorțați?

a) Da

b) Nu
9. Aveți în familie vreun membru care fumează?

a) Da

b) Nu

10. Dacă că unul sau ambii părinți fumează, considerați că v-ar putea influența indirect să vă
apucați de fumat?

a) Da

b) Nu

11. Există comunicare între dumneavoastră și membri din familie ?

a) Da

b) Nu

12. Au existat certuri sau neînțelegeri puternice în cadrul familiei dumneavoastră?

a) Da

b) Nu

13. Proveniți dintr-o familie cu părinți decedați?

a) Da

b) Nu
14. Cu cine considerați ca vă înțelegeți mai bine cu familia sau cu preietenii ?De ce?

Familia,pentru că sunt mereu lângă mine și mă înțeleg

15. De câte ori au discutat părinții dvs. despre cât de nociv este fumatul?

a. Niciodată

b. Rar

c. Câteodată

d. Des

e. Foarte des

16. Din câte îți amintești în școala generală sau liceu au discutat sau au menționat profesorii
despre efectele negative ale fumatului?

a) Da

b) Nu

17. Unde ați fumat prima dată?

Afară

18. Unde fumați cel mai des?

a) La școală
b) În oraș

c) Acasă

d) Altele. Care? Menționați

19. Vă considerați o persoană informată cu privire la aspectele fumatului?

a) Da

b) Nu

20. Considerați fumatul poate avea efecte negative drastice sănătății dumneavoastră?

a) Da
b) Nu

21. Considerați fumatul poate fi o morții dumneavoastră?

a) Da

b) Nu

22. Știați nefumătorii care stau fumătorilor se îmbolnăvi la fel de ei?

a) Da

b) Nu
23. Știați efectele nocive ale fumatului produce boli care aduc moartea?

a) Da

b) Nu

Instrumentul final/corectat

Subiecții mei nu au întâlnit și nu au semnalat probleme sau neînțelegeri în timpul

completării chestionarului.

Așteptări de cercetare

În “Les lois de l’imitation (Legile imitației)” , 1890 Gabriel Tarde asează la temelia
legăturii sociale principiul imitației: „fiinta socială este imitatoare prin definiție, iar imitația joacă
în cadrul societătilor un rol analog cu cel al ereditătii în cazul organismelor”. Imitația reprezintă
proces care determină producerea unor asemănări dintre indivizi, o anume nivelare a spiritelor.
Astfel, indivizii care trăiesc impreună încep să gandească în același fel și să săvarsească aceleași
fapte, socializându-se. Teoria imitației, opusă teoriei lui Lombroso, susține că indivizii se imită
unul pe altul cu atât mai mult cu cât sunt mai apropiați și că, imitația merge de sus în jos (de la
superior către inferior, de la orașe la sate, etc)

Termenul “influenta sociala” designează un tip de interacțiune între două entități sociale
( persoane sau grupuri), dintre care una este “tinta”, iar cealaltă “sursa influentei”. Ca urmare a
acestei interacțiuni, țintă reacționează față de un “obiect” altfel decât în modul sau obișnuit (
exprimând o opinie, făcând o evaluare, propunând o explicație sau realizând un comportament).
(Septimiu, 2010, p. 269)

După D. Abrams și M.A. Hogg (1990,195), influența socială desemnează “orice

schimbare pe care relațiile persoanei cu alții ( indivizi, grupuri, instituții ori societatea în
ansamblul ei) produc asupra activitatiilor ei intelectualem asupra emotiiloe sau acțiunilor ei. (
apud. Boncu, 2002, p. 11)
 Teoria învățării sociale, propusă de Albert Badnura (1961/1963) și colaboratorii săi
reflectă idea că oamenii dobândesc comportamente prin observarea și imitarea celorlalți, descrie
cum învățam să fim prin exemple de la alții.

Aceste teorii și concepte sociologice enunțate anterior reprezintă așteptările mele de

cercetare, cu alte cuvinte cauzele care determină fumatul în rândul adolescenților.

În perioada adolescenței, ținerii încep să se descopere, adolescentul își conturează

personalitatea luând ca model comportamentul persoanelor apropiate sau cu care sunt în relații
bune. Comportamentul adolescentului este influențat în mare măsură în familie, de stilul parental
educativ, adolescentul preluând modelul parental. Astfel dacă în jurul adolescentului există
persoane fumătoare este destul de posibil ca acesta să-l ia ca model și să-i urmeze și practicile.

Mă aștept ca adolescenții care fac parte dintr-o familie monoparentală să fie tentați să se
apuce de fumat fie din cauza tulburărilor și dezechilibrelor din familie, care pot aprea prin:
decesul unui părinte, divorțul părinților, fie prin lipsa comunicării. De asemenea, dacă
adolescentul face parte dintr-o familie cu cel puțin un membru fumător mă aștept că acesta să se
apuce de fumat, pentru că ar putea să îi se pară un lucru normal, având în vedere că a fost
practicat de unul sau chiar amândoi membrii familiei.

De asemenea, prezența adolescentului în grupuri de prieteni fumători îl poate insitga și

influența la fumat atât direct prin limbaj, cât și indirect prin excluderea din grup. Un adolescent
care face parte dintr-un grup de fumători nu dorește să se simtă neînsemnat în față prietenilor sau
chiar respins pentru că nu se integrează grupului, așa că este posibil să decidă să se apuce de
fumat.

Un alt factor important care mă aștept să determine fumatul în rândul adolescenților este
influența socială. Este foarte mare probabilitatea ca un adolescent să consume tutun, dacă se află
în majoritatea timpului în prezența fumătorilor.

Concluzii

Luând în considerare răspunsurile subiecților mei la chestionar am observat că ambii au

început să fumeze inițial din curiozitate. De asemenea au menționat că grupul de prieteni are o
influența destul de mare asupra lor și că ar putea reprezenta un motiv pentru care s-au apucat de
fumat. Ambii subiecți au răspuns că sunt conștienți și informați de efectele nocive ale fumatului
și că au fost informați atât la școală, liceu, cât și acasă de parinti despre acest fenomen.

Bibliografie

Vlăsceanu, L. (1998) Dicționar de sociologie, Editura Babei, București

Septimiu, C. (2010) Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații, Editura POLIROM, București

Septimiu, C. (2001) Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative,

Editura: ECONOMICĂ, București