Paula Brăescu Cosmin Dorcu Gabriel Moisii

Andreea Dimitriu Ionela Ene Gabriela Popa

Daniela Dorcu Elena Mocanu Camelia Vraciu

Noile tehnologii
între necesitate şi responsabilitate
Ghid pentru părinţi, bunici şi nu numai ...

ICT between
necessity and responsibility

A guide for the parents, grandparents and not only ...

Iași, 2015
Traducători:
Camelia Vraciu
Simona Ojică

Colaboratori:
Daniela Bâlcu (kinetoterapeut)
Alina Cantemir (medic oftalmolog)
Veronica Maxim (învățător)
Anca Străteanu (profesor)
Stoyanka Ivanova Rakova, ou '20 april', Bulgaria
Catherine Myrianthous, Konstantinoupoleos Gymnasium, Cipru
Ismail Sezgin, Acipayam Anadolu Imam Hatip Lisesi, Turcia

Tehnoredactori:
Gabriela Mihalache
Andreea Dimitriu

Redactor:
Ionela Ene

ISBN 978-973-0-20212-0
 CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………... 5

Capitolul I Ce spun elevii şi părinţii despre TIC?................................................... 7

Capitolul II Efecte nedorite ale utilizării TIC în exces şi

metode simple de limitare a acestora…………………………………. 15

1.1 Efecte nedorite ale utilizării TIC în exces la nivelul fizic………………. 15

1.2 Câteva metode simple de limitare a efectelor nedorite ale utilizării TIC
în exces ………………………………………………………………… 16

2. Efecte nedorite ale utilizării TIC în exces la nivel mental şi

comportamental…………………………………………………………. 24

Capitolul III Cum pot să-l ajut pe copilul meu să folosească noile tehnologii cu
discernământ?......................................................................................... 28

1. Câteva instrumente utile existente pe piaţa românească de software…… 28

2. „Ridică-te, e de ajuns! ” - un instrument original…………………….. 48

În loc de încheiere ................................................................................................................ 52

Anexa 1 Chestionar pentru elevi………………………………………………... 53

Anexa 2 Chestionar pentru părinţi……………………………………………... 54

Bibliografie …………………………………………………………………………... 111

 Introducer
Introducere
e
5

Ideea de a scrie acest ghid a apărut în timpul implementării proiectului „Elevi fericiți,
sănătoși și creativi dincolo de granițe”, proiect finanţat de Uniunea Europeană prin
Programul Erasmus Plus şi care urmează să fie implementat în perioada septembrie
2014 - septembrie 2016 de Şcoala Gimnazială „Dimitrie A. Sturdza” Iaşi, împreună
cu 3 şcoli partenere din Bulgaria (ou '20 april'), Cipru (Konstantinoupoleos
Gymnasium) şi Turcia (Acipayam Anadolu Imam Hatip Lisesi).
Ca dascăl, interacţionând zi de zi cu elevii mei, am constatat că noile tehnologii,
la care ne vom referi în acest ghid, folosind paradigma integratoare TIC (Tehnologia
Informaţiilor şi a Comunicaţiilor), exercită o atracţie deosebită atât în rândul elevilor
mai mari, cât şi în rândul elevilor mai mici. Strategiile europene (European Comission,
2010) încurajează această atracţie şi promovează folosirea noilor tehnologii în domenii
dintre cele mai variate, la nivel naţional sau internaţional.
Acasă sau la şcoală, observaţia mea directă demonstrează că activităţile în care
elevii fac uz de noile tehnologii par mai puţin plictisitoare şi interesul lor se menţine
pentru o perioadă mai mare de timp. În plus, în prezent, calitatea educaţiei este
indiscutabil dependentă de noile tehnologii şi de accesul la informaţia calitativă
(European Comission, 2010). Mai mult, 86% dintre profesori recunosc că elevii sunt
mai atenţi şi mai motivaţi atunci când în timpul predării sunt folosite calculatoarele şi
Internetul (Comission of the European Communities, 2008). Din acest motiv, dascălii
din întreaga lume sunt încurajaţi să integreze tot mai mult noile tehnologii în activitatea
de predare-învăţare (Council, 2009).
Dincolo de beneficiile indiscutabile, am constatat de-a lungul timpului şi unele
efecte nedorite ale folosirii îndelungate şi fără discernământ a noilor tehnologii. Tot mai
mulţi cercetători de pe plan local (Gheorghe, 2006) sau internaţional (Young, 2004;
Guan et al., 2009) atrag atenţia asupra acestor efecte nedorite, cum ar fi lipsa de interes
pentru comunicarea cu alţi copii de aceeaşi vârstă, lipsa de implicare în activităţile
sportive sau comunitare, afecţiuni ale ochilor şi/sau coloanei vertebrale, deficitul de
atenţie şi aşa mai departe. Din acest motiv, gândindu-mă uneori la noile tehnologii, cea
mai pertinentă comparaţie care îmi vine în minte este comparaţia cu ... dulciurile.
Dulciurile sunt atractive, creează momentan o stare de bine, dar folosirea lor fără
discernământ şi în cantităţi mari, conduce sigur şi ireversibil spre ... diabet!
Cum să-i avertizăm pe copii că există pericolul acestui diabet metaforic a fost şi
este o preocupare continuă a tuturor celor care sunt interesaţi să promoveze un stil de
viaţă sănătos pentru copiii din jurul lor. Dincolo de abordarea acestei problematici cu
elevii noştri ne-am gândit să realizăm şi un material scris care să fie util părinţilor,
bunicilor şi tuturor celor care doresc să contribuie la promovarea unui stil de viaţă
sănătos pentru copiii de pretutindeni.
 Introducer
e 6

În primul capitol, Paula Brăescu, Andreea Dimitriu și Elena Mocanu vor

prezenta câteva informaţii despre modul în care părinţii şi elevii se raportează la noile
tehnologii. Pentru a scrie acest capitol în școlile implicate în proiect s-a aplicat un
chestionar (vezi Anexa 1 şi Anexa 2) unui număr de 260 de elevi (100 de elevi din
România, 100 de elevi din Turcia, 60 de elevi din Bulgaria) şi 194 de părinţi ( 54 de
părinţi din România, 100 de părinţi din Turcia şi 40 de părinţi din Bulgaria).
Partenerul nostru din Cipru s-a confruntat cu imposibilitatea de a aplica acest
chestionar, pentru că această activitate nu a primit aprobarea din partea Ministerului
Educaţiei de pe teritoriul Ciprului. De asemenea, datele cantitative au fost completate
cu datele calitative obţinute din analiza eseurilor realizate de elevii din cele 4 şcoli
partenere.
În capitolul al doilea, Daniela Dorcu, Gabriela Popa şi Camelia Vraciu vor
prezenta efectele nedorite ale folosirii îndelungate a noilor tehnologii, dar şi metode
simple de combatere a acestora care sunt la îndemâna copiilor şi părinţilor. Acest
capitol invită părinţii la o analiză dură a celor mai vizibile efecte ale folosirii
îndelungate a noilor tehnologii şi îi ajută să se familiarizeze cu părerea avizată a
specialiştilor din diferite domenii.
În ultimul capitol vor fi prezentate instrumente simple pe care părinţii, bunicii
sau alte persoane responsabile de monitorizarea activităţii copiilor le pot folosi
pentru a-i ajuta pe aceştia să aibă un stil de viaţă sănătos, în care să se bucure de noile
tehnologii, dar şi de alte activităţi care le pot asigura dezvoltarea armonioasă. Unul
dintre punctele tari ale acestui ghid este prezentarea unui instrument original, care a
fost creat de Cosmin Dorcu (student la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din
cadrul Universităţii Tehnice „Gheorge Asachi” din Iaşi) şi care poate fi folosit cu
uşurinţă de toţi părinţii care îşi propun să limiteze înţelept şi eficient folosirea
calculatorului de către copiii lor.
Meseria de părinte nu este uşoară şi părinţii sunt obligaţi să ţină pasul cu
bombardamentul informaţional specific societăţii moderne (Vlăsceanu, 2002) pentru
a oferi un sprijin calitativ, coerent şi eficient copiilor de a căror educaţie se simt
responsabili. Acest ghid vine în sprijinul tuturor celor care vor să-i ajute pe copii să
devină mai fericiţi, mai creativi şi mai sănătoşi în lumea dominată de noile tehnologii.

Paula Brăescu,
Managerul proiectului „Elevi fericiți, sănătoși și creativi dincolo de granițe”
 Introducere
Capitolul I
Introducer
e
7
Ce spun elevii şi părinţii despre TIC?
Autori: Paula Brăescu, Andreea Dimitriu, Elena Mocanu

Noile tehnologii nu pot fi ignorate pentru că le întâlnim la tot pasul, atât în

oraşe, cât şi în sate, în familii sărace sau bogate, cu sau fără copii. Conform
Institutului Naţional de Statistică (Institutul Naţional de Statistică, 2014), mai mult
de jumătate (54,4%) din totalul gospodăriilor din România au acces la reţeaua de
Internet acasă, cu o pondere accentuată în mediul urban (70,9%), iar cea mai mare
parte (84,7%) folosesc calculatoarele personale pentru accesarea Internetului de
acasă.
În încercarea de a înţelege ce înseamnă noile tehnologii pentru elevii şi
părinţii din şcolile implicate în derularea proiectului „Happy, healthy and creative
pupils across borders” şi a ajunge la construirea celui mai potrivit mesaj pentru cei
cărora li se adresează acest ghid, am aplicat un chestionar elaborat de colegele noastre
Daniela Dorcu, Andreea Dimitriu și Elena Mocanu la 60 de elevi şi 40 de părinţi din
Bulgaria, 100 de elevi şi 54 părinţi din România şi 100 de elevi şi 100 de părinţi din
Turcia.
Pe de altă parte, pentru a nu limita mica noastră cercetare la datele cantitative
care abundă de obicei în rapoartele de profil existente, atât în România, cât şi în alte
ţări, am rugat elevii noştri să scrie un eseu pe tema Calculatorul – unealtă sau
prieten?. Fiecare partener a oferit spre analiză 2 sau 3 eseuri reprezentative. Astfel, 10
eseuri elaborate de 10 elevi din România, Bulgaria, Turcia şi Cipru au constituit baza
pentru analiza calitativă a acestui studiu. În continuare, fără a ne propune să ilustrăm
in extenso rezultatele acestei microcercetări, vom prezenta câteva elemente cheie
care au fost evidenţiate de analiza datelor calitative şi cantitative colectate de noi.
Ce înseamnă calculatorul pentru elevii noştri? Mulţi elevi au oferit o imagine
echilibrată cu privire la utilizarea calculatorului şi au evidenţiat că ei conştientizează
atât aspectele pozitive, cât şi aspectele negative care apar în urma folosirii lui în
exces. În continuare, prezentăm patru exemple oferite de elevi din Bulgaria,
România,Turcia și Cipru.

Calculatorul – unealtă sau prieten

În trecut, calculatoarele erau foarte diferite de cele din ziua de azi. Oamenii
căutau informaţiile de care aveau nevoie în biblioteci şi cărţi. Azi, cei mai mulţi dintre
ei caută informaţii pe Internet.
Pentru mine, computerul este un prieten. Mă ajută la teme, mă ajută să găsesc
informaţii cu uşurinţă, să-mi fac prieteni noi, să ascult muzica preferată sau să
urmăresc filmele care îmi plac.
 Introducere
Introducer
e
8

Dar trebuie să ştim că prea mult timp petrecut în faţa calculatorului ne provoacă
dureri de spate sau ne strică vederea. Din această cauză trebuie să purtăm ochelari. Eu
cred că 2-3 ore pe zi în faţa calculatorului nu sunt dăunătoare pentru mine.
Calculatorul poate fi prieten tot aşa de bine cum poate deveni duşman. Depinde
de noi. Trebuie să ştim să îl folosim cu înţelepciune.
(G.A., elevă, 13 ani, Bulgaria)

Calculatorul – unealtă

Eu consider calculatorul ca fiind un prieten, deoarece te ajută să te informezi mai

uşor prin intermediul Internetului pentru diferite proiecte, poţi asculta muzică, poţi
viziona filme. Deşi este o unealtă, care „ne ajută” când avem nevoie, calculatorul nu
întotdeauna este sigur pentru noi şi, de aceea, în anumite situaţii, cred că acesta este
doar un obiect şi nu un prieten, un obiect care poate crea depedenţă şi aceasta nu este
un lucru bun. Calculatorul ne ajută la teme şi la proiecte, dar nu este o fiinţă vie care să
ne vorbească sau să fie prietenul nostru şi, prin urmare, trebuie tratat ca atare. Un copil
trebuie să aibă nişte prieteni adevăraţi şi, în situaţia în care calculatorul ar fi singurul
lui prieten, ar înseamna că undeva este o problemă. Stând foarte mult la calculator, îţi
poate fi afectată vederea, poţi deveni obez, iar în unele situaţii chiar poţi deveni o
persoană închisă şi antisocială.
Atunci când copilul nu este supravegheat în timp ce foloseşte calculatorul, poate
întâlni, în mediul virtual, persoane cu intenţii rele cărora le poate oferi detalii
importante, precum numele, adresa, informaţii despre părinţi şi multe altele. Un copil
nesupravegheat poate intra pe site-uri unde se vând diverse obiecte şi poate cumpăra,
din lipsă de informare, obiecte dăunătoare. Calculatorul poate afecta memoria şi atunci
copiii nu vor putea ţine minte nici măcar trei cuvinte şi nu se vor putea descurca la
şcoală. El mai poate folosi calculatorul şi la rezolvarea problemelor la matematică şi
atunci mintea lui nu va mai fi folosită şi se va atrofia.
Descoperirea calculatorului şi dezvoltarea acestuia a ajutat în multe domenii
societatea, dar pentru copiii care au calculator de mici şi îl folosesc în exces, poate fi
foarte dăunător.

(S.S., elevă, 13 ani, România)

 Avantajele şi dezavantajele tehnologiei
Introducere 9

Fără nici o îndoială, este o realitate faptul că tehnologia este o parte importantă
a vieţii noastre. Are un rol important în dezvoltarea industriei, iar calculatoarele
beneficiază din plin de aceasta.
Beneficiile se simt în toate activităţile omenirii. Folosind mijloacele TIC putem
face apeluri video prin Internet.
În domeniul sănătaţii, spre exemplu, pot fi găsite mai uşor remedii. În domeniul
învăţământului, folosirea tabletelor inteligente şi a computerelor determină ca
predarea şi învăţarea lecţiilor să fie mai uşoară.
Pe lângă numeroasele beneficii ale tehnologiei, există, bineînţeles şi dezavantaje.
Unele aparate electronice dezvoltă, în special în rândul copiilor, dependenţă. Atunci
când timpul petrecut în faţa dispozitivelor electronice este prea mare, pot apărea sau se
pot agrava unele boli. Jocurile video jucate pe computer, smart-phone sau tabletă pot
avea avea efecte neplăcute asupra copiilor. Pot cauza dependenţă, probleme ale ochilor
şi ale coloanei vertebrale sau întârzieri în dezvoltarea intelectuală.
(F.D., elev, 15 ani, Turcia)

Thetis Tsinoglu, 15
ani, Cipru
 10

Calculatorul: instrument sau prieten?

Putem folosi calculatoarele din numeroase motive precum conceperea unei
teme mai interesante. Mă refer la faptul că, de obicei, este plictisitor să auzi pe cineva
citindu-şi compunerea. Dacă doreşti să o faci mai interesantă, o prezentare PowerPoint
sau un video sunt perfecte. Alte lucruri pe care le poţi face cu un calculator ar fi jocurile
online alături de prieteni sau singur, ascultarea muzicii direct de pe Internet sau, chiar
şi mai bine, ai posibilitatea de a descărca melodii.
Aşadar, acestea sunt multiplele avantaje ale utilizării calculatorului. Dar
calculatoarele nu au numai avantaje. Acestea au şi dezavantaje precum faptul că un
cont ca cel de pe e-bay poate fi compromis, putându-ţi fi sustrase sume de bani. Un alt
dezavantaj al folosirii în exces a calculatorului este faptul că poţi simţi dureri ale
spatelui, dacă nu îţi adaptezi scaunul, astfel încât să fie cât mai confortabil pentru tine.
De aceea, cel mai bine este să îţi foloseşti calculatorul în condiţii de siguranţă şi
când este necesar.
Sper că v-a plăcut compunerea mea şi că aţi aflat lucruri pe care nu le ştiaţi încă.
C. P., elev 14 ani, Cipru

Dar, dincolo de această imagine echilibrată, oferită de marea majoritate a

elevilor care şi-au exprimat gândurile în eseurile analizate de noi, este prezentă şi
imaginea umanizată a calculatorului, care dobândeşte în mod miraculos atribute
preţuite de copiii din întreaga lume, care în mod firesc sunt căutate şi descoperite la
oamenii din imediata lor apropiere, fie ei membri ai familiei, prieteni, vecini sau colegi.
Astfel, pentru unii copii, calculatorul devine prietenul ideal şi confidentul imparţial care
este disponibil pe termen nelimitat, care alină suferinţa şi care nu dezamăgeşte
niciodată. Un exemplu sugestiv este oferit de P.A., elev în vârstă de 14 ani din România.

Calculatorul meu
Calculatorul – Unealtă. El poate fi considerat astfel atunci când îl folosim doar
pentru realizarea anumitor sarcini, proiecte, prezentări etc.
De cele mai multe ori, calculatorul este considerat o unealtă indispensabilă.
După părerea mea, calculatorul nu trebuie să lipsească din viaţa nimănui,
deoarece acesta ne uşurează viaţa.
Cum ne uşurează calculatorul viaţa? Ne ajută să găsim mult mai rapid orice
informaţie de care avem nevoie. Prin intermediul Internetului putem comunica cu
persoanele aflate la distanţă
 11

Calculatorul-Prieten. Acesta este considerat prieten, deoarece el nu ne

judecă. Ştie cum să ne aline supărările. Este mereu disponibil pentru noi. Ştie mereu
ce vrem să aflăm. El ne păstrează toate secretele în memoria lui. Nu există joc pe
care să nu îl ştie şi să nu vrea să îl joace cu noi. Cu ajutorul calculatorului suntem
ţinuţi la curent cu toate noutăţile. Spre deosebire de prietenii umani, calculatorul
este nemuritor sau poate fi „reînviat” şi nu ne va dezamăgi niciodată.
În concluzie, orice om are nevoie de un calculator pentru a avea o viaţă
mai bună.
(P.A., elev, 14 ani, România)
Acest portret al prietenului perfect, dar şi relaţia „perfectă” dintre om şi
calculator par să fie teme preferate de unii artişti temerari, care încep să atragă atenţia
asupra pericolului însingurării umane alături de calculator. Un exemplu sugestiv în
acest sens este şi filmul Her care a câştigat mai multe premii în anul 2014 (Academy
1 2
Awards şi Golden Globes ) pentru cel mai bun scenariu original. În acest film, al
cărui producător este Spike Jonze, personajul principal, Theodore Twombly, se
îndrăgosteşte de un program pe calculator care se numeşte Samantha şi ajunge să
dezvolte o relaţie exclusivă cu acesta, petrecând marea majoritate a timpului său
vorbind sau gândindu-se la el … devenit ea (în limba engleză „her” înseamnă „ea”).
Chiar dacă acesta este un scenariu care aparţine lumii imaginare, au început să
apară şi în lumea reală semne îngrijorătoare ale însingurării umane alături de
calculator. Astfel, corespondentul din Statele Unite al publicaţiei englezeşti The
Telegraf, David Millward (2015), prezintă cazul cetăţeanului american care a
solicitat oficial sistemului de justiţie american să recunoască legitimitatea căsătoriei
sale cu calculatorul său, argumentând că, în situaţia în care cuplurile de homosexuali
au câştigat acest drept, şi alte minorităţi sexuale, din care face şi el parte, ar trebui să
se bucure de drepturi similare. Ca urmare a demersului său, sistemul de justiţie din
Florida şi Utah va trebui să ofere un răspuns pertinent acestui petiţionar neobişnuit.
Aceste exemple din lumea artei şi din realitatea înconjurătoare subliniază în mod
incontestabil pericolul umanizării şi însingurării alături de calculator.

1
Pentru mai multe informaţii, puteţi consulta site-ul http://abcnews.go.com/Entertainment/oscars-
2014-results-complete-list-academy-award-winners/story?id=22740618.
2
Pentru mai multe informaţii, puteţi consulta site-ul http://edition.cnn.com/2014/0u
 12

Dar cât de mult timp petrec elevii noştri în faţa calculatorului? Aşa cum ilustrează
Figura 1, marea majoritate a elevilor din România şi Turcia nu petrec mai mult de două
ore în faţa calculatorului, într-o zi obişnuită de şcoală. În Bulgaria, 55% dintre elevi
petrec mai mult de trei ore în faţa calculatorului, într-o zi obişnuită de şcoală (11,67% –
peste 3 ore şi 43,33% – fără restricţii).

Figura 1 Timpul petrecut la calculator

Pe de altă parte, un studiu realizat de UNICEF (apud Ministerul Tineretului şi
Sportului, 2015), atrage atenţia că în România, 8 ore din timpul a 90% dintre
adolescenţii din România este dedicat televizorului, Internetului şi jocurilor video, în
detrimentul altor activităţi care pot asigura o dezvoltare armonioasă. Şi studiul realizat
de noi evidenţiază că atracţia pentru utilizarea în timpul liber a calculatorului, a
3
televizorului şi a telefonului creşte odată cu vârsta elevilor (vezi Figura 2).

Figura 2 Activitățile din timpul liber

3
Această analiză a fost realizată doar pentru elevii din Romania. Din lipsă de date, această analiză nu a fost
efectuată pentru elevii din Bulgaria şi Turcia.
 13

Primesc sau nu elevii noştri sfaturi de la părinţi cu privire la cât şi cum utilizează
calculatorul şi noile tehnologii? Datele cantitative din studiul realizat de noi,
evidenţiază că marea majoritate a părinţilor din România (94,44%), Turcia (100%) şi
Bulgaria (80%) sunt conştienţi că există pericole în navigarea pe Internet, dar mai puţin
de jumătate verifică modul în care copiii lor îşi petrec timpul în faţa calculatorului.
Ce spun elevii? Răspunsurile elevilor (vezi Figura 3) ilustrează că un procent
reprezentativ al părinţilor (49,22% – România, 53,33% – Bulgaria şi 54% –Turcia)
monitorizează activitatea lor la calculator sau Internet. Cu toate acestea, există un
4
procent destul de ridicat de elevi care atrag atenţia că activitatea lor nu este
supravegheată de părinţi (50,78% – România, 46,00% – Turcia şi 46,67% – Bulgaria), în
special pentru că părinţii au încredere în copii (29,80% – România, 35,00% – Bulgaria şi
32% – Turcia) şi pentru că părinţii nu au cunoştinţe suficiente pentru a folosi un
calculator (16,56% - România, 3,33% – Bulgaria şi 20% – Turcia).

Figura 3 Părinţii controlează activitatea copiilor la calculator sau Internet?

Deşi marea majoritate a elevilor (85,43% – România, 93% – Turcia şi 55% –

Bulgaria) şi a părinţilor (94,44% – România, 100% – Turcia şi 80% – Bulgaria)
conştientizează că există pericole la care copilul este expus atunci când petrece mult
timp la calculator, date statistice colectate de noi (vezi Figura 2), evidenţiază că există o
mare probabilitate ca pe măsură ce înaintează în vârstă, activităţile preferate în timpul
liber să devină cele care presupun utilizarea noilor tehnologii, ceea ce corelează cu
datele statistice prezentate mai sus (apud Ministerul Tineretului şi Sportului, 2015).

4
În această categorie (Nu), au fost incluşi şi elevii care au răspuns că părinţii lor nu consideră că e nevoie
să-i controleze.
 14

Această analiză evidenţiază discrepanţa dintre teorie şi practică şi ideea potrivit

căreia conştientizarea efectelor nedorite ale utilizării îndelungate a noilor tehnologii nu
conduce implicit la reducerea timpului petrecut de elevi în compania noilor tehnologii.
Sau ... cum ar spune succint o zicală românească ... de la vorbă până la faptă tot mai este
o bucată!
Experienţa noastră de dascăli şi părinţi ne arată că elevii au nevoie de informaţii,
dar formarea deprinderilor de viaţă sănătoasă este o activitate complexă care include şi
demersuri faptice: limitarea timpului petrecut alături de noile tehnologii şi oferirea de
alternative sănătoase şi atractive de petrecere a timpului liber, care variază în funcţie de
vârsta, interesele şi personalitatea fiecărui copil. Părinţilor le revine datoria dificilă de a
limita timpul petrecut de copii alături de noile tehnologii şi de a oferi cât mai multe
alternative atractive de petrecere a timpului liber. În acest fel, cresc şansele ca noile
tehnologii să nu se transforme mai devreme sau mai târziu în ... „prietenii” exclusivişti
ai copiilor de lângă noi.
În continuare, vom încerca să îmbinăm aspectele teoretice şi practice şi vom
creiona cele mai cunoscute efectele nedorite ale utilizării TIC în exces, alături de
metodele simple de diminuare a acestora.

Lungu Cătălina, 11
ani, România
 Capitolul II
Efecte nedorite ale utilizării TIC în exces şi
15
metode simple de limitare a acestora

1.1 Efecte nedorite ale utilizării TIC în exces la nivelul fizic

Autor: Daniela Dorcu

În lucrarea sa de doctorat, Chele (2010) identifică obezitatea ca prim efect

negativ al utilizării excesive a calculatorului. Rezultatele la care ajunge Chele (2010)
sunt în concordanţă cu rezultatele Academiei Americane de Pediatrie (apud Chele,
2010) care evidenţiază faptul că şederea îndelungată în faţa unui ecran al televizorului
sau al calculatorului este o cauză incontestabilă a obezităţii copiilor. Pe de altă parte, un
studiu (Zamani et al., 2009) care a inclus 564 de studenţi a subliniat că dependenţa faţă
de jocurile care necesită folosirea unui calculator sau televizor conduce la deteriorarea
stării de sănătate, anxietate şi lipsă de somn. În plus, utilizarea excesivă a calculatorului
sau a televizorului determină afecţiuni ale ochilor (Shields et al., 2000).
Pentru a afla mai multe informaţii direct de la un medic, am contactat-o pe
doamna Alina Cantemir, medic specialist oftalmolog la Clinica Oftalmologică
„Oftaprof” din Iaşi, România. Doamna doctor a menţionat că în ultimii ani s-a
înregistrat o creştere a persoanelor tinere (printre care şi copii) care în urma consultaţiei
oftalmologice au fost diagnosticate cu sindromul privitului la calculator sau, aşa cum
este cunoscut în limba engleză, Computer Vision Syndrome (CVS). CVS presupune
existenţa unor probleme legate de vedere şi ochi ca urmare a utilizării îndelungate a
calculatorului (Barthhakur, 2013). Cum recunoaştem acest sindrom? Doamna doctor
Alina Cantemir a menţionat că persoanele diagnosticate cu acest sindrom acuză dureri
de gât, umeri şi spate asociate cu disconfortul ocular, oboseala, ochi uscaţi, vederea
înceţoşată, ochi roşii şi iritaţi şi fotofobia.
Discuţia cu doamna doctor a scos în evidenţă faptul că, în general, copiii sunt
mai predispuşi la a dezvolta acest sindrom, pentru că au capacitatea de a se concentra
asupra activităţii lor la calculator pe o perioadă mare de timp, fără a face pauze
consistente, mai mari de 1-2 ore. În plus, capacitatea mai mare de adaptare a unui copil,
îl va face să adopte comportamente indezirabile, care cresc vulnerabilitatea lui fizică:
ignoră eventualele vicii de refracţie, nu ajustează luminozitatea ecranului atunci când
este cazul, se apropie mai mult de ecran şi clipeşte mai puţin decât în mod normal.
Studiile (Kozeis, N., 2009) subliniază că un copil va accepta ca normală o imagine
înceţoşată, care ar putea fi cauzată de o eroare de refracţie, crezând că toată lumea vede
la fel. De aceea, în cazul copiilor, adulţii sunt singurii care trebuie să se asigure că lucrul
la calculator se efectuează în condiţii optime şi respectă o anumită limită de timp.
 16

În plus, doamna Daniela Bâlcu, care este kinetoterapeut la clinica de recuperare

RKMed Center din Iaşi, România, a scos în evidenţă faptul că poziţia defectuoasă a
copiilor în timp ce utilizează noile tehnologii, poate avea efecte negative asupra
sistemului osos (coloana vertebrală şi articulaţiile mâinilor) şi asupra sistemului
muscular.

1.2 Câteva metode simple de limitare a efectelor nedorite ale utilizării

TIC în exces

Discuţiile cu doamna doctor Alina Cantemir şi cu doamna kinetoterapeut

Daniela Bâlcu, dar şi consultarea literaturii de specialitate (Hazarika et al., 2014;
Kozeis, 2009; apud Rosenfield, 2011) ne-au ajutat să formulăm pentru părinţi
următoarele recomandări în vederea promovării unui stil de viaţă sănătos în rândul
copiilor care utilizează noile tehnologii:

ü Oferă de la început nişte limite clare de timp pentru folosirea noilor tehnologii!

ü Asigură-te că o dată pe an copilul tău merge la un examen oftalmologic şi

ortopedic!
 17

ü Ia măsuri ca la fiecare oră petrecută alături de noile tehnologii, copilul să

beneficieze de cel puţin 10 minute de pauză. Fii un părinte creativ! Invită-l la un
pahar cu limonadă şi vorbiţi despre ceea ce-l pasionează!

ü Aplică Regula 20-20-20 (Hazarika et al., 2014), mai ales când copilul trebuie să
realizeze un proiect pentru şcoală şi are mai mult de lucru. La fiecare 20 de
minute de privit ecranul, învaţă-l să ia o pauză de 20 de secunde în care ochii să
privească la cel mai îndepărtat colţ al camerei şi să clipească de 20 de ori.

ü Dacă vrea să citească o carte în format electronic, sugerează-i să o caute mai întâi
la bibliotecă sau la prieteni sau oferă-i bani pentru a o cumpăra din librărie!
Literele care se văd pe ecran sunt formate din pixeli sau puncte care sunt mai
strălucitoare în centru decât pe margini, ceea ce creează dificultăţi în focalizarea
imaginii, suprasolicitând astfel ochiul (Hazarika et al., 2014).

ü Fii atent la luminozitate! Nu lăsa copilul să lucreze pe întuneric la calculator! Nu

aşeza ecranul în faţa ferestrei! Nu lăsa ecranul să reflecte vreo sursă de lumină!
Foloseşte ecranele protectoare sau ochelarii cu lentile tratate antireflex.

ü Asigură-te că există o distanţă optimă între copil, ecran şi tastatură! Bilton (apud
Rosenfield, 2011) subliniază că distanţele optime sunt: 30 de cm pentru
dispozitivele mobile, 60 de cm pentru calculatoare şi 3 m pentru televizoare.
Înălţimea ideală se obţine dacă ochiul priveşte în jos la marginea de sus a
ecranului sub un unghi de 15 grade, iar distanţa la care se află ecranul trebuie să
fie de aproximativ un braţ (Kozeis, 2009).

ü Asigură-te că mouse-ul este plasat la nivelul la care braţul, încheietura mâinii şi

palma sunt aliniate.

ü Asigură-te că scaunul este reglabil sau că are o înălţime potrivită, astfel încât să
permită coapselor să fie paralele cu podeaua, într-un unghi uşor ascendent, de la
coapse la genunchi. Copilul trebuie să stea într-o poziţie dreaptă, fără să se
legene, fără să stea încordat sau să se întindă după mouse sau tastatură.
 18

ü Dacă lucrează la laptop, ataşează o tastatură şi un mouse (vezi Figura 1).

Asigură-te că nu loveşte tastele cu putere şi nu ţine mouse-ul prea strâns, chiar
dacă este o activitate atractivă.

ü Verifică dacă braţele şi mâinile sunt calde! În condiţiile în care muşchii şi

tendoanele sunt expuse frigului, există un risc mai mare ca acestea să fie afectate
de suprasolicitare, mai ales că în multe încăperi aerul condiţionat este folosit în
exces (Anderson, 2007).

ü Implică-l pe copil în activităţi atractive derulate în aer liber (jocuri, excursii,

drumeţii) sau în activităţi sportive!

Figura 1 Poziţia corectă de lucru la laptop

Jocul, activităţile sportive şi activităţile derulate în aer liber trebuie să

ocupe un loc important în viaţa copilului, iar atracţia faţă de ele trebuie
încurajată prin mijloace variate, deoarece acestea au o contribuţie covârşitoare
la promovarea stării de sănătate şi reducerea obezităţii (Milteer et al., 2012).
Chiar dacă vremea nu ne permite să derulăm activităţi în aer liber, copiii pot fi
ajutaţi să înveţe şi să practice mişcări simple (Anderson, 2007) care pot
contracara efectele neplăcute ale şederii îndelungate pe scaun sau canapea.
Aceste mişcări simple vor împiedica sau întârzia apariţia durerilor de spate şi vor
contribui la menţinerea elasticităţii articulaţiilor şi a muşchilor (Anderson,
2007).
 19

În continuare voi prezenta zece astfel de mişcări care pot fi realizate de copii
împreună cu părinţii, bunicii sau prietenii sau când aceştia sunt singuri în camera lor de
lucru. Pentru a exemplifica aceste mişcări simple, am apelat la elevii coordonaţi de
doamna învăţătoare Veronica Maxim, din clasa a IV-a B, de la Şcoala Gimnazială
„Dimitrie A. Sturdza” din Iaşi, din România.

a) Destinde muşchii spatelui! (vezi Figura 2)

èAşează mâinile încleştate în spatele cefei şi ia o

poziţie corectă, astfel încât coloana vertebrală să
fie dreaptă!
è Menţine poziţia timp de 10 secunde, contractând
muşchii abdominali şi dorsali!
è Repetă de 5 ori!

Figura 2 Destinde muşchii spatelui!

b) Elimină tensiunea şi menţine flexibilitatea

coloanei vertebrale (vezi Figura 3)

èPoziţia iniţială: în picioare cu picioarele puţin

depărtate.
èDu braţul stâng în spatele capului şi ţine cotul îndoit.
èCu mâna dreaptă trage de cot.
èMenţine poziţia timp de 10 secunde.
èProcedează la fel pentru partea dreaptă!

Figura 3 Elimină tensiunea

 20

c) Relaxează muşchii gâtului şi ai spatelui (vezi Figura 4)

è Poziţia iniţială: aşezat, cu spatele drept.

è Apleacă lent bustul în faţă până ajungi să lipeşti
capul de genunchi.
è Relaxează complet braţele, lăsându-le să atârne, fără
să te sprijini cu mâinile de podea.
è Revino încet la poziţia iniţială.
è Repetă de 5 ori.

Figura 4 Relaxează muşchii gâtului şi ai spatelui

d) Picior peste picior ... (vezi Figura 5)

è Pune piciorul drept peste piciorul stâng.

è Întoarce trunchiul spre partea dreaptă.
è Menţine poziţia cel puţin 5 secunde.
è Întoarce-te în partea opusă.
è Uşoara durere care poate apărea este cauzată de lipsa
de mişcare!

Figura 5 Picior peste picior

e) Muşchiul triceps ... (vezi Figura 6)

è Îndoaie braţul drept până îţi atingi ceafa.

è Trage cotul drept cu mâna stângă încet, până se
simte tensiune la nivelul muşchiului triceps al
mâinii drepte.
è Menţine contracţia timp de 10 secunde.
è Repetă mişcarea pentru braţul stâng
 17 21

.
f) Din poziţia aşezat ... (vezi Figura 7)

è Menţine spatele drept.

è Întinde braţul drept în sus, pe lângă ureche şi
braţul stâng în jos, pe lângă picior.
è Trage de braţe şi menţine poziţia timp de 10
secunde.
è Repetă mişcarea, schimbând braţele.

Figura 7 Din poziţia aşezat

g) Cu spatele drept, pe scaun sau în picioare ... (vezi Figura 8 şi Figura 9)

è Întinde braţele deasupra capului şi încrucişează degetele.

è Îndreaptă palmele către tavan.
è Repetă mişcarea cu braţele întinse în faţă.
è Menţine de fiecare dată poziţia timp de 10-15 secunde.

Figura 8 Cu spatele drept (I) Figura 9 Cu spatele drept (II)

 17 22

h) Muşchii gambei (vezi Figura 10)

è Ridică-te de pe scaun.
è Sprijină-te pe piciorul drept.
è Cu piciorul stâng sprijinit pe călcâi, în lateral,
efectuează 8 rotaţii în sensul acelor de ceasornic
şi în sens invers.
è Repetă mişcarea pentru piciorul drept.

Figura 10 Muşchii gambei

i) Articulaţia mâinilor şi a braţelor (vezi Figura 11 şi Figura 12)

è Poziţia iniţială: în picioare cu spatele drept şi umerii relaxaţi.

è Alipeşte palmele în dreptul pieptului.
è Antebraţele sunt paralele cu podeaua.
è Din această poziţie îndreaptă degetele spre podea.
è Menţine fiecare poziţie câte 8 secunde.
è Repetă de cel puţin 5 ori.

Figura 11 Articulaţia mâinilor şi braţelor (I) Figura 12 Articulaţia mâinilor şi braţelor (II)
 17 23

j) Elasticitatea articulaţiilor mâinilor

(vezi Figura 13)

è Încrucişează degetele.
è Efectuează câte 10 rotiri în sensul acelor de
ceasornic şi 10 în sens invers.

Figura 13 Elasticitatea articulaţiilormâinilor

Am încercat şi eu aceste mişcari şi le recomand cu căldură, pentru că sunt simple,

nu necesită mult timp şi nicio condiţie fizică specială. Alte informaţii despre poziţia
corectă în timpul folosirii noilor tehnologii (calculator, tabletă, telefon mobil, etc.) pot fi
găsite la următoarele adrese:
è https://www.zooku.ro/blog/pozitia-corecta-la-calculator-birou/
è https://www.youtube.com/watch?v=WVOHFayG5I8â

În acest subcapitol, am evidenţiat că utilizarea în exces a noilor tehnologii

conduce spre obezitate, lipsă de somn, dureri de gât, umeri şi spate, asociate cu
disconfort ocular, oboseală, ochi uscaţi, vedere înceţoşată, ochi roşii şi iritaţi şi
fotofobie. De asemenea, am prezentat câteva metode simple pentru prevenirea şi/sau
diminuarea acestor efecte negative, care sunt la îndemâna adulţilor care doresc să
promoveze un stil de viaţă sănătos pentru copiii de lângă ei. Aşa cum am subliniat mai
sus, deoarece copiii au o capacitate mare de adaptare la condiţii improprii de lucru,
adulţii sunt cei care trebuie să se asigură că există condiţii optime de lucru şi că
activitatea care implică folosirea noilor tehnologii este limitată în timp. În continuare,
vor fi prezentate efectele negative ale utilizării în exces a noilor tehnologii la nivel
mental şi comportamental.
 17 24

2. Efecte nedorite ale utilizării TIC în exces la nivel mental şi

comportamental
Autori: Camelia Vraciu şi Gabriela Popa

În acest univers în care odinioarǎ copiii se jucau liniştiţi pe iarba din faţa
blocului şi adulţii pensionari stǎteau aşezaţi pe bǎnci de vorbǎ ceva mai încolo
supraveghindu-i, lucrurile s-au schimbat încetul cu încetul. În urmă cu 60-70 de ani,
jocurile copiilor, care ieşeau afarǎ „cu cheia de gât”, erau cele care îi fǎceau sǎ-şi facǎ noi
prieteni şi sǎ adoarmǎ seara fericiţi. Dupǎ o zi de vacanţǎ asortată cu „şotron”,
„elasticul”, „lapte gros”, „ţarǎ – ţarǎ, vrem ostaşi”, „ţomanapul” „de-a v-aţi ascunselea”
şi câte altele (Tudor, 2015), le sălta şi lor, ca şi marelui nostru Ion Creangǎ, acum o sută şi
ceva de ani ... inima de bucurie. Dar jocurile copiilor de azi sunt radical diferite şi
dominate de noile tehnologii. În zilele noastre, televizorul, nintendo-ul, tableta,
calculatorul, telefonul mobil, internetul mobil, mp3-ul şi ipod-ul au înlocuit aproape în
totalitate aceste minunate jocuri ale copilǎriei. Dar cât de fericiţi îi fac acestea pe copii?
Şi, mai ales, cât de sǎnǎtoase sunt pentru mintea şi sufletul lor?
Desigur, pretutindeni se vorbeşte despre tehnologii avansate care au
revoluţionat şi vor revoluţiona lumea, descoperiri care constituie o provocare şi o
necesitate sine qua non a lumii contemporane. Progresul însă nu poate fi oprit. Fǎrǎ
noile tehnologii este greu sǎ concepem viaţa noastrǎ. Accesul rapid la informaţiile cu
caracter educativ, posibilitatea schimbului de informaţii de natură intelectualǎ sau
socialǎ, deschiderea către informaţii privind sǎnǎtatea, drogurile sau sexualitatea sunt
beneficii indiscutabile. Dar cât de des ne întrebăm noi adulţii dacǎ acestea sunt
sǎnǎtoase pentru copiii noştri, fii sau elevi, mai ales dacă sunt folosite în exces?
Televizorul acapareazǎ atenţia micuţilor din primele luni de viaţǎ şi exercitǎ un
efect fascinant asupra copilului de 7- 8 luni abandonat de pǎrinţi în faţa ecranului
miraculos, care spune poveşti (Mihail, 2012). Pe moment, copilul urmǎreşte atent şi
pare sǎ-i placǎ spectacolul dar, de fapt, aceastǎ hipnoticǎ concentrare asupra obiectului
vrǎjit va avea efecte negative asupra dezvoltǎrii viitoare a copilului şi a adolescentului
(Mihail, 2012). Timpul îndelungat petrecut de copil în faţa calculatorului, determină
inhibarea activităţii emisferei stângi, cu impact negativ asupra dezvoltării
corespunzătoare a gândirii logice şi analitice, scrisului, cititului şi vorbirii (Gheorghe,
2006; Mihail, 2012). Dar televizorul nu este singurul care afectează performanţele
mentale ale copilului şi ale adolescentului de mai târziu. Jocurile pe calculator
reprezintă o altǎ distracţie nocivǎ contemporanǎ. În plus, deficitul de atenţie cu sau fără
hiperactivitate (în limba engleză ADHD – Attention Deficit with or without
Hyperactivity Disorder), care a început să fie semnalat în ultimii ani şi la noi şi de care
 17 25

suferă mai mult de o treime din copiii americani, are ca factori de risc timpul în exces
petrecut în faţa televizorului sau calculatorului, alături de alimentaţia chimizată, dominată
de E-uri şi hormoni şi modul de viaţă sedentar (Gheorghe, 2006). Un citat explicit cu
privire la acest impact negativ a fost extras din articolul „Efectele micului ecran asupra
minţii copilului” (Mihail, 2012):
Cele mai grave sunt însă consecinţele pe care televiziunea şi jocurile pe calculator le au asupra
funcţionării părţii din faţă a creierului – cortexul prefrontal care îl deosebeşte pe om de animal. Prin frânarea
dezvoltării lui, şi chiar prin vătămarea produsă de televiziune şi calculator a acestei zone esenţiale în
dezvoltarea proceselor de conştiinţă, a proceselor mentale superioare, vizionarea afectează capacitatea de
concentrare a atenţiei, slăbeşte motivaţia şi favorizează comportamentele instinctive – bulimia,
1
agresivitatea şi pulsiunile sexuale (Mihail , 2012).
Desigur că o întreagă politicǎ pro progres va protesta vehement împotriva acestor
afirmaţii, aducând chiar argumente în apǎrarea noilor tehnologii şi a ideii cǎ folosirea lor la
orice vârstă este departe de a dǎuna şi e chiar beneficǎ. Însǎ numeroase studii de specialitate
demonstrează cu argumente incontestabile contrariul (Gheorghe, 2006; Young, 2004;
Guan et al., 2009).
Copiii şi de multe ori chiar şi tinerii, se expun unor factori de risc imposibil de
controlat, odatǎ deveniţi victimele acestor descoperiri ştiinţifice considerate epocale. Cele
mai semnificative riscuri identificate de studiile actuale (Michaud et al., 2010; Gheorghe,
2006; Young, 2004; Guan et al., 2009) sunt:
è Dificultatea pentru tineri de a mǎsura validitatea informaţiilor pe care le gǎsesc pe
diverse site-uri şi de a face distincţia între informaţiile reale şi informaţiile virtuale.
è Atragerea unor procese penale din partea unor persoane care ar putea fi defăimate
din cauza pǎrerilor personale postate pe blogurile proprii sau spaţii gen Facebook şi
Myspace sau a afirmaţiilor injurioase la adresa acelor persoane.
è Pierderea bunei imagini personale prin schimbul pe telefoanele portabile de
imagini pornografice, care sunt difuzate pe reţele largi de informaţii.
è Frânarea dezvoltării fizice armonioase a tinerilor de mai târziu ca urmare a
cyberbullying-ului sau a hǎrţuirii prin Internet, practici nesǎnǎtoase de denigrare a unor
anumiţi adolescenţi din diverse grupuri de cǎtre colegii lor.
è Evitarea expunerii tinerilor de până la 15-16 ani la jocurile disponibile online prin
care se induce violenţa, motiv pentru care psihologii recomandă eliminarea/limitarea
acestui gen de „distracţii”.

1
Articolul poate fi accesat la https://orthomihail.wordpress.com/2012/06/04/efectele-micului-ecran-asupra-
mintii-copilului/
 17 26

è Deformarea percepției despre relația de cuplu și viața de familie prin vizionarea de

cǎtre adolescenţi a filmelor pornografice.
èAcceptarea unor ideologii periculoase din cauza „argumentelor” bine formulate,
oferite de diferite site-uri care caută prozeliţi (site-uri despre anorexie, altele care incită la
suicid sau cele care fac apologia consumului de droguri şi de alcool, etc.).
è Creșterea dependenței de Internet sau de telefonul mobil (cyberdependenţa), căreia
i s-au dedicat sute de pagini, pro şi contra, aspect al lumii contemporane ce pare sǎ fie încǎ
imposibil de soluţionat. Foarte mulţi tineri sunt dependenţi de Internet sau de telefonul
mobil. Astfel, imaginea unui vagon de tren în care majoritatea cǎlǎtorilor sunt concentraţi
asupra calculatorului sau telefonului mobil, este deja o privelişte obişnuitǎ şi nu mai mirǎ
pe nimeni.
è Incapacitatea de a socializa, anxietate şi serioase tulburări de somn.
è Traficul de persoane şi exploatarea sexuală sunt riscuri la care se expun copiii care
dezvoltă relaţii cu persoane necunoscute pe reţelele de socializare.

Maria Nicolau, 15 ani,

Cipru

Mai mult, sunt, de asemenea, frecvente cazurile în care copiii dezvoltǎ riscul de
depresie (Ju-Yu Yen et al., 2008), prezintǎ simptome psihosomatice cum ar fi durerile de
cap, durerile abdominale sau insomniile, şi tulburǎri comportamentale, care sfârşesc
uneori în consumul excesiv de alcool şi droguri. Copiii dependenţi de Internet şi calculator
îşi pierd respectul de sine şi sunt adesea depresivi, anxioşi şi chiar paranoici (Ju-Yu Yen et
al., 2008). Mulţi au dificultǎţi sociale şi emoţionale, inclusiv faptul de a se simţi singuri şi
în nesiguranţǎ, atât la şcoalǎ, cât şi acasǎ. De aceea, aceştia dezvoltǎ frecvent
comportamente antisociale şi prezintă dificultăţi în adaptarea la regulile grupurilor din care
fac parte, la şcoală sau acasă.
 17 27

Aceste fapte alarmante trebuie sǎ ne facǎ sǎ adoptăm mǎsuri urgente pentru

prevenirea gravelor efecte ale folosirii în exces şi de la vârste fragede de cǎtre tineri a
noilor tehnologii. Est modus in rebus2 şi acest proverb trebuie aplicat fǎrǎ întârziere.
Dar care sunt metodele de diminuare a efectelor negative sau cum pot părinţii să-şi ajute
copiii să fie creativi, sănătoşi şi fericiţi, fără a ignora noile tehnologii care reprezintă
pentru ei o fascinaţie continuă? O metodă simplă de contracarare a acestor efecte
negative este oferită de Academia Americană de Pediatrie (apud Mihail, 2012), care
recomandă ca până la doi ani copiii să nu fie lăsaţi la televizor, iar ulterior, când aceștia
încep să meargă la şcoală, timpul petrecut alături de noile tehnologii (calculator,
telefon etc.) să nu depăşească intervalul de 2 ore. În plus, adulţii au sarcina de a se
apropia de copiii lor şi de a-i încuraja pe aceştia să împărtăşească atât bucuriile, cât şi
supărările lor şi de a înţelege cum îşi petrec copiii timpul la calculator (ce jocuri joacă,
cât de mult petrec pe reţelele de socializare, ce postează pe aceste reţele, care sunt
prietenii lor etc.). Copilul trebuie să vadă în adult nu un cerber intransigent, ci o persoană
apropiată, căreia îi pasă şi care face efortul constant de a-l cunoaşte, aprecia, ajuta şi
încuraja.
Pǎrinţii deţin rolul esenţial în acest proces de stimulare a alegerii sănătoase de
petrecere a timpului liber, dar şi şcoala. Părinţii şi şcoala trebuie să ofere alternative de
petrecere a timpului liber care să stimuleze socializarea şi derularea activităţilor
sportive sau în aer liber. Deşi copiii au tendinţa de a acorda mai multǎ încredere
prietenilor şi tovarǎşilor de joacǎ, rolul adultului, fie el pǎrinte sau educator, care
vegheazǎ asupra copilului, este cel mai important. Acasǎ, pǎrintele este sfǎtuitorul
copilului în privinţa atitudinilor ce trebuie adoptate faţă de noile tehnologii, iar la şcoală,
prin politica de folosire sigurǎ a tehnologiilor, elevul este informat asupra beneficiilor şi
riscurilor acestor descoperiri.
Dar, mai ales, e important ca şcoala sǎ se preocupe permanent de crearea unui
cadru bazat pe relaţii interumane clasice, de respect, prietenie şi intrajutorare pentru ca
tinerii sǎ caute cât mai rar refugiu în „binefacerile” acestor aparate. Şi iatǎ cum revenim,
iar şi iar, la farmecul de odinioarǎ al jocurilor copilǎriei: „şotronul”, „de-a v-aţi
ascunselea” , „ţomanapul”...

2
Existǎ o mǎsură în toate.
 17 Capitolul III
28
Cum pot să-l ajut pe copilul meu să
folosească noile tehnologii cu discernământ?

1. Câteva instrumente utile existente pe piaţa românească de software

Autori: Daniela Dorcu, Ionela Ene şi Gabriel Moisii

Discuţia faţă în faţă poate ajuta copilul să conştientizeze efectele nedorite ale
folosirii în exces a noilor tehnologii, dar uneori aceasta nu este suficientă. Există şi alte
metode de supraveghere a activităţii desfăşurate de copii, care sunt mai mult sau mai
puţin cunoscute. În acest capitol ne propunem să evidenţiem o serie de instrumente utile
pentru părinţii care vor să-şi ajute copiii să aibă un stil de viaţă sănătos.
O măsură utilă atât părinţilor ai căror copii îşi petrec o parte din zi singuri acasă,
cât şi părinţilor care vor să supravegheze suplimentar activitatea pe calculator sau alt
dispozitiv mobil o reprezintă utilizarea programelor de control parental.
Părerea noastră este ca ar fi bine ca toate setările sistemului de control să fie
rezultatul unei discuţii între părinţi şi copil pentru ca acesta să înţeleagă necesitatea lui,
să aibă satisfacţia că i s-a cerut părerea şi să accepte mai uşor ulterioarele restricţii pe
care le va avea în folosirea computerului.
Pe piaţă există numeroase produse gratuite, contra cost, incluse/neincluse într-
un program antivirus. În acest sens, considerăm importante sfaturile, indicaţiile şi
informaţiile referitoare la controlul parental prezentate pe site-ul www.sigur.info. Tot pe
acest site se găsesc numeroase resurse online utile atât părinţilor, cât şi copiilor, în ceea
ce priveşte utilizarea în siguranţă a mediului virtual.
La o primă vedere aceste programe par greu de utilizat, de aceea, în cele ce
urmează, vom descrie cum se utilizează controlul parental al sistemului Windows 8, cu
menţiunea că paşii de urmat sunt aproximativ identici şi pentru sistemul Windows 7.
Sistemul de control parental se instalează odată cu sistemul de operare Windows (în
toate variantele sale).

ØPrimul pas: Se accesează sistemul din meniul de Start /Control panel

(Panou de control)/ User Accounts (Utilizatori) (vezi Figura 1 şi Figura 2)
17 29

Figura 1

Figura 2
 17 30

ØPasul al doilea: Se apasă butonul Family safety şi va apărea o fereastră ca

cea din Figura 3 de unde se poate începe configurarea sistemului de Control Parental

Figura 3
Ø Pasul al treilea: Se creează contul de utilizator (vezi Figura 4).
Ø Pasul al patrulea: Se activează setările de Control Parental.

Figura 4
 17 31

În cele ce urmează vom face o exemplificare pentru setările Controlului Parental

ale unei fetiţe, Andreea, de 11 ani, care învaţă după-amiaza, deci are dimineţile libere,
timp în care părinţii sunt la serviciu.
Ø Se creează contul utilizatorului Andreea, fără a folosi o adresă de email,
alegând varianta a doua dintr-o fereastră ca cea din Figura 5:

Figura 5
Ø Se apasă butonul Next şi va apărea o fereastră ca cea de mai jos (vezi
Figura 6).
Ø Se completează câmpurile libere din fereastra de mai sus. Se recomandă
ca parola introdusă (Password) să fie una pe care copilul o poate reţine cu
uşurinţă.
Ø Se apasă butonul Next şi va apărea o fereastră, ca cea din Figura 7, care
indică faptul că operaţiunea de creare a unui cont supus unui control
parental s-a încheiat.
17 32

Figura 6

Figura 7
 17 33

Ø Se activează setările de Control Parental pe care părintele le consideră

necesare, prin logarea la contul utilizatorului Andreea (vezi Figura 8 şi Figura 9).

Figura 8

Figura 9
 17 34
Care sunt setările pe care le poate face un părinte?
a) Web filtering (vezi Figura 10)
Prin această setare se pot controla site-urile la care va avea acces copilul,
blocându-se astfel accesul acestuia la paginile cu un conţinut dăunător sau nepotrivit
cu vârsta lui.

Figura 10
Părintele poate alege una dintre cele două opţiuni pe care le are la dispoziţie:

· Web filtering level (vezi Figura 11) – opţiune prin care se poate seta nivelul de

restricţie, funcţie de vârstă;

Figura 11
 17 35

·Allow or block specific sites (vezi Figura 12) – opţiune prin care se poate
întocmi o listă cu site-uri care vor fi blocate sau la care copilul va avea acces.

Figura 12

b)Time limits (vezi Figura 13) – este setarea care va permite alegerea, în două
moduri, a perioadei de timp în care copilul va avea acces la calculator:

Figura 13

· set time alowence (vezi Figura 14) – permite setarea numărului de ore în
care poate fi folosit calculatorul:
În exemplul nostru, Andreea poate folosi calculatorul timp de 30 de minute pe zi
(indiferent de ora la care o face) şi în week-end timp de 1 oră şi 30 de minute.
Curfew (vezi Figura 15) – permite setarea orelor la care copilul are acces la
calculator.
 17 36

Figura 14

Figura 15

Porţiunile albastre indică orele la care contul copilului este blocat.

c) Games and Windos store Restrictions (vezi Figura 16 şi Figura 17)
– permite părintelui:
· să seteze ratingul jocurilor şi aplicaţiilor la care va avea acces copilul,
funcţie de vârstă;
· să întocmească o listă cu jocurile la care copilul are acces, dintre cele care
sunt instalate în computer.
 17 37

Figura 16

Figura 17

d) App restrictions (vezi Figura 18) – permite setarea restricţiilor

asupra unor aplicaţii prin bifarea dintr-o listă a programelor la care copilul va avea
acces.
La sfârşitul zilei sau periodic se pot vizualiza rapoarte ale activităţii copilului
la calculator, dând click pe View activity reports (vezi Figura 19).
17 38

Figura 18

Figura 19
 17 39

Un studiu făcut recent în Danemarca, Italia, România, Marea Britanie, Belgia,

Irlanda, Portugalia, Germania şi Spania arată pe de o parte că, în România, dispozitivele
mobile sunt folosite de un număr din ce în ce mai mare de copii, iar pe de altă parte faptul
că, de cele mai multe ori, părinţii acestor copii nu pot supraveghea şi monitoriza
activităţile copiilor pe aceste dispozitive, fie pentru că nu conştientizează pericolele la
care se expun copiii atunci când utilizează internetul mobil prin smartphone, fie pentru
că nu sunt competenţi în utilizarea internetului mobil (Mascheroni, G., & Cuman, A.,
2014).
Considerăm că până la o anumită vârstă, acest control este bine să existe, pentru
că astfel se vor elimina, pe cât posibil, pericolele la care sunt expuşi copiii atunci când
folosesc aceste dispozitive.
În cele ce urmează vom încerca să descriem un program de control parental
pentru dispozitivele mobile. Cu unele deosebiri, în general toate aplicaţiile, disponibile
gratis sau contra cost, necesită aceiaşi paşi de urmat pentru instalare.
Am optat sa descriem o variantă beta a aplicaţiei de control parental pusă la
dispoziţie gratuit de Kasperski.

Ø Primul pas: Copierea de pe internet şi instalarea pe terminalul copilului a

programului „Safe Kids” (vezi Figura 20).
Ø Al doilea pas: Acceptarea solicitărilor impuse de program (vezi Figura 21)

Figura 20 Figura 21
 17 40

După acest moment, programul începe să se instaleze pe dispozitivul ales,

după cum vedem în Figurile 22 şi 23.

Figura 22 Figura 23

Ø Pasul al treilea: Deschiderea programului pentru a rula aplicaţia (vezi

Figura 24 şi Figura 25).

Figura 24 Figura 25
 17 41

Ø Pasul al patrulea: Acceptarea termenilor şi a condiţiilor impuse de

aplicaţie (vezi Figura 26).

Figura 27
Figura 26 Figura 28

Ø Pasul al cincilea: Crearea contului pe aplicaţia site-ului Kaspersky pentru

terminal (vezi Figura 27 şi Figura 28).
Ø Pasul al şaselea: Primirea confirmării faptului că aplicaţia s-a instalat cu
succes pe dispozitiv (vezi Figura 29 şi Figura 30).

Figura 29 Figura 30
 17 42

Ø Pasul al şaptelea: Adăugarea datelor referitoare la copilul

supravegheat prin intermediul acestui program (vezi Figura 31 şi Figura 32).

Figura 31 Figura 32

Asta e tot! De acum puteţi monitoriza activitatea copilului dumneavoastră!

Figura 33
 17 43

Vă propunem şi o variantă românească, gratuită, a celor de la Bitdefender.

Paşii pe care va trebui să-i urmaţi sunt următorii:
1. Se instalează programul de pe platforma Magazin Play (vezi Figura 34).

Figura 34
2. Se acceptă termenii şi condiţiile impuse de dezvoltatorul programului
(vezi Figura 35).

Figura 35
3. Se iniţiază procedura de instalare a programului pe dispozitivul ce va fi
folosit de către copil (vezi Figura 36).

Figura 36
 17 44

4. Se instalează programul (vezi Figura 37).

Figura 37

5. După ce programul s-a instalat pe dispozitiv (telefon sau tabletă) acesta

poate fi accesat (vezi Figura 38)..

Figura 38
6. Deoarece dispozitivul va fi urmărit de către programul Bitdefender în
permanenţă, este necesar să declarăm dacă noi suntem aparţinătorii de drept ai
dispozitivului (vezi Figura 39).

Figura 39
 17 45

7. Se creează un cont Bitdefender (vezi Figura 40).

Figura 40
8. Se introduce o adresă de email validă pentru accesarea Programului de Control
Parental şi o parolă pentru contul nou creat, apoi se confirmă, în contul de email, crearea
contului Bitdefender (vezi Figura 41).

Figura 41
9. Se introduce numele persoanei care va folosi telefonul (vezi Figura 42).

Figura 42
 17 46

10. Se completează vârsta şi genul persoanei care va folosi telefonul

(vezi Figura 43).

Figura 43
11. Se creează contul pe dispozitivul dorit (vezi Figura 44).

Figura 44

12. Din acest moment Programul de Control Parental începe să preia controlul
asupra setărilor telefonului, începând de la blocarea ecranului şi continuând cu
potenţiale ameninţări ce pot veni asupra copilului pe cale digitală (vezi Figura 45 şi
Figura 46).

Figura 45 Figura 46
 17 47

13. Pentru ca programul să devină operabil se dă click pe Finalizează (vezi

Figura 47).

Figura 47

14. În momentul în care copilul accesează un program sau o pagină de internet

restricţionată, dispozitivul direcţionează automat spre apelarea părinţilor pentru a li
se aduce la cunoştinţă activitatea desfăşurată de către copil (vezi Figura 48).

Figura 48
 17 48

2. „Ridică-te, e de ajuns! ” – un instrument original

Autor: Cosmin Dorcu

Probabil că mulţi părinţi folosesc de mai multe ori pe zi acest îndemn atunci când
consideră că propriul lor copil a petrecut cam mult timp în faţa calculatorului sau a
telefonului. De aceea, m-am gândit să ofer acest titlu sugestiv unui instrument inedit
care poate fi folosit de părinţii care doresc să-şi supravegheze în mod constructiv copiii,
limitând eficient şi amuzant timpul petrecut de copii la calculator.
Instrumentul vă propune spre utilizare o aplicaţie simplă care, odată instalată, va
optimiza timpul petrecut de copil în faţa calculatorului, încurajându-l să ia din când în
când o pauză.
Cu alte cuvinte, utilizatorul copil care a atins o anumită limită de timp negociată
anterior cu părintele, va fi întrerupt din activitatea pe care o desfăşoară de un mesaj de
atenţionare. În acest fel, copilul va fi obligat de instrumentul inteligent să facă o pauză a
cărei durată poate fi aleasă de părinte. În timpul pauzei stabilite, copilul nu va putea
folosi calculatorul. Părinţii au ocazia să implice copiii în procesul de negociere a duratei
activităţii lor la calculator, a duratei pauzei, dar şi a conţinutului mesajului de
atenţionare.
Mesajul de atenţionare introdus în aplicaţie este un material video realizat cu
ajutorul elevilor coordonaţi de doamna învăţătoare Paula Brăescu, din clasa a III-a A, de
la Şcoala Gimnazială „Dimitrie A. Sturdza” Iaşi, din România. Materialul video poate fi
personalizat. Fiecare părinte poate alege singur sau împreună cu propriul copil un mesaj
sugestiv şi amuzant care să-i amintească acestuia că are nevoie de o pauză.
Care sunt paşii care trebuie urmaţi pentru a instala acest program? În cele ce
urmează, voi descrie cei 5 paşi pe care trebuie să-i urmeze adultul care este interesat să
utilizeze instrumentul creativ „Ridică-te, e de ajuns!”.

è Primul pas: Programul „Ridică-te, e de ajuns!” va fi copiat pe contul de utilizator

al copilului.

è Al doilea pas: Se deschide cu dublu click aplicaţia cu numele Parental control.

(vezi Figura 1)
 17 49

Figura 1

è Al treilea pas: Pentru că va fi instalat pe contul copilului, care este un

cont cu drepturi limitate, va fi nevoie de acordul administratorului. Se va deschide o
fereastră ca cea din imaginea de mai jos. Dintre cele două variante de mai jos veţi alege
Run anyway. (vezi Figura 2)

Figura 2
 17 50

è Al patrulea pas: Se va ajunge la o fereastră ca cea din Figura 3:

Figura 3

Parola implicită este 1234. Aceasta poate fi schimbată de fiecare părinte. În

acelaşi timp:
· va fi stabilită durata de folosire a calculatorului de la session time (minute)
· se va alege durata de repaus a calculatorului (pause time).
è Al cincilea pas: click pe Start Parental control.
Cu un minut înainte de a expira timpul fixat de părinte pentru activitatea copilului la
calculator, apare pe ecran un mesaj de atenţionare (vezi Figura 4) care oferă
copilului răgazul necesar pentru a salva datele importante.

Figura 4
 17 51

În pauză se va deschide automat un material video amuzant. Acesta poate fi

înlocuit cu un alt material, cu condiţia ca materialul ales să fie în format mp4 şi să poarte
denumirea video. Înlocuirea materialului video se face prin ştergerea clipului cu numele
video din fişierul res şi copierea materialului propriu în acelaşi fişier. (vezi Figura 5 și
Figura 6).

Figura 5

Figura 6

Filmul va rula în buclă pe toată durata pauzei şi se va închide automat atunci

când timpul alocat pauzei s-a scurs. Trebuie doar ca nici o parte componentă a
computerului, mouse, touch-pad, tastatură, să nu fie atinse.
Programul este disponibil la următorul link: http://1drv.ms/1hOuHWk sau, la
cerere, pe CD.
Succes şi fiţi creativi!
 17 52

În loc de încheiere ...

Nu cred că noile tehnologii sunt în sine bune sau rele. Modul cum le utilizăm şi,
mai ales, cât de mult timp le dăm din viaţa noastră pot să conducă spre efecte dezirabile
sau nu. De multe ori, noile tehnologii ne ajută să avem acces la informaţii şi să realizăm
cu succes, într-un timp mai scurt sarcini importante. Dar cred că timpul salvat astfel ar
trebui drămuit cu atenţie şi dat celor care au nevoie de el ... prietenilor, părinţilor, celor
din jurul nostru şi, nu în ultimul rând, nouă pentru a deveni mai buni şi mai mulţumiţi de
ceea ce suntem şi facem. Folosirea în exces a noilor tehnologii, dincolo de efectele
nedorite analizate în acest ghid, ne împiedică să ne bucurăm de viaţa noastră, să zâmbim
mai des unii altora şi să fim ceea ce am fost creaţi să fim... oameni între oameni, nu mici
roboţi lipsiţi de creativitate, spirit critic şi poftă de viaţă.
Acest ghid a fost scris pentru a fi un instrument util părinţilor, bunicilor, dar şi
copiilor de azi care într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat vor deveni şi ei părinţi.
El conţine informaţii utile care au nevoie de analiză şi integrare în rutina zilnică pentru
a-şi dovedi într-adevăr eficienţa. E uşor să vorbeşti ... chiar şi prin intermediul unei foi
de hârtie. Mai greu e să transpui în faptă parte din sfaturile pe care noi le-am promovat în
acest ghid. Dar dacă la capătul drumului tău de părinte responsabil vei vedea un copil
mai fericit, mai sănătos şi mai creativ, vei spune cu siguranţă că efortul tău nu a fost în
zadar!

Paula Brăescu,

Managerul proiectului „Elevi fericiţi, sănătoşi şi creativi dincolo de

graniţe”
 Anexa 1
17 53

Chestionar pentru elevi

Te rugăm să răspunzi cu sinceritate la întrebările din acest chestionar. Prin acest
chestionar ne propunem să obţinem de la tine informaţii calitative şi cantitative pentru
elaborarea unui ghid de bune practici, util atât părinţilor, cât şi copiilor. Încercuieşte
răspunsul potrivit pentru tine!

1. Mijloacele de comunicare şi informare moderne (calculator, smatphone, internet)

sunt:
a) foarte utile;
b) utile;
c) mai puţin utile;
d) inutile.

2. Ai un calculator la care ai acces doar tu?

a) da;
b) nu, nu am acces doar eu;
c) nu am calculator deloc.

3. Calculatorul la care ai acces se află în camera ta?

a) da;
b) nu.

4. În ce scopuri foloseşti calculatorul/internetul?

a) pentru achitarea unor sarcini primite la şcoală;
b) pentru jocuri;
c) pentru socializare (facebook, messanger, altele);
d) filme, muzică;
e) altele.
Numeşte-le.......................................................................................................

5. Părinţii tăi au acces la conturile tale de facebook, mail, skype, etc?

a) da;
b) nu.

6. Câte ore petreci într-o zi obişnuită de şcoală la calculator?

a) deloc, cu excepţia cazului în care am de făcut o temă ce solicită folosirea
internetului/calculatorului;
b) mai puţin de o oră;
c) 1-2 ore;
d) peste 3 ore;
e) atât cât vreau.

7) Crezi că sunt pericole la care eşti expus când petreci prea mult timp în faţa
calculatorului?
a) da;
b) nu.
 17 54

8) Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este da, care crezi că sunt aceste
pericolele?
a) îţi strici vederea;
b) devii dependent;
c) pot apărea deviaţii ale coloanei vertebrale;
d) nu fac suficientă mişcare;
e) altele.
Numeşte-le: ..................................................................................................................

9) Crezi că sunt pericole la care eşti expus când petreci prea mult timp navigând pe
internet?
a) da;
b) nu.

10) Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este da, care crezi că sunt aceste
pericolele?
a) pot virusa calculatorul;
b) pot deveni dependent;
c) pot accesa siteuri cu un conţinut nepotrivit vârstei mele;
d) pot deveni victima unor persoane rău-intenţionate;
e) altele.
Numeşte-le: ....................................................................................................................

11) Părinţii tăi îţi controlează accesul la calculator şi internet?

a) da;
b) nu;
c) ei cred că nu e nevoie.

12) Dacă ai răspuns afirmativ la întrebarea 11, ştii care sunt metodele prin care părinţii
tăi controlează modul în care foloseşti calculatorul şi internetul?
a) nu ştiu;
b) ştiu.
Acestea sunt: ................................................................................................................
13) Dacă ai răspuns negativ la întrebarea 11, care crezi tu că sunt motivele pentru care
nu eşti controlat?
a) părinţii mei nu au cunoştinţe suficiente pentru a folosi un computer;
b) părinţii mei nu cred că e nevoie, au încredere în mine;
c) părinţii mei cred că e un lucru bun pentru mine să stau la calculator, devin mai
informat;
d) nu îi interesează.

14) Numeşte, în ordinea preferinţelor, care sunt activităţile tale de timp liber.
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
Îţi mulţumim pentru timpul acordat!

Numele şi prenumele: ...............................................................................................

Clasa :......................
 Anexa 2
17 55

Chestionar pentru părinţi

Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la întrebările din acest chestionar. Acest
chestionar ne va ajuta să obţinem de la dumneavoastră informaţii calitative şi cantitative
pentru elaborarea unui ghid pentru părinţi legat de utilizarea de către copii a noilor
tehnologii. Încercuiţi răspunsul potrivit!

1. Care estimaţi că este nivelul cunoştinţelor dumneavoastră de utilizator al

tehnologiilor moderne de comunicare (calculator, smartphone, internet)
a) foarte bun;
b) bun;
c) satisfăcător;
d) nesatisfăcător.

2. Utilizez computerul şi internetul:

a) zilnic;
b) săptămânal;
c) ocazional;
d) niciodată.

3. Motivul/Motivele pentru care utilizez computerul şi internetul este/sunt:

a) achitarea sarcinilor de serviciu;
b) comunicarea mai uşoară şi mai ieftină (email, skype, reţele de socializare etc.);
c) informare (ziare, reviste, situri de lifestyle);
d) accesarea unor filme, a muzicii, a unor jocuri;
e) alte situaţii ..........................................................................................

4) Computerul la care are acces copilul dumneavoastră este în aceeaşi cameră care îi
serveşte drept dormitor?
a) da;
b) nu;
c) nu are computer.

5. În ce scopuri foloseşte copilul dumneavoastră calculatorul?

a) pentru a efectua temele primite la şcoală;
b) pentru jocuri;
c) pentru socializare;
d) pentru a viziona filme;
e) pentru a naviga pe internet;
f) altele.
Numiţi-le........................................................................................................................

6. Într-o zi obişnuită de şcoală câte ore petrece copilul dumneavoastră la calculator?

a) nu stă deloc, cu excepţia situaţiei în care are o temă care solicită folosirea internetului
şi/ a calculatorului;
b) cel mult o oră;
c) cel mult două ore;
d) atât cât vrea el, nu are restricţii.
 17 56

7) Credeţi că sunt pericole la care copilul dumneavoastră este expus atunci când
petrece prea mult timp în faţa calculatorului?
a) da;
b) nu.

8) Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este da, care credeţi că sunt aceste
pericolele?
a) îşi strică vederea;
b) devine dependent;
c) pot apărea deviaţii ale coloanei vertebrale;
d) nu face suficientă mişcare;
e) altele;
Numiţi-le: ...................................................................................................................

9) Credeţi că sunt pericole la care copilul dumneavoastră este expus atunci când
petrece prea mult timp navigând pe internet?
a) da;
b) nu.

10) Dacă răspunsul la întrebarea anterioară este da, care crezi că sunt aceste
pericolele?
a) poate virusa calculatorul;
b) poate deveni dependent;
c) poate accesa site-uri cu un conţinut nepotrivit vârstei sale;
d) poate deveni victima unor persoane rău-intenţionate
e) altele.
Numiţi-le: ...............................................................................................................

11) Supravegheaţi copilul în timp ce acesta foloseşte calculatorul şi internetul?

a) da;
b) nu, pentru că nu am timp;
c) nu, pentru că nu ştiu cum;
d) nu, pentru că nu cred că e necesar.

14) Dacă aţi răspuns afirmativ la întrebarea precedentă, care este sprijinul de care aveţi
nevoie?
a) informaţii verbale şi scrise;
b) întâlniri cu alţi părinţi;
c) programe de limitare a accesului copilului la calculator;
d) altele.
Menţionaţi-le:
............................................................................................................................

Vă mulţumim pentru timpul acordat!

Vârsta: ........... Nivelul studiilor: ..................................................................

Sexul: ............ Numărul de copii minori: ............