Educatori între egali

pentru incluziune
Educatori între egali pentru incluziune

Tool-kit pentru creșterea capacității ONG-urilor de

tineret în integrarea tinerilor cu deficiențe vizuale în
activități de învățare

Finanțat prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene

 Cuprins

Despre T-kit ..................................................................................................... 7

Introducere .................................................................................................... 11
1. De ce acest T-kit .................................................................................. 11
2. Cine sunt persoanele cu deficiențe de vedere? .................................. 15
3. Tehnologii asistive................................................................................ 18
4. Terminologie adecvată ........................................................................ 24

Muncă de tineret incluzivă ............................................................................. 23

1. Adaptarea proiectelor existente ......................................................... 27
2. Primii pași ............................................................................................. 30
3. Promovare și comunicare publică ........................................................ 34
4. Bariere în participare ........................................................................... 36
5. Comunicarea directă ............................................................................ 37
6. Adaptarea activităților de grup ........................................................... 39
7. Ghidarea nevăzătorilor cu ajutorul unui asistent văzător .................... 42
8. Prezentarea informațiilor vizuale ......................................................... 44
9. Aspecte logistice și practice ................................................................ 47
10. Conținut electronic ............................................................................... 55
11. Sprijin pentru părinții tinerilor cu deficiențe de vedere ...................... 58

Mobilități de tineret incluzive ........................................................................ 51

1. Mobilități internaționale....................................................................... 63
2. Mobilități sportive ................................................................................ 65
3. Mobilități culturale ............................................................................... 69
4. Mobilități pentru angajabilitatea tinerilor............................................ 73

Toolkit pentru lucrători de tineret ................................................................. 63

1. Despre toolkit ...................................................................................... 77
2. Introducere........................................................................................... 81
3. Introducere în ghidaj ............................................................................ 84
4. Aspecte comune .................................................................................. 86
5. Activități de consolidare a echipei ....................................................... 88
6. Așteptări, temeri, contribuții - grădina așteptărilor ............................ 90
 7. Prezentare Erasmus+ ........................................................................... 92
8. Povestea lui Helen Keller ..................................................................... 95
9. Glosarul de grup .................................................................................. 99
10. Cum ar fi dacă? ................................................................................ 103
11. Aspecte pozitive neașteptate .......................................................... 106
12. Activitatea celor 4 cadrane .............................................................. 108
13. Statui ale vieții .................................................................................. 111
14. Un eu mai bun! ................................................................................. 113
15. Roata ideilor ..................................................................................... 118
16. 3, 2, 1 activitate de încheiere ........................................................... 120
17. Evaluare intermediară ...................................................................... 122
18. Lumea așa cum o știm ...................................................................... 125
19. Desenul descris ................................................................................ 127
20. Adaptarea textului la cititoare de ecran .......................................... 134
21. Tehnici de ghidare cu persoane văzătoare – introducere ............... 144
22. Tehnici de ghidare cu persoane văzătoare – activitate practică ..... 148
23. Dezvoltarea unei activități incluzive................................................. 150
24. Evaluare finală .................................................................................. 151

Exemple de bune practici ............................................................................ 128

1. Grecia ................................................................................................. 159
2. Cipru ................................................................................................... 163
3. Bulgaria .............................................................................................. 166
4. România.............................................................................................. 169
5. F.Y.R.O.M. .......................................................................................... 171

Resurse utile ................................................................................................. 141

1. Listă de verificare pentru asigurarea accesibilității spațiilor de lucru
174
2. Listă de verificare pentru evaluarea nevoilor speciale ale persoanelor
cu deficiențe de vedere atunci când participă la cursuri de formare…. 177
3. Listă de verificare pentru organizarea unei activități sportive cu
persoane cu dizabilități vizuale ................................................................ 180
4. Glosar ................................................................................................. 181
5. Bibliografie și mențiuni ...................................................................... 185
6. Instituții și organizații care lucrează în favoarea persoanelor cu
dizabilități vizuale ..................................................................................... 188
7. Drepturi de autor ............................................................................... 189

Parteneri

Acest T-kit este rezultatul unui efort colectiv a următoarelor ONG-uri:

Ofensiva Tinerilor
Arad, România

National Association of Resource Teachers

Sofia, Bulgaria

Pancyprian Organization of the Blind

Nicosia, Cipru

Magnites Tifli
Volos, Grecia

Center for Youth Activism CYA - KRIK

Skopje, FYROM

Proiectul “Erasmus 4 VIP” este finanțat de către Uniunea Europeană prin

programul
Erasmus+.
 Despre T-kit

Prin intermediul acestui T-kit ne adresăm lucrătorilor de tineret și formatorilor

oferindu-le instrumente teoretice și practice pe care să le utilizeze atunci când
formează și organizează activități pentru persoane cu deficiențe de vedere.
Acest T-kit oferă metode și instrumente pentru a:

' Înțelege mai bine procesul și conținutul pe care lucrul cu tinerii cu

deficiențe de vedere îl are;
' Învăța cum să utilizați tehnologiile asistive în pregătirea și facilitarea
unei activități educative non-formale;
' Dezvolta încredere în facilitarea de activități non-formale pentru tineri
cu deficiențe de vedere;
' Stabili sau întăriri legăturile cu participanții; a încuraja comunicarea
deschisă și onestă, a arăta respect pentru diferențe, sprijin pentru
fiecare și participare activă.

T-kit-ul a fost dezvoltat cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, ca

parte a proiectului ”Erasmus 4VIP”, finanțat prin programul Erasmus+.

Programul Erasmus+

Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret

și sport în perioada 2014-2020. Educația, formarea, tineretul și sportul pot
aduce o contribuție majoră în abordarea schimbărilor socio-economice,
provocările cheie cu care Europa se va confrunta la sfârșitul acestei decade și
sprijinirea implementării politicilor europene cu privire la dezvoltare, locuri de
muncă, egalitatea de șanse și incluziunea socială.

Europa are nevoie de mai multe societăți coezive și incluzive, care să permită
cetățenilor să joace un rol activ în viața democratică. Educația și munca în
domeniul tineretului reprezintă cheia promovării valorilor europene comune, a
întăririi integrării sociale, consolidării înțelegerii interculturale și a
sentimentului de apartenență la o comunitate și cheia pentru prevenirea
radicalizării violente. Erasmus+ este un instrument eficient de promovare a
incluziunii persoanelor care provin din medii defavorizate, inclusiv a
migranților nou-veniti. O altă provocare se referă la dezvoltarea capitalului
social în rândul tinerilor, la împuternicirea tinerilor și la capacitatea lor de a
participa activ în societate, în conformitate cu dispozițiile Tratatului de la
Lisabona pentru a "încuraja participarea tinerilor la viața democratică a
Europei". Această problemă poate fi, de asemenea, abordată prin activități de
învățare non-formală, care vizează îmbunătățirea abilităților și competențelor
tinerilor, precum și a cetățeniei lor active.
Proiectul “Erasmus 4 V.I.P.”

Proiectul “Erasmus for persons with visual impairments” are ca scop

identificarea de noi metode prin care tinerii cu dizabilități, în special cei cu
deficiențe de vedere, pot fi mai des implicați in diverse activități sociale și
educaționale.

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, consorțiul proiectului, format din 5

parteneri din România, Grecia, Bulgaria, FYROM și Cipru, a analizat contextul
real de includere a tinerilor cu deficiențe de vedere în activități non-formale. În
urma acestei cercetări, partenerii au formulat o serie de recomandări care
trebuie abordate pentru a spori participarea tinerilor cu deficiențe de vedere la
activități sociale și educaționale organizate de ONG-uri și alte instituții care
activează în domeniul dezvoltării tineretului. Folosind aceste recomandări ca
bază, partenerii au conceput mai târziu acest set de instrumente și
curriculumul de instruire pe care lucrătorii de tineret și organizațiile de tineret
le pot folosi pentru a implica tinerii cu deficiențe de vedere în activitățile de
educație non-formală și în mobilitatea internațională.

Pentru evaluarea eficienței t-kit-ului și a curriculum-ului, partenerii au

organizat o activitate de formare la Arad, România, între 3 și 12 noiembrie
2016. Ofensiva Tinerilor a fost responsabilă de organizarea mobilității.

Fiecare partener a implicat 4 participanți la cursul de formare. Din numărul

total de 16 participanți trimisi de parteneri, 7 au fost cu deficiențe de vedere: 2
au fost orbi și 5 au avut vedere redusă. Ofensiva Tinerilor a inclus, de
asemenea, 4 participanți și 2 experți responsabili de livrarea cursului de
formare - un formator certificat și un lucrător de tineret certificat.

Acest t-kit răspunde provocării cu care se confruntă multe persoane cu

deficiențe de vedere atunci când participă la o activitate educațională non-
formală, deoarece lucrătorii de tineret și formatorii nu sunt suficient de
pregătiți pentru a ajuta acest grup țintă să participe.

T-kit-ul își propune să ofere atât instrumente conceptuale și practice, cât și

resurse cu care să se exploreze și să se abordeze incluziunea persoanelor cu
deficiențe de vedere.

 Capitolul 1

Introducere
Introducere
 1. De ce acest T-kit?

Ca toți ceilalți tineri, și cei cu deficiențe vizuale au nevoie și se bucură de

oportunități de a se întâlni și de a lucra cu alte persoane într-o atmosferă de
prietenie, sprijin reciproc și siguranță. "Este foarte important ca ONG-urile de
tineret și alte entități care lucrează cu tinerii să dezvolte proiecte deschise
tuturor tinerilor din societate". Auzim adesea acest lucru, ca pe un slogan
impersonal. Dar să fim sinceri, când majoritatea dintre noi se află în situația
de a lucra cu tineri cu deficiențe de vedere, ne simțim foarte îngrijorați. Și
acest lucru este perfect de înțeles până la un punct, deoarece există prea
puține informații despre acest subiect. "Cum ar trebui să mă descurc cu
logistica?", "Ce pot ei face?", "Cum se vor descurca la activități?", "Se vor
bucura cu adevărat de această experiență?" Toate aceste întrebări ne apar în
cap și nu este întotdeauna ușor de găsit răspunsuri.

Din nefericire, ceea ce am constatat a fost că fie datorită concepțiilor greșite și

stereotipurilor, fie datorită lipsei de informații, majoritatea ONG-urilor sau altor
entități care deservesc tinerii, oferă rareori servicii pentru persoanele cu
dizabilități, în general, și în special pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Pe de altă parte, pentru câțiva care îndrăznesc să accepte această
"provocare", proiectul se întâmplă și "Wow!" constată că munca pe care
trebuie să o facă nu este atât de diferită față de alte grupuri. Da, oferirea de
mai multe servicii incluzive necesită unele schimbări - atât organizaționale, cât
și individuale - dar nu este un proces atât de complicat pe cum am crede.

Pornind de la aceasta, am început să întrebăm diferiți actori despre poziția lor

pe această temă. I-am întrebat pe tineri dacă ar fi măcar interesați să se
implice mai mult în activități non-formale? Și, dacă este adevărat, în ce fel și
cum ar putea fi facilitat acest lucru? Am început să aflăm dacă ONG-urile sau
alte instituții care se adresează tinerilor dispuși și capabili să includă
participanții/beneficiarii cu dizabilități în activitatea curentă? Și sunt alți tineri
care se simt confortabil să lucreze în aceeași echipă cu persoanele cu
dizabilități?

Din păcate, unele dintre răspunsurile pe care le-am primit au confirmat

ipotezele noastre inițiale. Există puține oportunități pentru tinerii cu deficiențe
vizuale, iar ONG-urile nu sunt cu adevărat active în îmbunătățirea acestui
aspect. Dar au fost și unele rezultate foarte încurajatoare.

În primul rând, există un mare interes pentru acest subiect. Chiar dacă o
mulțime de entități care lucrează în domeniul tineretului nu sunt active în

11
proiecte incluzive, mai mult de 70% dintre acestea sunt interesate să facă
asta. În mod egal, persoanele cu deficiențe de vedere au indicat o mulțime de
subiecte și activități care ar fi interesante pentru ei, cum ar fi:

' Cursuri de formare locale/internaționale pe subiecte precum

comunicare, aptitudini sociale și de angajare;
' Ateliere de lucru locale/internaționale precum tehnologia informației și
limbi străine;
' Activități de petrecere a timpului liber precum: muzică, sport, tabere și
literatură;
' Schimburi europene de tineri;
' Voluntariat local/internațional pentru o cauză – a fi voluntar, a lucra
într-o organizație sau a conduce o organizație;
' Activități sociale care implică atât tineri cu deficiențe vizuale, cât și
tineri cu dezvoltare tipică;
' Campanii de conștientizare;
' Teatru, dans, terapie muzicală, participare în evenimente culturale;
' Limbaj corporal și, în special, comunicare non-verbală (mulți tineri
trebuie să învețe să stăpânească aceste abilități, deoarece nu pot să
observe aceste comportamente vizuale);
' Activități interactive care vor permite participanților să înțeleagă mai
bine experiența și perspectiva unică a participanților orbi, cum ar fi
organizarea unor evenimente precum "Cina în întuneric" sau campanii
ca "Pune-te în locul meu".

În al doilea rând, pe baza experiențelor anterioare ale celor implicați, am

constatat că multe lucruri care cauzează anxietate pentru entitățile de tineret
nu se bazează deloc pe realități.

De exemplu, prima mare surpriză: "Nu este vorba de babysitting!" "Cei mai
mulți lucrători de tineret pe care i-am intervievat au trăit cu impresia că, dacă
ar implica un participant cu deficiențe de vedere, ar trebui să aibă mai mult
sau mai puțin o ”persoană umbră”, mereu lângă nevăzător, ghidându-l și
făcând totul pentru acel individ. Acest lucru a fost extrem de descurajant
pentru majoritatea, deoarece apărea ca o provocare prea mare. Ceea ce mulți
nu au reușit să-și dea seama este că, la vârsta la care ei vor participa la un
proiect de tineret, majoritatea persoanelor cu deficiențe de vedere ar fi învățat
deja să fie autonome. Da, a fi orb sau parțial văzător nu înseamnă că ești
dependent de o altă persoană! Desigur, uneori ai nevoie de îndrumare sau de

12
puțin ajutor în sarcini, dar în mai mult de 90% din timp nu este necesară
asistență.

O alta surpriză: "Oamenii se gândesc prea mult la asta!" Nu trebuie să fie

perfect! Persoanele cu deficiențe de vedere sunt conștiente de faptul că unele
activități nu vor fi accesibile pentru ei și nu au o problemă cu asta. Deși există
o mulțime de tehnologii asistive care fac participarea mai accesibilă, realitatea
este că nu toată lumea și le poate permite, iar oamenii sunt destul de
mulțumiți cu situația aceasta. Da, este firesc sa îți dorești ca totul să iasă cât
mai bine și ar trebui să urmărești acest obiectiv, dar faptul că nu ești în
măsură să oferi experiența perfectă nu ar trebui să fie un motiv să nu o faci
deloc. În practică, acest mod perfecționist de a privi lucrurile a condus la unul
dintre cele două comportamente pe care le-am observat, dintre care nici unul
nu este de dorit în context: fie oamenii au evitat această problemă și nu au
implicat persoanele cu dizabilități în activitățile lor, fie au fost supraprotectivi,
ceea ce a creat și o formă de excludere, subliniind că persoana cu dizabilități
este diferită și are nevoie de o atenție deosebită, ceea ce a fost, din nou,
destul de incomod.

Mai mult, implicarea persoanelor cu dizabilități în diferite proiecte nu este

benefică doar pentru ei, ci și pentru organizații, pentru că:

' Proiectele și inițiativele locale vor deveni mai relevante pentru

comunități: persoanele din comunitate vor dobândi o înțelegere mai
profundă și mai largă asupra dizabilităților vizuale în special și asupra
dizabilității în general;
' În ceea ce privește conținutul, participanții vor înțelege subiecte
precum inegalitatea, discriminarea și excluderea;
' Este o modalitate foarte bună de a combate prejudecățile și
stereotipurile și de a crea o societate mai deschisă;
' Grupul mixt va vedea modele de nedreptate și va explora preocupări și
întrebări legate de acest lucru. Participanții vor descoperi asemănările
dintre ei, ca tineri cu speranțe și aspirații pentru viitor.

Deci, am aflat că toate șansele sunt de această parte, dar ce se poate face de
fapt? Cum pot fi ajutați alții să înțeleagă importanța incluziunii? Există ghiduri
privind mobilitatea și orientarea, internetul este plin de resurse, majoritatea
oportunităților de finanțare încurajează și sprijină pe deplin participarea
persoanelor cu dizabilități, dar totuși nu se întâmplă prea multe. Prin urmare,
principala problemă nu o reprezintă, resursele, ci în mod evident, este vorba
despre mentalitate. O mare parte din lucrătorii de tineret fie nu iau în
considerare subiectul, fie gândesc în mod greșit. Și dacă există ceva ce

13
oamenii care lucrează în învățământ știu foarte bine, este că atitudinile sunt
adesea cele mai dificil de schimbat.

Fără să ne simțim descurajați, am mers mai departe și, după trei luni de
muncă, toate experiențele și constatările noastre au fost incluse în acest Tool
Kit. El a fost conceput pentru a determina și ajuta lucrătorii de tineret să-și
îmbunătățească activitățile obișnuite, astfel încât să fie accesibile și pentru
persoanele cu deficiențe de vedere.

Dacă în acest stadiu încă ești reticent, iată câteva știri mai încurajatoare:
înainte de lansarea T-Kit-ului, mai mult de 70 de persoane au urmat acest
program, din care 7 erau orbi sau cu viziune redusă. Aproximativ 90% dintre
participanți au declarat că, după cursul de formare, au fost mai deschiși să
lucreze cu persoane cu deficiențe de vedere. Mai târziu, ei au demonstrat, de
asemenea, că au voința și abilitățile necesare pentru a-și face activitățile mai
accesibile, deoarece în timpul sau după acest program fiecare participant a
organizat evenimente care au implicat persoane cu deficiențe de vedere.

Acestea fiind spuse, te invităm să îți deschizi mintea, să ni te alături și să

explorezi această resursă valoroasă pe care o oferim, sperând că te va
determina să faci primii pași către primul tău proiect incluziv!

14
2. Cine sunt persoanele cu dizabilități de
vedere?

Deficiența vizuală, cunoscută și sub denumirea de afectare a vederii sau

pierdere a vederii, este o capacitate scăzută de a vedea într-o măsură care
cauzează probleme, iar aceste probleme nu pot fi fixate prin mijloace
obișnuite, cum ar fi ochelari sau intervenții chirurgicale. Primul aspect
important legat de acest lucru este că deficiența vizuală nu este orbire. Potrivit
Organizației Mondiale a Sănătății, vederea slabă este vederea mai slabă de
20/40 sau 20/60 la ochiul mai bun, cu cea mai bună corecţie. Ce înseamnă
asta? Vom explica pe scurt:

' 20/20 este considerată vedere normală (de exemplu, la o distanță de

aproximativ 6m, subiectul poate distinge contururi care se află la o
distanță de 1.75mm unul de altul);
' De la 20/30 la 20/60 se consideră ușoară pierdere a vederii sau vedere
aproape normală (de exemplu, la o distanță de aproximativ 6m,
subiectul poate distinge contururi care se află la o distanță de 1.75mm
unul de altul în același fel în care pot face asta și cei cu vedere
normală de la 9 la 18 metri);
' De la 20/70 la 20/160 se consideră pierdere moderatată a vederii sau
vedere moderat de slabă (de exemplu, la o distanță de aproximativ 6m,
subiectul poate distinge contururi care se află la o distanță de 1.75mm
unul de altul în același fel în care pot face asta și cei cu vedere
normală de la 210 la 480 metri);
' De la 20/200 la 20/400 se consideră deficiență de vedere severă sau
pierdere de vedere severă;
' De la 20/500 la 20/1,000 se consideră deficiență de vedere profundă,
sau pierdere de vedere profundă;
' Mai mult de 20/1,000 se consideră deficiență de vedere aproape totală,
sau aproape orbire;
' Fără percepție a luminii se consideră deficiență de vedere totală, sau
orbire totală.

Astfel, spre deosebire de ideficiența vizuală generală, orbirea, așa cum este
definită de Organizația Mondială a Sănătății, este atunci când viziunea unei
persoane cu cea mai bună corecție este mai mică de 20/500 sau câmpul său
vizual este mai mic de 10 grade. Această definiție a fost stabilită în anul 1972.

15
Cuvântul "orb" este doar definiția fizică a vederii umane și nu are nici un
impact asupra capacităților, intereselor și personalității personale. După cum
știm, unii oameni s-au născut orbi și aceasta este o orbire congenitală, iar alții
devin orbi mai târziu, ceea ce se numește orbire dobândită.

În multe cazuri, tinerilor cu vedere redusă, le este foarte dificil să explice

altora problemele pe care le au. Dacă în cazul neîndeplinirii unei anumite
sarcini, atunci când persoana cu deficiențe de vedere nu își explică statutul
altora, aceasta poate fi interpretată ca lipsă de interes sau abilitate. Dacă
descriu în detaliu ceea ce nu pot face, alții văd aceasta ca pe o scuză. Este
deosebit de important ca tinerii cu deficiențe de vedere să înțeleagă în mod
realist problemele de vedere pe care le au. Unii tineri cu deficiențe de vedere
se consideră practic orbi în ceea ce privește educația, serviciul și viața
socială. Alții se consideră funcționali vizual atunci când de fapt nu au aproape
nici o urmă de vedere.

Cercetările moderne au arătat că utilizarea vederii scăzute poate depinde de

starea generală fizică și emoțională. Oamenii de obicei greșesc atunci când
consideră că persoanele cu vedere redusă pot vedea întotdeauna în același
mod. Cu o oarecare surpriză, se pot întreba: "Dacă un tânăr cu vedere redusă
a văzut un obiect, de ce nu îl poți vedea și tu în același fel?". Răspunsul la
această întrebare este prezența unei așa-numite "acuități variabile" la unele
persoane.

Iată câteva condiții speciale care îi confuzează pe oameni atunci când

întâlnesc pentru prima dată fenomenul de vedere redusă:

' În caz de pierdere a vederii centrale, o persoană nu poate vedea

literele de pe o tablă, dar poate să alerge și să meargă cu bicicleta fără
nici o problemă (Ian Freeman și Scott, 1977);
' Un tânăr cu o vedere periferică scăzută poate vedea un obiect care se
afla în colțul îndepărtat al unei camera, dar să se împiedice la începutul
sau sfârșitul unor trepte;
' În unele cazuri, persoanele cu o acuitate vizuală care fluctuează omit
unele nuanțe vizuale, pe când alții nu.

Sunt condiții principale care determină pierderea vederii în rândul persoanelor

cu deficiențe de vedere:

' Degenerarea maculară este o afecțiune oculară care afectează o mică

parte a retinei din spatele ochiului, numită maculă. Aceasta determină

16
 pierderea vederii în centrul câmpului vizual, afectând viziunea atunci
când persoana se uită direct la ceva. Persoanele cu această afecțiune
vor avea, de obicei, viziune periferică, dar se vor strădui să recunoască
fețele oamenilor;
' Glaucomul este o afecțiune care provoacă leziuni ale nervului optic al
ochiului și se înrăutățește în timp. Este adesea legată de acumularea
de presiune în interiorul ochiului. Glaucomul tinde să fie moștenit și
poate să nu apară decât mai târziu în viață. În timp ce tratamentul
există pentru glaucom, nu poate remedia pierderea de vedere
existentă;
' Cataracta este o acoperire a lentilei în ochi, ceea ce duce la o scadere
a vederii. Adesea se dezvoltă încet. Simptomele pot include culori
estompate, vedere neclară și halouri în jurul luminii, probleme cu lumini
strălucitoare și probleme de vedere noaptea. Această afecțiune este
principala cauză a afectării vizuale pe tot globul. Cataracta se
datorează cel mai frecvent îmbătrânirii, dar poate apărea și datorită
traumei sau expunerii la radiații. Pentru a trata cataracta, chirurgia
poate fi folosită pentru a îndepărta lentilele tulburi;
' Retinopatia diabetică poate afecta pe oricine care suferă de diabet
zaharat. Aceasta provoacă miodezopsii și vedere încețoșată, care
rezultă din deteriorarea retinei din cauza nivelurilor ridicate de zahăr
din sânge.

17
3. Tehnologii asistive

Independența/autonomia persoanelor cu deficiențe vizuale este una dintre

principalele provocări și, de asemenea, una dintre temerile principale ale
persoanelor care lucrează cu acest grup țintă. Pentru aceasta, este important
să se știe că, datorită inovațiilor mai mult sau mai puțin recente, persoanele
cu deficiențe de vedere pot obține un grad ridicat de independență prin
utilizarea diferitelor tehnologii asistive. În timp ce tipul de echipament tehnic
folosit variază în funcție de gradul de pierdere a vederii, în următoarele
paragrafe ne vom concentra în principal pe tehnologia generală și tehnologiile
asistive, care sunt cele mai populare în rândul persoanelor cu o vedere slabă
sau deloc.

În primul rând, trebuie să clarificăm ce intră sub categoriile de tehnologie

generală și tehnologie asistivă. Termenul "general" este utilizat pentru a
descrie dispozitive care nu sunt destinate în mod special persoanelor cu
deficiențe de vedere (cum ar fi calculatoarele, smartphone-urile, dispozitivele
GPS etc.). "Tehnologiile asistive", așa cum sugerează și numele, sunt
concepute pentru a ajuta persoanele cu dizabilități, inclusiv persoanele care
și-au pierdut vederea (de exemplu cititoare de ecran, imprimante Braille,
ceasuri Braille, alte dispozitive de vorbire, lămpi, dispozitive de recunoaștere
a culorilor).

Echipamentul de bază pentru o persoană nevăzătoare este un computer cu

un cititor de ecran instalat pe el. Cu toate acestea, pe măsură ce progresează
tehnologia, există tot mai multe instrumente care pot fi folosite pentru a oferi
un nivel important de autonomie.

Aplicații text-to-speech pentru telefoanele mobile

Există o mulțime de aplicații acum, în special pentru

telefoane inteligente, care ajută persoanele cu
deficiențe de vedere prin citirea textului de pe ecranul
telefonului sau, de asemenea, prin confirmarea
acțiunilor utilizatorului, într-un mod verbal (de ex.
citirea a ceea ce s-a selectat, citirea numărului de telefon a persoanei pe care
dorești să o apelezi etc.).

Tastatură Braille pentru telefon

18
Aceasta permite o orientare mai bună a persoanei cu deficiențe de vedere
atunci când gestionează telefonul. Pentru a folosi tastatura, este necesară o
cunoaștere avansată a Braille.

Cititor electronic Braille pentru degete

Este un dispozitiv ce se conectează la un calculator printr-un

cablu și mărește textul indicat de deget.

19
 Ecran Braille wireless

Ecranul Braille este esențial pentru persoanele

surde și nevăzătoare, dar este mai rar folosit de
către persoanele parțial văzătoare. Dispozitivul
conține un rând de celule "moi" speciale.
Fiecare celulă are 6 sau 8 ace realizate din
metal sau plastic și dispuse într-o formă dreptunghiulară. Acele sunt ridicate și
coborâte în funcție de semnalele electrice obținute prin simularea efectului
punctelor ridicate în Braille. Afișajul este plasat sub tastatura configurației
computerului.

Software-ul se numește Cititor de ecran. Acesta preia informație de la

sistemul de operare, o transformă în caractere (litere) Braille și o trasmite pe
ecranul Braille. În plus față de text, există și afișaje Braille, care transformă în
text chiar și unele elemente grafice (tabele, grafice, flash).

Imprimantă Braille

Acesta este un dispozitiv hardware care imprimă documente text sub formă
de text Braille. Utilizează software special pentru a converti textul în Braille.

Imprimantele Braille sunt echipamente destul de costisitoare.

Cititoare de ecran

Pentru a adapta un calculator spre a fi utilizat de o persoană nevăzătoare,

acesta trebuie să fie echipat cu cel puțin două tipuri de software specializat.
Unul citește textul - un cititor de ecran, iar celălalt servește ca sintetizator de
vorbire.

Așa cum spune și numele său, cititorul de ecran "citește" ceea ce este afișat.
Informația este apoi interpretată de către sintetizator folosind pictograme de
sunet, vorbire umană sau ieșire Braille pentru ecran Braille. În ultimii ani,
sintetizatorul de vorbire este integrat în cititorul de ecran. Sintetizatorul de
voce care citește textul este redat de difuzoarele standard conectate la placa
de sunet a computerului. Prin această combinație de software, utilizatorii
nevăzători pot accesa resursele de internet (fără animații flash), toate textele
din fișiere, biblioteci digitale, e-mail, forumuri și multe altele.

Există multe jocuri pe calculator adaptate sau special concepute pentru

persoanele cu deficiențe de vedere. Așa cum oricine ar putea ghici, sistemul
de operare orientat pe text este mai convenabil pentru utilizatorii nevăzători

20
decât sistemele grafice. Din acest motiv, sistemul DOS nu a fost abandonat
încă. Are numeroase programe gratuite pentru citirea textului

Cele mai populare cititoare de ecran sunt "JAWS" ale Freedom Scientific și
"Window-Eyes" ale GW Micro. Din păcate, prețul lor este destul de ridicat.
Programul convertește informația găsită pe ecranul calculatorului sub formă
de text și o transmite verbal sau dacă sistemul este conectat la un ecran
Braille sub formă de Braille

OrCam My Eye

Este un dispozitiv portabil cu o cameră inteligentă

desemnată pentru a ajuta persoanele cu deficiențe
de vedere în diferite activități. Are o cameră
inteligentă atașată la ochelarii persoanei cu
deficiențe de vedere, care transmite informații în
timp real. OrCam My Eye poate citi instantaneu texte diferite, astfel încât o
persoană cu deficiențe de vedere poate citi cu ușurință ziarul său de
dimineață, cărți și alte materiale de lectură. Se pot citi textele de pe calculator
și telefonul inteligent prin intermediul așa-numitei "interfațe intuitive", fără a
avea nevoie de noi aplicații sau de noi programe. Dispozitivul are mai multe
caracteristici lizibile care sunt compatibile cu căștile și difuzoarele. OrCam My
Eye recunoaște chipurile și numele persoanelor pe care le-a întâlnit înainte și
ale căror nume au fost stocate anterior. Dispozitivul detectează bancnote,
etichete de mărfuri sau produse. Astfel, persoana nevăzătoare poate citi
singură meniul într-un restaurant, poate identifica bunurile din supermarket
etc. Modul în care funcționează include recunoașterea informațiilor vizuale pe
care le interpretează simultan în informații audio. Acest lucru este posibil
datorită unui algoritm puternic.

Ochelari care vibrează pentru a evita obstacolele

Utilizați de nevăzători în combinație cu un baston alb. Semnalul cu

ultrasunete detectează obstacolele la nivelul ochilor, acestea aflându-se la 3
metri distanță. Când se apropie de un obiect, ochelarii măresc intensitatea
vibrațiilor.

PenFriend

PenFriend este un dispozitiv care poate citi cu

ușurință și convenabil etichetele acasă și la locul
de muncă. Aparatul se aseamănă cu un stilou
care atinge eticheta și poate înregistra voce sau
reproduce informații dintr-o inscripție existentă.

21
Etichetele sunt rescriptibile și reutilizabile. Aparatul este potrivit pentru citirea
inscripțiilor de pe produsele împachetate din bucătărie, din congelator, pentru
instrucțiunile de spălare a hainelor în mașină de spălat, informațiile de pe CD-
uri, filme și colecții de muzică, foldere, documente, medicamente, note și
multe altele. Este deosebit de convenabil pentru persoanele care nu pot folosi
Braille și fonturi rigide.

Detector de recunoaștere a culorii

Dispozitivul pentru recunoașterea culorilor poate fi

utilizat pentru verificarea culorii hainelor, a hârtiei
și a fructelor. Recunoaște 150 de culori și
nuanțele lor - deschise, foarte deschise, închise și
foarte închise și raportează dacă obiectul este o
combinație de culori. Există, de asemenea, un indicator pentru captarea
luminii: emite un semnal la o frecvență mai mare dacă există lumină în
încăpere.

Ceas tactil

Cele mai accesibile ceasuri au un simbol la fiecare

oră. Pentru a spori lizibilitatea tactilă, simbolurile în
formă diferită indică "12", "3", "6" și "9". Ora și
minutele sunt indicate fie de o bilă care rulează pe
o pistă la interiorul/exteriorul simbolurilor, fie liniile
sunt accesibile prin ridicarea sticlei ceasului.

Mașina de scris Braille

Este un dispozitiv oarecum similar unei mașini de

scris, cu diferența că are doar 7 taste (sau mai
multe în modelele avansate). 6 dintre taste sunt
atribuite celor 6 puncte care compun un caracter
în alfabetul braille și o tastă este pentru spațiu.

Lupele

Sunt dispozitive portabile, electronice sau optice. Cele clasice includ o lupă și
o sursă de lumină, în timp ce cele mai avansate au de asemenea un ecran și
o optică, care măresc textul standard de 16 ori.

Aparate pentru măsurarea lichidelor si solidelor

22
granulate

De obicei, acestea iau forma unui pahare care are pe laturi o scară tactilă cu
indicatori pentru cantități diferite.

Pentru lichidele fierbinți, se folosește și un dispozitiv electronic care emite

semnale sonore și vibrează când lichidul se apropie de vârf.

23
4. Terminologia potrivită

În timp ce lucram la acest proiect, am constatat că mulți dintre lucrătorii de

tineret (unii dintre noi) au dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite atunci când
se referă la deficiențe de vedere. Astfel, am pus la punct acest ghid scurt
pentru a vă ajuta.

În primul rând, când se face referire la deficiența de vedere, următorii termeni

ar trebui utilizați în cadrul întregii comunicări:
' Deficiență de vedere;
' Dizabilitate de vedere;
' Tineri/Persoane nevăzătoare sau care au o vedere foarte scăzută;
' Orbire și vedere slabă/parțială;
' În majoritatea țărilor, ambii termeni – vedere slabă sau vedere parțială
– sunt utilizați ca termeni egali.

De asemenea, în conversațiile noastre zilnice tindem să facem alegeri

nefericite de cuvinte, atunci când ne referim la deficiențe de vedere. Pentru a
le evita, te rugăm să consulți următorul tabel:

Înlocuiește cuvintele... ... cu

Suferă de, afectat de, lovit de Persoană cu dizabilități

handicap(at) – vine din limba engleză Persoană cu dizabilități

și se referă la o persoană cu
dizabilități care a fost nevoită să-și
țintă pălăria în mână pentru a cerși pe
stradă bani și mâncare pentru a
supraviețui

Defect din naștere, defect congenital, Persoană născută cu o dizabilitate,

malformație persoană care are o dizabilitate
congenitală.

De asemenea, pentru termeni specifici care se referă la dizabilitățile de

vedere, poți consulta pagina 147 – Glosar.

24
25
 Capitolul 2

Lucru de tineret
incluziv
Lucru de tineret incluziv

26
 1. Adaptarea proiectelor existente

Unul dintre momentele "A-Ha!" pe care le-am avut în timpul dezvoltării acestui
Tool-Kit a fost identificarea unei neînțelegeri comune care este foarte
răspândită: de obicei, ONG-urile se gândesc să implice persoanele cu
dizabilități doar în ceea ce privește organizarea de proiecte care le vizează
exclusiv. Majoritatea consideră că acesta este singurul mod în care pot fi
implicate persoanele cu dizabilități, deoarece ele nu au capacitatea de a
performa într-un grup mixt. În consecință, multe dintre organizații nu fac nimic,
deoarece aceasta ar însemna trecerea de la activitatea lor principal la alta. Și
chiar dacă aceștia decid să facă ceva, prin implicarea exclusivă a celor cu
dizabilități, continuă de fapt să perpetueze o formă de excludere. Oamenii
sunt ființe sociale și au nevoie de interacțiune socială. Participarea la diferite
activități de educație non-formală sau de voluntariat nu este doar despre
învățare, ci și despre a fi sociabil și de a nu te simți diferit și exclus.

Nu ar trebui să facem activități "pentru" persoanele cu dizabilități! Ar trebui să

facem activități "cu" persoanele cu dizabilități! Chiar dacă adesea sunt
considerate a fi sinonime, integrarea și includerea sunt concepte diferite.
Există o mare deosebire între organizarea unei activități exclusiv cu
persoanele cu dizabilități și organizarea unei activități în care persoanele cu și
fără deficiențe participă împreună, fiind angajate în mod egal. Organizațiile nu
ar trebui să se gândească la includere ca o schimbarea a ceea ce fac! Nu
aceasta este ideea! Mai degrabă, organizațiile ar trebui să îmbunătățească
ceea ce fac, accesibilizându-și activitățile.

Cum pot fi incluse persoanele cu deficiențe de vedere în diferite inițiative

incluzive? Aici sunt cateva exemple:

' Activitate deschisă - Toată lumea desfășoară aceeași activitate cu

adaptări minime sau deloc ale mediului sau echipamentelor; Activitățile
deschise sunt prin natura lor incluzive, astfel încât activitatea să se
potrivească fiecărui participant. Un exemplu de activitate sportivă
deschisă este înotul, în care toți participanții participă la aceeași
activitate, în același timp.
' Activitate modificată – Toți joacă același joc dar regulile, echipamentele
sau spațiul sunt adaptate pentru a promova includerea tuturor
persoanelor, indiferent de abilitățile lor.
' Activitate sportivă pentru persoane cu dizabilități - Aceasta este o
"integrare inversă" în care persoanele fără dizabilități sunt incluse în
sportul pentru persoanele cu dizabilități, împreună cu cei cu dizabilități.

27
 Un exemplu de activitate sportivă pentru persoanele cu dizabilități ar fi
includerea tuturor participanților în jocul Goalball. Acest lucru nu numai
că va asigura includerea tuturor participanților într-o sesiune, dar îi va
ajuta și să dezvolte alte abilități, cum ar fi comunicarea și munca în
echipă. Sesiunile de integrare inversă îmbunătățesc atitudinea față de
dizabilități și sporesc încrederea participanților cu dizabilități.

Deși sunt modalități mai puțin incluzive de implicare a persoanelor cu

deficiențe de vedere, următoarele abordări pot fi uneori preferate:

' Activitate paralelă – Prin această abordare, deși participanții urmează o

temă de activitate comună, aceștia fac acest lucru în propriul ritm și
nivel, lucrând pe grupuri, în funcție de abilitățile lor. De exemplu, două
grupuri pot juca o versiune așezată și o versiune în picioare a unui joc,
iar participanții aleg versiunea cea mai potrivită din punct de vedere al
abilităților pe care le au.
' Activitate separată - Această abordare subliniază faptul că uneori este
mai bine ca o persoană să practice sportul în mod individual sau cu
alte persoane cu dizabilități. O activitate separată poate fi necesară
pentru a ajuta persoanele cu deficiențe de vedere să dezvolte o
anumită abilitate sau tehnică. Reține însă că o activitate separată nu ar
trebui utilizată tot timpul.

Una dintre principalele bariere care împiedică ONG-urile de tineret să se

implice în activități incluzive este lipsa de competențe ale personalului lor în
domeniu. Pentru aceasta, ceea ce recomandăm este ca fiecare entitate să
aibă cel puțin un membru al personalului care este instruit să lucreze cu acest
grup țintă. Instruirea ar trebui să includă:

' modalități de implicare a persoanelor cu dizabilități de vedere în lucrul

cu tinerii;
' adunarea de informații cu privire la nevoile lor;
' identificarea potențialului pe care aceștia îl au;
' adaptarea metodelor de lucru tipice, cantității de informație,
modalităților de livrare a informației etc la nevoile și realitățile
persoanelor cu dizabilități;
' oferirea de sprijin în ghidaj/tehnici de ghidaj;
' oferirea de ajutor în ceea ce privește partea logisitică.

Astfel, în capitolul 4, poți găsi un exemplu al unui astfel de program de

formare non-formală. Deși metodologia este disponibilă în mod liber, îți

28
recomandăm să participi la o instruire autorizată, condusă de persoane care
au experiență anterioară în lucrul cu persoane cu deficiențe de vedere.

În acest sens, o situație ideală este ca toți membrii personalului organizației

să participe la un atelier de conștientizare pe termen scurt privind tulburările
vizuale care ar putea include informații privind nevoile și capacitatea
persoanelor cu deficiențe de vedere, cum să fie acestea ghidate și asistate
etc.

29
 2. Primii pași

După ce te hotărăști și ai informațiile/competențele corespunzătoare pentru

inițierea primului proiect incluziv, este bine să ai o scurtă prezentare a ceea
ce se poate/ar trebui făcut pentru a oferi o experiență deplină. În acest sens,
am compilat o listă de recomandări care au fost furnizate în cadrul grupurilor
noastre de discuții, în timpul cărora persoanele cu deficiențe de vedere au
fost rugate să descrie o experiență ideală.

Înainte de începerea activității, ONG-urile ar trebui:

' Să organizeze activitățile incluzive pe diverse teme care îi interesează

pe tineri, abordând teme relevante pentru nevoile tinerilor cu deficiențe
de vedere;
' Să ofere oportunități care iau în considerare limitările financiare cu care
se confruntă persoanele cu dizabilități;
' Să aibă o selecție aprofundată a participanților, deoarece uneori orice
persoană cu deficiențe de vedere este selectată doar din empatie;
' Să furnizeze, în avans, informații suficiente și adecvate participanților
cu deficiențe de vedere privind toate detaliile activității, inclusiv
informațiile tipărite sau afișate care vor fi utilizate în formatul lor
preferat, adică litere mari, Braille, electronic etc;
' Să întrebe participanții ce fel de dizabilitate au, ce fel de tehnologii
asistive utilizează și cum pot fi acestea furnizate (de exemplu, acestea
vor fi aduse de participant, cumpărate/închiriate de organizație, o
tehnologie alternativă va fi folosită). ONG-urile ar trebui, de asemenea,
să sprijine participanții cu deficiențe de vedere să-și aducă propriul
dispozitiv pentru a scrie sau a accesa informații tipărite, cum ar fi
mașină de scris Braille, dispozitive de mărire, laptop și să le ofere toate
adaptările necesare mediului înconjurător pentru utilizarea acestor
dispozitive;
' Să instaleze pe unul dintre calculatoarele lor un software de tip text-to-
speech sau unul de mărire pentru ca aceștia să poată accesa
dispozitivul;
' Să fie prevăzători și să închirieze/cumpere dispozitive asistive sau
echipamente care vor ajuta la adaptarea activităților (de ex. în cazul
activităților sportive să ofere mingi cu clopoței, biciclete tandem,
diagrame tactile a zonei etc);

30
 ' Să analizeze activitățile și să efectueze adaptările necesare pentru ca
acestea să fie accesibile tuturor participanților;
' Să pregătească materiale în Braille sau în scris foarte mare, dacă
activitatea include scriere; Să se asigure că există dispozitive adecvate
și necesare pentru ca persoanele să poată scrie;
' Să permită tinerilor cu deficiențe de vedere să meargă mai devreme la
locul de desfășurare a activității pentru a se familiariza cu acestea și
pentru a întâlni facilitatorii și a vorbi despre nevoile lor;
' Să verifice și să se asigure că personalul are o atitudine pozitivă față
de persoanele cu dizabilități.

În timpul activității, ONG-urile ar trebui:

' Să fie dispuse să rezolve unele aspecte practice, cum ar fi accesul la

locul de desfășurare (de exemplu, să organizeze transportul astfel
încât să fie luat de către un alt participant din zonă);
' Să se asigure că există o persoană resursă pentru a ajuta la deplasare
și la înțelegerea activității (deplasarea prin cameră etc.). Această
persoană poate fi cineva din organizație, unul dintre participanți sau un
asistent personal al persoanei cu dizabilități;
' Să ia în considerare oferirea de sprijin în timpul pauzelor și a meselor,
dacă este necesar;
' Să se asigure o accesibilitate adecvată la camere;
' Să evite să prezinte îngrijire exagerată sau protecție exagerată. ONG-
urile ar trebui să limiteze sprijinul sau acțiunea pozitivă la minimul
necesar pentru participare și să nu ofere prea mult, deoarece acest
lucru poate duce și la un sentiment de excludere;
' Să țină cont de temerile tipice pe care tinerii cu deficiențe de vedere le
au atunci când se gândesc să se alăture unei astfel de inițiative: teama
de a nu fi acceptat, de a putea îndeplini sarcinile; Teama de a fi o
povară pentru ceilalți, incertitudinea cu privire la faptul că persoanele
cu dizabilități pot fi acceptate.

Pe lângă acestea, sunt și alte aspecte utile care trebuie luate în considerare.
De exemplu, motivația! Deoarece motivația este ceea ce ne conduce și ne
face să creștem ca indivizi, fiecare lucrător de tineret știe că pentru a lucra
eficient ca o echipă, membrii săi nu trebuie să-și piardă motivația, nici măcar
pentru un moment. Iar liderii știu că sunt direct responsabili de acest lucru.
Este important de știut că atunci când tinerii cu deficiențe de vedere participă
la o inițiativă pentru tineri, ei caută:

31
 ' Aspecte sociale: distracție, legarea de prietenii, crearea de rețele,
statut social, dezvoltarea stimei de sine, recunoașterea, apartenența la
un grup;
' Aspecte practice: noi abilități de obținut și de pus în CV, plecare în
străinătate ca parte a proiectului etc.

Sarcina lucrătorilor de tineret este aceea de a oferi un cadru, de a motiva, a

susține și consilia, dacă este necesar. Persoanele cu deficiențe vizuale ar
trebui să se implice activ și să aibă șansa de a-și aprofunda interesele și de a-
și dezvolta abilitățile.

Pentru a obține o mai bună implicare, trebuie să ții cont de următoarele:

' Crează un sentiment de apartenență la idee. Ai participanți, ai o idee.

Explic-o pur și simplu. După cum a spus Einstein: "Dacă nu-i poți
explica unui copil de 6 ani, atunci nu o înțelegi tu însuți." Imaginează-te
vorbind cu copiii și spune-le de ce acest proiect este important pentru
ei, vorbește cu emoție;
' Gândește pe termen lung, acționează pas cu pas. Un pas gigantic nu
se poate face imediat. La început, când explici conceptul, vorbești
despre lucruri pe termen lung, tocmai pentru a permite oamenilor să
obțină o idee clară despre ce și cum se va întâmpla. Dar când începi
să lucrezi, totul ar trebui făcut în etape - sarcină după sarcină;
' Responsabilitatea ar trebui să fie împărțită. Persoanele cu deficiențe
de vedere vor beneficia de pe urma activității atunci când se simt
responsabile;
' Evaluează fiecare activitate și utilizează rezultatele în dezvoltarea de
proiecte viitoare;
' Oferă participanților o varietate de activități, astfel încât să nu se
plictisească făcând același lucru;
' Asigură-te că activitatea este suficient de provocatoare, dar nu prea
provocatoare - adapteaz-o în funcție de competențele tinerilor;
' Persoanele cu deficiențe de vedere ar trebui să aibă posibilitatea de a-
și împărtăși opinia și de a primi feedback clar în toate activitățile pe
care le desfășoară. Feedback-ul pozitiv îi va menține pe toți satisfăcuți
și le va crește stima de sine.

Educația non-formală împuternicește persoanele cu deficiențe vizuale să

participe la proiecte în care se află în centrul activității educaționale, să aibă
interese personale, să găsească o motivație puternică, să aibă încredere în
sine și, prin urmare, să își dezvolte capacitățile și abilitățile utilizând "învățarea

32
prin practică“. Un alt aspect interesant al utilizării educației non-formale cu
grupul țintă este faptul că beneficiarii pot fi multiplicatori ulterior, devenind mai
experimentați față de alte persoane cu deficiențe vizuale din comunitatea lor
și, prin urmare, ar putea să le motiveze și să le sprijine în mod orizontal.
Aceasta este așa-numita "educație de la egal la egal".

În orice caz, nu uita că sprijinul lucrătorului de tineret trebuie să rămână

punctual și să evite crearea de relații bazate pe dependență, deoarece
acestea creează obstacole în calea autonomiei personale a persoanelor cu
dizabilități de vedere.

Vom intra în mai multe detalii legate de aceste subiecte în secțiunile

următoare.

33
3. Promovarea și comunicarea publică

Deoarece multe dintre canalele de comunicare în masă tipice nu sunt

accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere, promovarea diferitelor
oportunități care le sunt disponibile este uneori dificilă. Deci, pentru a ajunge
la candidații cu deficiențe vizuale care sunt interesați să participe la activitățile
tale, ai nevoie de o promovare corespunzătoare a acestora, folosind canalele
potrivite. Conform studiului nostru, canalele preferate ale persoanelor cu
deficiențe vizuale pentru comunicarea de oportunități disponibile pentru ei
sunt (de la cele mai populare, la cele mai puțin populare):

' social media (ex. un grup sau o pagina de Facebook care se

adresează persoanelor cu dizabilități de vedere);
' sediile ONG-urilor și personalul, utilizând asociațiile locale ale
nevăzătorilor pe post de mediatori;
' puncte de informare (sau echivalentul lor online: un website care să
cuprindă toate informațiile despre diversele oportunități);
' ziare;
' website-uri speciale;
' școală;
' e-mail.

Pe lângă acestea, persoanele cu deficiențe de vedere pot fi atrase prin

folosirea:

' unei baze de date care conține datele de contact ale tinerilor cu
deficiențe de vedere interesați și datele de contact ale organizațiilor;
' de întâlniri directe și adunări non-formale pentru prezentarea diferitelor
oportunități de voluntariat;
' unei inițiative de valorificare a timpului, unde oamenii ar putea să-și
petreacă timpul liber în interesul tinerilor cu dizabilități de vedere;
' unei pagini web specifice sau a unei platforme online unde
oportunitățile accesibile persoanelor cu dizabilități de vedere să le fie
împărtășite;
' de ziare și reviste produse de către Organizația Națională a Orbilor.

Chiar dacă este bine cunoscut tuturor că reprezintă un drept uman de a

participa la toate aceste activități, atitudinea anunțului/informațiilor joacă un rol

34
vital în încurajarea tinerilor cu deficiențe de vedere să participe sau nu. O notă
specială care menționează faptul că participanții cu dizabilități sunt bineveniți
îi ajută să ia o decizie de participare rapidă, fără să se preocupe de
stereotipuri sau respingeri.

De asemenea, ar fi util ca anunțul să includă informații cum ar fi aspectele

practice ale activității, locul de desfășurare și modul de abordare a acesteia,
care să țină seama de nevoile persoanelor cu dizabilități.

35
4. Bariere în participare

Oricât de deschiși și implicați am fi, ar trebui să ținem seama și de faptul că

adesea participanții cu deficiențe de vedere se confruntă cu bariere diferite
atunci când se angajează în diferite interacțiuni și activități sociale. Aici sunt
câteva dintre ele:

' Lipsa aptitudinilor sociale, stima și conștiința de sine scăzute. Adesea,

lipsa de asertivitate și teama de eșec în rândul persoanelor cu
deficiențe de vedere sunt rezultatul prejudecății, părtinirii, excluderii și
discriminării pe care ar fi putut-o suferi. Uneori persoanele cu deficiențe
de vedere s-ar putea simți inconfortabil să li se reamintească
întotdeauna de nevoile lor de accesibilitate în timpul cursului.
Persoanele cu deficiențe de vedere dețin adesea presupunerea că
trebuie să fie foarte calificați, educați și experți pentru a participa;
' Lipsa resurselor financiare. Dizabilitatea presupune de multe ori că
persoana se confruntă cu dificultăți în obținerea unui loc de muncă, mai
ales unul bine plătit. De asemenea, cheltuielile pentru participanții cu
deficiențe de vedere pot fi uneori mai mari decât pentru ceilalți (de
exemplu, având o persoană însoțitoare). Deci, atunci când definești
activitatea, trebuie să ții cont de acestea;
' Necomunicarea nevoilor de accesibilitate către organizatorii activității.
O altă problemă este atunci când participanții nu comunică nevoile lor
diferite în etapa de pregătire, ceea ce creează mai târziu probleme în
timpul implementării;
' Lipsa suportului familial și comunitar. În cazul în care părinții sunt
supra-protectivi, aceasta împiedică participarea persoanelor cu
deficiențe de vedere la activitățile de învățare non-formală (chiar și
atunci când au fost luate în considerare nevoile de accesibilitate).
Acest lucru ar putea conduce la negarea unor oportunități, cum ar fi
participarea independentă la activități și deplasarea în străinătate. Este
important ca părinții să înțeleagă că prin împingerea limitelor tinerilor și
prin adoptarea unei abordări de încercare și eroare într-un mediu
educațional/de formare sigur, persoanele cu deficiențe vizuale pot
învăța și câștiga aptitudini de viață și aptitudini sociale cruciale.

36
5. Comunicarea directă

În timp ce pentru persoanele cu dezvoltare tipică

există un echilibru natural între comunicarea verbală și cea nonverbală,
pentru persoanele cu deficiențe de vedere, datorită particularităților dezvoltării
lor, există diferențe substanțiale între ele. Lipsa vederii nu permite
nevăzătorilor să înțeleagă sensul literal și figurat al mimicii și gestului social,
privirea, expresia feței sau limbajul corpului, iar acest lucru poate, de
asemenea, afecta negativ exprimarea și dezvoltarea lor emoțională.

Atunci când comunici cu o persoană cu deficiențe de vedere, este bine să

demonstrezi un comportament de comunicare adecvat, cum ar fi:

' Adresează-i-te pe nume sau atinge-l pentru a-i semnala faptul că ai

început o conversație;
' Nu-ți fă griji din pricina contactului vizual și discută cu nevăzătorul, nu
cu persoana care îl acompaniază;
' Amintește-ți că nu există cuvinte "tabu" în comunicarea cu persoane cu
deficiențe de vedere și cuvinte precum "orbire", "orb" sau "vezi" pot fi
utilizate în mod liber în conversație;
' Nu încerca să utilizezi concepte de comunicare cum ar fi "acolo" sau
"opus", deoarece acestea se bazează pe vedere și nu înseamnă nimic
pentru persoana nevăzătoare. Mai corect ar fi să indici în ce parte este
obiectul situat sau să atingi obiectul, astfel încât persoana să se poată
deplasa utilizând sunetul, și să o găsească;
' Într-o întâlnire cu o persoană nevăzătoare, este întotdeauna mai bine
să te prezinți pe nume și să menționezi de unde vă cunoașteți, pentru
că, deși au o memorie auditivă bună, nevăzătorii pot fi puși într-o
situație stânjenitoare dacă nu recunosc vocea și nu știu cu cine stau de
vorbă;
' Când vine vorba de o plecare, chiar și una de scurtă durată, este
important să avertizezi nevăzătorul că pleci, evitând astfel o situație
stânjenitoare în care el/ea ar putea să îți vorbească după ce tu ai
plecat;
' Este întotdeauna bine să folosești un salut verbal atunci când te
adresezi persoanelor nevăzătoare, deoarece zâmbetele și gesturile
rămân inaccesibile și obscure;

37
 ' Când avem o întâlnire cu persoanele cu deficiențe de vedere, este
important să fim la timp, deoarece pentru un nevăzător timpul trece
încet, iar așteptarea provoacă tensiune și nervozitate. Punctualitatea
este importantă nu numai pentru întâlniri, ci și pentru vizite și alte
contacte cu nevăzătorii;
' Pentru nevăzători ordinea este crucială, deci fiecare obiect are un loc
special și rămâne întotdeauna acolo. Dezordinea este în detrimentul
autonomiei persoanelor nevăzătoare, așa că trebuie să respecți
ordinea lucrurilor în mediul de viață al acestuia.

De asemenea, în ceea ce privește interacțiunea cu ceilalți membri ai grupului,

pot fi observate uneori următoarele caracteristici ale comportamentului verbal
al persoanelor cu deficiențe de vedere:

' Nivel slab sau scăzut al gesturilor în vorbire. Persoanele care s-au
născut oarbe rareori folosesc gesturi în vorbire; Persoanele cu vedere
parțială folosesc gestica mai des, dar unele dintre aceste persoane au
gesturi inexacte, vagi și chiar caricaturale;
' Mișcări ascunse pe o partea a corpului sau la spate - acestea sunt de
obicei mișcările repetitive ale degetelor (de ex. frecarea acestora).
Aceste mișcări pot părea uneori ciudate pentru persoanele cu
dezvoltare tipică;
' Nu se concentrează asupra colocutorului - o mulțime de nevăzători,
atunci când poartă o conversație nu stau față în față cu partenerul lor
de discuție iar acest lucru este ușor de înțeles pentru ei, dar adesea
cauzează disconfort altor persoane, creează o impresie falsă că
nevăzătorul nu ascultă și nu este atent.

38
6. Adaptarea activităților de grup

Lucrătorii de tineret au adesea îngrijorări cu privire la provocări metodologice

atunci când lucrează cu persoane cu deficiențe de vedere (de exemplu,
găsirea metodei adecvate de formare și abordare care să corespundă
nevoilor diferite ale participanților).

Programele și activitățile existente ar trebui adaptate la nevoile participanților,

concentrându-se pe găsirea unui echilibru. În mod ideal, formatorii ar trebui să
învețe să-și dezvolte programele educaționale ținând cont de existența unor
abilități diferite chiar de la început, în loc să le adapteze mai târziu. Cu toate
acestea, dacă acest lucru nu s-a întâmplat (așa cum este cel mai adesea
cazul), există încă multe modalități de a le asigura accesibilitatea.

Mai jos sunt câteva sugestii și sfaturi simple pe care le pot urmări lucrătorii de
tineret pentru a se asigura că persoanele nevăzătoare și cele cu deficiențe de
vedere participă și se bucură pe deplin de activități deopotrivă cu semenii lor
văzători:

' Asigură-te că, atunci când descrii o activitate oferi instrucțiuni clare și
precise, folosind un ton clar al vocii. Încearcă să fii întotdeauna cu fața
către participantul care are deficiențe de vedere și evită să te plimbi
prin încăpere atunci când dai instrucțiuni;
' Când te afli într-un grup, fă-ți un obicei din a merge în jurul încăperii și
roagă fiecare persoană să-și spună numele - în acest fel participantul
care este cu deficiențe de vedere poate asocia vocea cu un nume și o
poziție în încăpere;
' Adresează-te participantului cu deficiențe de vedere pe nume - nu
utiliza semne sau gesturi pentru a-l determina să vorbească;
' În cazul în care, în cadrul activității, participanții trebuie să scrie ceva,
oferă celor cu deficiențe de vedere, markere negre și groase și hârtie
cu linii groase pentru a scrie. Dacă participantul utilizează Braille și nu
există acces la o mașină de scris Braille sau la tăblițe și punctatoare,
atunci participantul nevăzător poate să înregistreze răspunsurile pe
telefonul său ori facilitatorul sau o altă persoană responsabilă poate
nota răspunsurile pe hârtie și poate să le citească cu voce tare
întregului grup;
' Evită utilizarea culorilor roșu și verde pentru a crea contrast (pentru
participanții daltoniști);

39
 ' Dacă nu ai acces la o minge cu clopoței, atunci pune pur și simplu, o
minge obișnuită într-o pungă de plastic, făcând-o astfel audibilă;
' În cazul în care activitatea necesită ca participanții să adune obiecte,
fie dintr-un coș, fie din geanta lor, încurajează-i pe toți să
împartășească, cu voce tare, grupului ce obiect deține fiecare;
' Citește cu voce tare orice informație care este afișată în jurul încăperii
și are legătură cu activitatea;
' Utilizează mai des instrucțiunile verbale și mai rar pe cele
demonstrative;
' Dacă utilizezi flash card-uri sau semne pentru activitate, asigură-te că
acestea sunt tipărite la dimensiune mare, într-un stil clar și ușor de citit.
Asigură-te că oferi indicații precise cu privire la locul în care acestea
sunt amplasate;
' Acordă indicații foarte specifice și precise. Expresii cum ar fi, întoarceți-
vă spre fereastră sau spre perete nu sunt de mare ajutor pentru
nevăzători și pentru participanții cu deficiențe de vedere. Utilizează
termeni, cum ar fi întoarceți-vă spre dreapta, faceți trei pași în față etc;
' În cazul în care o activitate necesită deplasarea în jurul încăperii,
atunci este o practică bună de a crea perechi din care să facă parte un
participant nevăzător sau cu deficiențe de vedere și un alt membru al
grupului, sau să existe o persoană responsabilă pentru a ajuta la
deplasare. În orice caz, asigură-te că ghidul este familiarizat cu
tehnicile de ghidare a persoanelor cu deficiențe de vedere, pentru a
evita orice accident;
' Dacă este posibil furnizează orice informație scrisă în formatul preferat
al participanților, în cazul în care acest lucru nu este posibil, atunci tu
sau o persoană responsabilă puteți citi informațiile participanților cu
deficiențe de vedere;
' Dacă trebuie să arăți grupului o acțiune sau o poziție, asigură-te că faci
acest lucru stând chiar în fața participantului care este parțial
nevăzător. În cazul în care participantul este orb sau are o vedere
foarte scăzută, arată acțiunea sau poziția, folosind o tehnica prin care
permiți participantului să îți atingă mâinile sau corpul in timp ce tu
efectuezi acțiunea;
' Descrie verbal modul în care se desfășoară discuțiile sau activitățile,
de ex. rostește nume celui care a ridicat mâna să vorbească, explică
ce vezi pe fețele oamenilor (înțelegere, neînțelegere etc.);
' Oferă informații despre ceea ce se petrece în încăpere;

40
' Dacă trebuie să împarți grupul în grupuri mai mici, participanții
nevăzători și cei cu deficiențe de vedere pot face parte din grupurile ale
căror membrii vor fi legați la ochi sau din grupul care trebuie să se
deplaseze cel mai puțin prin încăpere;
' Dacă este posibil, înainte de implementarea activităților, familiarizeză
participanții nevăzători și cu deficiențe de vedere cu locul de
desfășurare a activităților. Fă-ți un obicei din a nu schimba aspectul
locului de desfășurare a activităților. În cazul în care faci acest lucru,
asigură-te că ai informat participantul cu privire la această modificare.

41
7. Ghidarea nevăzătorilor cu ajutorul unui
asistent văzător

Deși există câteva tehnici pentru persoanele cu deficiențe vizuale de a se

deplasa independent într-un mediu familiar, una dintre barierele majore cu
care se confruntă este explorarea un mediu nefamiliar. Deci, cum se face
asta?

Abordarea cea mai comună în acest sens este tehnica ghidajului cu ajutorul
unui asistent văzător care facilitează mișcarea persoanelor cu deficiențe de
vedere într-un astfel de context. Tehnica urmează diferite forme în diferite țări
și are, de asemenea, diferite aplicații specifice. Cu toate acestea, unele dintre
reguli sunt mai mult sau mai puțin universale și le poți folosi ca îndrumări ori
de câte ori dorești să-ți oferi sprijinul. Aici sunt câteva exemple:

' Ascultă întotdeauna persoana cu deficiențe de

vedere; El/ea poate avea preferințe diferite în
ceea ce privește tehnicile de ghidare, altele
decât cele descrise aici;
' Trebuie să fii persoana care conduce.
Întotdeauna mergi lângă persoana cu deficiențe
de vedere și las-o să se țină de cotul tău. Ține
brațul aproape de corp, astfel încât persoana cu
deficiențe de vedere să îți poată urmări mai bine
mișcările. Și amintește-ți că e nevoie de spațiu
pentru doi oameni;
' Dacă nu există suficient spațiu pentru voi doi, atunci când treci prin
ușă, întinde mâna în spatele corpului, semnalizând că persoana cu
deficiențe de vedere ar trebui să stea în spatele tău și să nu meargă
alături de tine. Ar trebui să explici întotdeauna de ce schimbi mișcarea
mâinii și să ai grijă să nu îți răsucești prea mult corpul – acest lucru îi
poate confuza pe nevăzători;
' În cazul în care apare o situație în care o persoană cu deficiențe de
vedere trebuie să stea pe partea cealaltă, trebuie să-i explicați acest
lucru. Lăsați-l să-și folosească mâna liberă pe care să o treacă prin
spate pentru a-ți prinde cealaltă mână și pentru a schimba partea;
' Dacă persoana cu deficiențe vizuale dorește să se așeze, arată-i
scaunul așezându-ți mâna pe el. În acest fel, persoana va putea să îți

42
 urmeze mâna pe scaun și să se așeze singură. Nu uita să spui unde în
încăpere este așezat scaunul;
' Când ajungeți la scări sau la trepte informează întotdeauna persoana
cu deficiențe de vedere că va urca sau va coborî. Opriți-vă un pic
atunci când ajungeți la prima treaptă. Urcă sau coboară câte o treaptă
și oprește-te o secundă pentru a permite persoanei cu deficiențe de
vedere să găsească începutul scărilor cu piciorul. Când treptele se
termină, fă un pas înainte și oprește-te pentru a indica că acesta este
sfârșitul scărilor. Alte obstacole, cum ar fi trotuarele, trebuie depășite
așa cum este descris aici;
' Cea mai ușoară cale de a trece printr-o ușă este atunci când deschizi
ușa. Pune mâna pe clanța de la ușă și lasă-l pe nevăzător să-ți urmeze
mâna și să apuce mânerul. El/ea te va urma și va închide ușa. Va fi
mai ușor dacă persoana cu deficiențe de vedere se află pe partea
laterală a balamalelor;
' Dacă dorești să descrii camera, poți proceda după cum urmează:
utilizează ușa pe care ați intrat ca punct de plecare, descrie
dimensiunea încăperii și ceea ce este de-a lungul pereților. Finalizează
cu o descriere a lucrurilor care se află în centrul încăperii;
' Asigură-te că informezi nevăzătorul dacă există schimbări în cameră.
Explică modul în care arată camera, culorile, perdelele, covoarele,
picturile de pe pereți etc;
' Nu lăsa niciodată o persoană cu deficiențe de vedere în mijlocul
camerei fără un punct de plecare. Informează persoana nevăzătoare
întotdeauna când părăsești camera.

43
8. Prezentarea informațiilor vizuale

Prezentarea informațiilor vizuale este din nou un motiv major de stress în

rândul lucrătorilor de tineret, deoarece este una dintre cele mai provocatoare
părți de adaptat. Totuși, există mai multe tehnici care pot fi aplicate în diferite
situații.

În timpul unui tur

Sună în prealabil la locul pe care urmează să-l vizitați sau anunță ghidul
turistic că în grup există persoane cu deficiențe de vedere. De multe ori
personalul poate fi dispus să ia toate măsurile necesare pentru a permite
participantului să atingă obiecte, artefacte sau să facă turul mai descriptiv.

Dacă intenționezi să descrii tururile participanților nevăzători sau parțial

văzători, poți folosi câteva trucuri pentru descrierea verbală, furnizate în
secțiunea privind accesarea activităților culturale.

În timpul unei prezentări de film

Dacă există o prezentare a filmului ca parte a activității de tineret, poți urma

pașii simpli menționați mai jos pentru a ajuta participanții orbi și parțial
văzători să se ocupe de aspectele vizuale:

' Permite participanților cu vedere parțială să aleagă un loc preferat și

întreabă-i dacă preferă să fie ajustată intensitatea luminii în timpul
prezentării filmului, deoarece acest lucru ar putea fi mai confortabil
pentru ei;
' Utilizează o tehnică cunoscută sub denumirea de descriere audio
pentru a le împărtăși participanților nevăzători sau cu vedere parțială,
informații vizuale care altfel nu le-ar fi accesibile;
' În timp ce aplici descrierea audio, trebuie să te asiguri că vorbești în
timpul momentelor de tăcere pentru a nu împiedica participantul să
urmărească firul poveștii. Selectează niște scaune pe baza preferinței
participantului, dar ține minte să lași câteva locuri goale în jurul vostru
pentru a nu-i deranja pe ceilalți în timp ce îi vorbești participantului.

Tehnica descrierii audio se referă la citirea/furnizarea de informații

suplimentare, cum ar fi:

' creditele de la începutul și sfârșitul unui film;

' orice subtitrări care apar în timpul filmului;

44
 ' atmosfera generală a unei scene, emoții și sentimente care nu sunt
exprimate în cuvinte;
' decorul general al scenelor și acțiunile importante care nu sunt înțelese
prin urmărirea narațiunii sau a conversației;
' prezentarea persoanelor care apar în film, în primele scene, pentru a
permite participanților să asocieze vocea cu personajul;
' clarificarea zgomotelor care nu sunt ușor de distins;
' descrierea costumelor și a mobilei;
' descrierea acțiunilor non-verbale care se petrec în scenele muzicale.

În timpul unei prezentări PowerPoint

Creează-ți prezentarea PowerPoint ținând cont de câteva principii de bază

privind imprimarea clară, care fac textul mai lizibil pentru persoanele cu
vedere redusă. Acordă atenție contrastului bun, dimensiunii mari a fontului,
unui stil de font simplu etc. Versiunea 2.0 a Orientărilor privind
accesibilitatea conţinutului web oferă
informații importante privind textul și culorile
care ar trebui utilizate. De asemenea, on-
line, poți găsi diferite instrumente care te
ajută să găsești culorile potrivite pentru a se
încadra în standard. Un exemplu este site-
ul ColorSafe (http://colorsafe.co/), care pe
baza fundalului pe care dorești să îl utilizezi îți va sugera diferite combinații de
culori care oferă contrastul potrivit.

Poți găsi un set de instrucțiuni privind modul de imprimare clară pe site-ul

Uniunii Europene a Nevăzătorilor, www.euroblind.org (zone de lucru/viziune
redusă). De asemenea, în secțiunea dedicată accesibilității site-urilor web,
poți găsi mai multe informații despre acest subiect.

Dacă este posibil, înainte de prezentare, tipărește diapozitivele prezentării

(utilizând setările care imprimă un diapozitiv pe pagină) și distribuie-le
participanților cu viziune redusă.

Dacă ai participanți care sunt nevăzători sau care au o pierdere severă de

vedere, asigură-te că citești tot ce apare scris pe diapozitiv.

În ceea ce privește aranjarea încăperii, este recomandat să permiți

participanților cu deficiențe de vedere să-și aleagă locul preferat. De
asemenea, ar trebui să aranjezi ca cineva să stea lângă ei să citească sau să

45
descrie orice informație vizuală prezentată pe diapozitive, cum ar fi grafica,
imaginile și diagramele.

Înainte de prezentare, ar trebui să-i întrebi pe participanții cu deficiențe de

vedere dacă doresc să primească prezentarea într-un format electronic.

46
9. Aspecte logistice și practice

Deplasarea în străinătate cu un grup de persoane cu abilități mixte

Atunci când se pleacă în străinătate, este important ca diferitele grupuri

partenere să poată supraviețui în mod autonom pe cont propriu. Ar trebui să
existe suficienți voluntari și personal pentru a sprijini persoanele cu dizabilități
fără a se baza prea mult pe facilitățile din țara gazdă. În general, într-un grup
cu abilități mixte, există mai multe persoane fără dizabilități decât cu
dizabilități. Este recomandabil să se înceapă cu mai puține persoane cu
dizabilități, iar apoi să se mărească treptat numărul.

Atunci când se efectuează o călătorie mai lungă sau un schimb de tineri în

străinătate, ar trebui să fie disponibile echipamentele și facilitățile medicale
necesare (de exemplu trusă de prim ajutor, medicamente etc).

Iată câteva sfaturi importante care vor asigura o incluziune corectă a

participanților cu deficiențe de vedere:

Cazarea

' Ajută persoana cu deficiențe vizuale să se orienteze la locul de cazare,

plimbându-te cu el/ea, în loc să dai doar indicații verbale;
' Descrie aspectul fiecărei camere pornind de la un punct central (de
obicei cu spatele la ușa prin care ați intrat). În zona de recepție a
hotelului, asigură-te că furnizezi informații despre amplasarea recepției,
a ascensorului, a scării sau a unei zone de ședere care poate servi ca
punct de întâlnire;
' Asigură-te că butoanele din ascensor au semne în Braille sau pot fi
identificate cu ușurință de către o persoană cu deficiențe vizuale (adică
arătă-le cum să localizeze butonul corespunzător pentru etajul la care
locuiesc, etajul pentru micul dejun sau sala de ședințe);
' Atunci când oferi informații despre spațiile de dormit, oferă informații
despre unde se află întrerupătoarele, prosoapele de baie, articolele de
toaletă, cum se deschide sau se închide o fereastră, cum se ajustează
temperatura apei, unde se găsesc pături suplimentare etc;
' Păstrează căile și coridoarele libere de obstacole;
' Informează persoanelor cu privire la orice schimbare a mediului lor;
' Dacă împarți camera cu o persoană cu deficiențe de vedere, încearca
să îți amintești să nu muți lucrurile de la loc, deoarece acest lucru
poate provoca confuzie;

47
 ' Lasă ușile complet închise sau complet deschise pentru a evita
posibilitatea ca, colegul tău de cameră să se lovească de ele;
' Închide toate dulapurile și sertarele;
' Îndepărtează toate obiectele periculoase, cum ar fi obiectele cu margini
ascuțite sau obstacolele care se află la nivelul capului, deoarece
acestea nu pot fi localizate de un baston.

48
În timpul mesei

' Dacă este posibil, transmite în avans meniul persoanelor cu deficiențe

de vedere, în formatul lor preferat (adică electronic, Braille, scris mare);
' La restaurant, citește meniul. Începe cu citirea titlurilor principale, cum
ar fi aperitive, salate, sandvișuri, burgeri, paste etc. Întreabă persoana
cu deficiențe de vedere ce secțiune dorește să îi fie detaliată;
' Dacă vă aflați la o masă de tip bufet, întreabă persoana dacă dorește
să vină împreună cu tine pentru a lua mâncare sau dacă dorește să fie
servită la masă. În orice caz, începe mai întâi prin a oferi o descriere
generală a ceea ce este inclus în bufet (adică patru salate, două feluri
de paste, carne de pui, carne de vită etc.). Dacă dorește să vină la
bufet, roagă persoana cu deficiențe de vedere să-și țină propria farfurie
în timp ce se plimbă alături de tine la bufet. Denumește fiecare fel de
mâncare prezent la bufet. Dacă dorești să servești o persoană,
încearcă să fii cât se poate de descriptiv, oferind cât mai multe
informații despre ceea ce este inclus în bufet.;
' Descrie poziționarea mâncării în farfuria persoanei nevăzătoare,
utilizând modelul ceasului. De exemplu, spune-i că burgerul său este la
ora 6 și cartofii de la ora 9 la 12, în timp ce salata este de la ora 1 la 4
etc;
' Utilizează această metodă pentru a descrie, de asemenea, localizarea
altor elemente de pe masă sau de pe tavă; De exemplu, dacă farfuria
se află direct în fața persoanei, poți spune că sucul se află deasupra
farfuriei la ora 1 și că paharul este la ora 2;
' Oferă informații verbale despre amplasarea hranei și a ustensilelor;
' Utilizează o cană de culoare închisă cu toarte;
' Întreabă înainte de a umple din nou paharul;
' Încurajează persoanele cu deficiențe vizuale să-și țină propria cană;
' Așează farfuria pe o tavă cu margini ridicate, astfel încât persoanele cu
deficiențe de vedere să poată împinge hrana în farfruie, fără a o
împrăștia pe masă;
' Oferă mâncare de tip ”finger food”;
' Încurajează persoanele cu deficiențe de vedere să bea și să mănânce
îngrijit, pentru a le promova acceptarea socială.

Transportul

49
Dacă participanții care sunt nevăzători sau parțial văzători ar trebui să ajungă
la locul de desfășurare a activităților folosind transportul public, asigură-te că
le furnizezi toate informațiile necesare:

' Numărul autobuzului/metroului/tramvaiului, direcția de mers și numele

stație de destinație;
' Instrucțiuni precise despre cum să ajungă la locul de desfășurare a
activităților după ce au părăsit vehicolul de transport. Asigură-te că
incluzi orice posibil pericol aflat de-a lungul rutei (cum ar fi o trecere de
pietoni fără semnal audio etc).

50
De asemenea:

' Oferă posibilitatea de a întâlni participantul la stație;

' Asigură-te că locul de desfășurare este ușor de recunoscut din
exterior, cu semne clare și inscripționări pe clădire (numărul străzii,
numele de pe sonerie cu scris mare și lizibil) etc;
' Intrarea este ușor de localizat și de identificat.

Sălile de lucru

În locațiile în care desfășori activitatea, trebuie să iei în considerare nevoile

tinerilor cu dizabilități vizuale pentru a crea un mediu prietenos, sigur și
accesibil.

Barker, Berwick și Wilson (1995) au introdus trei termeni fundamentali

referitori la designul de spațiu al camerei, care răspund nevoilor persoanelor
cu deficiențe de vedere:

' Un mediu logic: acesta este mediul în care oamenii așteaptă apariția
anumitor elemente arhitecturale specifice (de exemplu scări în
apropierea ascensoarelor, toalete pentru bărbați și femei situate
aproape una de alta etc.). În practică, mediul logic îi ajută pe toți, nu
numai pe cei cu deficiențe de vedere;
' Vizibilitate: un mediu în care unele elemente importante sunt
caracterizate printr-un contrast mai mare față de fundal, cum ar fi ușile,
peretele contrastant sau balustrada, vopsite într-o culoare diferită de
cea a scărilor. Ele vin atât în sprijinul persoanele cu deficiențe de
vedere, cât și persoanele fără deficiențe;
' Iluminat: Iluminatul bun ajută la observarea rapidă a semnelelor și a
elementelor arhitecturale.

De asemenea, în special pentru persoanele cu deficiențe de vedere, au fost

introduse două concepte (Tsvetkova-Arsova, Radulov, 2012): "obstacol" și
"pericol".

' Obstacolele includ: găleți și coșuri aflate pe trotuare; stâlpi de iluminat

și bănci pe stradă; mașini parcate pe trotuare; materiale publicitare
aflate la nivelul solului; stâlpi; indicatoare rutiere și multe altele.
' Pericolele includ: ferestre foarte proeminente; telefoane de perete (fără
suport); scări suspendate și scări rulante etc. Spre deosebire de
obstacole, obiectele periculoase poate duce la vătămări grave.

51
Iată câteva exemple de obstacole periculoase în mediul urban:

Luând în considerare aceste aspecte, iată câteva sfaturi pentru organizarea

sălilor de lucru într-o activitate de tineret care include persoanele cu deficiențe
de vedere:

' Asigură-te că sala de lucru este ușor de identificat din exterior cu

semne clare și semnalizare pe ușă. Numele camerei sau numărul
camerei este afișat cu scris mare și lizibil;
' Permite persoanei cu deficiențe de vedere să aleagă unde dorește să
stea; participanții nevăzători pot alege să stea în față pentru a putea
asculta mai bine. De asemenea, ei pot dori să stea lângă o priză
electrică, în cazul în care au un dispozitiv electronic prin intermediul
căruia să-și ia notițe. În orice caz, descrie aspectul camerei pornind cu
spatele la ușa prin care ați intrat. Furnizează, de asemenea, informații
despre unde este cea mai apropiată baie sau alte informații esențiale;
' Păstrează culoarele de acces libere de obstacole, cum ar fi
poșete/genți așezate pe podea, fire/cabluri etc;
' Informează persoanele în cazul în care faci schimbări în cameră în
timpul sesiunilor;
' Persoanele cu vedere redusă pot alege să se așeze cu spatele la
fereastră sau în centrul încăperii, în marginea din stânga sau dreaptă a
încăperii, în funcție de resturile lor de vedere;
' Întreabă participanții cu vedere redusă despre iluminatul din încăpere.
Unele persoane ar putea cere să se diminueze lumina, să se tragă
perdelele sau ar putea solicita lumină suplimentară în preajma lor.
Lumina este un factor esențial pentru persoanele parțial văzătoare și
necesită o atenție deosebită.

În strânsă colaborare cu un profesionist în domeniul dizabilităților vizuale, poți

efectua un audit de mediu atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru mediul
înconjurător în care se desfășoară activitățile, pentru a te asigura că

52
participanții orbi și cei cu probleme de vedere vor avea acces neîngrădit la
mediu, asigurându-le astfel autonomia și independența.

Iată câteva dintre lucrurile pe care trebuie să le iei în considerare în timp ce

efectuezi un audit de mediu pentru interiorul unei clădiri:

' Sunt semne atârnate la un nivel adecvat? Sunt semne scrise într-o
dimensiune a fontului mare și un stil de font simplu pe un fundal de
contrast bun?
' Există o iluminare bună în holuri și camere sau sunt necesare surse
suplimentare de iluminare?
' Sunt marginile primei și ultimei trepte a scărilor marcate cu o bandă
galbenă sau portocalie?
' Există etichete Braille pe butoanele din lift? Există etichete Braille cu
numere de cameră, toalete semnalizate etc?
' Sunt libere coridoarele de obstacole și alte pericole?

Iată câteva dintre lucrurile pe care trebuie să le iei în considerare în timp ce

efectuezi un audit de mediu pentru exteriorul unei clădiri:

' Este clădirea ta ușor de identificat din exterior? Există semne și

inscripționări pe clădire? Intrarea este ușor de localizat? Soneria este
ușor de localizat? Sunt toate informațiile afișate într-o dimensiune mare
a fontului și într-un stil de font simplu, cu un contrast de culoare bună?
' Sunt marginile tuturor treptelor marcate clar în culori contrastante, fie
prin vopsea, fie printr-o bandă colorată?
' Sunt semne bine poziționate, ușor de citit și în mod ideal cu elemente
tactile sau Braille?
' Există covoare tactile pentru a avertiza oamenii de pericole, cum ar fi
ușile sau treptele?
Există balustradă lângă trepte?
' Sunt drumurile libere de obstacole și de alte pericole (adică ramuri de
copaci, coșuri de gunoi, semne atârnate la nivelul capului care nu pot fi
identificate cu ajutorul bastonului)?
' Există o trecere de pietoni lângă clădire? Este una sigură? Este bine
proiectată, deține covoare tactile la trecere și semnale vizuale, sonore
și tactile care informează când este în siguranță să se traverseze?

Vizitarea diferitelor locații

53
Cele mai frecvente dificultăți întâmpinate de persoanele cu deficiențe de
vedere când vizitează muzee și galerii sunt

' lipsa elementelor expuse care pot fi pipăite și atinse;

' lipsa de informații în Braille sau în scris mare;
' lipsa altor materiale tactile;
' lipsa explicațiilor audio și a instrucțiunilor/explicațiilor verbale;
' lipsa de cunoștințe și experiență în probleme legate de persoanele cu
deficiențe de vedere
' lipsa programelor educaționale organizate;
' lipsa de adaptare la mediul înconjurător, necesară pentru persoanele
cu deficiențe de vedere (de exemplu, indicii tactile și vizuale);
' lipsa unui iluminat adecvat;
' lipsa contrastului în culoare, reducerea strălucirii etc;
' lipsa personalului instruit pentru a ajuta persoanele cu deficiențe de
vedere.

Cele mai frecvente nevoi ale muzeelor și galeriilor în ceea ce privește accesul
persoanelor cu deficiențe de vedere sunt:

' instruirea în probleme legate de dizabilități;

' materiale tactile (hărți tactile, diagrame etc.);
' copii (replici) ale exponatelor muzeale care pot fi atinse/simțite;
' explicații audio/verbale;
' formare în educație muzeală (oferind programe educaționale ale
muzeului însuși și programe educaționale organizate);
' informații despre adaptările la mediul, necesare pentru persoanele cu
deficiențe de vedere (de exemplu indicii tactile și vizuale, iluminarea
corespunzătoare, culoarea contrastului, reducerea strălucirii etc).

54
10.Conținut electronic

În zilele noastre, software-ul text-to-speech a devenit din ce în ce mai avansat

și poate fi utilizat pentru o mare varietate de scopuri. Pe de altă parte, nu ne
putem baza doar pe programele speciale pentru a face conținutul accesibil și
există câteva reguli relativ simple care, dacă vor fi respectate, vor face ca,
conținutul furnizat în format electronic să fie ușor accesibil.

WAI (Inițiativa accesibilității web) sugerează următoarele "Sfaturi rapide"

(W3C, 2001), care ar trebui să acopere principalele probleme necesare
pentru a asigura accesibilitatea unei pagini web:

' Imagini și animații - utilizează atributul "ALT" pentru a descrie funcția

fiecărui element vizual;
' Hărți imagine - utilizează hărți de imagine și text pentru hotspoturi;
' Multimedia - furnizează subtitrări și transcrieri audio și descrieri ale
video-ului;
' Link-uri hipertext – utilizează un text care are sens atunci când citești
în afara contextului (de exemplu, evită să folosești "faceți click aici");
' Organizarea paginilor – folosește beadings, liste și o structură
consistentă;
' Utilizează CSS pentru aspect și stil, acolo unde este posibil;
' Grafice și diagrame - rezumă sau utilizează atributul "longdesc";
' Scripturi, applet-uri și plug-in-uri - oferă un conținut alternativ în cazul
în care caracterele active sunt inaccesibile sau neacceptate;
' Cadre - utilizează <noframes> și titluri semnificative;
' Tabele - creează o citire liniară sensibilă. Rezumă;
' Verifică-ți munca, valideaz-o – utilizează instrumente, liste de verificare
și liste de instrucțiuni la: http://www.w3.org/WAI/Resources.

Alte sugestii pentru accesibilitatea web:

' Postează ghiduri pe pagina de pornire care informează oamenii despre

conținutul site-ului;
' Folosește pagini mai puțin aglomerate, poate chiar cu conținut liniar
(fără coloane sau cadre paralele);
' Utilizează mai puțină grafică și publicitate;

55
 ' Link-urile ar trebui să fie mai clare și nu prea multe;
' Dimensiunea și culorile scrisului trebuie să fie ușor de schimbat;
' Să existe o mai mare standardizare;
' Câmpurile de căutare trebuie să fie clar marcate și precise;
' Dacă este posibil, permite accesul utilizatorilor sistemului de
recunoaștere vocală (Pilling, Barrett și Floyd, 2004, pag. 34-36).

56
Formatarea textului

Iată câteva sfaturi despre formatarea textului, astfel încât acesta să fie ușor
de accesat pentru o persoană care utilizează software-ul "text-to-speech"
pentru a citi.

' Folosește alineatul și indentări agățate. Nu utiliza spațiu (bara de

spațiu) pentru a muta textul spre dreapta;
' Introdu "salt la pagină nouă" la locul potrivit, în loc să utilizezi în mod
repetat tasta "enter" pentru a te deplasa la pagina următoare;
' Utilizează opțiunea de numerotare a paginilor, mai degrabă decât
simpla tastare a numerelor paginilor;
' Utilizează "Stiluri" pentru a genera pasaje de text, cum ar fi caractere
îngroșate, înclinate sau subliniate, dar ține minte faptul că textul de
dimensiune mare ar trebui să fie deja în format îngroșat pentru a
îmbunătăți contrastul;
' Nu utiliza tasta enter pentru a termina fiecare rând, așa cum ai proceda
atunci când utilizezi o mașină de scris. Mai degrabă, folosește tasta
Enter doar atunci când trebuie să înceapă un nou paragraf sau când
sunt necesare rânduri goale;
' Nu utiliza coloane în document.

Ține minte că tu sau aneditorul ați putea fi nevoiți să reformulați anumite părți
ale documentelor, cum ar fi tabele sau foi de calcul, pentru a vă asigura că
orbii care folosesc cititoare de ecran pot înțelege textul și conceptele pe care
prezentarea vizuală dorește să le transmită. Când astfel de informații au fost
reformatate pentru a le face mai accesibile cititorilor nevăzători, nu uitați să le
actualizați la revizuirea documentului.

Mai multe instrucțiuni pentru accesibilizarea documentelor sunt disponibile pe

site-ul Uniunii Europene a Nevăzătorilor, la adresa:
http://www.euroblind.org/working-areas/low-vision/.

57
11.Sprijin pentru părinții tinerilor cu deficiențe de
vedere

Un aspect care este de obicei ignorat atunci când se lucrează cu tinerii cu

deficiențe de vedere sunt părinții. Deși pot fi de mare ajutor, ei pot uneori și să
împiedice participarea deplină a copilului lor, din diverse motive.

Un copil cu dizabilități vizuale cauzează, în special părinților, dar și altor

membri ai familiei, o anumită cantitate de suferință psihologică, financiară și
socială care variază în funcție de statutul socio-economic, aspirațiile și
personalitatea fiecăruia.

Kübler-Ross a descris etapele durerii, care se aplică și în cazul copiilor cu

deficiențe de vedere:

' Etapa de șoc și negare: Părinții pun la îndoială diagnosticarea, cerând

consultare suplimentară și opinia specialiștilor, devenind mai frustrați când
diagnosticul este, în cele din urmă, confirmat.
' Etapa de furiei: Părinții și copilul încep să-și dea seama ce se întâmplă
și se simt furioși, simt că li s-a făcut o nedreptate sau se simt în
imposibilitatea de a schimba faptele și încep să se întrebe ce alt
membru al familiei are/a avut o problemă similară cu a lor. Acest lucru
poate produce efecte negative asupra relațiilor familiale. De asemenea,
se tem de reacțiile rudelor, prietenilor și partenerilor față de copilul cu
deficiențe de vedere, care are ca rezultat izolarea și pierderea
contactelor sociale și a potențialului de dezvoltare, reducându-le astfel
calitatea vieții.
' Etapa de depresie: Copilul prezintă simptome de tulburare depresivă
(plâns, retragere, insomnie, anorexie, anxietate de separare,
somnolență, coșmaruri). Părinții simt că visele, speranțele și așteptările
pe care le-au avut pentru copilul lor se destramă.
' Etapa de acceptare: În majoritatea, deși nu în toate cazurile, copilul și
familia acceptă în cele din urmă realitatea și se adaptează la noile
condiții de trai. Copilul, adolescentul și, în general, persoanele cu
deficiențe de vedere, regretă nu numai reducerea sau pierderea
funcționalității unui organ, ci și apariția unei serii de modificări.

58
Consiliere familială

Lucrătorii de tineret pot, într-o oarecare măsură, să-i ajute pe părinți să

dobândească cunoștințe, să învețe să devină profesori și consilieri pentru
copiii lor la domiciliu și să își unească forțele cu parteneri specializați.

Părinții ar trebui să știe și să înțeleagă următoarele:

' copiii orbi procesează și explorează lumea care îi înconjoară prin

atingere și din acest motiv trebuie să li se ofere materiale extinse și
specifice (obiecte, modele de obiecte, imagini embosate, desene,
diagrame);
' copiii cu deficiențe de vedere au nevoie de încurajare constantă și de
furnizarea sistematică de stimuli suplimentari pentru a fi încurajați să
exploreze și să cunoască, utilizând celelalte simțuri, diverse obiecte și
situații din împrejurimile lor, să simtă bucuria cercetării și descoperirii
și, treptat, să devină autonomi;
' copiii cu deficiențe de vedere ar trebui să beneficieze de terapie
sistematică și să-și exercite celelalte simțuri pentru a compensa, pe cât
posibil, vederea lor slabă;
' grupuri (de exemplu grupuri formate din colegi de joacă, colegi de
clasă etc.) reprezintă un spațiu vital pentru fiecare copil și contribuie în
mod esențial la socializare;

Care sunt principalele avantaje atunci când se cooperează cu părinții copiilor

cu deficiențe de vedere?

' o mai bună înțelegere a nevoilor copiilor și părinților;

' colectarea de informații care ajută la o mai bună adaptare a
programului la nevoile specifice ale persoanei cu deficiențe de vedere;
' accesul la o gamă largă de amplificatoare sociale, furnizate de părinți;
' sprijin din partea părinților, care pot acționa ca și consultanți și co-
proiectanți de activități;
' consolidarea și îmbunătățirea abilităților participanților, dobândite în
timpul cursului de formare și transformarea acestora în obiceiuri
permanente.

Cum să se obțină sprijinul și implicarea părinților?

59
 ' aranjează întâlniri cu părinții. Oferă explicații cu privire la proiect,
finanțare, activități, organizația parteneră, modul în care vor fi
satisfăcute nevoile copilului lor;
' implică-i în etapa de pregătire;
' împărtășește povești de succes ale participanților din proiectele
anterioare.

60
61
 Capitolul 3

Mobilități de tineret
incluzive
IMobilități de tineret incluzive

62
 1. Mobilități internaționale

Doar câteva proiecte internaționale includ tineri cu dizabilități. Oferindu-le

tuturor această șansă este un mare pas înainte pentru organizația ta. Un
schimb de tineret internațional sau un serviciu de voluntariat, într-un grup cu
abilități mixte, poate fi o experiență care schimbă viața tuturor participanților.
Pentru persoanele cu deficiențe de vedere acest lucru ar putea aduce un
imens simț al realizării. Pe de altă parte, tinerii cu dezvoltare tipică au șansa
de a cunoaște mai bine deficiențele vizuale, dar și persoana care se află în
spatele lor. Este cu siguranță o experiență de învățare importantă în ceea ce
privește traiul cu dizabilitate, iar acest lucru merge mai departe de activitatea
obișnuită în organizația de tineret.

Participarea la un grup internațional reprezintă un exercițiu de viață real în

ceea ce privește aptitudinile sociale: tinerii învață să-și găsească locul în
grup, să relaționeze cu alții, să găsească soluții pentru comunicarea între
culturi etc. Ei pot învăța cum să reacționeze atunci când se confruntă cu
diferențe (alimente, climă, limbă etc.), într-un mediu sigur. Mai apoi, tinerii pot
împărtăși aceste experiențe noi acasă cu prietenii și comunitatea lor. Acest
lucru le poate oferi un statut și un respect mai înalt în comunitate, deoarece
aceștia fac lucruri ca toți ceilalți: proiecte de tineret și călătorii. Călătoriile în
străinătate într-un grup (de exemplu, schimb de tineri) sau într-un proiect (de
exemplu, serviciul de voluntariat) deschid o nouă lume pentru persoanele cu
deficiențe de vedere, deoarece le oferă șansa:

' de a cunoaște oameni noi și de a-și face prieteni noi;

' de a încerca noi activități și de a ieși din rutină;
' de a experimenta diferite locuri și culturi;
' de a dezvolta abilități noi - pictură, sport, hobby-uri, plăceri și neplăceri
etc;
' de a-și îmbunătăți cunoștințele despre o altă parte a lumii, cum ar fi
utilizarea metroului, zborul etc.

Trecerea printr-o experiență internațională, în mod inevitabil, împinge

granițele personale. Atunci când tinerii (cu sau fără dizabilități) descoperă
culturi și locuri noi, ei descoperă, de asemenea, și mai multe lucruri despre ei
înșiși. Ei trebuie să găsească răspunsuri la aceste situații nemaiîntâlnite și să
învețe să le gestioneze. Aceștia dobândesc abilități noi, iar succesul
proiectului din străinătate le crește stima de sine.

63
Relaționarea cu organizațiile cu dizabilități din străinătate sau apartenența la
organizațiile umbrelă ar putea spori gradul de acoperire al grupurilor țintă.
Proiectele internaționale pot avea și efect asupra comunității locale. Uniunea
Europeană consideră că este important să oferim oportunități pentru tinerii cu
dizabilități pe măsură ce le oferim oricui altcuiva. Un proiect de capacitate
mixtă ar putea fi utilizat pentru a spori vizibilitatea dizabilității în societate.

În majoritatea proiectelor finanțate de UE, poți primi sprijin pentru a oferi

oportunități de integrare completă unei persoane cu deficiențe de vedere, prin
mecanisme diferite, cum ar fi:

' Costuri excepționale: în cazul în care ai costuri suplimentare pentru că

lucrezi cu participanți cu dizabilități, poți solicita aceste cheltuieli în
formularul de aplicație, de ex. costuri suplimentare pentru transport
accesibilizat, asistență medicală, asistent personal etc.;
' Erasmus+ oferă oportunitatea de a organiza o vizită de planificare în
avans pentru a pregăti proiectul de incluziune cu organizațiile
partenere, pentru a arunca o privire asupra facilităților din țara gazdă și
a identifica riscurile sau problemele și a găsi posibile soluții pentru
toate acestea;
' Inițiativele de tineret organizate de către tinerii dezavantajați pot primi
finanțare suplimentară pentru a fi oferită unui lucrător de tineret care
să-i instruiască atunci când este cazul;
' Durata normală a unui proiect din cadrul Serviciului European de
Voluntariat este cuprinsă între 2 și 12 luni. Cu toate acestea, pentru
proiectele de incluziune, acestea pot dura de la 2 săptămâni, până la
maxim 12 luni, dacă există motive întemeiate pentru aceasta;
' Există posibilitatea efectuării unei vizite de planificare în avans,
împreună cu voluntarul cu deficiențe vizuale, pentru ca acesta să se
familiarizeze cu organizația de găzduire și cu proiectul SEV.

64
2. Mobilități sportive

Implicarea în activități sportive ajută persoanele cu deficiențe de vedere să-și

sporească sentimentul de incluziune și bunăstare, atât prin schimbarea a
ceea ce persoanele cu dizabilități gândesc și simt despre ele însele, cât și
prin schimbarea a ceea ce comunitățile cred și simt despre persoanele cu
dizabilități. În astfel de contexte, atenția este axată pe abilitățile persoanelor
cu deficiențe de vedere mai degrabă decât pe dizabilitatea lor. Prin sport,
persoanele fără dizabilități au șansa de a întâlni persoanele cu dizabilități într-
un context pozitiv, ceva ce se poate întâmpla pentru prima dată și de a
descoperi astfel că persoanele cu dizabilități pot realiza lucruri pe care le-au
crezut anterior imposibile.

Implicarea în activități sportive poate ajuta persoanele cu deficiențe de vedere

să-și recunoască propriul potențial și să inițieze schimbări în societate, ceea
ce le va permite să-și îndeplinească pe deplin capacitatea.

Participarea persoanelor nevăzătoare alături de persoanele cu deficiențe de vedere

la activitățile de mobilitate și sport este necesară începând din copilărie, deoarece
copiii acceptă cu ușurință persoane cu trăsături speciale și se adaptează rapid la
diverse grupuri.

Formarea ar trebui, cel puțin inițial, să fie făcută de oameni care pot vedea, astfel
încât exercițiul să fie în siguranță, în timp ce ritmul de performanță poate fi mai ușor
de înțeles și implementat.

Chiar dacă sportul poate părea o activitate inaccesibilă pentru persoanele cu

deficiențe de vedere, există o mulțime de sporturi, care sunt fie adaptate, fie sunt
create special pentru acest grup țintă.

Goalball

Este un sport de echipă, special conceput pentru participanți nevăzători sau

participanți cu vedere redusă. Goalball este jucat într-un teren interior de
volei. Toate marcajele, în afară de cele ale liniilor terminale, sunt în relief
pentru a permite orientarea tactilă a jucătorilor. Fiecare echipă este formată
din trei jucători și trei înlocuitori, în timp ce toată lumea poartă o mască.
Mingea folosită la Goalball este una din cauciuc, cu clopoței înăuntru, care
ajută la ghidarea jucătorilor. Din acest motiv, atâta timp cât jocul este în
desfășurare, este necesară o tăcere absolută pentru ca jucătorii să se
concentreze și să reacționeze imediat la minge. Fiecare joc are câte 2
jumătăți, fiecare având o durată de 10 minute și un interval de cinci minute.
Scopul jocului este ca fiecare echipă să rotească mingea cu mâna pe partea

65
opusă și să înscrie un gol, în timp ce jucătorii
opuși încearcă să blocheze mingea cu orice parte
a corpului.

Showdown

Showdown este un
sport în creștere rapidă
care la început a vizat
persoane cu deficiențe
vizuale, dar este acum
practicat și de persoane fără deficiențe de vedere. Uneori este greșit numit
"tenis de masă pentru orbi", care nu este un termen corect. Este jucat de doi
jucători. Paletele au o lungime de 30 cm. Nu există marcaje pe masă. Scopul
jocului este să se înscrie în buzunarul adversarului, situat la capatul mesei.

Fotbal

Există două forme adaptate de fotbal – fotbal pentru nevăzători și fotbal

pentru parțial văzători. Fiecare dintre aceste jocuri se joacă cu echipe de câte
5 jucători. Fotbalul pentru nevăzători este jucat cu o minge sonoră, fotbalul
pentru parțial văzători cu o minge futsal (mărimea 4).

Înot

Învățarea înotului pentru persoanele cu dizabilități este împărțită în două părți

principale:

' familiarizarea cu apa;

' mișcarea corpului în apă.

Pentru ca înotătorul să calculeze distanța până unde trebuie să se întoarcă,

asistenții văzători sunt așezați la limitele bazinului și folosind o tijă, cu capăt
compact și gros, îi atingeau ușor atunci când sunt situați în apropierea limitei
bazinului. Grupul de persoane cu deficiențe de vedere ar trebui întotdeauna
să fie însoțit de voluntari sau de prieteni cu vedere normală care pot fi arbitri
sau care pot juca, dar care se vor asigura că jocurile sunt jucate în cele mai
sigure condiții posibile. Pentru polo de apă, va trebui să folosiți o minge
specială cu semnale acustice.

66
Tenis

Dimensiunile terenului sunt adaptate și limitele sunt ridicate astfel încât o

persoană cu deficiențe de vedere să poată simți cu picioarele dimensiunile
terenului.

Jocul de table

Jocul de table este un joc pentru doi participanți,

jucat pe o tablă formată din douăzeci și patru de
triunghiuri înguste numite puncte. Triunghiurile
sunt de culori alternante și sunt grupate în 4 zone
de câte 6 triunghiuri. Scopul jocului este de a muta
toate piesele în casa proprie și apoi de le scoate din casă. Pentru a adapta
acest joc la orice persoană cu deficiențe de vedere ai nevoie doar de o tablă
specială care conține margini între fiecare rând, astfel încât jucătorul să poată
avea o imagine clară asupra locului în care se află piesele sale. De
asemenea, un jucător neutru trebuie să fie prezent pentru a anunța numerele
de pe zaruri.

Șah

Persoanele nevăzătoare folosesc o tablă de șah

specială, pentru a juca fără a vedea pionii. În cazul
în care o tablă specială de șah nu este disponibilă
sau este prea costisitoare, se poate construi una.
Asigură-te doar că participanții sunt familiarizați, în
mod corespunzător, cu tabla de șah improvizată, înainte de a începe jocul.
Pentru persoanele care au deficiențe de vedere parțiale se poate folosi o
tablă obișnuită de șah, iar un voluntar poate asista la joc pentru a anunța
mișcările făcute de fiecare jucător.

Philip Boudalakis participă la toate ligile, alături de jucători văzători,

dobândind multe succese. El spune că "În șah, trebuie să citești foarte mult.
Nu contează cât de talentat ești, acest lucru nu este suficient. Cele mai multe
cărți de șah au și o variantă pe CD, astfel, utilizând un convertor text-to-voice,
nevăzătorul poate "citi" și el. Se poate să ai și, un profesor pentru a-ți indica
greșelile. În 2001, s-a întâmplat să joc cu Kasparov la Rio Patras, într-un
turneu. El nu a jucat niciodată oficial împotriva unui
nevăzător, așa că am fost invitat să joc cu el.”

Ciclism

67
Prin ciclism, un nevăzător poate fi socializat, el poate exersa și explora într-un
mod complet nou, un mod de transport sănătos și popular care permite
ciclistului să fie în contact cu natura. Folosind o bicicletă tandem, o activitate
care ar fi în mod normal interzisă devine accesibilă. Ciclismul este împărțit
în:

' Ciclism de șosea (sport de rezistență și cronometrat);

' Velodrom (Individual 1.000m, 3.000m și 4.000m., echipe de șprint).

Cicliștii trebuie să poarte o cască de protecție, care să aibă o culoare

specifică, în funcție de categoria de dizabilitate. Bicicletele pentru atleți sunt
adaptate atunci când este necesar, la nevoile lor. Atleții cu deficiențe de
vedere și sportivii nevăzători concurează cu biciclete tandem. Ei stau pe locul
din spate al bicicletei, care este condusă de un atlet cu
vedere normală.

Judo

Principiul de bază la Judo este respectarea adversarului

tău. Lupta se desfășoară pe un covor de 10m X 10m,
numit tatami, într-un metru "de risc" și o zonă tampon
exterioară de 3-4 metri. Una dintre diferențele dintre Judo pentru văzători și
Judo pentru nevăzători este că sportivilor le este permis să aibă contact fizic
înainte de a începe lupta. Fiecare meci durează cinci minute și este condus
de un arbitru de bază și de doi judecători.

Alte sporturi

Alte sporturi care pot fi adaptate astfel încât persoanele cu deficiențe de

vedere să le poată juca sunt:

' Lupte libere;

' Bowling (este nevoie de asistenți pentru ghidare);
' Dans, care contribuie în mod deosebit la socializare, distracție și
satisfacție, derivând din senzația de mișcare și ritm.

68
3. Mobilități culturale

Această secțiune oferă câteva sfaturi utile cu privire la modul în care tinerii pot
adapta diverse activități culturale în cadrul proiectelor de tineret, cum ar fi
vizite la muzee, galerii, situri arheologice etc.

Poți include persoane cu deficiențe de vedere în activitățile tale obișnuite,

cum ar fi:

' Evenimente culturale (de ex. spectacole de teatru, concerte, expoziții);

' Celebrarea sărbătorilor naționale și religioase;
' Organizarea de evenimente de citit și alte evenimente;
' Drumeții și excursii la atracții turistice aflate în zonă, parcuri, picnicuri
etc.

Descriere verbală

Descrierea verbală este metoda cea mai răspândită pentru transmiterea

eficientă către persoanele nevăzătoare și persoanele cu deficiențe de vedere
a informațiilor pe care ei nu le pot accesa din cauza dizabilității.

Descrierea verbală poate fi utilizată pentru a transmite informații cu privire la:

' Exteriorul clădirii unde are loc evenimentul. (informația poate include
forma clădirii, câte etaje are, descrierea balcoanelor, ferestrele,
acoperișul, orice decorațiune pe fațada clădirii etc.);
' Interiorul clădirii, aspectul clădirii (informația poate include o descriere
a foaierului, scărilor, decorațiunilor, tavanului, lățime, înălțime etc.);
' Amplasarea camerei în care are loc evenimentul (include informații
cum ar fi numărul și locația artefactelor, modul în care sunt afișate
etc.);
' Conținutul de picturi, fresce, mozaicuri și tot ce este afișat.

Începe prin a explica locația artefactului în funcție de poziția ta și de poziția

vizitatorilor cu deficiențe de vedere. Apoi oferă o descriere generală a
artefactului. Include informații cum ar fi numele artistului, tema picturii, frescei
sau a mozaicului etc). Citește cu voce tare contextul semnului afișat în fața
artefactului. Nu ezita să oferi informații despre culorile folosite, chiar dacă

69
vizitatorii sunt persoane total nevăzătoare, deoarece un număr mare dintre
aceștia au văzut în trecut sau au o înțelegere a culorilor.

Poți folosi termeni cum ar fi: în colțul din dreapta sus, chiar în mijloc,
deplasându-ne spre stânga, pentru a descrie ceea ce este prezentat în
pictură/frescă.

Utilizează metoda ceasului pentru a face referire la locația elementelor din

pictură. Metoda ceasului este o metodă foarte utilă și eficientă de orientare,
bine cunoscută majorității persoanelor cu deficiențe de vedere.

Obiecte 3D și sculpturi

Atunci când și dacă este posibil, permite persoanelor nevăzătoare și

persoanelor cu probleme de vedere să atingă sculpturi sau alte artefacte 3D.
Multe muzee, pe baza unor acorduri prealabile, vor permite participanților să
atingă artefacte 3D în timp ce poartă mănuși subțiri de plastic sau de bumbac.
Dacă este cazul, utilizează mai întâi o descriere verbală, așa cum a fost
explicat mai sus, pentru a oferi vizitatorului toate informațiile necesare.

Ghidează mâinile vizitatorului pentru a începe prin atingerea artefactelor 3D

de la vârf. Oferă o descriere a ceea ce vizitatorul atinge în fiecare moment.
Acordă instrucțiuni vizitatorului pentru a-și muta mâinile în jos, permițând
explorarea completă a artefactului.

Dacă nu este permisă atingerea, oferă o descriere detaliată a artefactului 3D,

pornește din nou din partea de sus și deplasează-te în jos, spre bază.

Magazinele de suveniruri vând adesea replici de bună calitate ale sculpturilor

sau clădirilor faimoase, la preț redus, ceea ce permite unei persoane
nevăzătoare sau unei persoane cu deficiențe de vedere să culeagă informații
care nu sunt ușor de înțeles, în timp ce utilizează descrierea verbală.

70
În multe țări, școlile pentru nevăzători sau organizațiile persoanelor cu
deficiențe de vedere au propriile "muzee prin atingere", unde participanții pot
atinge în mod liber replici ale multor artefacte
arheologice.

În orașele mari, există modele 3D care descriu aspectul

centrului orașului sau interiorul unei clădiri foarte
renumite. În acest caz, plasează mâinile vizitatorului
care are deficiențe vizuale pe model, subliniind locația
în care vă aflați. Ghidează-i mâinile spre diverse
atracții, începând de la cea mai apropiată de voi.
Încurajează vizitatorul să folosească ambele mâini
atunci când explorează.

71
 Iată câteva link-uri utile legate de subiect:

www.artbeyondsight.org - Ghidul de resurse pentru artă,

creativitate și deficiențe vizuale.

http://www.bagmivi.eu/ - website unde pot fi găsite

informații despre proiectul KA2 Erasmus+ “Bridging the
Gap Between Museums and Individuals with Visual
Impairments”.

72
4. Mobilități pentru angajabilitatea tinerilor

Ocuparea forței de muncă este unul dintre subiectele sensibile pentru

persoanele cu dizabilități. Statisticile arată că această categorie socială are de
2 până la 10 ori mai puține șanse de a obține un loc de muncă în comparație
cu persoanele care nu se confruntă cu dizabilități. Din acest motiv, inițiativele
de abordare a capacității de angajare a tinerilor prezintă un interes deosebit
pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Obiectivul principal al incluziunii sociale a persoanelor cu deficiențe de vedere

este de a realiza o integrare reală care apare atunci când abilitățile celui cu
dizabilități pot fi comparate cu cele ale persoanelor cu dezvoltare tipică. În
astfel de cazuri, societatea este mai deschisă la cooperare, devine mai
flexibilă, receptivă și capabilă să înțeleagă nevoile unice ale orbilor.

Studiile în literatura de specialitate au arătat că persoanele total nevăzătoare

se confruntă cu mai multe dificultăți, prejudecăți și neîncredere în dezvoltarea
lor profesională. Persoanele cu vedere redusă au, de asemenea, dificultăți de
incluziune, însă problemele lor sunt diferite și se referă în principal la
inconveniențele de detectare a diferitelor obiecte, lipsa abordării adecvate în
raport cu acestea sau dificultățile cu care se pot confrunta atunci când
operează într-un mediu specific etc. Există o diferență între persoanele
nevăzătoare și persoanele cu deficiențe de vedere în ceea ce privește nivelul
de ocupare a forței de muncă. Pentru nevăzători nivelurile sunt mai mici,
deoarece "orbirea" este uneori vizibilă pentru angajator. Cu toate acestea,
atunci când angajatorii consideră că au nevoie să angajeze o persoană cu
deficiențe de vedere, aceștia apreciază motivația personală puternică,
contribuția la munca în echipă și etica.

Persoanele cu deficiențe de vedere ar trebui să dezvolte competențele care

asigură succesul într-un nou loc de muncă:

' Grad ridicat de independență;

' Abilități sociale foarte bine dezvoltate;
' Abilități foarte bune de mobilitate;
' Abilitatea de a-și exercita independent atribuțiile oficiale.

Un alt factor important pentru succesul tinerilor cu deficiențe de vedere este

orientarea și pregătirea corespunzătoare atunci când vine vorba de o
profesie. Ei trebuie să fie conștienți de caracteristicile și cerințele diferitelor
profesii, să se pregătească în prealabil pentru un interviu și să dobândească

73
cunoștințe despre cum să scrie o scrisoare de intenție și cum să pregătească
un curriculum. Ei ar trebui să învețe cum să lucreze cu biroul pentru ocuparea
forței de muncă, să împărtășească experiențe cu alți tineri și să colecteze
informații despre potențialii angajatori. De asemenea, aceștia ar trebui să fie
conștienți de modul de adaptare la mediul profesional al unui birou, astfel
încât să devină operaționali. Totodată, este bine ca persoanele cu deficiențe
de vedere să aibă un mentor responsabil la care să poată apela pentru sprijin
și îndrumare.

Pentru ca o persoană nevăzătoare să-și dovedească capacitatea față de un

angajator, trebuie să știe îndoielile, preocupările și motivele pentru care
angajatorul nu are încredere în el sau în abilitățile sale. Iată câteva dintre
motivele pe care un angajator le-ar putea invoca:

' Se crede deseori că o persoană cu deficiențe de vedere este

întotdeauna dependentă de ceilalți, neputincioasă, incapabilă de a
lucra sau de a se deplasa, având nevoie de protecție constantă. Pe de
altă parte, se consideră în general că orbii sunt muzicieni sau ghicitori
buni. Aceste credințe se datorează în primul rând legendelor
acumulate și miturilor despre orbi. Astăzi, deși societatea a făcut un
mare pas înainte, oamenii au încă tendința de a generaliza. Prin
urmare, în timpul selecției candidaților pentru fiecare activitate în parte,
angajatorii tind să privească mai degrabă problemele nevăzătorilor
decât abilitățile și competențele lor;
' Teamă cu privire la aspectele legislative. Mulți angajatori se tem că
legea poate oferi o protecție specială persoanei cu dizabilități, făcând-o
imposibil de concediat, chiar dacă nu-și face bine treaba;
' Costurile financiare suplimentare pe care angajatorii le vor suporta
pentru a asigura siguranța locului de muncă sau achiziționarea de
echipamente speciale. De exemplu, o lampă de birou, care este
montată la locul de muncă al angajatului cu dizabilități de vedere, îl va
ajuta să fie mai eficient, iar un reportofon va îmbunătăți calitatea muncii
unui nevăzător la un birou de asistență. În astfel de cazuri, angajatorul
trebuie să fie informat că echipamentul special poate fi achiziționat de
la agențiile și organizațiile specializate ale nevăzătorilor sau pentru
nevăzători;
' Dificultățile tehnice care rezultă din faptul că în disciplina muncii nu ar
trebui să se facă nici un compromis. O afectare vizuală nu poate fi o
scuză pentru a veni târziu sau pentru a nu veni la lucru deloc. Este
foarte important ca persoanele cu deficiențe de vedere să înțeleagă că,
într-un mediu de lucru competitiv, etica este obligatorie pentru toată

74
 lumea. O altă problemă tehnică ar putea fi mutarea persoanei cu
deficiențe de vedere în clădire, dar aceasta este o problemă personală
și depinde în primul rând de nivelul de independență fizică și abilitățile
de mobilitate ale fiecărui individ.

Pentru a combate aceste probleme, unele dintre competențele relevante

pentru tinerii cu deficiențe de vedere sunt:

' Cunoașterea calităților și caracteristicilor, a punctelor lor forte și a

punctelor slabe și a limitelor reale - subestimarea, ignorarea sau
supraestimarea limitărilor pe care le impune deficiența de vedere;
evaluarea realistă a comportamentului lor și a consecințelor acțiunilor
pe care le întreprind;
' Conștientizarea oportunităților de participare în societate, înainte și
după obținerea unor calificări profesionale;
' Abilitatea de a pune întrebări și de a căuta informații exacte, care ajută
la adaptarea la mediul înconjurător;
' Capacitatea de a formula și de a exprima sentimente;
' Încredere în interacțiunea cu alte persoane.

75
 Capitolul 4

Toolkit pentru lucrători de

tineret
Toolkit pentru lucrători de tineret

76
 1. Despre toolkit

După cum s-a menționat anterior, proiectul "Erasmus 4 VIP" a avut ca scop
identificarea de noi modalități prin care tinerii cu dizabilități, în special cu
deficiențe vizuale, să se poată implica mai mult în diferite activități sociale și
educaționale.

Pentru a atinge acest obiectiv, consorțiul de proiect, format din cinci parteneri
din România, Grecia, Bulgaria, Macedonia și Cipru, a analizat contextul real
de incluziune a tinerilor cu deficiențe de vedere în activități non-formale. În
urma acestei cercetări, partenerii au formulat o serie de recomandări care
trebuie abordate pentru a crește gradul de participare al tinerilor cu deficiențe
vizuale la activitățile sociale și educaționale obișnuite ale ONG-urilor și ale
altor instituții care activează în domeniul dezvoltării tineretului.

Folosind aceste recomandări ca punct de plecare, am conceput și o curriculă

de formare pe care organizațiile de tineret o pot folosi pentru a-și instrui
personalul sau alți lucrători de tineret, astfel încât aceștia să fie mai bine
pregătiți să implice tinerii cu deficiențe de vedere în activitățile de educație
non-formală și în mobilitățile internaționale. Curricula este prezentată în
următoarele secțiuni ale acestui capitol.

Așa cum veți vedea, cursul a fost conceput într-un format modular secvențial,
care permite să fie livrat în câteva zile, nu neapărat una după alta. Modulele
abordează următoarele teme:

1. Introducerea și formarea echipei

Scopul său este de a dezvolta dinamica grupului, necesară pentru punerea în

aplicare a formării și include sesiuni de introducere, spargere a gheții,
activități de formare a grupului, exprimarea așteptărilor, temerilor,
contribuțiilor, prezentarea programului Erasmus+, definirea unor reguli
comune.

2. Deschiderea pentru lucrul cu persoane cu deficiențe de vedere

Scopul este acela de a se asigura că participanții vor avea o atitudine pozitivă

față de lucrul cu persoanele cu deficiențe de vedere și vor avea încredere.
Modulul include activități legate de: Descoperirea terminologiei utilizate pentru
definirea aspectelor legate de deficiențe de vedere, Vizualizările ghidate,
metodele de reflecție și schimbarea atitudinilor legate de dizabilitate cum ar fi:
"Povestea lui Helen Keller", "Cărțile care ne-au fost împărțite", "Activitatea
celor 4 cadrane" etc.

77
 3. Implicarea participanților în acțiuni sociale pentru o lume mai incluzivă

Scopul este de a asigura participanților posibilitatea de a-și adapta activitățile

obișnuite astfel încât să fie accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere.
Acestea includ activități care îi ajută pe participanți să-și definească potențiala
contribuție la crearea unei lumi mai incluzive, iar apoi să o aplice cu
seriozitate.

78
 4. Crearea unui spațiu accesibil pentru persoanele cu deficiențe de vedere

Scopul său este de a atrage atenția asupra nevoilor persoanelor cu dizabilități

în ceea ce privește accesibilitatea și mediul de lucru, precum și dezvoltarea
competențelor și dobândirea cunoștințelor necesare pentru a fi o persoană
care acordă asistență unei persoane cu deficiențe de vedere. Modulul include
activități legate de: gândirea în afara cutiei ("Lumea așa cum o știm"), tehnici
de ghidare, comunicare verbală și scrisă adresată persoanelor cu deficiențe
vizuale, alte aspecte privind accesibilitatea (locații și activități, tehnologii de
asistență etc).

5. Implicarea

Scopul său este de a dezvolta în continuare abilități și de a dobândi

cunoștințele necesare pentru adaptarea materialelor de lucru, a metodelor de
lucru și a modalităților de furnizare a informațiilor astfel încât acestea să
asigure participarea deplină a persoanelor cu deficiențe de vedere.
Participanții au șansa de a testa experiența finală a noilor competențe
dobândite prin pregătirea unei prezentări interculturale accesibile persoanelor
cu deficiențe de vedere, care pot fi ulterior prezentate asociației locale de
nevăzători. De asemenea, participanții au testat unele dintre metodele din
compendiu și au oferit feedback. Sunt prezentate exemple de bune practici
din fiecare țară și pot fi elaborate mai multe inițiative transnaționale care ar
putea implica persoane cu deficiențe de vedere.

6. Încheierea și evaluarea

Vizează evaluarea rezultatelor învățării cursului de formare. Acestea includ:

reflecții finale, prezentarea formularului Youthpass (dacă există), evaluarea
rezultatelor învățării utilizând jurnalul de învățare, evaluarea finală și meta-
reflecția finală.

Sesiunile de teste efectuate cu aproximativ 70 de participanți din mai multe

țări au arătat că cei care participă la acest curs de formare:

' Obțin o atitudine mai pozitivă față de lucrul cu persoanele cu deficiențe

de vedere și mai încrezători în a face acest lucru;
' Devin mai deschiși pentru a-și adapta activitățile obișnuite astfel încât
să fie accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere;
' Devin mai conștienți de nevoile persoanelor cu dizabilități în ceea ce
privește accesibilitatea și mediul de lucru;

79
 ' Sunt capabili să acționeze ca persoană asistentă pentru o persoană cu
deficiențe de vedere;
' Devin capabili să-și adapteze materialele de lucru, metodele de lucru și
modalitățile de furnizare a informațiilor astfel încât să asigure
participarea deplină a persoanelor cu deficiențe de vedere;
' Devin capabili să evalueze eficiența și calitatea suportului oferit
persoanelor cu dizabilități, inclusiv atitudinea personalului.

Te invităm să explorezi în continuare metodele pe care le poți utiliza pentru a-

ți pregăti personalul sau partenerii și pentru a crea un mediu mai cuprinzător
în asociația ta.

80
2. Introducere

Argumentare
Sesiunea introductivă oferă o imagine de ansamblu asupra programului și
introduce principalele elemente care îl definesc (obiective, participanți, ipoteze
de pregătire, program etc.). Ea plantează semințele spirituale ale întregului
program încă de la început: un mod distractiv, deschis de a învăța cum să
creeze un mediu mai incluziv. Această sesiune introduce și unul dintre
instrumentele principale de învățare: jurnalul de învățare.

Obiective
' Familiarizarea cu obiectivele și foaia de parcurs a cursului de formare;
' Înțelegerea principiilor care vor ghida cursul.

Cerințe
Materiale:

' O copie a unui jurnal de învățare pentru fiecare participant;

' Măști de ochi pentru fiecare participant;
' O copie a agendei zilnice pentru fiecare participant.

Timp: 30 – 45 min., depinzând de mărimea grupului.

Descriere
Facilitatorul va începe cursul de formarea prezentându-se pe sine. El va
permite apoi participanților să spună câteva cuvinte despre ei înșiși. O idee
pentru un joc de nume este următoarea:

Cere participanților să se prezinte răspunzând la următoarele întrebări (poate

fi util să le scrii pe un flipchart):

' Nume (sau cum le face plăcere să li se spună);

' Trei cuvinte care indică ceva esențial despre viața lor în momentul
respectiv. De exemplu, se poate alege "România" (de unde este) sau
"tineret" (munca sa actuală);
' O calitate importantă pe care o aduc oricărui grup de care aparțin.

81
Facilitatorul va prezenta apoi scopul cursului de formare:

' Învățare despre cum să ne îmbunătățim activitatea obișnuită, astfel

încât să fie mai accesibilă persoanelor cu deficiențe de vedere;
' Organizarea activităților "cu" persoane cu deficiențe de vedere și nu
"pentru" persoane cu deficiențe de vedere.

Facilitatorul va sublinia faptul că scopul instruirii nu este acela de a determina

participanții să înceapă să desfășoare activități care vizează exclusiv
persoanele cu deficiențe de vedere. Scopul este de a oferi participanților
competențele de care au nevoie pentru a-și îmbunătăți activitatea regulată,
astfel încât activitățile pe care le organizează în mod normal să devină mai
accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere.

Apoi, facilitatorul va introduce temele propuse și agenda.

Se vor prezenta ipotezele programului (punctele

de plecare):

' “Voluntariat"- programul se bazează pe

faptul că participanții vin de bună voie,
voluntar, deoarece sunt interesați cu
adevărat să învețe despre subiect;
' "Utilizarea competențelor" - formarea este
concepută pentru a fi foarte practică și
participanții sunt sincer interesați să
folosească aceste abilități în viitor;
' “Învățarea reciprocă "- suntem aici pentru
a învăța unul de la celălalt și fiecare experiență individuală este
importantă. Formatorul nu este singura sursă de informare, ci doar o
persoană care facilitează schimbul de cunoștințe și dezvoltarea
abilităților și atitudinilor prin experiențe diferite;
' “Papucii altuia” suntem dispuși și încercăm în mod activ să ne punem
în "papucii altora" pentru a afla mai multe despre realitățile din jurul
vieții persoanelor cu dizabilități;
' ”Părăsirea zonei de confort" - participanții sunt gata și dispuși să își
părăsească zona de confort în timp ce se angajează în diverse
experiențe oferite de cursul de formare;
' “Distracție” – experiențele propuse sunt menite să ne ajute să ne
bucurăm de procesul de învățare, astfel încât participanții trebuie să fie
relaxați și să fie ei înșiși în timpul cursului.

82
Jurnalul de învățare și activitățile vor fi realizate cu participanți legați la ochi.
De-a lungul cursului, participanții vor folosi măștile de ochi primite pentru a
înțelege mai bine modul în care o persoană cu deficiențe de vedere se simte
în timp ce participă la o astfel de activitate. La sfârșitul fiecărei activități,
participanții vor avea câteva minute să scrie în jurnalul de învățare ceea ce au
învățat din acea activitate specifică, ceea ce au descoperit despre nevoile
unei persoane cu deficiențe de vedere care participă la activitate și ce
aspecte trebuie luate în considerare pentru activitățile viitoare.

83
3. Introducere în ghidaj

Argumentare
Această sesiune va ajuta participanții să se ocupe de
situațiile în care sunt legați la ochii, introducând, în
același timp, elementele de bază despre mobilitate și
orientare pentru persoanele cu deficiențe de vedere.
Aceasta este prima introducere despre cum să
acționezi atunci când ai un coleg cu deficiențe de
vedere în grupul tău de lucru.

Obiective
' Familiarizare cu noțiunile de bază privind îndrumarea unei persoane cu
deficiențe de vedere;
' Familiarizare cu tipul de sprijin pe care îl poți oferi unui alt participant
cu deficiențe de vedere.

Cerințe
Timp: 10 min.

Descriere
Explică participanților că, în unele exerciții, o parte dintre ei vor fi legați la
ochi. În aceste cazuri, ceilalți ar trebui să ofere unul dintre următoarele tipuri
de sprijin:

' Citirea materialelor pe care le folosesc;

' Scrierea ideilor în numele celui legat la ochi;
' Ghidarea persoanei nevăzătoare în jurul camerei.

Dacă citirea și scrierea sunt cunoscute de majoritatea oamenilor, ghidajul nu

este, deci poți oferi câteva îndrumări introductive despre acesta, cum ar fi:

' Modalități de a îndruma persoana nevăzătoare în jurul camerei (prin

utilizarea cotului);
' Cum să îi îndrumi să se așeze pe un scaun;
' Cum să nu fii supraprotectiv cu acele persoane.

De asemenea, poți aborda câteva dintre greșelile comune făcute în timpul

ghidării de către începători (cum ar fi apucarea nevăzătorului de mâna,
împingerea acestuia să ia loc etc).

84
85
4. Aspecte comune

Argumentare
Această activitate va ajuta la spargerea gheții între participanți, oferindu-le
prima experiență de a fi o persoană nevăzătoare sau de a asista una.

Obiective
' "Spargerea gheții" în cadrul grupului;
' "Experimentarea tehnicilor de ghidare și de sprijinire cu persoane care
sunt "nevăzătoare";
' Deschiderea spre a lucra cu o persoană cu deficiențe de vedere.

Cerințe
Materiale:

' Bucăți de hârtie;

' Pixuri.

Timp: 15 min.

Descriere
Facilitatorul solicită unui sfert dintre participanți să își pună măștile pe ochi.
Apoi, grupul va fi împărțit în echipe de 4-6 participanți. Facilitatorul dă grupului
un timp specific (aproximativ 5 minute) pentru a scrie o listă a tot ceea ce au
în comun. Spune-le să evite aspectele evidente (de exemplu, "noi toți
participăm la acest curs", "suntem toți femei/bărbați"). Când timpul s-a scurs,
facilitatorul întreabă fiecare grup câte puncte comune au enumerat. Pentru
distracție, cere-le să exprime unele dintre cele mai interesante.

Subiecte de discuție:

' Cum a fost legat la ochi?

' Cum a fost lucrul cu oamenii care nu puteau vedea? Ce fel de sprijin
ați oferit?
' Sprijinul primit a fost suficient pentru cei legați la ochi?
' Ce se poate învăța din asta?

Dacă, în timpul activității, facilitatorul observă că tehnicile de ghidare nu sunt

adecvate (de exemplu, nu se oferă cotul, ci se trage sau se împinge omul

86
legat la ochi), el va opri exercițiul pentru o secundă și va explica din nou
regulile de ghidare.

87
5. Activități de consolidare a echipei

Argumentare
Această activitate va contribui la crearea coeziunii grupului, continuând să
ofere experiențe de a fi o persoană nevăzătoare sau de a asista una.

Obiective
' Stimularea unei bune dinamici de grup;
' Experimentarea mai în detaliu a tehnicilor de ghidare și de sprijinire a
persoanelor ”nevăzătoare”;
' Deschiderea față de lucrul cu persoane cu dizabilități de vedere.

Cerințe
Materiale:

' 1 pix și o bucată de hârtie pentru fiecare participant;

' 1 marker,

Timp: 30 min.

Descriere
Interviu personal

Jumătate dintre participanți vor fi rugați să-și pună masca pe ochi. Grupați în
perechi (de preferință două persoane care nu au fost prezentate una alteia),
participanții vor trebui să-și intervieveze colegul. Întrebările (care vor fi de
asemenea scrise pe flipchart) pot fi: Care este hobby-ul tău? Care este
numele și originea ta? Care este motivația ta de a lucra cu tinerii sau cu
persoanele cu deficiențe de vedere?. După interviu, fiecare participant își va
prezenta colegul, astfel încât oamenii să poată obține unele informații de bază
despre acesta.

Puls

Participanții vor fi împărțiți în 2 grupuri egale. Grupurile vor sta unul în fața
celuilalt, ținându-se de mâna cu coechipierii lor pe stânga și pe dreapta, dar
ascunzând asta de "adversarii" lor (ținându-și mâinile în spate). Primele
persoane din fiecare rând vor ține de mână facilitatorul, care, cu o strângere a
mâinilor sale, va trimite un impuls. Acest impuls trebuie să fie trecut mai

88
departe, fără a vorbi și în secret, de asemenea, prin strângerea mâinii
celorlalți colegi, până când ajunge la ultima persoană.

Când ultima persoană primește "pulsul" trebuie să apuce un marker (sau

orice alt obiect), plasat la o distanță egală între reprezentanții celor două
grupuri. Primul care obține obiectul câștigă un punct pentru echipa sa. După
fiecare rundă, ultima persoană se mută la începutul rândului, alături de
facilitator.

Accesibilizare
În loc să apuce markerul, atunci când primește "pulsul", ultima persoană își
poate ridica brațul, pentru a arăta acest lucru.

89
6. Așteptări, temeri, contribuții – grădina
așteptărilor

Argumentare
Această activitate va permite participanților să-și
exprime așteptările cu privire la formare, temerile
legate de ceea ce le-ar putea împiedica să participe
pe deplin și potențialele lor contribuții la programul
general. Acest lucru va ajuta trainerul să adapteze
mai bine programul de învățare la nevoile participanților.

Obiective
' Identificarea nevoilor grupului în ceea ce privește procesul de învățare.

Cerințe
Materiale:

' Post-it-uri în 3 culori. Fiecare participant ar trebui să primească câte un

post-it de fiecare culoare.

Timp: 20 – 30 min.

Descriere
O grădină imaginară va fi prezentată pe un flipchart, o grămadă de pietre pe
altul și o găleată cu apă pe al treilea. Vor fi oferite participanților trei post-it-uri
de culori diferite, fiecare dintre ele reprezentând: semințele pentru grădină
(așteptări cu privire la cursul de formare), pietrele care împiedică creșterea
semințelor (temerile privind zilele următoare) și picăturile de apă care ajută
semințele să crească (contribuții personale la realizarea obiectivelor).
Participanților li se va cere să-și noteze așteptările, temerile și contribuțiile pe
post-it și să le lipsească pe flipchart-ul corespunzător. La sfârșitul activității,
acestea vor fi citite cu voce tare și formatorul va aborda fiecare dintre
elementele menționate.

Accesibilizare
În loc de post-it-uri de culori diferite, poți folosi hârtie de diferite forme. De
asemenea, poți face desenele de pe flipchart tactile prin lipirea pe ele de
frunze, pietricele sau orice alte materiale care pot reprezenta diferite zone ale
grădinii.

90
Pentru scriere poți să îi rogi pe unii dintre participanți să-i ajute pe colegii lor
cu deficiențe de vedere sau le poți oferi oportunitatea de a-și prezenta verbal
așteptările, temerile și contribuțiile.

91
7. Prezentare Erasmus+

Argumentare
Acest exercițiu urmărește să-i facă pe oameni să
reflecteze asupra identității europene, a modului în
care, fiecare dintre ei, se simte "european" și cum
poate fi îmbunătățit acest sentiment de apartenență
la valorile și principiile europene.

Obiective
' Reflectare asupra "identității europene";
' Descoperirea de modalități de a face oamenii să se simtă mai
"europeni";
' Descoperirea modului în care programul Erasmus+ ar putea ajuta cu
aceste aspecte și cu dezvoltarea de noi inițiative în domeniul
tineretului.

Cerințe
Materiale:

' o copie a ”moleculei de identitate" sau, dacă imprimanta nu este

disponibilă, o foaie de hârtie pentru fiecare participant.

Timp: 45 min.

Descriere
Cere participanților să se gândească la lucrurile care le definesc identitatea.
Fiecare dintre ei își va scrie numele într-un cerc situat în mijlocul foii de hârtie
și îl va conecta la 5 cele mai importante elemente de identitate care îl
definesc.

Acordă 5 minute pentru fiecare dintre participanți să poată defini aceste

elemente și să le poată scrie pe hârtie.

Când s-a scurs timpul, roagă diferiți participanți să împărtășească (dacă

doresc) aceste 5 elemente și să le scrie pe un flipchart. După ce ai colectat
informații de la minimum 20 de persoane, poți trece la pasul următor. Începe
citirea elementelor de pe flipchart, unul câte unul, solicitând participanților să
se ridice dacă cred că acel element îi definește.

92
După ce ai prezentat aproximativ 7-8 elemente, roagă participanții să se ridice
doar în cazul în care unul dintre cele 5 elemente pe care le-au scris îi definesc
ca fiind "europeni". În cele mai multe cazuri, unul sau doar puțini dintre
participanți se vor ridica în picioare.

Subiecte de discuție:

' Ce ne poate învăța acest exercițiu despre grup?

' Ai fost surprins să descoperi atâtea asemănări?
' O mulțime de oameni din grup trăiesc în UE sau chiar s-au născut în
UE. De ce credeți că atât de puțini oameni se consideră europeni?
' Ce se poate face pentru a crește acest sentiment de a te identifica ca
european?

Pasul 2 – Prezentare Erasmus+

Există o mulțime de materiale online pentru prezentarea programului

Erasmus+, dar poți face și o prezentare proprie, concentrându-te asupra
nevoilor specifice ale grupului țintă cu care lucrezi. Poți conecta conceptele de
”european” și "mobilitate și cooperare internațională" cu aspectele de
identitate discutate înainte. Nu uita să explici faptul că una dintre principalele
caracteristici ale programului Erasmus+ este de a încuraja participarea
persoanelor cu oportunități reduse.

Accesibilizare
' Nu este obligatoriu ca cele 5 elemente să fie scrise. Dacă există
participanți cu deficiențe de vedere în grup, aceștia se pot gândi la ele
și le pot exprima verbal sau le pot scrie pe un laptop.

93
Molecula de identitate

94
8. Povestea lui Helen Keller

Argumentare
Această activitate vizează sensibilizarea cu privire la importanța acordării de
sprijin persoanelor cu deficiențe de vedere și a modului în care persoanelor
care primesc un astfel de sprijin le poate fi schimbată viața.

Obiective
' Creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța acordării
de sprijin persoanelor cu deficiențe de vedere.

Cerințe
Timp: 30 – 45 min.

Descriere
Facilitatorul va cere fiecărui participant să-și pună masca de ochi. El va
prezenta apoi povestea vieții lui Helen Keller (disponibilă pe un fluturaș),
prima persoană surdă și oarbă care a obținut o diplomă de licență, în anul
1904.

Facilitatorul va scrie și citi următoarele citate ale lui Helen Keller:

"Nu există nici o modalitate mai bună de a mulțumi lui Dumnezeu pentru
vederea ta decât prin a acorda o mână de ajutor cuiva aflat în întuneric.”

"Singuri putem face atât de puțin, împreună putem face atât de mult."

După prezentarea acestei povestiri, va avea loc o discuție facilitată pentru a

reflecta mai departe asupra poveștii și a citatelor.

Subiecte de discuție:

' Povestea se referă la două personaje importante din viața lui Helen:
Martha Washington, fiica de șase ani a bucătarului familiei, care a
reușit să înțeleagă semnele ei și a ajutat-o să dezvolte o primă formă
de comunicare, iar Anne Sullivan, care a ajutat-o să învețe cum să
citească și să vorbească. Îți poți imagina viața lui Helen fără aceste
două persoane?
' Poți face o paralelă cu alte situații din prezent?
' Ce crezi că vrea să spună Helen Keller cu cele două citate prezentate?

95
 ' Cum te face să te simți această poveste?
' Ce putem învăța fiecare din această poveste?

Facilitatorul va cere participanților să-și scrie gândurile în legătură cu această

poveste, ceea ce au învățat din ea și să facă un angajament personal pe baza
acestei povești.

96
Povestea lui Helen Keller

Helen Adams Keller s-a născut pe 27 iunie 1880 în SUA. S-a născut ca un
copil sănătos, dar la vârsta de 19 luni a contractat o boală descrisă de către
doctori „ca o congestie a stomacului și a creierului”, putând fi vorba despre
scarlatină sau meningită. În urma acestei boli a rămas atât surdă, cât și
oarbă.

Din cauza acestei dizabilități, ea putea folosi doar gesturi ale mâinii pentru a
se exprima. Cu toate acestea, când a contractat boala se afla la începutul
vieții și nu cunoștea semnele tipice folosite în comunicarea non-verbală, de
aceea ea nu era adesea înțeleasă. Din acest motiv izbucnea deseori în
accese de furie și frustrare.

Totuși, o persoană a acceptat provocarea de a se confrunta cu această

barieră. Martha Washington a fost fiica de șase ani a bucătarului familiei, care
a reușit să înțeleagă semnele ei și, până la vârsta de șapte ani, să dezvolte
împreună cu Helen mai mult de 60 de semne pe care să le poată folosi pentru
a comunica cu familia sa.

Acest succes a inspirat familia să caute ajutor suplimentar. Mai târziu în viață,
Anne Sullivan, nevăzătoare și ea, a fost angajată pentru a deveni profesoara
lui Helen. A fost începutul unei relații de 49 de ani, de-a lungul căreia Sullivan
a evoluat și a devenit guvernanta lui Keller și în cele din urmă însoțitoarea ei.

Anne Sullivan a sosit în casa familiei Keller în martie 1887 și imediat a început
să o învețe pe Helen să comunice scriind cuvinte în palma ei, începând cu "d-
o-l-l" pentru păpușă pe care i-a adus-o lui Keller cadou. Helen a fost frustrată,
la început, pentru că nu înțelegea că fiecare obiect avea un cuvânt care îl
identifica în mod unic. De fapt, când Sullivan încerca să o învețe pe Helen
cuvântul pentru "cană", Helen a devenit atât de frustrată încât a spart cana.
Cea mai mare descoperire a lui Helen în comunicare a apărut luna următoare,
când și-a dat seama că notițele pe care profesoara le făcea în palma mâinii
sale, în timp ce turna apă rece peste cealaltă mână, simboliza ideea de "apă";
apoi, aproape a epuizat-o pe Anne cerându-i numele tuturor celorlalte obiecte
familiare din lumea ei.

În 1904, la vârsta de 24 de ani, Helen a absolvit la Radcliffe, devenind prima

persoană oarbă și surdă care a obținut o diplomă de licență.

Hotărâtă să comunice cu ceilalți cât mai convenabil cu putință, Helen a învățat

să vorbească și a petrecut o mare parte din viața ei susținând discursuri și
prelegeri. A învățat să "asculte" discursul oamenilor prin citirea buzelor cu

97
ajutorul mâinilor - simțul atingerii devenise extrem de subtil. Ea a învățat
Braille la nivel avansat, la fel și cititul limbajului semnelor și cu mâinile. Cu
puțin timp înainte de primul război mondial, cu ajutorul Cvartetului Zoellner, ea
a descoperit că, punând vârfurile degetelor pe o masă rezonantă, ar putea
experimenta muzica cântată/difuzată în apropiere.

Helen a continuat să devină un orator și un autor de renume mondial. Este

amintită ca un avocat pentru persoanele cu dizabilități, printre numeroase alte
cauze, cum ar fi sprijinirea drepturilor femeilor de a vota sau opoziția față de
implicarea SUA și a altor țări în războaie. În 1915, ea și George Kessler au
fondat organizația Helen Keller International (HKI), care a fost dedicată
cercetării în domeniul vederii, sănătății și nutriției. Helen a călătorit în peste 40
de țări împreună cu Anne, făcând mai multe călătorii în Japonia și devenind o
persoană dragă poporului japonez. Helen s-a întâlnit cu fiecare președinte al
SUA de la Grover Cleveland la Lyndon B. Johnson și a fost prietenă cu
numeroase personalități, printre care Alexander Graham Bell, Charlie Chaplin
și Mark Twain. Ea a scris un total de 12 cărți publicate și mai multe articole.

Sursă: Wikipedia”

98
9. Glosarul de grup

Argumentare
Această activitate introduce concepte diferite referitoare la deficiențele
vizuale, astfel încât fiecare membru al grupului să înceapă cu un nivel minim
de cunoștințe a acestor concepte.

Obiective
' Învățare despre diferite concepte de bază legate de dizabilități de
vedere și tehnologii asistive.

Cerințe
Materiale:

' O copie a “Glosarului de grup”, câte un exemplar la 4-5 participanți.

Timp: 45 min.

Descriere
Facilitatorul va distribui definițiile de lucru prezentate în manual. El va explica
că acestea sunt "definiții de lucru", nu neapărat cele oficiale, ci cele cu care
vor lucra pentru tot restul cursului.

Participanții vor fi împărțiți în grupuri de 4 - 5 persoane. Facilitatorul va

distribui definițiile grupurilor și va încuraja participanții să discute despre
fiecare dintre ei și să-și împărtășească experiențele și opiniile.

După 10 minute, facilitatorul va cere diferitelor grupuri să prezinte definițiile,

pe rând. Ceilalți vor fi invitați să contribuie la fiecare definiție, după ce au
ascultat explicația dată de primul grup.

Pentru clarificări suplimentare, facilitatorul poate prezenta câteva exemple de

concepte diferite (de ex. text în Braille, un baston alb, diferite tehnologii
asistive).

99
Glosar de grup

“Braille - Un sistem tactil de citire și scriere inventat de Louis Braille în anii

1820 și folosit pe scară largă de nevăzători și persoane cu surdo-cecitate.
Braille este alcătuit dintr-un sistem de puncte ridicate care se simt cu vârful
degetelor. Braille face citirea, scrierea, notarea și comunicarea posibilă pentru
utilizatorii orbi și pentru cei surzi și orbi.

Cititor de ecran / Software pentru cititor de ecran - Software, precum

JAWS, care interpretează conținutul ecranului de computer și îl citește cu
voce tare prin vorbire sincronizată.

Orbire, din punct de vedere legal - este un nivel de afectare vizuală care a
fost definit prin lege fie pentru:

' a limita activitățile pe care o persoană le poate face (cum ar fi

condusul), din motive de siguranță, sau
' a determina eligibilitatea de a beneficia de fonduri guvernamentale
oferite pe motiv de dizabilitate – educaționale, servicii sau ajutor
financiar.

Orbirea din punct de vedere legal, nu înseamnă că persoana nu poate vedea,

ci mai degrabă că, chiar și cu utilizarea celei mai bune lentile de ochelari,
lentile de contact, medicație sau chirurgie pentru corectarea vederii unei
persoane, vederea sa tot nu îi permite să desfășoare activități zilnice într-un
mod tipic.

Nivelurile funcției vizuale - Există 4 niveluri de funcție vizuală, conform

clasificării internaționale a bolilor -10 (Actualizare și revizuire 2006):

' vedere normală;

' deficiență de vedere moderată;
' deficiență de vedere severă;
' orbire.

100
Tehnologie asistivă - Orice dispozitiv adaptabil sau serviciu care sporește
participarea, realizarea sau independența unui student cu dizabilități poate fi
considerat tehnologie de asistență (AT).

Acestea includ, printre altele:

' Programe software de tehnologie asistivă care citesc textul de pe

ecran sau amplifică textul într-un procesor de text, browser web,
program e-mail sau altă aplicație;
' Produse independente, concepute special pentru persoanele
nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere, inclusiv asistenți digitali
personali (PDA), calculatoare electronice, dispozitive care măsoară
diferiți parametri (cum ar fi greutățile, temperatura, tensiunea arterială,
distanțele etc.) care apoi citesc cu voce tare măsurătorile, jucători de
cărți electronice care oferă acces portabil la cărți, numere de telefon,
calendare de întâlniri și multe altele;
' Sistemele optice de recunoaștere a caracterelor scanează materialul
tipărit și citesc textul. Mașinile de embosare Braille transformă fișierele
text în material tipărit în Braille.

“Obstacol” și “Pericol” - Persoanele cu deficiențe de vedere s-ar putea

confrunta adesea cu obstacole periculoase în timpul mersului, de aceea au
fost introduse două concepte care le descriu: "obstacol" și "pericol".

Obstacolele includ obiecte pe care le pot întâlni și îi pot deranja, dar care nu
provoaca răni grave: găleți și coșuri plasate pe trotuare, lămpi și bănci, mașini
parcate pe trotuar, publicitate amplasată la sol, stâlpi de stradă, semne rutiere
și multe altele. Cele mai multe dintre acestea ar putea fi detectate cu bastonul
alb.

Pericolele sunt obstacole care pot duce la vătămări grave și includ: vitrine
care ies în afară, telefoane de perete (fără stâlp), scări suspendate și scări
rulante etc. De obicei, acestea nu pot fi detectate cu bastonul alb.

101
Baston alb - este folosit de mulți oameni care sunt nevăzători sau cu
deficiențe de vedere. Utilizările sale principale sunt ca instrument de
mobilitate și ca o bunăvoință față de alții, dar există cel puțin cinci variații,
fiecare servind o nevoie ușor diferită.

' Baston lung: Acest baston alb “tradițional”, cunoscut și sub denumirea
de baston "Hoover", după dr. Richard Hoover, este conceput în primul
rând ca un instrument de mobilitate folosit pentru a detecta obiecte
aflate în calea utilizatorului. Lungimea bastonului depinde de înălțimea
utilizatorului și se extinde în mod tradițional de la podea până la stern.
Unele organizații favorizează folosirea unor bastoane mult mai lungi;
' Baston de ghidare: Acesta este un baston mai scurt - care se ridică, în
general, de la podea până la talia utilizatorului - cu o funcție de
mobilitate mai limitată. Se folosește pentru a scana bordurile și
treptele. De asemenea, bastonul de ghidare poate fi utilizat în
diagonală în jurul corpului pentru protecție, avertizând utilizatorul de
obstacolele aflate în imediata apropiere;
' Baston de identificare (sau bastonul simbol în engleza britanică):
Bastonul de identificare este folosit în principal pentru a-i alerta pe alții
în legătură cu afectarea vizuală a purtătorului. Este adesea mai ușor și
mai scurt decât bastonul lung și nu are nici un rol ca instrument de
mobilitate;
' Baston de sprijin: Bastonul de sprijin alb este proiectat în primul rând
pentru a oferi stabilitate fizică unui utilizator cu deficiențe de vedere. În
virtutea culorii sale, bastonul funcționează și ca mijloc de identificare.
Acest instrument are un potențial foarte limitat ca dispozitiv de
mobilitate;
' Baston pentru copii: Această versiune funcționează la fel ca bastonul
unui adult, dar este utilizat de către copii;
' Baston verde: Folosit în unele țări pentru a semnala faptul că
utilizatorul are o vedere redusă, în timp ce bastonul alb indică faptul că
utilizatorul este orb.

102
10.Cum ar fi dacă?

Argumentare
Această activitate susține în continuare reflectarea participantului asupra
modului în care dizabilitatea poate influența viața unei persoane care se
confruntă cu ea și percepția pe care societatea o are asupra acelei persoane.

Obiective
' Sensibilizare asupra modului în care dizabilitatea ne poate influența
viața;
' Înțelegere mai bună a realităților cu care se confruntă persoanele cu
dizabilități în societate.

Cerințe
Materiale:

' Cărți de roluri, una pentru fiecare participant;

Timp: 45 – 60 min.

Descriere
Împarte cărțile cu roluri imaginare participanților.

Acordă participanților câteva minute să se gândească cum ar putea fi diferite

lucrurile dacă s-ar confrunta cu dizabilitatea prezentată pe cartea de rol
primită (poate chiar și în timpul unei pauze).

Grupează participanții în echipe de 3 sau 4 și, în aceste echipe, cere-le să

răspundă la întrebările din a doua tură.

Subiecte de discuție:

' Cum te-ai simțit imaginându-ți aceste situații? Ai reușit să te identifici

pe deplin cu această viață nouă?
' Cum a fost să împărtășești/asculți poveștile celorlalți? Poți spune că
unele situații au fost mai puternice decât altele?
' Care a fost cel mai important lucru pe care l-ai descoperit în timpul
discuțiilor?
' Există o lecție personală pe care o poți trage din acest exercițiu?

103
Accesibilizare
' Dacă există persoane nevăzătoare în grup, poți să le lași să-și ia
cartea și apoi să citești ce se află pe ea.

Cărți de roluri

Utilizator de scaunt rulant

Persoană cu vedere slabă

Persoană nevăzătoare

Persoană surdă/cu dizabilități de auz

Persoană HIV pozitivă

Persoană cu dizabilități mentale

Persoană fără un braț

104
Cum ar fi dacă?

Subiecte de discuție
' Care sunt cele mai importante activități pe care nu le mai poți face/la
care nu mai poți participa?
' Cum crezi că se va schimba atitudinea celorlalți față de tine?
' Cum se va schimba atitudinea ta?
' Cum se vor schimba șansele tale de a obține un loc de muncă? Cum
rămâne cu educația ta?
' Ce fel de sprijin ai avea nevoie din partea societății (de exemplu, de la
prietenii tăi, colegi, familie, profesori)?
' Cum ai putea contribui la societate?

105
11.Aspecte pozitive neașteptate

Argumentare
Activitatea își propune să îi ajute pe participanți să recunoască faptul că a se
confrunta cu o dizabilitate nu se reduce doar la lucruri negative, ci pot exista
și câteva aspecte pozitive.

Obiective
' Analizarea prejudecăților asociate adesea cu capacitățile persoanelor
cu deficiențe de vedere.

Cerințe
Materiale:

' 2 foi de flipchart și 2 markere.

Timp: 45 min.

Descriere
Împarte participanții în 2 grupe: fără dizabilități și persoane cu deficiențe de
vedere.

Cere-le să scrie pe un flipchart care sunt aspectele pozitive și negative ale

apartenenței la acel grup.

Cere-le apoi să-și imagineze că se află în celălalt grup și, din nou, timp de 15
minute, trebuie să scrie plusuri și minusuri legate de acel grup.

Discutați următoarele:

' Din ceea ce apare pe listă, există ceva despre care dorești să vorbești,
să adaugi sau să întrebi?
' Cu ce listă a fost mai ușor să lucrezi? A fost dificil/surprinzător să afli
lucruri pozitive asociate cu dizabilitatea?
' Privind listele, poți identifica unele prejudecăți/stereotipuri pe care
societatea le are cu privire la aceste grupuri?
' Cum influențează acestea persoanele cu dizabilități și/sau societatea
în general?
' Ce putem învăța din această activitate?

106
107
12.Activitatea celor 4 cadrane

Argumentare
Această activitate permite participanților să se gândească
la situațiile în care persoanele cu dizabilități au fost
discriminate sau chiar agresate din cauza diferitelor
comportamente excluzive.

Obiective
' Creșterea gradului de conștientizare cu privire la diferitele manifestări
ale excluziunii în societate;
' Începerea identificării a ce poate face fiecare participant pentru a
preveni apariția sau continuarea acestora manifestări excluzive.

Cerințe
Materiale:

' 1 copie a celor “4 cadrane” pentru fiecare participant.

Timp: 30 min.

Descriere
Împarte participanții în grupuri mici și dă-i fiecăruia câte o foaie împărțită în
patru cadrane cu titlurile "Făptuitor", "Victimă", "Spectator" și "Vindecător".

Grupează participanții în perechi și roagă-i să împărtășească un exemplu de

moment în care au jucat unul dintre aceste roluri.

Reunește grupul și discutați despre următoarele:

Subiecte de discuție

' A fost ușor să identifici aceste 4 ocazii? Care dintre ele a fost cea mai
dificil de reținut?
' Cum te-a făcut să te simți amintindu-ți de cele patru situații?
' Cum te-ai simțit amintindu-ți de momentele în care ai fost făptuitorul?
Ce te-a făcut să acționezi ca unul? Cum a putut cineva să te împiedice
să faci asta?
' Cum poate fi un "spectator" transformat într-un "vindecător"?
' Ce putem învăța din această activitate?

108
Accesibilizare
' Nu este obligatoriu ca cele 4 situații să fie scrise pe hârtie. Dacă există
participanți cu deficiențe de vedere în grup, aceștia pot să se
gândească la ele sau să le scrie pe un laptop.

Metode adaptate din:

NANCY FLOWERS, Marcia Bernbaum, Kristi Rudelius – Palmer și Joel

Tolman (2000), “Manual despre drepturile omului în educație. Practici
eficiente pentru învățare, acțiune și schimbare”, Centru de resurse pentru
drepturile omului, Universitatea din Minnesota.
http://hrlibrary.umn.edu/edumat/hreduseries/hrhandbook/activities/17.htm

109
Activitatea celor 4 cadrane
Amintește-ți o situație în care ai fost:

“Victimă” “Făptuitor”

Un moment în care vorbele sau acțiunile Un moment în care ai dezavantajat o

cuiva te-au rănit. persoană din cauza dizabilității sale sau
pentru că acea persoană era diferită de
tine.

“Spectator” “Vindecător”

Un moment în care o persoană a fost Un moment în care o persoană a fost

dezavantajată din cauza dizabilității sale, dezavantajată din cauza dizabilității sale
iar tu ai fost martor fără să fi intervenit. iar tu ai intervenit pentru a opri acel abuz.

110
13.Statui ale vieții

Argumentare
Această activitate vizează identificarea stării actuale a societății în ceea ce
privește incluziunea, principalele bariere care împiedică incluziunea
persoanelor cu deficiențe vizuale, dar și domeniile în care se poate interveni
prin contribuția participanților.

Obiective
' Ajutarea participanților în identificarea diferitelor contribuții pe care le
pot aduce pentru a crea o lume mai incluzivă.

Cerințe
Timp: 30 min.

Descriere
Fă un brainstorming cu grupul, despre actorii care influențează participarea
persoanelor cu deficiențe de vedere la diferite activități non-formale (de
exemplu: părinți, școala, ONG-urile, instituțiile locale, prieteni etc.). Scrie
rezultatele pe flipchart până când se creează o imagine de ansamblu clară. În
cele din urmă întreabă participanții: "Cine lipsește?"

Asigură-te că există suficiente elemente.

Dă voie atunci participanților să aleagă un actor pe care ar dori să îl

reprezinte. Ei pot face acest lucru devenind o statuie în mijlocul cercului în
care se află. Unul câte unul, participanții pot alege un rol și îl pot reprezenta
sub forma unei statui. Ei ar trebui să se poziționeze mereu în raport cu
sistemul existent și să explice de ce au ales această poziție.

Atașează la fiecare statuie câte o bucată de hârtie dreptunghiulară, cu numele

actorului reprezentat astfel încât toată lumea să știe despre cine este vorba.

Când sistemul este complet, cere tuturor să ramână nemişcaţi și să observe

atent sistemul format.

Acum oferă celorlalți posibilitatea de a înlocui elementele sistemului (statuile)

pentru a-l îmbunătăți, astfel încât persoanele cu deficiențe vizuale să fie mai
implicate în viața socială și profesională a comunității. Verifică întotdeauna cu
grupul ce se schimbă și cum acea schimbare afectează sistemul. Notează pe
un flipchart toate modificările propuse.

111
Subiecte de discuție:

' Ce ai observat despre situația actuală?

' Ce schimbări crezi că sunt necesare pentru o lume accesibilă?
' Cine ar putea fi principalii actori ai schimbării?
' Care ar putea fi contribuția ta personală?

Cere participanților să se uite la modificările propuse și să scrie în jurnalele lor

de învățare care ar putea fi contribuția lor personală la una sau mai multe
dintre aceste schimbări.

112
14.Un eu mai bun!

Argumentare
Această activitate își propune să ofere
participanților un spațiu de reflecție care să îi ajute să identifice ce schimbări
ar trebui făcute în comportamentul lor pentru a deveni promotori activi ai unei
societăți incluzive.

Obiective
' Reflectare asupra acțiunilor personale pe care participanții ar trebui să
le facă pentru a deveni persoane mai incluzive;
' Luarea unui angajament de a se schimba la nivel personal pentru a
deveni promotori ai unei lumi mai incluzive.

Cerințe
Materiale:

' 1 formular pentru fiecare participant.

Timp: 30 min.

Descriere
Distribuie formularul “Un eu mai bun”.

Solicită participanților să-și evalueze propriul comportament de la 1 la 5, 1

înseamnând că nu fac acele lucruri deloc, 5 înseamnând că este o parte
esențială a muncii lor.

După completarea listei de verificare, cere participanților să elaboreze o listă

a domeniilor pe care cred că ar trebui să le îmbunătățească și să-și creeze
obiective specifice pentru a deveni mai incluzivi și pentru a promova o lume
mai incluzivă în comunitatea lor.

Roagă-i să-și scrie numele pe bucăți mici de hârtie. Colectează mai apoi
bilețelele într-o cutie și spune-le participanților, să extragă, la întâmplare, un
nume din cutie și să formeze o pereche cu acea persoană. Se continuă așa
până când fiecare persoană din grup are un partener. Apoi explică-le faptul că
partenerul pe care l-au găsit întâmplător este "prietenul lor de învățare".
Astfel, în perechile nou create, participanții vor trebui să schimbe
angajamentele luate de ambii și să stabilească un termen limită pentru fiecare

113
dintre ele. Prietenul de învățare se va angaja apoi ca, până la termenul
stabilit, să "monitorizeze" progresul partenerului său și să co-semneze
scrisoarea de angajament.

114
 Un eu mai bun!

Evaluează-ți propriul comportament de la 1 la 5.

1 înseamnă că nu te regăsești în descrierea fiecărui rând, 5 înseamnă că

descrierea este o parte esențială a vieții/muncii tale.

Mă auto-educ cu privire la nevoile persoanelor cu deficiențe vizuale (de

exemplu, prin participarea la cursuri, ateliere de lucru, lecturi etc).

Promovez drepturilor persoanelor cu dizabilități în mediul meu apropiat (de

exemplu, prin promovarea unor atitudini incluzive în mediul online social, prin
abordarea rudelor, prietenilor sau colegilor pentru a preveni sau gestiona
cazuri de prejudecăți sau tratament nedrept al persoanelor cu dizabilități etc).

Promovez/susțin drepturile persoanelor cu dizabilități în societate, în general

(de exemplu, vorbind/scriind persoanelor din afara mediului meu apropiat,
politicienilor și altor entități publice sau private pentru a crește gradul de
cunoaștere a problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități,
participând la demonstrații sau militând ca activist pentru drepturile grupurilor
vulnerabile etc).

Monitorizez mediul din organizația mea, din școala mea, din munca mea sau
din alte locuri pe care le frecventez pentru a verifica dacă acestea sunt
accesibile persoanelor cu dizabilități sau nu.

Evaluez în mod regulat activitățile pe care le fac pentru a mă asigura că, dacă
sunt interesate, persoanele cu deficiențe de vedere sau alte dizabilități, ar
putea participa la ele.

Mă simt liber să confrunt persoanele care folosesc un limbaj discriminatoriu

sau care manifestă un comportament discriminatoriu sau exclusivist și le cer
să se oprească.

Mă ofer voluntar pentru cauza persoanelor cu diferite dizabilități.

Nu am nici o problemă să-mi petrec timpul cu persoanele cu dizabilități.

După ce ai finalizat lista de verificare, întocmește o listă a domeniilor pe care

crezi că ar trebui să le îmbunătățești. Apoi, creează niște obiective specifice
pentru a deveni mai incluziv în viața ta și pentru a promova o lume mai
incluzivă.

115
116
 Scrisoare personală de angajament

Notează mai jos mai multe obiective specifice pe care ar trebui să le atingi
pentru a deveni o persoană mai incluzivă și pentru a promova o lume mai
incluzivă în comunitatea ta. Pentru fiecare, alege și un termen până la care
dorești să-l atingi.

1.

până
la...

2.

până
la...

3.

până
la...

4.

până
la...

Semnătură, Partenerul de învățare,

117
15.Roata ideilor

Argumentare
Această activitate va permite participanților să
reflecteze asupra schimbărilor la care pot contribui.
Schimbările vizează crearea unor comunități mai
incluzive și a unei lumi mai incluzive.

Obiective
' Identificarea eventualelor domenii ce pot fi îmbunătățite, îmbunătățire
la care participanții pot contribui.

Cerințe
Materiale:

' 4 foi de flipchart cu diagrame, câte o foaie pentru fiecare subiect;

' 4 markere colorate diferit - câte unul pentru fiecare subiect.

Timp: 40 min.

Descriere
Scrie pe 4 foi de flipchart următoarele întrebări (câte una pe fiecare flipchart):

Cum pot fi oamenii încurajați să respecte diferențele și să fie mai incluzivi în

comportamentul lor?

Care sunt activitățile și resursele disponibile nouă, ce pot fi folosite pentru a

crea o lume mai accesibilă?

Cum pot fi determinate firmele și ONG-urile să fie mai incluzive în activitățile

lor?

Cum pot fi încurajate persoanele cu deficiențe de vedere să fie mai prezente

în societate?

Împarte participanții în 4 grupuri. Cere fiecărui grup să înceapă de la unul

dintre flipchart-uri și, timp de aproximativ 5 minute, să se gândească la
răspunsurile la întrebările postate pe acesta. După expirarea timpul, fiecare
grup se va mișca în sensul acelor de ceasornic la următorul flipchart și, din
nou, timp de 5 minute, propune răspunsuri la întrebarea de acolo. Acest lucru

118
se va repeta de 4 ori, astfel încât fiecare grup va putea să ofere răspunsuri
posibile la fiecare dintre întrebările de pe foile de flipchart.

Afişează toate răspunsurile pe pereții sălii de instruire și încurajează

participanții să le exploreze și să scrie în jurnalele lor de învățare răspunsurile
care i-au inspirat cel mai mult și soluțiile pe care le-ar putea folosi și în
comunitatea lor.

119
16.3, 2, 1 activitate de încheiere

Argumentare
Obiectivul acestei activități este de a oferi un spațiu final de reflecție pentru
participanți, care să îi ajute să devină mai conștienți de noua lor atitudine față
de dizabilitate.

Obiective
' Reflectare asupra proprie atitudini despre dizabilitate.

Cerințe
Materiale:

' Un formular “3, 2, 1” pentru fiecare participant.

Timp: 20 min.

Descriere
În legătură cu prima parte a cursului, participanţii vor fi rugaţi să scrie pe
formularul dat:

' 3 lucruri pe care le-au învăţat;

' 2 lucruri pe care le vor folosi;
' 1 percepţie care le-a fost schimbată.

120
3, 2, 1

Legat de prima parte a cursului, poți să menționezi:

3 lucruri pe care le-ai învățat:

2 lucruri pe care le vei folosi:

1 percepție pe care ai schimbat-o:

121
17.Evaluare intermediară

Argumentare
Scopul acestei activități este de a investiga în ce măsură prima parte a
programului a reușit să obțină rezultatele așteptate și ce îmbunătățiri trebuie
făcute în cadrul grupului pentru viitoarele sesiuni.

Obiective
' Evaluarea măsurii în care prima parte a programului a reușit să atingă
rezultatele așteptate;
' Furnizarea de informații relevante pe baza cărora se pot îmbunătăți
sesiunile viitoare.

Cerințe
Materiale:

' 1 formular de “Evaluare intermediară” pentru fiecare participant.

Timp: 30 min.

Descriere
Fiecare participant va primi o copie a formularului de "Evaluare intermediară".

Facilitatorul va face o trecere în revistă a sesiunilor anterioare, amintindu-le

participanților ce s-a discutat la fiecare dintre ele. După aceea, le va cere să
revizuiască "Jurnalul de învățare", astfel încât să-și amintească ce a
înseamnat fiecare sesiune pentru ei.

Facilitatorul va explica, de asemenea, că aceasta este o activitate importantă

pentru zilele următoare și pentru formările ulterioare, deoarece datele primite
de la participanți vor fi utilizate pentru îmbunătățirea continuă a programului
de formare.

Participanții vor avea la dispoziție 20 de minute pentru a revizui jurnalul de

învățare și pentru a răspunde la întrebările din formular.

122
Evaluare intermediară

În ceea ce privește prima parte a cursului de formare, te rugăm să răspunzi la

următoarele întrebări:

Pe o scară de la 1 (deloc) la 5 (într-o mare măsură), apreciază măsura în care

ai spune că activitățile au reușit să atingă obiectivul primului modul: "crearea
unei atitudini mai deschise față de incluziunea persoanelor cu deficiențe de
vedere și motivarea participanților pentru a deveni promotori activi ai
incluziunii?

A lipsit ceva pentru a obține acest lucru?

Care au fost sesiunile care ți-au plăcut cel mai mult?

Au existat sesiuni despre care crezi că nu au fost atât de utile în contextul

instruirii? Poți împărtăși motivele alegerii făcute?

Ai recomanda altor tineri/lucrători de tineret să participe la un astfel de modul

de formare?

Da Nu

123
Ai alte comentarii cu privire la acest modul de formare?

124
18.Lumea așa cum o știm

Argumentare
Această activitate are scopul de a ajuta participanții să spargă barierele
mentale asociate muncii cu participanții cu deficiențe de vedere, bariere care
sunt adesea legate de prejudecăți și concepții greșite.

Obiective
' Ajutarea participanților să "gândească în afara cutiei" în ceea ce
privește implicarea persoanelor cu deficiențe de vedere în activitățile
lor.

Cerințe
Timp: 15 min.

Descriere
Facilitatorul va cere participanților să-și imagineze că nu mai sunt în anul
curent, ci în anul 1000. El le va cere să își imagineze cum este lumea din jurul
lor și să o împărtășească cu ceilalți.

Apoi, facilitatorul va dezvălui un flipchart pe care este deja desenat pământul,

un avion și un telefon mobil. El va cere participanților să-și imagineze că în
anul 1000 cineva le-ar fi spus că Pământul este rotund. Ar fi crezut asta? El le
va cere apoi să-și imagineze că sunt într-o perioadă mult mai apropiată, în
1800. El le va cere să-și închipuie că cineva le-ar fi spus că vom avea
mașinării care ne vor duce peste tot în lume în doar câteva ore. Ar fi crezut
asta?

125
După aceasta, facilitatorul va cere participanților să se apropie de timpul
prezent și să-și imagineze că sunt în 1990 și că cineva le spune că vor exista
mici dispozitive care ne vor conecta instantaneu pe toți, care vor face
fotografii, vor avea acces la o bază de date mondială de informații și conținut.
Ar fi crezut așa ceva?

În cele din urmă, facilitatorul va ruga participanții să menționeze care sunt

obstacolele cu care se confruntă astăzi persoanele cu deficiențe de vedere
atunci când încearcă să se integreze pe deplin în societate. El va scrie
răspunsurile pe un flipchart. Apoi le va cere să-și imagineze că se află cu 5,
10 sau 20 de ani în viitor. Îşi pot imagina toate problemele dispărând? Își pot
imagina ce s-a întâmplat pentru ca acestea să dispară?

Subiecte de discuție:
Ce ne învață acest exercițiu despre percepția noastră asupra posibilităților
existente și viitoare?

Cum se poate ca doar imaginându-vă că ceva este imposibil, să se creeze o

barieră mentală care vă oprește să luați măsuri?

Este această lume viitoare fezabilă? Care sunt obstacolele ce pot împiedica
acest viitor să se întâmple?

Cum poate fiecare participant să contribuie la această lume?

126
19.Desenul descris

Argumentare
Această activitate dorește să ajute participanții să înțeleagă nevoia de
claritate atunci când descriu ceva persoanelor care au deficiențe de vedere.

Obiective
' Descrierea cu claritate a diferitelor obiecte și concepte.

Cerințe
Materiale:

' 1 copie a formularului 1;

' Cele 4 desene din formular. Numărul total de copii va fi egal cu
numărul de participanți, care vor fi egal împărțiti între cele 4 desene.

Timp: 45 min.

Descriere
Partea I

Un participant din cadrul grupului va fi rugat să se ofere voluntar pentru

această activitate. El/ea va fi "ascuns" în spatele flipchart-ului (sau a unei
perdele), astfel încât ceilalți să nu-i poată observa gesturile. Voluntarul va
primi un desen simplu, realizat din forme geometrice. El va trebui apoi să dea
instrucțiuni celorlalți pentru ca ei să deseneze același lucru. El nu va putea să
le spună ce este obiectul pe care îl desenează, ci mai degrabă formele
geometrice și poziția lor. Participanții nu au voie să pună întrebări voluntarului.

După terminarea instrucțiunilor, toți participanții vor arăta ce au desenat și

toate desenele vor fi comparate. Întrucât acestea vor fi cel mai probabil
diferite, se poate discuta despre modul în care un mesaj poate fi înțeles altfel
decât s-a intenționat, despre felul în care aceeași informație este percepută
diferit de la o persoană la alta, în funcție de mai multe aspecte și cum putem
să ne asigurăm că ce dorim să spunem este înțeles exact la fel de către toți
cei implicați.

Subiecte de discuție:

127
 ' De ce crezi că desenul tău este diferit de cel inițial?
' Având în vedere că ai auzit aceleași lucruri, de ce crezi că ai desenat
lucruri diferite?
' Putem găsi situații similare în viața reală?
' Cum putem îmbunătăți prezentarea unor concepte diferite pentru a fi
mai bine înțelese de persoanele cu deficiențe de vedere?

Facilitatorul va scrie răspunsurile la ultima întrebare pe un flipchart.

Partea a II-a

Participanții vor fi împărțiți pe perechi. Ei vor primi un desen pe care vor trebui
să-l descrie partenerului cât mai exact posibil. Spre deosebire de prima parte,
pot folosi și numele elementelor pe care le găsesc în desen (de exemplu,
"casă", "copac"). Referindu-se la răspunsurile de pe flipchart, facilitatorul va
reaminti participanților lucrurile pe care trebuie să le ia în considerare pentru a
oferi o prezentare exactă. De asemenea, participanții vor fi informați despre
faptul că în exercițiu nu este foarte important cât de "artistice" sunt desenele,
ci mai degrabă cât de exacte sunt ele (având toate elementele și pozițiile
corecte).

La final, participanții vor verifica cât de precis era desenul și vor discuta în
perechi despre ce îmbunătățiri ar trebui să facă în descrierea unei situații.

Accesibilizare
' Dacă există un participant nevăzător, în loc să-i oferi un desen, poți
oferi un obiect pe care persoana îl poate descrie prin atingere.
Partenerul său va primi lut de modelare cu care va modela obiectul pe
baza instrucțiunilor oferite.

128
Desenul descris – Partea I

129
Desenul descris – Partea a II-a

130
Desenul descris – Partea a II-a

131
Desenul descris – Partea a II-a

132
Desenul descris – Partea a II-a

133
20.Adaptarea textului la cititoare de ecran

Argumentare
Această activitate își propune să îi învețe pe participanți cum să facă astfel
încât textul în format electronic să fie accesibil pentru software-ul de citire pe
ecran și să prezinte, de asemenea, unele greșeli care se fac în mod obișnuit.

Obiective
' Învăţarea despre cum trebuie să fie adaptat un text pentru a fi inteligibil
atunci când este citit de un software text-to-speech.

Cerințe
Materiale:

' O broșură "Adaptarea textului pentru a fi citit de un software text-to-

speech" pentru fiecare participant;
' Laptop cu software-ul text-to-speech instalat. Dacă nu ai un software
profesionist, dezvoltat pentru persoanele cu deficiențe de vedere, ar
trebui să funcționeze și o versiune non-profesională gratuită;
' Difuzoare conectate la laptop, setate pe volum suficient de tare pentru
ca participanții să poată auzi difuzarea audio a textului prin software-ul
de vorbire.

Timp: 20 min.

Descriere
Facilitatorul va explica pe scurt ceea ce este un software text-to-speech și
modul în care acesta este utilizat de persoanele cu deficiențe de vedere
pentru a citi și a lucra la calculator.

El va oferi ulterior fiecărui participant o copie a broșurii. Pentru ca participanții

să înțeleagă mai bine greșelile prezentate în broșură, facilitatorul va "citi"
diferite fragmente de text cu ajutorul unui software de tip text-to-speech.

Acestea ar trebui să fie:

1.

“Hai să mâncăm Tony!

Hai să mâncăm, Tony!”

134
135
2.

Ziua Luni Marți

Dimineața Introducere Învăţare despre

dizabilităţi

Seara Să ne cunoaştem Învățare despre

accesibilitate

Ziua Activitatea de dimineață Activitatea de seară

Luni Introducere Să ne cunoaştem

Marți Învăţare despre Învățare despre

dizabilităţi accesibilitate

3.

Ziua Prima sesiune A doua sesiune A treia sesiune

Luni Introducere Să ne
cunoaştem

Marți Învăţare despre Învățare despre Învăţare

dizabilităţi accesibilitate despre
implicare
socială

Ziua Prima sesiune A doua sesiune A treia sesiune

Luni Introducere Sesiune liberă Să ne

cunoaştem

Marți Învăţare despre Învățare despre Învăţare

dizabilităţi accesibilitate despre
implicare
socială

136
137
4.

“Imaginea 1 – Cenușăreasa și Prințul, dansând”

“Imaginea 2. Cenușăreasa și Prințul, dansând.”

Fiecare dintre numerele dinaintea textului indică pagina din broșură în care
participanții pot găsi mai multe informații despre aceste erori și modul în care
pot fi corectate.

Dacă este necesar, facilitatorul va reda textul de mai multe ori, până când
participanții îl vor înțelege corespunzător și vor observa diferențele dintre
versiunea corectă și cea incorectă.

138
Adaptarea textului pentru a fi citit de un software Text-to-Speech

' Utilizează punctuația corespunzătoare.

Dacă citirea textului este uneori ușor de înțeles, atunci când asculți textul citit
de un software, acesta poate deveni mai greu de înțeles.

Folosește sofware-ul text-to-speech pentru a procesa următorul text:

"Hai să mâncăm Tony!

Hai să mâncam, Tony!"

Deci, dacă nu vrei să încurajezi pe cineva să-l mănânce pe Tony, atunci

folosește virgula! :)

Nu uita să închei fiecare propoziție cu punct.

Nu adăuga linii goale pentru a separa paragrafele. Acestea sunt citite ca "linie
goală". Utilizează în schimb opțiunea de "spațiere rânduri..." disponibilă în
editorul de text.

139
 ' Structurează informațiile din tabel astfel încât să poată fi urmărite liniar,
rând cu rând.

În următorul exemplu, interesul nostru este să vedem care sunt activitățile

zilnice, nu ceea ce vom face diminețile și serile. Ca regulă generală, datele a
căror variație trebuie să o urmărim ar trebui să fie prezentate pe rânduri.

Exemplu incorect:

Ziua Luni Marți

Dimineața Introducere Învățare despre

dizabilitate

Seara Să ne cunoaştem Învățare despre

accesibilitate

Exemplu corect (pe fiecare rând avem zilele, noi fiind interesați de programul
zilnic):

Ziua Activitatea de dimineață Activitatea de seară

Luni Introducere Să ne cunoaştem

Marți Învăţare despre Învățare despre

dizabilităţi accesibilitate

140
 ' Nu lăsa căsuțe necompletate în tabel.

Căsuțele necompletate pot confuza persoana care ascultă.

Exemplu incorect:

Ziua Prima sesiune A doua sesiune A treia

sesiune

Luni Introducere Să ne
cunoaștem

Marți Învățare despre Învățare despre Învăţare

dizabilități accesibilitate despre
implicare
socială

Exemplu corect (căsuța liberă a fost completată cu un text descriptiv:

“Sesiune liberă”):

Ziua Prima sesiune A doua sesiune A treia

sesiune

Luni Introducere Sesiune liberă Să ne

cunoaștem

Marți Învățare despre Învățare despre Învăţare

dizabilități accesibilitate despre
implicare
socială

141
 ' Descrie imaginile.

Adăugă o descriere pentru fiecare imagine. În programul Word și în alte

software-uri de procesare a textelor, acest lucru se face de obicei făcând click
dreapta pe imagine și selectând "insert caption". De asemenea, asigură-te că
utilizezi punctuația corectă atunci când faci o descriere. De exemplu, o liniuță
după "Imaginea 1" nu va determina software-ul "text-to-speech" să facă o
pauză și software-ul va citi "Imaginea 1 - Cenuşăreasa" ca pe un singur
cuvânt: "Imaginea 1Cenuşăreasa".

Versiune incorectă:

Imaginea 1 – Cenușăreasa și Prințul, dansând

Versiunea corectă (cu punct după “Imaginea 2” și la sfârșitul descrierii):

Imaginea 2. Cenușăreasa și Prințul, dansând.

142
 ' Evită utilizarea coloanelor.

Unele software-uri text-to-speech sau convertoare PDF pot modifica citirea,

astfel încât aceasta să se realizeze încă rând cu rând. De exemplu, este
posibil ca următorul text:

“Soția unui om bogat s-a îmbolnăvit Când iarnă a venit zăpada a

și când a simțit că sfârșitul îi este
aproape, și-a chemat singura fiica
și i-a spus, Copilă dragă, rămâi
pioasă și bună, și atunci
Dumnezeul nostru drag te va
proteja întotdeauna și eu voi privi în
jos din cer și voi fi aproape de tine".
Apoi ea a închis ochii și a murit".
Fata a mers în fiecare zi la
mormântul mamei ei și a plâns, și a
rămas pioasă și bună.
așternut o mantie albă peste
mormântul ei, iar când soarele de
primăvară a apărut din nou,
bărbatul și-a luat o altă soție.
Această soție a adus cu ea două
fiice în casă. Erau frumoase, cu
fețe bălaie, dar cu inimi malefice și
întunecate. Curând vremurile au
devenit foarte grele pentru săraca
fată vitregă“.

Va fi citit astfel:

“Soția unui om bogat s-a îmbolnăvit când iarnă a venit zăpada a așternut și
când...”

' Utilizează contraste puternice și fonturi de dimensiuni mari.

Pentru ca textul să fie accesibil pentru persoanele cu vedere redusă, se

recomandă să fie prezentat în culori de contrast puternic (de ex. text negru pe
fundal alb) și dimensiunea fontului să fie de minimum 16.

143
21.Tehnici de ghidare cu persoane văzătoare – introducere

Argumentare
Prin această activitate, participanții vor învăța câteva dintre cele mai
importante tehnici pe care le pot folosi pentru a fi ghidul unei persoane cu
deficiențe de vedere.

Obiective
' Dezvoltarea abilităţilor participanților de a fi ghizi pentru nevăzători.

Cerințe
Materiale:

' Baston alb;

' O broșură pentru fiecare participant.

Timp: 30-45 min.

Descriere
Facilitatorul va demonstra participanților diferite tehnici de ghidare, poate
chiar și unul dintre ele ca exemplu. Facilitatorul ar trebui să abordeze cel puțin
următoarele:

' Cum să utilizeze bastonul alb atunci când se apropie de obstacole;

' Diferite tehnici privind utilizarea bastonul alb (de exemplu, urmând
colțul dintre perete și podea, prin rotirea acestuia);
' Abordarea scărilor: așează bastonul perpendicular pe prima scară
pentru a măsura înălțimea acesteia, informând persoana cu deficiențe
vizuale dacă scările urcă sau coboară;
' Semnale pentru solicitarea ajutorului în diferite țări (de exemplu,
menținerea mâinii în poziție orizontală, spre față și bastonul în mână, în
poziție perpendiculară);
' Cum să exprimi dorința de a traversa strada în diferite țări;
' Cum să arăți dorința de a ajuta o persoană cu deficiențe vizuale (de
exemplu atingând antebrațul acesteia cu antebrațul propriu);
' Cum să ghidezi o persoană cu deficiențe de vedere în spații înguste
(de exemplu pe o stradă îngustă, între două mașini);
' Cum să descrii peisajul, împrejurimile, culorile etc. Cum să oferi
indicații;

144
' Cum să te comporți (de exemplu, să fii relaxat, să nu fii jenat de
privirile altor oameni curioși, să vorbești în mod regulat, să nu eviți
cuvinte "tabu", precum " vezi", "uite" etc).

145
Asigurarea asistenţei unei persoane cu deficiențe de vedere:

' Mai degrabă aș prefera să mă întrebi dacă am nevoie de ajutor sau nu. Sunt
o persoană obișnuită, doar că nu pot vedea;
' Când te întâlnești cu mine sau cu o altă persoană cu deficiențe de vedere, fă-
ți simțită prezența. De exemplu, salută-mă atingându-mi brațul;
' La început, până când îți pot recunoaște vocea, te rog să te identifici când ne
întâlnim, împreună cu oricine altcineva care intră în conversație. Când pleci,
te rog spune-mi acest lucru;
' Este mai ușor să merg cu tine decât cu bastonul. Lasă-mă să te țin de cot și
să-ți spun eu cum prefer să mă escortezi. Ar trebui să fii întotdeauna cu un
pas înainte, ca să te pot urmări cu ușurință. Nu uita, corpul tău este scutul
meu în această situație;
' Nu uita să-mi spui dacă sunt pe cale să urc sau să cobor scări sau să urc și
să cobor pe trotuar. Când ajungem la o ușă, te rog să menționezi cum se
deschide (spre interior sau spre exterior, stânga sau dreapta);
' Așează-mi mâna pe un scaun, ca să pot lua loc. Avertizează-mă dacă există
lucruri sau obstacole pe podea și la înălțimea capului care sunt periculoase.
De asemenea, este important să știu cine este în cameră cu mine;
' Dacă mă ajuți să iau un taxi, arătă-mi ușa pe care pot intra. Dacă vreau să
iau autobuzul, ajută-mă să găsesc prima treaptă și bara de susținere;
' Ajută-mă discret în timp ce luăm masă, spunându-mi despre mâncarea din
farfuria mea. Descrie-mi unde se află mâncarea, folosind farfuria ca pe un
ceas. Te rog să-mi citești meniul, inclusiv prețurile;
' Asigură-te că dai instrucțiuni clare, cum ar fi: în partea din față, în partea din
dreapta/stânga.
' Foloseşte-ţi tonul natural ca şi când vorbeşti cu orice altă persoana. Fii tu
însuţi, relaxează-te şi vorbește direct cu mine intr-un ton normal al vocii;
' Cuvintele asociate cu vederea nu sunt tabu. Și eu le folosesc. Vederea
înseamnă a simți, a înțelege, a atinge. Totuși, evită să arăți înspre ceva
și alte indicaţii vizuale (de exemplu: "cartea este acolo"). Simte-te liber
să vorbești despre divertismentul vizual, cum ar fi sportul, televiziunea
și filmele. Oamenii cu deficiențe de vedere au aceleași interese ca
persoanele fără deficiențe de vedere. Dacă le incluzi în conversație,
toată lumea se va simţi mai bine;
' Ca orice altă persoană, am preferințele mele în toate aspectele vieții.
Îmi place teatru, cinematograful, călătoriile, petrecerile și discuțiile;
' S-ar putea să crezi că trebuie să mă protejezi, să iei toate măsurile de
precauție și să devi îngerul meu păzitor, dar aș vrea să îți spun că sunt
ca orice altă persoană care poate vedea, autonom și independent;

146
 ' Nu-ți vreau mila, ci prietenia!
' Nu ar trebui să întrebi persoana care mă însoțește despre ceva care mă
privește. Nu sunt minor;
' Nu hrăni sau mângâia câinii în timp ce lucrează (când sunt în ham). Poate
distrage atenţia câinelui.

După cum puteți vedea, este ușor. Când întâlnești pe cineva care este orb
sau cu deficiențe de vedere, doar fii tu însuți, folosește bunul simț și lasă
restul să vină de la sine.

147
 Tehnici de ghidare cu persoane văzătoare – activitate practică

Argumentare
Prin intermediul acestei activități, participanții vor avea ocazia să practice
tehnicile de ghidare pe care le-au învățat.

Obiective
' Dezvoltarea competențelor de ghidare în rândul participanților văzători.

Cerințe
Materiale:

' Măști de ochi pentru jumătate dintre participanți.

Timp: 1 h.

Descriere
Activitatea constă în două părți. Participanții vor fi împărțiți în două grupuri. În
prima parte a exercițiului, persoanele din primul grup vor fi legate la ochi, iar
în cel de-al doilea persoanele din al doilea grup vor fi legate la ochi.
Participanții vor face perechi constând în persoane din ambele grupuri.

Cei care nu sunt legați la ochi vor ghida colegii care poartă mască pe un
traseu indicat de facilitator. Acest traseu ar trebui să fie ales astfel încât să
includă:

' Așezatul pe scaun;

' Uși;
' Câteva obstacole diferite (scaune, mese, cutii etc);
' Scări;
' Trepte;
' Spații înguste;
' Parcurgerea mai multor străzi;
' Traversarea diferitelor străzi.

De asemenea, participanților li se va cere să descrie împrejurimile partenerilor

lor.

După ce au mers pe traseul atribuit timp de 15 minute, participanții pot

schimba măștile de ochi și rolurile cu partenerii lor.

148
În timpul activității, facilitatorul va supraveghea tehnicile pe care le utilizează
participanții și îi va ajuta să corecteze greșelile pe care le fac.

149
22.Dezvoltarea unei activități incluzive

Argumentare
Scopul acestei activități este de a permite participanților să obțină o
experiență practică cu privire la îmbunătățirea activității lor pentru a fi mai
incluzivă.

Obiective
' Învățarea de a adapta o activitate tipică astfel încât aceasta să fie
accesibilă persoanelor cu dizabilități de vedere.

Cerințe
Timp: 1 h. pentru pregătire, plus 20 – 30 min/activitate

Descriere
Participanților li se va cere să formeze echipe de 2-3 persoane. Fiecare
echipă va avea sarcina de a adapta o activitate obișnuită organizată de
membrii săi, astfel încât să poată participa și persoanele care sunt
nevăzătoare sau cu vedere redusă.

Fiecare echipă va avea 20 de minute pentru a desfășura activitatea, care va

trebui să includă toți ceilalți participanți. În fiecare activitate, 20% din grup va
purta ochelari.

Pentru inspirație, echipele vor primi atât versiunea completă a T-Kit-ului, cât și
Compendiul. Timp de o oră, echipele vor trebui să găsească o metodă de
experimentare, de obținere/cumpărare a materialelor de care au nevoie
pentru accesibilizare și pentru a pune totul în mișcare.

Una câte una, echipele vor facilita exercițiul pe care l-au ales. După
încheierea fiecărei activități, participanții vor primi post-it-uri prin intermediul
cărora să ofere feedback celor care organizează exercițiul

Participanților li se va cere să scrie în jurnalele lor de învățare lucrurile pe

care le-au învățat din feedback, dar și din organizarea activității.

150
23.Evaluare finală

Argumentare
Scopul acestei activități este de a investiga în ce măsură programul a reușit
să-și atingă rezultatele așteptate.

Obiective
' Evaluarea măsurii în care programul a reușit să-și atingă rezultatele
așteptate;
' Furnizarea de informații relevante pe baza cărora se pot îmbunătăți
cursurile viitoare.

Cerințe
Materiale:

' O “Evaluare intermediară” pentru fiecare participant.

Timp: 30 min.

Descriere
Fiecare participant va primi o copie a "Evaluării finale".

Facilitatorul va face o trecere în revistă a sesiunilor anterioare, amintindu-le

participanților despre ce a fost vorba în fiecare dintre ele. După aceea, el le va
cere să recitească "Jurnalul de învățăre", astfel încât să-și amintească ce a
înseamnat fiecare sesiune pentru ei.

Facilitatorul va explica, de asemenea, că aceasta este o activitate importantă

pentru următoarele cursuri de formare, care vor folosi aceeași metodologie.
Prin urmare, datele primite de la participanți vor fi utilizate pentru
îmbunătățirea continuă a programului de formare.

Participanții vor avea la dispoziție 20 de minute pentru a parcurge jurnalul de

învățare și pentru a răspunde la întrebări.

151
Formular de evaluare finală

Această evaluare, ca parte a unui proces de evaluare continuă, ne va ajuta pe

toți să înțelegem realizările acestui curs de formare. Prin urmare, am aprecia
dacă ați evalua cursul de formare și ați răspunde la toate întrebările, cât mai
cuprinzătoare și mai complet posibil.

Prenume: _________________________ Nume:

__________________________

Realizarea obiectivelor de învățare

Evaluează următoarele afirmații (1-dezaprobi total, 5-aprobi în totalitate)?

Afirmație 1 2 3 4 5

Am o atitudine pozitivă față de lucrul cu persoanele cu

deficiențe de vedere.

Sunt încrezător să lucrez cu o persoană cu deficiențe

de vedere.

Sunt conștient de nevoile persoanelor cu dizabilități în

ceea ce privește accesibilitatea și mediul de lucru.

Am abilitățile necesare pentru a adapta activitățile pe

care le fac, astfel încât acestea să fie accesibile
persoanelor cu deficiențe de vedere.

Pot să acționez ca un ghid pentru o persoană cu

deficiențe de vedere.

152
Aspecte logistice ale cursului
Cum ți s-a părut spațiul de cazare? (Camere, săli de lucru, mâncare etc…)

Cum ți s-au părut facilitățile și instrumentele disponibile? (Sesiuni, materiale

etc...)

Conținutul și metodologia cursului de formare

Ce părere ai despre metodologia generală (rolul participanților, atribuirea
sarcinilor și rolul facilitatorilor, calendarul de activități...) ales pentru acest curs
de formare?

153
154
Te rugăm să numești 3 sesiuni ale programului care ți-au plăcut cel mai mult
și 3 care ți-au plăcut cel mai puțin. Te rugăm, de asemenea, să argumentezi
alegerea făcută.

Am folosit și apreciat… Nu mi-a plăcut prea mult...

Comentarii:

Alte comentarii/Mesaj pentru echipă?

Mulțumim pentru ajutorul oferit prin completarea acestui chestionar!

155
156
157
 Capitolul 5

Exemple de bune
practici
Exemple de bune practici

158
În această secțiune, oferim exemple de proiecte de succes desfășurate în
Grecia, Cipru, Bulgaria, România și Macedonia. Acestea îți vor oferi câteva
idei pentru proiecte care implică persoane cu deficiențe de vedere.

1. Grecia

Campanie de creștere a gradului de conștientizare

în regiunea Magnesia
Organizație coordonatoare: MAGNITES TIFLI

Țară, oraș: GRECIA, Regiunea Magnesia

Grup țintă: liceeni cu dezvoltare tipică, tineri cu deficiențe de vedere

Scopul proiectului: Proiectul s-a axat pe realizarea unei campanii de

conștientizare a schimbării sociale, pentru a demistifica orbirea și a distruge
barierele aflate în calea incluziunii (disconfort, milă, frică și stigmă) în 14 școli
din regiunea Magnesia.

Descrierea proiectului:

Organizarea unei campanii de conștientizare socială de către formatorii

nevăzători ai Asociației "MAGNITES TIFLI" în 14 școli din regiunea Magnesia.

Descrierea activităților:

Formatorii nevăzători ai Asociației "MAGNITES TIFLI", cunoscând puterea de

conștientizare și cea de educație pentru a schimba percepțiile oamenilor au
organizat din 2007 până în prezent, 4-5 campanii pe an în școlile din regiunea
Magnesia.

Tinerii formatori nevăzători, prin povestiri convingătoare și dialog social, au

prezentat toate capacitățile sociale, profesionale și academice ale populației
nevăzătoare. Persoanele care sunt nevăzătoare sau au deficiențe de vedere
au conceput o serie de tehnici care le permit să finalizeze activitățile zilnice
utilizând simțurile rămase și tehnologia accesibilă, recent creată pentru a
permite persoanelor cu deficiențe de vedere să utilizeze aplicații informatice
de bază, inclusiv internetul.

După o scurtă demonstrație cu privire la utilizarea corectă a bastonului alb de

către un instructor nevăzător, tânăr, elevii și profesorii lor, acoperindu-și

159
succesiv ochii cu o mască și asistați doar de un baston alb, au fost invitați să
parcurgă propriul drum și să încerce să depășească diferite obstacole, cum ar
fi pereții, alți oameni etc. Unii au reușit, în timp ce alții și-au pierdut mai apoi
orientarea sau s-au îngrijorat atunci când se aflau într-o zonă aglomerată cu
oameni care vorbeau și se mișcau.

Un instructor orb a demonstrat mai târziu cum citesc nevăzătorii, cum se

descurcă cu oamenii care îi privesc insistent și care sunt realizările lor atunci
când primesc o pregătire corespunzătoare.

Trainerul a demonstrat regulile jocului goalball și a prezentat caracteristicile

mingii. Tinerii orbi și elevii cu dezvoltare tipică au jucat goalball în spațiul
amenajat special.

Rezultate: 700 de elevi, 100 de profesori au fost informați cu privire la

populația nevăzătoare și modul lor de trai, capacitățile, talentele și realizările
lor în viață.

160
“Dialog în întuneric”
Organizație coordonatoare: Magnites Tifli

Țară, oraș: GRECIA, Atena

Grup țintă: 10 elevi, 2 tineri cu deficiențe de vedere care lucrează ca ghizi în

Teatrul Badminton din Atena.

Descriere:

Programul s-a axat pe dezvoltarea interacțiunii dintre tinerii cu deficiențe de

vedere și tinerii cu dezvoltare tipică.

Dialogul în întuneric a început cu un tur ghidat prin împrejurimile familiare ale

orașului Atena. Prin eliminarea utilizării vederii, situațiile de zi cu zi au devenit
experiențe complet noi. Pe măsură ce vizita a decurs, implicarea personală și
interacțiunea dintre membrii unui grup și ghizii lor s-a dezvoltat într-o strânsă
legătură de prietenie și înțelegere. Toate au culminat cu o discuție despre
această experiență, într-un cadru social.

Descrierea activităților:

Vizitatorii, în grupuri de până la opt (tineri cu dezvoltare tipică), au fost însoțiți

de un ghid care era orb sau parțial văzător într-o plimbare prin Atena în
întuneric total. Instalarea a constat în camere special amenajate care
simulează diverse locuri din oraș. Timp de aproximativ 80 de minute (durata
plimbării), tinerii au fost ghidați într-o lume fără lumină, bazată doar pe sunete,
temperatură și atingere, dar mai ales pe ghizi care "au devenit" ochii lor.
Ghidul a dus grupul de tineri prin medii recreate foarte realist, cum ar fi un
parc sau un oraș, și i-a ajutat să se plimbe cu o barcă sau să ia o băutură sau
o gustare. Un peisaj invizibil a apărut, compus din sunete, mirosuri, vânt,
texturi și temperaturi.

În timpul turului, tinerii au avut ocazia să-și folosească celelalte simțuri: ale
auzului, atingerii și mirosului, oferind o conștiință luminată asupra lumii din
jurul lor.

Rezultate:

Se inversează rolurile: tinerii care pot vedea sunt scoși din mediul lor familiar
și sunt legați la ochi. Pe de altă parte, tinerii nevăzători, au oferit grupului de
10 participanți siguranță și un sentiment de orientare.

161
Tinerii au explorat lumea nevăzătorilor și au învățat să vadă în întuneric.
Comunicarea a devenit o punte, iar prin sprijinul fizic (ținându-se de mână) și
încredere, tinerii au apreciat cu adevărat plimbarea în întuneric.

Voluntarii și-au împărtășit experiența cu colegii lor din Sourpi, Grecia. Elevii
au discutat cu colegii lor de clasă despre această experiență unică și despre
cum i-a ajutat să înțeleagă că efectul de învățare este realizat prin ascultare și
gândire colectivă într-un mediu cu provocări. Pentru ambele s-a găsit o
aplicare directă în sala de clasă.

162
2. Cipru

“Cine sunt – promovarea resilienței, abilitării și conștientizării în rândul tinerilor cu

deficiențe de vedere” – Erasmus+ KA1 mobilitate de tineret

Organizație coordonatoare: Școala Sf. Barnabas pentru Nevăzători

Țară, oraș: CIPRU, Agia Napa

Grup țintă: 24 de tineri cu dizabilități de vedere, cu vârsta între 16 și 22 de ani

din 6 țări diferite.

Descriere: Obiectivul general al proiectului a fost de a promova rezistența,

abilitarea și bunăstarea tinerilor cu deficiențe de vedere. Grupul de vârstă 16-
22 este o etapă crucială a dezvoltării umane. Trecerea de la meta-
adolescență la maturitate timpurie constituie o perioadă de schimbare în
fiecare domeniu de viață al oamenilor. Persoanele cu deficiențe de vedere
sunt adesea dependente de ceilalți și le este greu să funcționeze ca membri
independenți ai societății, mai ales dacă simt că nu au abilitățile sau
competențele necesare pentru a face acest lucru.

Resiliența psihologică este un concept fundamental al dezvoltării sănătoase și

pozitive a oricărui individ. Se referă la abilitatea individului de a depăși o
dificultate rapid și eficient și constă în diferite concepte. Acestea includ
progrese concrete, cum ar fi sporirea încrederii, a modului de a face fața
diferitelor situații și a stimei de sine, precum și a unor rezultate mai puțin
măsurabile, cum ar fi realizarea unui nivel mai bun decât cel așteptat sau pur
și simplu menținerea status quo-ului. Aceste beneficii au o importanță
deosebită pentru copiii și tinerii cu dizabilități, care se confruntă cu dificultăți
suplimentare, dezavantaje și provocări în dezvoltarea lor.

Toate aceste aspecte au fost abordate pe parcursul săptămânii și au format

activitățile a cinci ateliere. În plus, tinerii au fost implicați și în alte ateliere de
creație, cum ar fi arte și meserii, muzică și dans. În timpul săptămânii, s-au
organizat și diverse evenimente sociale, astfel încât tinerii să aibă posibilitatea
de a face schimb de experiențe și de idei, de a-și cunoaște reciproc cultura și
de a cunoaște locuri și tradițiile din Cipru.

Per ansamblu, programul a fost o experiență frumoasă pentru toți. Pe lângă

impactul de învățare și cel emoțional pe care participanții l-au obținut din
diferitele activități planificate, pentru majoritatea participanților aceasta a fost
prima dată când au avut ocazia să călătorească în străinătate și să participe

163
la un astfel de schimb cu alți tineri cu deficiențe de vedere. A fost o experiență
foarte pozitivă și unică, deoarece au avut ocazia nu numai să plece timp de o
săptămână pe cont propriu, departe de mediul familial exagerat, ci și să-și
facă prieteni și să facă schimb de experiențe cu alți tineri cu deficiențe de
vedere similare. Pentru câțiva dintre participanți a fost, de asemenea, prima
dată când au avut ocazia să înoate în mare sau să viziteze situri arheologice
accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere. Pentru majoritatea
participanților a fost o mare oportunitate de a se familiariza cu muzica,
dansurile și obiceiurile tradiționale din alte țări.

164
“Vara este aici – Un sfârșit de săptămână pe plajă”
Organizație coordonatoare: Organizația pentru Nevăzători Pancyprian

Țară, oraș: CIPRU, Famagusta

Grup țintă: 28 de tineri nevăzători sau cu deficiențe de vedere alături de

prieteni sau membrii ai familiei, toți cu vârsta între 18 și 30 de ani.

Descriere: Activitatea a fost finanțată de Organizația de tineret din Cipru și a

fost organizată de Comitetul pentru Tineret al Organizației pentru Nevăzători
Pancyprian. Scopul său a fost acela de a oferi tinerilor cu deficiențe de vedere
posibilitatea de a petrece un weekend pe plajă și a inclus o varietate de
activități adecvate pentru grupul de vârstă dat și ideale pentru a experimenta
în timp ce se aflau pe plajă. Mai exact, programul a inclus:

Ziua 1:

' Plecarea de la sediul organizației;

' Vizitarea Muzeului Municipal Agia Napa Thalassa - un muzeu a cărui
activitate principală este de a prezenta vizitatorilor impactul și
importanța mării. Grupul a avut ocazia să se bucure de un tur ghidat și
să atingă unele dintre exponate;
' Cazarea la hotel și prânzul;
' Înotul pe plaja din apropiere;
' Socializarea la cafeneaua hotelului; unii participanți au jucat jocuri de
echipă, cum ar fi jocuri de cărți, UNO, Table, Domino etc. în timp ce
alții și-au împărtășit experiențele și au făcut demonstrații reciproce de
utilizare a telefoanelor inteligente și a tabletelor;
' Cina la hotel;
' Plimbarea pe faleză și băuturi la un bar cu muzică grecească.

Ziua 2:

' Mic dejun și check-out de la hotel;

' Urcare pe un deal de granit de 100 de metri pentru a vizita capela
profetului Elias;
' Excursie de o oră și jumătate cu o barcă al cărei fund era de sticlă. Cei
care au dorit să intre în mare și să înoate sau să viziteze peșterile din
Agia Napa au avut la dispoziție 30 de minute;
' Prânzul și plecare.

165
 Experiența a fost una extraordinară și distractivă pentru toți participanții.
Toți au considerat experiența ca fiind una de succes și au evaluat foarte
bine toate activitățile planificate. De mare valoare a fost și faptul că
participanții au întâlnit alte persoane de vârsta lor cu deficiențe de vedere.
Au avut ocazia să facă schimb de idei și experiențe, să întâlnească alți
participanți cu interese similare și să formeze noi prietenii. Experiența a
fost, de asemenea, de mare valoare pentru participanții văzători care au
declarat că, pe lângă petrecerea unui weekend frumos pe plajă, au avut de
asemenea posibilitatea de a fi de ajutor cuiva care a avut nevoie și au
întâlnit prieteni noi.

3. Bulgaria

“V.I.S.I.ON : Visual Impairment Social Inclusion ON” – Programul Erasmus+, KA2

"Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici".

Organizație coordonatoare: FDCBPCS – Fundația pentru dezvoltarea

potențialului cultural și de business al societății civile.

Țară, oraș: BULGARIA, Sofia

Grup țintă: grup de tineri cu deficiențe de vedere - 20 din Bulgaria, 10 din

Luxemburg, 10 din Italia și 5 din Regatul Unit.

Descriere: V.I.S.I.ON este un consorțiu care reunește organizații partenere din

Bulgaria, Italia, Luxemburg, Regatul Unit și Belgia, pentru a învăța și a crea
precum o comunitate europeană. Lucrând împreună, consorțiul dezvoltă, în
mod colectiv, un program de artă participativă pentru a dezvolta încrederea
fizică și vocală a tinerilor cu deficiențe de vedere, crescând aspirațiile și
promovând abilitățile lor individuale.

V.I.S.I.ON creează o metodă de "predare a conștiinței de sine și a cunoștiinței

spațiului înconjurător" prin expresii de teatru și interacțiune cu scena, muzica,
natura și orașul.

Au susținut ateliere dramatice în regiuni din

Luxemburg, Italia, Bulgaria și Regatul Unit, și
în spațiul internațional, aducând toți

166
participanții împreună în Palermo, Italia, pentru o experiență comună de
teatru.

Pentru tineri, V.I.S.I.ON este despre distracție și despre a face prieteni noi, iar
proiectul este deschis tuturor. Atelierele lor includ jocuri de teatru, muzică și
exerciții de mișcare. Nu există niciodată presiune pentru a participa la
activități și este la latitudinea fiecărui individ cât de mult ar dori să participe.

167
”Teatru pe nevăzute”

În 2004, Blazho Nikolich, traducător și patron al

culturii, a invitat oamenii de la teatru să
contacteze comunitatea persoanelor cu
deficiențe de vedere. O astfel de conexiune a
fost aproape absentă până atunci. Cu ajutorul lui Velimir Veleva, directorul
teatrului VIA din Sofia, o clasă de teatru a început să repete la școala Louis
Braille pentru copiii cu deficiențe de vedere, la Sofia. Clasa a implicat în
principal copii nevăzători.

Dl. Velev a început să-i învețe, într-un mod netradițional, creându-și o

metodologie proprie pentru a lucra cu orbii. Aceasta a implicat exerciții și
tehnici specifice, prin care copiii nevăzători au reușit să-și dezvolte abilitățile,
considerate anterior imposibil de atins. Ei au învățat să creeze artă în genuri
care se bazează numai pe control vizual distant - teatru de marionetă și teatru
de umbre.

Trupa a fost compusă din foști și actuali studenți ai școlii Louis Braille și actori
profesioniști ai Teatrului VIA. S-a concentrat asupra eternelor valori și idealuri
umane și a avut mai multe spectacole:

“O întâlnire în nori” – primul spectacol de

marionete susținut de nevăzători. Cel de-al
doilea a fost "Culorile întunericului" - un
spectacol unic, interactiv și sensibil care s-a
desfășurat în întuneric total, în care publicul
participă și trăiește întreaga experiență. Într-o
oră, rolurile se schimbă, participanții văzători
devin participanți "nevăzători", iar orbii sunt
ajutoarele și ghizii lor în întuneric.

“Umbra sufletului meu" - un teatru de umbre, primul de acest fel, este o piesă
în care actorii orbi, fără să vadă cum lumina creează și schimbă umbre, își
folosesc trupurile pentru a "desena" umbre și imagini luminoase. Este încă
realizat ca parte a programului Teatrului de tineret Nikolai Binev.

168
4. România

Să facem schimb de VEDERI în cadrul unui proiect SEV adaptat

Organizație coordonatoare: Pontes - România

Țară, oraș: BELGIA, Liege

Grup țintă: Tineri cu deficiențe de vedere.

Descriere:

Proiectul ”Să facem schimb de VEDERI în cadrul unui proiect SEV adaptat”, a
fost organizat în colaborare cu organizațiile partenere din Belgia, în cadrul
programului Tineret în Acțiune. Acesta a fost coordonat de Asociația Pontes
din România. Proiectul a început în decembrie 2011, iar în ianuarie 2012 Dics
Gellert a plecat în Belgia pentru un serviciu de voluntariat de 6 luni. În timpul
stagiului său de voluntariat a lucrat în două organizații: Coordonator (asociație
care coordonează alte ONG-uri din Saint Margueritte Liege) și Asociația
Orhidee Rose (ONG care se ocupă de integrarea migranților, în special a
celor de naționalitate turcă).

Printre activitățile desfășurate de voluntar se numără: scrierea unui jurnal

lunar pentru un cartier "Salut, Maurice", animație pentru cursuri în care au
participat migranți de origine turcă, organizarea de cursuri de animație cu
studenți de diferite naționalități.

Deși înaintea lui Gellert, asociația Pontes a trimis și alți voluntari în Belgia,
acesta este primul proiect implementat de Pontes și finanțat de Agenția
Națională a României, prin care un tânăr cu deficiențe de vedere este trimis la
o experiență de voluntariat în străinătate.

169
BatPro – Proiect de accesibilizare

Organizație coordonatoare: Clubul Lions Arad

Țară, oraș: România, Arad

Grup țintă: Persoane cu dizabilități de vedere

Descriere:

Proiectul, care a început pentru prima oară în 2007, s-a adresat în special
orbilor care nu au mai avut contact cu calculatoarele înainte. A contribuit cu
echipamente (hardware), programe (software) și asistență tehnică pentru a
elimina barierele psihologice ale utilizatorilor care doresc să descifreze
misterele calculatorului și să aibă cunoștințele necesare pentru navigare și
comunicare pe internet.

Scopul final al acestui proiect a fost acela de a avea la Arad un centru de

cercetare și dezvoltare software, autofinanțat, cu dezvoltatori de software cu
deficiențe de vedere, care în special dezvoltă programe de calculator pentru
colegii lor cu aceleași deficiențe.

Toate echipamentele și software-ul furnizat a fost gratuit și cu sursă deschisă,

într-un efort de a oferi acces cât mai multor utilizatori.

170
5. Macedonia

Cafea în spatele vălului

Organizație coordonatoare: NGO Youth Can

Țară, oraș: Macedonia, Skopje

Grup țintă: Tineri nevăzători, tineri cu deficiențe de vedere, tineri cu dezvoltare

tipică.

Descriere:

Această inițiativă a făcut parte din proiectul "Inițiative de leadership pentru

tineri", care a fost susținut de Civica Mobilitas și Consiliul Național Elvețian
pentru Tineret și implementat în parteneriat cu Institutul Symbiotic pentru
Dezvoltare individuală și organizațională și SEED Elveția.

Scopul proiectului a fost incluziunea socială a persoanelor cu deficiențe de

vedere și sensibilizarea oamenilor despre viața tinerilor cu deficiențe de
vedere. Participanții la acest eveniment au avut ocazia să experimenteze o
noapte în oraș tipică modui în care trăiesc unii tineri. Participanții s-au pus în
locul tinerilor cu deficiențe de vedere, au avut curaj să-și închidă ochii la
discriminare și să-și deschidă inima la noi cunoștințe și prietenii. Acești tineri
au ajutat la deschiderea ușilor pentru cei care sunt aparent neajutorați, dar
care sunt de fapt oameni puternici și prietenoși.

Prin simulări în care participanții au avut un voal pe ochi, ei au experimentat

funcționarea zilnică a tinerilor cu deficiențe de vedere și au fost puși în
"papucii" acestora. În acest fel, nevoile și posibilitățile tinerilor cu deficiențe de
vedere au devenit mai ușor de înțeles pentru tinerii cu dezvoltare tipică. Odată
ce te pui în locul cuiva, vei înțelege mai bine și vei acționa diferit în viitor.

171
172
 Capitolul 6

Resurse utile
Resurse utile

173
 1. Listă de verificare pentru asigurarea accesibilității spațiilor de lucru

Conceptele de "mediu prietenos" și "design universal" sunt aplicate recent pe

scară largă pentru a demonstra nevoia de adaptare și modificare necesară
tuturor persoanelor cu dizabilități în societate, inclusiv persoanelor cu
deficiențe de vedere. (Adaptarea de către Tzvetkova-Arsova, Radulov, 2012).
Iată câteva aspecte importante de care trebuie să ții cont atunci când
pregătești diferite încăperi/spații de birouri:

Articol Foarte Bine Insuficie

bine nt

Acces vizual

1. Contrast în zonele comune, lobby-uri, holuri și

multe altele.

2. Contrast în anumite locuri din clădire, de ex. în băi.

3. Contrast în zone și locuri periculoase.

4. Contrast al întrerupătoarelor de lumină.

5. Uși contrastante.

6. Iluminare bună a coridoarelor.

7. Iluminare bună a scărilor.

8. Iluminare special a potențialelor spații periculoase.

9. Evitarea luciului.

10. Evitarea umbrei.

11. Schimbarea parțială a nivelelor de iluminare.

12. Iluminarea specifică a locurilor speciale, cum ar fi

săli de așteptare, toalete, de-a lungul coridoarelor etc.

13. Utilizarea culorilor potrivite și diferite în holuri, săli

de clasă, toalete și multe altele.

14. Capete colorate ale scărilor/treptelor.

15. Început și sfârșit de rampă colorat.

174
Acces tactil

17. Indicație tactilă a balustradelor.

18. Fâșii tactile de avertizare în partea de sus și de

jos a scărilor.

19. Sisteme de avertizare tactile în partea superioară

și inferioară a rampelor.

20. Utilizarea balustradelor spre coridorul principal

sau spre birourile principale.

Utilizarea de caractere și repere speciale pentru persoanele cu deficiențe de vedere

21. Utilizarea liniilor de orientare pe coridoare.

22. O mărime potrivită a caracterelor (cu o

dimensiune de aproximativ 18 cm, văzute de la 5 m).

23. Instalarea semnelor în locurile potrivite - atârnate

pe pereți, pe mese etc, la o înălțime cuprinsă între 0,9
metri și 1,8 m.

24. Acces facil la butoanele liftului.

25. Utilizarea de afișaje speciale în lifturi, un scris

mare, versiune Braille sau o versiune vocală.

26. Utilizarea siglei pentru acces universal: servicii

accesibile persoanelor cu deficiențe de vedere,
etichete Braille și multe altele.

27. Instalarea semnelor Braille în locuri importante.

28. Disponibilitatea caracterelor Braille, litere mari și

litere gravate pe plăci rigide și în altă parte pentru
ghidare.

29. Clădire și transport public prietenos cu câinii ghizi.

30. Absența obiectelor periculoase deasupra nivelului

taliei, cum ar fi paturile supraetajate, căile de trecere
sub scări etc.

31. Ușile automate ale liftului se închid încet. Nu sunt

uși din sticlă fără contrast de culoare. Semnalarea
este în culori potrivite pentru daltoniști (fără roșu-

175
verde).

32. Scările și colțurile sunt drepte, fără vreo curbă sau

unghi, și de-a lungul lor există balustrade.

33. Proceduri adecvate în caz de urgență pentru o

evacuare sigură.

176
2. Listă de verificare pentru evaluarea nevoilor speciale ale persoanelor
cu deficiențe de vedere atunci când participă la cursuri de formare

Întrebări de pus în avans unei persoane cu Verificate Note

dizabilități de vedere.

Când stai la hotel:

' Ți-ar plăcea să te afli pe același etaj

cu persoana care te însoțește?
' Dacă ai un câine ghid, ce fel de
condiții speciale ai nevoie?
Completează coloana "Note".
' Ai nevoie de instrucțiuni cu privire la
locul în care este amplasat mobilierul
din camera ta?
' Ai vrea să ai toate lucrurile tale în
același loc în care le-ai lăsat după ce
ți-a fost curățată camera?

La restaurant:

' Ai nevoie de asistență pentru servirea

meselor la bufet?
' Poți să te descurci singur în
restaurant?
' Ești alergic la anumite tipuri de
alimente? Dacă răspunsul este "da",
te rugăm să clarifici în secțiunea
"Note".

În timpul cursului de formare:

' Folosești un cititor de ecran?

' Poți să-ți aduci laptopul personal la
curs?
' Ai nevoie de alte tehnologii de
asistență? Dacă răspunsul este "da",
te rugăm să clarifici în secțiunea
"Note".
' Ai dori să primești informațiile

177
 furnizate în următoarele:
- Format clectronic - Word?
- Scris cu caractere mărite?
- Braille?

' Dorești să primești programul de

formare (teme și activități) în avans?

Pentru participarea ta activă la curs, ai

nevoie:

' Să te familiarizezi cu fiecare dintre

activitățile practice ale cursului?
' Să participi la activitățile care sunt noi
pentru tine? Dacă răspunsul tău este
”nu”, ce te oprește să faci asta? Te
rugăm clarifică în "Note":

În procesul de învățare ai nevoie:

' De mai multe explicații verbale pentru

elementele vizuale?
' Ca informațiile oferite celorlalți
participanți pe suport de hârtie, să-ți
fie oferite în format adaptat
persoanelor cu deficiențe de vedere?

În timpul conversației, ai nevoie:

' Ca ceilalți să ți se adreseze

spunându-ți pe nume?
' Ca ceilalți să ți se adreseze folosind
gesturi?

Când lucrezi într-un grup, ai nevoie de o altă

persoană lângă tine pentru a te asista?

' Când răspunzi la întrebări, completezi

chestionare și oferi feedback
organizatorilor, pe care dintre
următoarele formate îl preferi:
- Electronic?
- Scris cu caractere mărite?

178
- Braille?

179
3. Listă de verificare pentru organizarea unei activități sportive cu
persoane cu dizabilități vizuale

Pregătire Da

Considerații privind riscul

Obstacole – participantul cu deficiențe de vedere ar putea să nu le poată

evita. Pentru a-l ajuta, oferă descrieri detaliate ale zonei de activitate și
descrie orice obstacole sau pericole. Anunță-l întotdeauna dacă
urmează să fie lăsat singur pentru o anumită perioadă de timp.

Utilizează un ghid dacă este necesar.

Dacă există și alte persoane care utilizează zona de activitate, de ex. pe

o pistă, informează ceilalți participanți că printre ei se află o persoană cu
deficiențe de vedere care practică acel sport.

Evacuare în caz de incendiu: Asigură-te că există o procedură de

susținere a unei persoane cu deficiențe de vedere, într-o evacuare în
caz de incendiu și că cei cu deficiențe de vedere o cunosc, de exemplu,
un ghid pentru a oferi asistență.

Echipament.

Utilizează mingi sonore.

Utilizează echipament mare și deschis la culoare.

Ține cont de culoarea echipamentului, de exemplu evită să așezi obiecte

verzi în iarbă.

Poartă haine viu colorate pentru a fi recunoscut mai ușor.

Creează marcaje tactile pentru a evidenția limitele zonei de joc. Acest

lucru poate fi făcut cu ușurință, folosind bandă sau sfoară.

Alt tip de sprijin.

Câteva sporturi cum ar fi ciclismul și alergatul necesită un partener

specialist, văzător.

Încetinește ritmul activității sau a jocului pentru a te asigura că abilitatea

este practicată și învățată în mod eficient.

180
4. Glosar

Un glosar al termenilor cel mai des asociați cu deficiențele de vedere:

Acomodare - capacitatea ochiului de a se ajusta la distanțe scurte și lungi prin

schimbarea puterii de refracție a obiectivului pentru a crea o imagine clară pe
retină.

Adaptare la lumină – abilitatea ochiului de a se adapta la diferite cantități de

lumină.

Orbi tardivi- termen folosit pentru a descrie pe cineva care a văzut înainte de a
deveni orb. Este o pierdere sau afectare a vederii care apare după naștere,
de obicei ca urmare a unui accident sau a unei boli.

Achromatopsie – incapacitatea de a percepe culori, când o persoană pierde

total capacitatea de a distinge culorile.

Albinism – o lipsă totală sau parțială de pigment.

Ambliopie – vedere încețoșată sau vedere redusă fără vreun motiv explicit.

Ametropie - tulburare a vederii datorată unui viciu de refracţie, precum miopia

și astigmatismul, când ochiul nu poate focaliza imaginea pe retină.

Astigmatism – o anomalie congenital de refracție datorată unori curubri

anormale ale corneei.

Vedere binoculară – vederea dublă.

Buftalmie - creştere a volumului globului ocular, datorită glaucomului.

Cataractă – încețoșarea corneei sau a lentilei.

Clarviziune – abilitatea de a percepe obiecte de la distanță, în general de la 6

metri.

Cecitate cromatică – cecitate cromatică parțială, când persoană nu poate

distinge roșu de verde.

Conuri - terminațiile conice nervoase în retină, care funcționează cel mai bine
în lumină puternică și sunt responsabile pentru recunoașterea detaliilor și a
culorilor.

181
Cornee - corneea; transparentă, convexă în centrul stratului exterior al
ochiului.

Dioptrie - unitate metrică utilizată pentru a descrie puterea ochiului sau a

lentilei.

Diplopie – vederea dublă.

Electroretinogramă (ERG) - diagnosticarea bolii retinei dupa stimularea cu

lumină.

Câmp vizual - aria de extindere a spațiului fizic vizibil pentru un ochi ținut într-o
poziție fixă. Nivelul mediu al acesteia este de aproximativ 65 de grade în sus
(superior), 75 de grade în jos (inferior), 60 de grade în interior (nazal) și 95 de
grade în afară (temporal) atunci când ochiul se află în poziție drept-înainte.

Fixare - focalizare directă a ochiului asupra obiectului, astfel încât imaginea să

se afle în centrul foveei (depresiunea centrală a punctului galben sau a
maculei).

Fovee – depresiune centrală maculară pe retină, care este cea mai bună zonă
a acuității vizuale.

Orbire funcțională - condiție în care anumite resturi de vedere pot sau nu să fie
prezente, dar în care individul folosește canale tactile și auditive pentru o
învățare eficientă.

Glaucom - o boală asociată cu presiunea intraoculară ridicată datorată

circulației îngreunate a lichidului apos în camerele din ochi.

Hiperopie – vedere încețoșată

Presiune intraoculară – presiunea lichidului apos din interiorul camerelor

ochiului.

Iris – disc circular colorat aflat în centrul pupilei.

Orbire legală - viziunea corectată în cel mai bun ochi al persoanei este
determinată a fi mai slabă decât 20/200. Există grade diferite de orbire.
Intervalul este de la 20/200 după corectare la "fără percepție a luminii" sau
"zero". Un câmp vizual nu mai mare de 20 de grade în ochiul cel mai bun
este, de asemenea, considerat orbire legală.

Maculă – punct galben, aflat în central retinei, a cărui fovee este locul cu cea
mai bună acuitate vizuală.

182
Vedere monoculară – vederea cu un singur ochi.

Miopie - imposibilitatea de a vedea la departare.

Vedere la apropiere – abilitatea de percepe obiecte care pot fi, în mod normal,
distinse de la depărtare. (între 35.5 și 40.5 cm. depărtare de ochi).

Nistagmus – mișcări inconsistente ale globului ocular.

OD - abrevierea utilizată de profesioniștii din domeniul oftalmologic pentru a

se referi la ochiul drept.

Oftalmoscop - un dispozitiv pentru testare în interiorul ochiului, în special

partea sensibilă la lumină a retinei prin evidențierea ei.

Oftalmolog - un medic, specialist în ochi care poate diagnostica și trata bolile

oculare și defectele și poate efectua operația oculară.

Nerv optic - un nerv special care face legătura între retină și creier și transmite
mesaje vizuale.

Mijloace oprice - mijloace de îmbunătățire a vederii la persoanele văzătoare,

cum ar fi ochelari, lupă și altele.

Optician - specialist care produce și repară ochelari.

OS - abrevierea utilizată de profesioniștii din domeniul oftalmologic pentru a

se referi la ochiul stâng.

OU - abrevierea utilizată de profesioniștii din domeniul oftalmologic pentru a

se referi la ambii ochi.

Percepție a luminii (PL) – abilitatea de a distinge lumina în întuneric.

Percepție/proiecție (PPL) – abilitatea de distinge lumina în întuneric și de a

determina de unde provine lumina.

Fotofobie – sensibilitate la lumină.

Ptoză – căderea pleoapei superioare.

Pupilă - deschiderea din centrul irisului prin care lumina intră în ochi.

Anomalie refractară – refracție incorectă a razelor de lumină, lumina nu poate fi

focalizată pe retină.

183
Retină - mucoasa interioară a ochiului, care conține celule nervoase sensibile
la lumină (conuri sau bastonașe și conuri) conectate la creier prin intermediul
nervului optic.

Dezlipire a retinei - detașarea retinei de straturile de susținere.

Retinoscop – utilizat pentru măsurarea erorilor refractive.

Sclera - o parte din stratul exterior al ochiului, care are o piele groasă și
opacă.

Scotom – un punct mort al câmpului vizual.

Bastonașe - terminațiile nervoase ale bastonașelor sensibile la lumină din

retină, care captează mișcarea și ajută vederea în condiții de lumină scăzută.

Strabism - incapacitatea ambilor ochi de a vedea simultan și corect un singur

subiect.

Acuitate vizuală - capacitatea ochiului de a distinge în mod clar obiectele,

formele și detaliile lor. Este cea mai mare atunci când imaginea este
focalizată pe pata galbenă (macula) retinei.

184
5. Bibliografie și mențiuni

' Dobrovolov I. BG Assist- company catalogue, Sofia, 2015-2016

' Popova, A., Visual System of the Human, University Press "St. Kliment
Ohridski "Sofia, 2003
' Vladimir Radulov. Pedagogy of the visually impaired, IM Sv. Kliment
Ohridski, Sofia, 2004
' Radulov, fr., M. Tsvetkova-Arsova. Psychology of the visually
impaired, ed. Phenomenon, S., 2011.
' Radulov, Vl. Career development of people with impaired vision, ed.
Phenomenon S., 2014
' Radulov C. Effective use of low vision, second revised edition, S.,
2010
' Sotirov A. When you are with people without vision, Plovdiv, 2002
' Stoilova E. Methods and tools for evaluating communication in
teaching non-verbal visually impaired students with multiple disabilities,
abstract, "St.. Kliment Ohridski ", Sofia, 2015
' Terzieva V. Kademova- Katsarova P. "Web resources and services to
complement the education of children with SEN" BAS Sofia 2012.
' Tsvetkova-Arsova, M. Orientation and Mobility, University ed. "St.
Kliment Ohridski ", Sofia, 2003.
' Tsvetkova-Arsova, M. Orientation and Mobility, second revised
edition, ed university. "St. Kliment Ohridski ", S., 2008.
' Tsvetkova-Arsova, M., Radulov, Vl. Manual adjustment of the
environment for visually impaired students, Sofia, 2012.
' Hochadzhieva D., The unknown world, Sofia, 2011.
' Barker, P., J. Barrick, R. Wilson. Building sight: A handbook of
building and interior design solution to include the needs of persons
with visual impairments. Royal National Institute for the blind, London,
1995.
' Golub D.: Exploration of factors that contribute to the successful work
experience for adults who are visually impaired , JVIB, volume 97,
number 12, 2003.
' Gompel, М., Jansen, N., Bon, W., Schreuder, R. Visual input and
orthographic knowledge in word reading of children with low vision,
JVIB, may, volume 97, number 5., 2003.

185
 ' Corn A. Development and assessment of an in service training
program for teachers of the visually handicapped: Optical aids in the
classroom. Teachers College, Columbia University, New York, 1980.
' Corn, A. Low Vision and Visual Efficiency, Foundations and Education
for Blind and Visually Handicapped Children and Youth; Theory and
Practice, AFB New York, 1986.
' Corn, A., A. J. Koenig. Foundation of low vision: clinical and functional
perspectives. New York: AFB, 1996
' Longley, D. идр. Dictionary of Information Technology. 2. Macmillan
Press, 1985.
' Leavitt, Harold Jидр. Management in the 1980’s. // Harvard Business
Review. 11 1958.
' Information: A Very Short Introduction. Luciano Floridi. // Oxford
University Press, 2010.
' Information: A Very Short Introduction. Luciano Floridi. // Oxford
University Press, 2010
' Hilbert, M.идр. The World’s Technological Capacity to Store,
Communicate, and Compute Information,2011
' Hill, E. W. Orientation and Mobility. – In: Foundations of Education for
Blind and Visually HandicappedChildren and Youth (ed. G. Scholl).
N.Y.: AFB, New York, 1986
' Mangold, S. Roessing, L. Instructional needs of Students with Low
Vision; A Teaching Guide to the Special Educational Needs of Blind
and Visually Handicapped Children, AFB, New York, 1982
' Perkins Activity and Resource Guide, vol. 1 & 2, Perkins School for
the Blind, 2004.
' Promoting Universal Access to the Built Environment.Guidelines.
CBM, Germany, 2006
' Helping young childrenwith visual impairments make use of their
vision. Guidelines. Indiana Department of Education, 1995
' No barriers. No borders, SALTO – Youth Inclusion Resource centre,
2008
' T-Kit on Social Inclusion, Council of Europe and European
Commission, 2003
' Inclusion of Young People with Disabilities in the Youth Activities of the
Council of Europe. Consultative Meeting report, European Youth
Centre Budapest, 2012

186
 ' Blind Education and Rehabilitation Centre: KEAT (1985):
"Pedagogical Consultant for the approach and mutual acceptance blind
children", Athens Panhellenic Association of Patients retinitis
pigmentosa (1995): Informal Brochure Tsiantis. I (1987): "Psycho-
social problems children with chronic physical diseases are a" to
"Modern Psychiatry" issues, Routledge, Athens
' Polychronopoulou, S. (2004). (10th ed) Children and adolescents with
special needs and capabilities. Athens: Path, 2007
' Consultant for the approach and mutual acceptance blind
children", Athens Liodakis. D. (1997): "The inclusion of blind and
sighted students civic Primary Schools", Diploma thesis, Department of
Primary Education, University / University of Athens - Tsiantis. I (1987):
"Psychosocial problems of children with chronic physical diseases are
a" to "Modern Psychiatry issues", Routledge, Athens - Tsiantis. 1
(1990): "The grief reactions in children," Psychiatry, 1, s.57
' Tsiantis. 1 (1990): ibid 44. British Retinitis Pigmentosa Society (1991):
ibid 4 of 5. Wasserman. A. L (1990): ibid 46. Papadatou. D. (1985): ibid
47. Tsiantis. 1 (1990): ibid 48. Kubler - Ross. E. (1991): «Psychological
Intervention through group therapy in the rehabilitation of blind and
persons with visual impairments»Smith, 1980 ibid Wolfendale, 1983,
Asimina Th. Tsimpidaki.]

În elaborarea acestui T-Kit, materialele folosite au venit din surse

precum:

' The Anti-Defamation league - A world of difference institute

(https://www.adl.org)
' The European Peer Training Organisation (http://epto.org)

Unele conținuturi grafice au fost create/împărtășite prin:

' Creativeart - Freepik.com (http://www.freepik.com)

' Pixabay – (http://pixabay.com)

187
6. Instituții și organizații care lucrează în favoarea persoanelor cu
dizabilități vizuale

Uniunea Mondială a Nevăzătorilor (WBU):

http://www.worldblindunion.org/English/Pages/default.aspx

ICEVI – Consiliul Internațional pentru Educația Persoanelor cu

Deficiențe Vizuale:

http://icevi.org/

Școala de Nevăzători Perkins:

http://www.perkins.org/

Sense International:

https://www.senseinternational.org.uk/

VISIO:

http://www.visio.org/en-gb/home

188
7. Drepturi de autor

Această lucrare este sub licența Creative Commons

Attribution-Noncommercial-ShareAlike 4.0 Licență Internațională.

Textul întreg disponibil la:

http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/4.0/deed.en

Ești liber să:

Distribui:

Copiază and redistribuie materialul în orice mediu și sub orice format;

Adaptezi:

Modifică, transformă, și construiește pe baza acestui material

În următorii termeni:

Atributi:

Trebuie să oferi credit adecvat, să furnizezi o trimitere la licență și să

menționezi dacă au fost făcute schimbări. Poți face acest lucru în orice mod
rezonabil, dar să nu sugerezi faptul că licențiatorul te susține pe tine sau
susține utilizarea licenței de catre tine.

Utiliziezi în scop non-comercial:

Nu trebuie să utilizezi acest material în scop comercial.

Distribui în condiţii identice:

189
Dacă remixezi, transformi, sau construiești pe baza operei, trebuie să distribui
contribuțiile tale sub aceeași licență precum originalul.

190
 The European Commission support for the production of this publication does not
constitute an endorsement of the contents which reflects the views only of the authors,
and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of
Proiectul “Erasmus 4 VIP” este finanțat de către Uniunea
the information contained therein.
Europeană prin
Programul Erasmus+.