Vaccinarea reprezintă unul dintre subiectele mult disputate în societatea contemporană, cu atât mai mult cu cât

izbucnirea noului virus Covid-19 a activat acest domeniu de interes si oamenii vor trebui sa fie informati cu privire
la acest subiect. Se pare ca in acest moment in lupta cu acest virus singura speranta pentru a găsi o soluție definitivă
în eradicarea lui este dezvoltarea unui vaccin sigur și eficace pe termen lung.

Stim foarte bine ca prin intermediul vaccinului s-a câștigat lupta cu variola iar în spațiul European cazurile de
poliomielita au scăzut drastic. Deși rezultatele pozitive ale vaccinării sunt incontestabile, încă exista epidemii care
nu au putut fi controlate în întregime din cauza dezinformării iar Comisia Europeană și statele membre UE au în
vedere accesul echitabil la vaccinuri pentru cetățenii lor și combaterea lipsei de informații din domeniu.

Este inacceptabil din punct de vedere social să nu te vaccinezi şi deci să rămâi neprotejat şi să creşti riscurile de
îmbolnăvire a celorlalţi. Putem pune aici accentul pe membrii unor grupuri speciice (profesori, asistente, medici,
asistenţi sociali etc.), daca acestia care vin în contact zilnic cu oamenii şi deci cu fiecare dintre noi, nu ar fi vaccinati
si ar fi purtatori, ati putea ramane pasivi la aceasta perspectiva? In fapt, majoritatea dintre noi suntem vaccinati si
deci nu stim efectele negative ale nevaccinarii decat din sursele neacreditate care ulterior au fost desfiintate dupa
studii aprofundate, ca de exemplu : Articolele despre ROR ale lui Wakefield au fost publicate în revista The Lancet
în 1998. Ele subliniau posibilele asocieri ale vaccinului ROR cu autismul şi problemele intestinale. Aceste
descoperiri au dus la o reducere majoră a ratei de vaccinare ROR în Marea Britanie şi nu numai. Ulterior, datele s-au
dovedit a fi false. Lui Wakeield i s-a ridicat dreptul de liberă practică, iar revista The Lancet şi-a retras articolul.

Problematica disputelor asupra vaccinării derivă din lipsa concretă de informare a beneficiilor legate de acest produs
medical. Unul dintre aspectele pozitive este faptul că prin vaccinare persoanele care sufera de boli cronice se pot
proteja de virusuri comune și astfel riscul de complicații este mult diminuat : ca de exemplu persoanele care au boli
pulmonare în cazul contactului cu gripa pot dezvolta simptome acute și complicatii care pot duce la deces. Se
estimează ca in UE, vaccinarea împotriva gripei combate pana la 37. 000 de decese anual iar grupele de risc trebuie
în mod special protejate. Acestea ar fi persoanele în varstă, femeile însărcinate, personae cu boli cronice și cele cu
sistem imunitar slabit. În anul 2014 Comisia Europeană a publicat un articol privind planul de lucru și beneficiile
vaccinului contra gripei : din acesta reiese ideea că pe măsura ce clima și zonele geografice suferă modificări, la fel
o face și virusul gripal care evoluează de la an la an, iar astfel vaccinarea deține un rol extrem de important în
protecția organismului pe termen lung .

Cei care se opun vaccinării au utilizat eficient blogurile şi reţelele de socializare pentru a crea panică şi îngrjorare în
privinţa siguranţei vaccinurilor.

În domeniul vaccinării, Europa se confruntă cu câteva provocări mari! În multe din statele membre ale Uniunii
Europene ratele de vaccinare pentru unele din bolile care pot fi prevenite au scăzut sub nivelul de acoperire
recomandat, necesar pentru susţinerea protecţiei comunităţii sau aşa-numitei „imunităţi de turmă“ . Astfel, în multe
din statele membre UE au rămas grupuri mari de populaţii susceptibile , iar acum apar din nou boli care odată erau
ţinute sub control (ECDC, 2012). Spre exemplu, în 2011, în ţările membre UE. Epidemia de rujeolă din vestul
Europei a fost una dintre cele mai mari din lume în 2011 (ECDC, 2012), cu numărul cel mai mare de cazuri
constatat în Germania, Franţa, Belgia, Austria şi Danemarca. Acesta este un eşec al sistemului de sănătate publică
care nu a promovat sufiecnt vaccinarea. Rujeola poate fi prevenită în totalitate, iar Europa s-a angajat să elimine
transmiterea acestei boli. Rujeola este o boală periculoasă!. Factorul cheie care contribuie la epidemia de rujeolă din
Europa este gradul scăzut de absorbţie a programelor de vaccinare care a dus la apariţia grupurilor mari de populaţie
neprotejate sau insuicient protejate. Majoritatea cazurilor din Europa (90%) au fost constatate la adolescenţi şi adulţi
care nu fuseseră vaccinaţi sau pentru care nu s-a raportat istoricul vaccinărilor.

Pe termen lung vaccinul reprezintă o investiție minimă din punct de vedere al costurilor, întrucat tratarea unei boli
poate presupune etape multiple de tratament iar simptomele riscă să nu se amelioreze complet. Toate aceste lucruri
pot duce la afectarea modului de viața, absența îndelungată a copiilor de la școala, lipsa de la serviciu a adulților
care furnizează venituri în familie.

Deși problematica vaccinării este una foarte largă, desigur, ca și în cazul tuturor medicamentelor, pot exista și efecte
adverse însă acestea sunt rare și pot apărea cu precădere la persoanele care deja suferă de alte afectiuni. Având în
vedere faptul că Agentia Europeana pentru Medicamente (EMA) studiază dezvoltarea vaccinurilor, le monitorizează
testarea și le reglementează, este evident că baza știintifică este una solida.

În concluzie putem afirma ideea că imunizarea prin vaccin reprezintă cea mai buna metodă de protecție și prevenție
împotriva unor anumite boli, fară ca persoana să sufere de aceasta. Vaccinarea crează în același timp și o imunizare
comunitară care îi protejează și pe cei care nu au fost sau nu au putut fi vaccinați. Toti profesioniștii din mediul
sănătății trebuie să cunoască toate aspectele și să recomande vaccinarea tuturor persoanelor aflate în grupele de
vizate pentru această procedură și de asemenea să susțină implementarea programelor în acest sens deoarece
literatura de specialitate și studiile încurajează ferm imunizarea ca metoda cea mai bună de prevenție eficace. Iar pe
lângă toate aceste lucruri aducem aminte și de faptul că limitarea activă a răspândirii virusurilor precum gripă,
difterie, tetanos, tuse convulsivă, varicelă şi zona zoster, rujeolă, parotidită epidemică, rubeolă, boli pneumococice
invazive, hepatite A şi B, determina economii considerabile în bugetul de stat și cel individual pe termen mediu si
lung iar astfel concluzionăm prin încurajarea vaccinării.

https://ec.europa.eu/health/vaccination/overview_ro
https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/vaccination/docs/seasonflu_staffwd2014_en.pdf
https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/vaccinarea-adultului-si-a-pacientului-cu-boli-cronice-id-2364-cmsid-51
https://www.cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si-protocoale/ghiduri/184-ghid-de-comunicare-pentru-cresterea-acceptarii-programelor-de-vaccinare-la-
copii/file
http://www.cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1302-analiza-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-anul-2018/file