Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării

Şcoala Postliceală Sanitară F.E.G.
Filiala Vaslui

Proiect
Examen de absolvire a Şcolii Postliceale
Calificarea profesională:
Asistent medical generalist

Profesor Îndrumător:
Sevastita Adrian
Absolvent:
Beleuta Iulia

Vaslui 2012

“Întotdeauna trebuie să te dedici complet, deoarece dacă nu o faci,

cineva, undeva, se va dedica şi te va învinge când te va întâlni.”
Ed. Macauley
 

Îngrijirea copiilor cu SIDA

 

CUPRINS

Introducere................................................................................................ 4
Capitolul I: Îngrijirea copiilor cu
SIDA........................................................6
1. Definiţie.................................................................................6
2. Etiologie...............................................................................13
3. Simptomatologie,
complicaţii...................................................16
4. Tratament.............................................................................23
Capitolul II: Îngrijirea copiilor cu
SIDA......................................................38
1. Motivaţia alegerii
temei...........................................................38
2. Scopul
lucrării..........................................................................39
3. Material şi metode lucru.....................................................40

Capitolul III: 4. Plan nursing:..................................................................41

Cazul
I................................................................................................41
Cazul
II..............................................................................................55
Cazul
III............................................................................................68
5. Concluzii..............................................................................80
 

6. Bibliografie..........................................................................81
7. Anexe...................................................................................82

  INTRODUCERE

Îngrijirile de bază (nursing-ul) îşî au rădăcinile în nevoile

fundamentale ale omului. Prin nursing se defineşte o suită de acţiuni în
scopul păstrării sănătăţii, prevenirii bolilor, acordărilor îngrijirilor, pentru
asigurarea unei morţi liniştite.
 Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor de bază în toate
serviciile de sănătate. Polul esenţial al asistenţei medicale constă în a
ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige
sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care persoana respectivă le-ar fi
îndeplinit singură dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare.
Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât
 bolnavul să-şi recâştige independenţa cat mai repede posibil.
Asistenta medicală nu trebuie sa piardă din vedere că orice fiinţă
umană sănătoasă sau bolnavă este animată de dorinţa vitală de a mânca,
de avea un adăpost, de a se recreea, etc., nevoia de afecţiune, de
sentimentul de utilitate, de înţelegere.
Asistenta medicală trebuie să fie pentru un timp "conştiinţa celui
lipsit de conştiinţa, dorinţa de trai pentru cel care nu mai doreşte să
traiască, este membru pentru cel căruia i-a fost amputat, este ochi pentru
cel ce a fost orbit". Virginia Henderson.
Asistenta medicală ajuta bolnavul să-şi pastreze nevoia de a trăii,
să se adapteze impedimentelor ce decurg din starea sa sau să moară cu
demnitate, atunci când moartea este inevitabilă.
 Nursingul presupune să fii devotat, să ai curaj şi tărie.
 

Asistenta medicală detine o poziţie foarte importantă în îngrijirea

acestor categorii de bolnavi. Justificarea rolului ei rezidă în caracterul
unor boli care reclamă o spitalizare îndelungată deci o supraveghere
continuă. Noua tendinţă ce se manifestă azi in lume ce se manifestă în
domeniul nursingului, de practicare a unor îngrijiri autonome, cheamă
asistentele să joace un rol nou, ce nu poate fi redus la simplul act de
executare a unor tehnici de îngrijire, ce implică întregul efort de asigurare
a unei stări de bine persoanei îngrijite, ajutor acordat acesteia pentru
menţinerea stării de sănătate
 

Capitolul I

Îngrijirea copiilor cu SIDA.

Definiţie
SIDA sau Sindromul Imunodeficitar Dobândit este o boală cauzată
de sindromul imunodeficienţei umane HIV ce face parte din clasa
retroviruşilor producând depresie imună, favoriează dezvoltarea
infecţiilor oportuniste ( virale, bacteriene, parazitale, fungice) şi a
tumorilro.
În toţi aceşti ani s-au încercat mai multe definiţii, prima definiţie a
fost publicată în 1982 de către Centrul de Control al Bolilor din Atlanta,
S.U.A. la 16 luni după descoperirea unei incidenţe anormal de crescute de
 pneumonie cu Pneumocystis carinii homosexuali. În 1987 O.M.S. a
elaborat o definiţie a SIDA bazată, pe de o parte, pe studii epidemiologice
şi chimice, precum şi pe o apreciere mai corectă a valorii şi limitele
testelor serologice. Definiţia este structurată în trei secţiuni, în funcţie de
statusul serologic.

Date generale. Istoric.

În 1981 este semnalat pentru prima dată un val epidemic de infecţii
oportuniste grave şi sarcomul Kaposi la bărbaţi americani homosexuali.
Elementul comun tuturor acestor cazuri este un deficit imunitar sever.
Acesta a fost sub aspect istoric actul de naştere al unei noi entităţi care
avea să fie numită sindromul de imunodeficienţă, respectiv SIDA în ţările
 

de limbă engleză. Cazuri asemănătoare deveniseră cunoscute medicilor în

Africa tropicală şi în special în Zair, încă din anii 1970-1980.
Virusul cauzal al acestui sindrom a fost descris în 1983, stabilindu-
se că el aparţine clasei retrovirusuri. Acesta distruge progresiv anumite
celule ţintă ale organismului şi în special unele componente ale sistemului
imunitar.

Acest virus a fost denumit iniţial LAV (Lymphoadenomapthy Associated

Virus) pentru ca, în cele din urmă, să primească denumirea de virusul
imunodeficienţei umane, dată de Comitetul internaţional de taxonomie a
virusurilor în 1986. Denumirea sa prescurtată este HIV în limba engleză
şi VIH în limba franceză.
Infecţia cu HIV este o infecţie gravă ce durează toată viaţa,
evoluţia fiind constant fatală după un interval de timp variabil.
În mai puţin de un deceniu de la descrierea primelor cazuri de
SIDA, infecţia cu HIV a luat proporţiile unei pandemii ameninţătoare. Se
apreciază că această pandemie este "urgenţă mondială" în faţa căreia
comunitatea umană este nepregătită să-i facă faţă, întrucât nu dispune de
nici un mijloc terapeutic cu efect curativ, în timp ce un vaccin eficace nu
va putea deveni operativ mai devreme de anul 2000.

EPIDEMIOLOGIE
Dimensiunile infecţiei în lume şi în România
Conform datelor publicate de OMS la sfârşitul anului 1992 se
înregistrau în lume 611.589 cazuri de SIDA. În 1993 pe mapamond se
estimau că există aproximativ 14 milioane de bărbaţi, femei şi copii
contaminaţi cu HIV. Dintre aceştia, 8 milioane sunt în Africa
subecuatorială, câte un milion şi jumătate în America de Nord şi de Sud,
zona Caraibelor, Asia de Sud-Est, 800 mii în Europa de Vest 50 mii în
 

Europa Centrala şi de Est 75 mii în Africa de Nord. Se estimează că

această cifră se va tripla în anul 2000.
În ţara noastră, conform datelor publicate de Ministerul Sănătăţii în
 presa centrală la data de 30 septembrie 1993 se înregistrau un număr de
169 subiecţi adulţi infectaţi şi un număr de 2545 de copii cu infecţie.
Din cele 6060 cazuri de infecţie cu HIV raportate la copiii din
Europa la sfârşitul anului 1996 un procent de aproximativ 50% se
regăsesc în ţara noastră, principala cale de transmitere fiind cea
nosocomială.
Primul caz a fost confirmat în România în 1985. De atunci până la
sfârşitul lui septembrie 1998 au fost confirmate 5503 cazuri de SIDA,
dintre care 4849 la copii. Au decedat 1895 copii.
În perioada primelor trei trimestre ale anului 1998 au fost
înregistrate 261 de cazuri noi de infecţie HIV la copii. Majoritatea
copiilor infectaţi sunt născuţi între 1987-1990. În Dolj sunt luaţi în
evidenţă 260 copii infectaţi.

Sursa de infecţie

În infecţia cu HIV izvorul de infecţie îl reprezintă omul infectat,

indiferent de stadiul infecţiei (asimptomatic sau simptomatic). Importanţă
majoră în diseminarea infecţiei o au persoanele asimptomatice în foarte
multe cazuri nici nu ştiu că sunt infectate, continuându-şi modul de viaţă
obişnuit perioade lungi de timp.
O persoană odată infectată devine potenţial infectantă pentru
 parteneri şi rămâne aşa toată durata vieţii..

Căile de transmitere
Transmiterea infecţiei HIV se face pe următoarele căi de
 

transmitere considerate pentru ansamblul întregii populaţii ( copii şi

adulţi).

1. Transmiterea sexuală

Pe tot glubul, transmiterea pe cale sexuală a infecţiei HIV

reprezintă cea mai frecventă modalitate. Virusul poate fi transmis de la o
 persoană infectată la partenerul său ( la femeie, femeia la bărbat şi
 bărbatul la bărbat).
Contaminarea sexuală este deci: heterosexuală şi homosexuală.
Contaminarea heterosexuală reprezintă principala modalitate de
transmitere a infecţiei în Africa astfel prevalenţa infecţiei HIV este foarte
ridicată. Factorii de risc în contaminarea heterosexuală sunt: sodomania,
raporturile bucogenitale şi raporturile în timpul ciclului.
Contaminarea homosexuală reprezintă principala modalitate de
transmitere a infecţiei în Statele Unite şi în Europa.
Homosexualii şi bisexualii reprezintă grupul de risc, iar factorii
favorizanţi ai propagării bolii printre acestea sunt:
−  parteneri infectaţi
− infecţii ale mucoasei ano-rectale
−  promiscuitatea sexuală
Primele cazuri de SIDA au fost identificate la homosexuali.

2. Transmiterea parenterală

Transmiterea parenterală are loc ca urmare a administrării de sănge

sau produse derivate din sânge, sau prin folosirea de seringi, ace sau alte
instrumente care traversează învelişul cutanat şi care au fost infectate cu
 

HIV.
Riscul de a dobândi infecţia este în raport cu volumul inoculat.
Astfel, cei care primesc o unitate de sânge contaminat au şanse de 100%
de a dobândi infecţia. Transmisia prin transfuzie de sânge este o problemă
în ţările în care nu se face un triaj anti HIV la nivel naţional al tuturor 
donatorilor. Procentajul cel mai mare de cazuri cu infecţie HIV dobândită
 posttransfuzional se regăseşte mai ales la hemofilici. O dată cu instituirea
controlului serologic sistematic pentru HIV a donatorilor de sânge se
asistă la o reducere a numărului cazurilor de infecţie prin transfuzie.
Transmiterea prin ace şi seringi contaminate HIV este de asemenea
o problemă pentru toxicomani, care îşi administrează droguri pe cale
intravenoasă şi care nu sterilizează acele şi seringile înainte de a le folosi.

3. Transmiterea materno-fetală.

Aproximativ 80-90% din cazurile de SIDA înregistrate la copii sunt

 produse prin contaminare materno-fetală. Aceasta poate surveni:
− în utero ( intrauterin )
− în timpul travaliului şi expulziei ( intrapartum )
−  postnatal în timpul alăptării
Pentru că modul de transmitere al virusului la făt şi nou născut nu
sunt foarte exact precizate, se foloseşte denumirea de transmitere
verticală.
Factorii de risc în transmiterea infecţiei de la mamă la copil
variază. Riscul este cu atât mai mare cu cât infecţia maternă se află într-
un stadiu mai avansat de boală ( SIDA manifestă ) şi cu cât raportul
limfocitelor T4/T8 este mai mic.
Alţi factori de risc demni de luat în considerare sunt:
 

− noi expuneri infectante ale mamei

−  prezenţa viremiei în timpul sarcinii
− starea nutriţională şi de sănătate a mamei
− o anumită predispoziţie genetică

3.1 Transmiterea intrauterină

Contaminarea prenatală pare cea mai probabilă modalitate de

transmitere a infecţiei HIV, virusul putând fi izolat la făt încă din a noua
săptămână de sarcină. Riscul infecţiei fătului de către mamele
seropozitive este de aproximativ 30-50% din cazuri. Acest procent relativ
scăzut s-ar explica prin rolul pe care placenta îl joacă în protejarea
 produsului concepţiei de infecţia cu HIV. Când bariera este afectată,
virusul trece cu uşurinţă din circulaţia maternă în circulaţia fetală. Orice
inflamaţie a placentei şi a membranelor fetale creşte riscul transmiterii
verticale a infecţiei HIV.

3.2 Transmiterea intrapartum

Majoritatea copiilor din mame seropozitive scapă infecţiei HIV in

uter. Pe de altă parte, toţi copii au suprafeţe întinse de piele şi mucoase
expuse sângelui matern, ceea ce determină ca o parte din aceşti copii să se
infecteze în timpul travaliului şi naşterii. În sprijinul acestei afirmaţii s-au
efectuat numeroase studii care au demonstrat că în secreţiile cervicale şi
vaginale se găseşte o importantă cantitate de virus. Deci copii născuţi pe
cale naturală sunt expuşi la a doua sursă de infecţie, în afara celei
reprezentate de sângele matern infectat. Istoria naturală a infecţiei
dobândită în timpul naşterii este diferită de infecţia transmisă
 

transplacentar.
Transmiterea intrauterină determină o îmbolnăvire rapidă cu un
 prognostic foarte prost. în timp ce infecţia dobândită în timpul naşterii
determină o întârziere a apariţiei manifestărilor clinice de boală, având un
 prognostic mai bun pe termen lung.

3.3 Transmiterea postpartum

Se poate realiza prin intermediul laptelui matern contaminat. Există

mai multe dovezi în acest sens: cantitatea importantă de virus în laptele
matern; dovezi ale transmiterii verticale şi a altor retroversiuni, etc.
Infectarea cu HIV prin alăptarea copiilor de la mame care au fost
recent transfazate ( persoanele care au fost recent infectate prin transfuzii,
ar avea o cantitate mai mare de virus în sânge şi în alte secreţii ), pare să
fie mai frecventă decât prin alăptarea de la mame ştiute într-un stadiu al
infecţiei.
În prezent se consideră oportună întreruperea alimentaţiei la sân, în
situaţia în care după testare se constată că sugarul nu este infectat. În
regiunile în care, nivelul socio-economic este foarte precar şi unde
 procurarea laptelui reprezintă o problemă, alimentaţia naturală va fi
menţinută.

Metode epidemiologice globale

Date epidemiologice privitoare la distribuţia SIDA la nivel global

sugerează modele distincte, fiecare dintre ele fiind caracterizate de
momentul apariţiei bolii şi modalităţile predominante de transmitere a
acestia.
Modelul epidimiologic are implicaţii pentru tipul de prevenire a bolii şi
 

 pentru activităţile de îngrijire necesare.

Modelul 1
Cazurile de SIDA apar la homosexuali şi bărbaţi bisexuali,
tocixomani, transmiterea heterosexuală este în creştere. Transmiterea pe
scară largă a infecţiei HIV pare să fi debutat în ultima parte a decadei
anilor 80. Acest model epidemiologic se întâlneşte în America de Nord,
Europa de Vest, Australia şi Noua Zeelandă.
Modelul 2
Este tipic pentru majoritatea ţărilor din zona sud Sahariană şi
 pentru o parte din zona Caraibelor.
Cazurile se produc prin transmitere sexuală între heterosexuali. A
fost debutat la jumătatea decadeu deceniului 70.

Modelul 3
În zonele care se încadrează în acest model, infecţia pare să fi fost
introdusă relativ recent ( la începutul sau mijlocul deceniului 80). Zonele
încadrate în acest model sunt: Africa de Nord, Europa de Est, partea de
est a Mediteranei, Asia şi cea mai mare parte a Pacificului.
Receptivitatea
Receptivitatea este generală, orice persoană indiferent de vârstă se
 poate infecta în condiţiile existenţei unei surse de infecţie şi a unei căi de
transmitere eficiente. S-au constatat o serie de grupe de risc cum ar fi:
−  bărbaţi homosexuali şi bisexuali
− consumatori de droguri administrate pe cale intravenoasă
− hemofilicii politransfuzaţi
− heterosexuali cu relaţii sexuale multiple ( cu persoane diferite )
− nou-născuţi in mame infectate cu HIV.
 

ETIOLOGIE

Virusul imunodeficienţei imunitare umane HIV este agentul

etiologic al sindromului imunodeficienţei dobândite ( SIDA/ADIS), face
 parte din clasa retrovirusurilor. Denumirea de retrovirusuri decurge din
faptul că acestea ( virusuri ARN ) posedă o enzimă capabilă să transforme
ARN-ul în AND, invers decât în procesul obişnuit din biologia celulară.
Clasificarea retrovirusurilor:
1. oncovirusurilor, virusuri oncogene, cuprinzând virusuri care provoacă
leucemii, limfoame şi sarcoame.
2. Familia lentivirinae determină infecţii virale lente ( incubaţie lungă,
evoluţie cronică, deces aproape în exclusivitate)
3. Familia spumavirinae ( nepatogene ).

PATOGENIE
Infecţia cu HIV poate fi iniţiată deopotrivă de virusul liber, ca şi de
cel vehiculat de celulele infectate.
Odată pătruns în organism, HIV va adera într-o primă etapă la
membrana anumitor celule "ţintă", care poartă pe suprafaţa lor un
receptor specific pentru virus- molecule CD4 ( marker de suprafaţă al
celulelor T4, celulelor B, monocitelor şi macrofagelor). Afinitatea pentru
acest receptor este asigurată de glicoproteina gp 120 de la nivelul
anvelopei virale. Nu toate celulele care au CD4 sunt infectate cu HIV, mai
mult, sunt celulele care nu au acest receptor ( astocite, fibroblasti din
 piele, celule epiteliare osoase ) şi pot fi infectate.
După aderenţa virusului la suprafaţa acestor celule are loc un al
doilea fenomen, acela de fuziune a celor două membrane.
În celulele cărora se lipeşte receptorul CD4, fuziunea singură poate
iniţia pătrunderea virală.
La intrarea în celulă, virusul îşi pierde învelişul. In manieră proprie

1
 

tuturor retrovirusurilor, HIV copiază în sens invers ARN-ul viral în AND

 bicatenar, prin intermediul reverstranscriptozei ( RT). AND-ul celular 
 bicatenar este transformat în AND circular, acesta integrându-se în
genomul celulei gazdă ca provirus.
Ultima secvenţă a replicării virale este asamblarea şi eliberarea
 particulei virale prin înmugurire la nivelul membranei celulare.
Virionii nou formaţi pot infecta alte celule după ce trec din celula
gazdă în mediul extracelular, sau se pot împrăştia prin fuziunea
membranei celulei infectate cu membrana unei celule neinfectate.
Procesul de producere al virusului ucide celula gazdă, în mod dependent
de solicitarea virală şi de celulele implicate.
Din acest moment sunt posibile trei situaţii reprezentând trei tipuri
de interrelaţii care se stabilesc între virus şi celula gazdă şi anume:
− infecţia cronică, caracterizată prin replicare virală foarte lentă şi
limitată
− infecţia litică, caracterizată prin transscripţia genomului viral şi
replicarea masivă cu distrugerea celulei gazdă şi viremie masivă.
Replicarea virală este declanşată, la un moment dat prin intervenţia
unor factori, eogeni şi/sau edogeni, ( sub influenţa unor stimuli infecţioşi,
reinfecţii cu HIV, virusuri, bacterii, paraziţi, fungi, etc..).
O caracteristică importantă a retrovirusurilor, în general, şi a
lentivirusurilor în particular, este capacitatea lor de a determina o infecţie
lentă sau persistentă.
Pentru că virusul nu sintetizează proteine în stadiul lent, nu poate fi
recunoscut de sistemul imun. Virusul se va împrăştia într-o manieră
clandestină, la alte celule neinfectate din alte ţesuturi şi poate trece pe
caleae celulelor infectate de la o celulă la alta. Deci transmiterea celulalră
este principala firmă de diseminare a virusului în acestă etapă.
Distrugerea progresivă, masivă a limfocitelor T CD4, adevăraţi
dirijori ai orchestrei apărării imune specifice, are consecinţe dezastruoase

1
 

asupra macroorganismului, care va fi expus la infectii oportuniste, severe,

ameninţătoare de viaţă şi apariţia de procese maligne.

ASPECTE CLINICE ALE INFECŢIEI CU HIV/SIDA

Infecţia HIV la copil, ca şi la adult, se manifestă printr-o gamă

largă de tablouri clinice inversând sisteme multiorganice.
Majoritatea manifestărilor clinice sunt consecinţa şi expresia
grefării, pe un organism cu mijloace de apărare compromise de infecţia
cu HIV ( o imunitate prăbuşită), a diverşilor agenţi etiologici, infecţioşi şi
neinfecţioşi.
Se poate descrie o anumita stadialitate evolutivă a infecţiei HIV.
1. Primoinfecţia
În general acestă perioadă este nemanifestă clinic, dar în
aproximativ o treime din cazuri se traduce în forme manifeste cum ar fi:
episod acut necaracteristic, etichetat ca pseudogripal exprimat prin: febra,
tuse, cefalee, poliadenopatie periferică, rareori prin aspect de hepatită
acută cu icter, sau tablou neurologic de meningită sau meningoencefalită.
Prezenţa unei primoinfecţii clinice manifeste la copil depinde de
momentul infecţiei.
Daca infecţia este congenitală, primoinfecţia rămâne aproape
totdeauna simptotică. În cazul infecţiei perinatale sau postnatale,
 primoinfecţia este exprimată clinic printr-un număr restrâns de cazuri.
Apariţia unei simptomatologii semnifică prezenţa unei viremii importante
şi o relativă insuficienţă a răspunsului imun primar.
2. Infecţia asimptomatică
Infecţia asimptomatică corespunde stadiului în care se produce
seroconversia. În această perioadă pacientul este seropozitiv, dar nu
numai infectat şi infectant.
Infecţia asimptomatică poate dura luni sau ani de zile. Această

1
 

 perioadă mai este cunoscută sub denumirea de periioadă latentă. În

această perioadă virusul este eliminat complet din circulaţie, rămânând
cantonat în diferite ţesuturi şi organe, dar continuă să se replice activ în
special în organele limfatice.
În acestă perioadă poate apărea adenopatia persistentă generalizată
(APG) caracterizată prin prezenţa de durată a ganglionilor măriţi la
nivelul a două grupe localizate extrainghinal, fără a se putea dovedi o
anumită etiologie. AGP nu apare la toţi bolnavii, şi poate regresa în timp
fără intervenţie terapeutică.
Deşi clinic lentă, această perioadă poate asocia multiple anomalii
 biologice cum ar fi: anemie moderată, neutropenie, trombopenie.
Infecţia asimptomatică sau perioada de latenţă poate să dureze luni
şi ani de zile. Ea este mai scurtă la copii decât la adulţi şi este mai scurtă
la copiii infectaţi intrauterin decât la cei infectaţi postnatal. La adult
 perioada asimptomatică durează în medie 5-10 ani. Aceştia au fost numiţi
supravieţuitori de lungă durată.
La aproape 60% din copiii infectaţi sub 5 ani, perioada
asimptomatică depăşeşte 3 ani. În cazul copiilor infectaţi vertical se
distinge o categorie cu perioadă asimptomatică scurtă ( medie 4,1 luni ),
alţii cu o perioadă asimptomatică lungă, (medie 6,1 ani) apropiată de cea
a adultului.
Toate acestea arată că bolnavii au o capacitate specifică individuală
de a elabora un răspuns imun.
3. Infecţia simptomatică
Infecţia simptomatică este consecutivă imunosupresiei progresive,
 precum şi infecţiei nemijlocite a unor ţesuturi de către HIV.
Se poate descrie un stadiu simptomatic timpuriu caracterizat prin
apariţia de leziuni cutaneo-mucoase. În această perioadă apar semne
nutriţionale:
− anorexie

1
 

− lipsa dezvoltării ( scădere ponderală sau dezvoltare lentă sub

 parametrii corespunzători vârstei )
− febră intermitentă
− transpiraţii nocturne
− diaree intermitentă
Stadiul simptomatic intermediar se exprimă clinic prin:
− candidoză bucală
− leucoplachia păroasă a limbii
− tuberculoza pulmonară
− infecţie hepatică genitală sau labială
− limfoadenopatie generalizată ( >= 0,5 cm în două sau mai multe
regiuni )
− hepatomegalie
− splenomegalie
− scădere ponderală peste 10%
−  parotidită
Semnele constituţionale se accentuează, febra şi diareea devin
 persistente peste o lună.
Profilul imunologic este modificat, se anunţă trecerea în stadiul
final al infecţiei HIV. Pe fondul uneii imususpresii profunde în această
 perioadă pot apărea:
− infecţii oportuniste
−  procese neoplazice
− afectarea severă a sistemului nevors
− alte tipuri de afectări

Infectii oportuniste
Infecţiile oportuniste sunt produse de:

1
 

−  protozoare: pneumonia cu Pneucocytis carinii ( este una dintre cele

mai frecvente pneumonii infecţioase la copilul cu infecţie HIV,
având o frecvenţă de 55% din cazuri); toxoplasmă etc...
− fungi ( candidoza esofagienă şi viscerală, histoplasmoza,
cryptococtoza, coccidioidomicoze etc)
−  bacterii ( micobacterioze atipice, infecţii severe cu salmonela,
stafilococi, pneumococi, bacili gram negativi, etc)
− virusuri ( virusul cytomegalic, hepatic, virusul Herpes Zoster,
virusul Epstein-Barr, virusul gripal, adenovirusuri )
Complicaţiile pulmonare constituie principala cauză de deces la
copii cu infecţie HIV. O altă complicaţie pulmonară frecventă este
Pneumonia interstiţială limfoidă este prezentă la aproximativ 50% din
cazurile la copiii cu infecţie HIV, spre deosebire de adult la care apare rar.

Bolile maligne ( procese neoplazice)

Procesele neoplazice dominate la adult sunt sarcomul Kaposi şi
limfoamele - sunt rare la copii, în schimb se descriu procese maligne ale
muşchilor netezi, bimiosarcoame pulmonare şi ale tractului
gastointestinal (în geneza lor, infecţia cu virusul Epstein Barr ar juca un
rol important).
Sarcomul Kaposi din SIDA se manifestă prin noduli musculari
roşii-vioacei, care apar spre deosebire de forma clasică - cel mai frecvent
( dar nu obligatoriu) în partea superioară a trunchiului, cap, gât şi
membre. Pe trunchi pot lua forme alungite. Numărul şi dimensiunile lor 
cresc foarte repede.
De asemenea pot apărea ca procese neoplazice limfoamele maligne
non-Hodkin şi Hodkin, carcinoamele, etc...
4. Afectarea sistemului nervos
Frecvenţa reală a manifestărilor neuropsihice ale infecţiei HIV la
copil nu este în prezent cunoscută. Prezenţa sindromului neuropsihic la

2
 

copilul seropozitiv indică un prognostic grav al bolii, acesta apărând într-

un moment în care sunt deja prezente o serie de semne ale sindromului de
imunodeficienţă secundară.
Forma cea mai severă de afectare a sistemului nervos central este
encefalopatia subacută cu evoluţie fatală rapidă ( săptămâni sau luni de la
 primele semne ).
5. Alte tipuri de afectări
Datorită imunităţii prăbuşite a organismului persoanei afectate HIV
 pot apărea numeroase alte afecţiuni: digestive de etiologii diferite
( bacteriene, virale, parazitare, fungice) îmbrăcând aspecte variate:
− renale ( sindrom nefrotic, nefrită, piurie, etc).
− hepato-biliare(hepatite, tumori, afectarea căilor biliare, etc.).
−  pancreatice(pancreatită)
− cardiace
− cutanate ( impetigo, molluscum contagiosum, herpes zoster,
dermatită moniliformă, herpes simplex, etc)
− oculare ( infecţii oculare oportuniste, afectarea musculară
neinfecţioasă, neoplasme, etc)

I. Demonstrarea infecţiei cu HIV

Diagnosticul infecţiei cu HIV utilizează, ca în orice altă situaţie,
trei categorii de argumente: ananmnistice, clinice, de laborator.
− Anamneza
Anamneza are o culoare deosebită în măsura în care evidenţiază
apartenenţa copilului la o grupă de risc:
− mamă seropozitivă ( risc de infecţie la copil de 50%)
− transfuzie de sânge şi derivate de sânge ( hemofilici etc)
− tratamente infectabile ( contaminare prin seringă, în special din

2
 

colectivităţi sau polispitalizări)

−  promiscultatea sexuală a părinţilor 
− copii proveniţi din zone cu endemie ridicată pentru infecţia cu HIV
( Africa, SUA, Caraibe etc)
În ţara noastră, se înregistrează o situaţie aproape unica în lume,
 prin aceea că majoritatea cazurilor de infecţie cu HIV la copil se produc
 prin instrumentar medical nesteril, părinţii acestor copii fiind de regulă
seronegativi, prin această noţiune de copil "polispitalizat", sau de "copil
de colectivitate" capătă în ţara noastra o pondere importantă pentru
suspiciunea de infecţie HIV.
− Examenul clinic
Examenul clinic al copilului cu infecţie HIV este foarte nespecific
şi prin aceasta mult mai puţin evocator pentru diagnosticul comparativ cu
adultul.
− Teste de laborator 
Testele de confirmare a infecţiei HIV urmăresc fie detectarea
anticorpilor anti-HIV: fie detectarea antigenelor virale; fie detectarea
AND-ului proviral; fie izolarea virusului ca atare în culturi de celule.
1. Detectarea anticorpilor anti-HIV
Detectarea anticorpilor anti-HIV reprezintă suportul diagnosticului
de laborator al infecţiei HIV la adulţi şi copii.
În majoritatea cazurilor anticorpii specifici anti-HIV pot fi detectaţi
după 4-12 săptămâni de la infecţia iniţială, deşi ocazional s-au raportat şi
 perioade prelungite de seroconversie.
Delectarea anticorpilor anti-HIV se face în mod uzual prin:
− Testul ELISA
− Testul WESTERN-BLOT
− Testele de radioimunofluorescentă ( IFA ) şi radioimunoprecipitera
( RIPA ) sunt mai rar utilizate.

2
 

Testul ELISA
Este cel mai larg folosit, încă din 1985, fiind considerat în varianta
iniţială un test "de primă generaţie" cu valoare de screening.
Există in testul ELISA rezultate atât fals pozitive, cât şi fals
negative.
Orice caz pozitiv la testul ELISA trebuie retestat cu aceleasşi
tehnici şi dacă şi a doua oară rezultatul este pozitiv, se face un test de
confirmare printr-o tehnică diferită ( de obicei WESTERN-BLOT ).
Acest test este lipsit de valoare pentru copiii născuţi din mame
seropozitive, deoarece o reacţie seropozitivă poate semnifica, în egală
măsură, atât infecţia copilului cât şi portajul de anticorpi anti-HIV de
 provenienţă maternă la un copil neinfectat ( persistenţa acestor anticorpi
de provenienţă maternă în circulaţia copilului poate dura între 6 şi 12
luni).
Testul ELISA pozitiv identifică un copil expus care necesită o
îngrijire atentă. În primii doi ani de viaţă este necesară o evoluare clinică
şi testări repetate. Dacă dupa acest interval de timp testele sunt pozitive,
sunt consieraţi infectaţi, iar cei la care sunt negative şi rămân în general
aşa, sunt consideraţi neinfectaţi.

Testul WESTERN-BLOT 
Acest test evidenţiază profilul anticorpilor anti-HIV. Testul
WESTERN-BLOT dă mai puţine reacţii fals pozitive comparativ cu testul
ELISA. El are mai multe avantaje pentru un sugar evidenţiind copiii
infectaţi faţă de copiii neinfectaţi purtători de anticorpi materni.
Persoanele testate pozitiv de ELISA şi nedeterminate WESTERN-
BLOT, trebuie urmărite clinic şi evaluate după alte metode: anamneză
 privind factori de risc, examenul fizic, funcţia imunologică, alte testări
HIV.

2
 

Teste de radioimunoflorescenţă ( IFA ) şi testul RIPA

radioimunoprecipitare.
În această categorie este inclus testul de neutralizare dar care sunt
folosite mai rar.

2. Detectarea antigenelor virale

În mod susţinut se caută antigenul p24.
Alte tehnici utilizate sunt:
− hibridizarea în situ.
− detectarea AND-ului proviral ( Polymerase Chain Reaction ).
PCR reprezintă una dintre cele mai promiţătoare tehnici de
diagnostic pentru infecţia HIV. Această metodă este practicată
decât în laboratoare foarte specializate.
− Izolarea virusului în culturi de celule. Această tehnică este puţin
folosită în practica curentă, fiind costisitoare.

PRINCIPII DE TRATAMENT

În condiţiile în care eforturile pentru prepararea unui vaccin anti-

SIDA suntîncă departe de a se realiza terapie etiologică împotriva
virusului HIV, a agenţilor infecţioşi oportunişti ( virusuri, bacterii, fungi
şi paraziţi), imunologice rămân obiectivele principale în ameliorarea
condiţiei clinice a acelor infectaţi de HIV.
Schematic, tratamentul infecţiei HIV/SIDA trebuie să recurgă la
mai multe tipuri de medicamente şi anume:
1. Medicamente care inhibă replicarea HIV( terapie etiologică)
2. Medicamente care restabilesc funcţia sistemului imun ( imunoterapia)

2
 

3. Medicamente cu care se tratează infecţiile oportuniste.

4. Terapia antitumorală

1. Terapia etiologică
În fiecare an tot mai multe medicamente cu proprietăţi anti0HIV
intră în fază de testare şi în fiecare an un număr dintre acestea este părăsit
din cauza lipsei de eficacitate, a rezistenţei la medicament sau a toricităţii
exagerate. În contextul infecţieii HIV, medicamentele antivirale
acţionează în moduri diferite astfel: unele intervin în ciclcul de viaţă al
virusului, alte acţionează în interiorul celulelor infectate. În final scopul
este de a distruge, de a dezmembra sau de a suprima virusul, în timp ce
efectele asupra celulelor normale să fie absent sau minim.
 Recomandări privind terapia antiretrovirală în infecţia cu HIV/SIDA în
 pedriatrie

Recomandarea pentru iniţierea terapiei antiretrovirale în infecţia cu

HIV la copii este susţinută de rezultate obţinute consecutiv aplicării
acestuia: ameliorarea clinică, creşterea numărului limfocitelor TCD4, etc.
A. Recomandarea iniţierii terapiei antiretrovirale la copiii infectaţi
HIV se realizează în următoarele situaţii:
−  prezenţa simptomelor care caracterizează infecţia HIV
−  prezenţa supresiei imune susţinută de numarul limfocitelor TCD4
şi/sau procentul acestora din totalul de limfocite.
− tuturor copiilor infectaţi, sub 12 luni de viaţă, indiferent de condiţia
clinică, imunologică sau virusologică.
− tuturor copiilor infectaţi asimptomatici peste un an la care se
constată declin rapid a numărului de limfocite TCD4, numărul de
copii ARN/HIV crescut.

3. Terapia infecţiilor oportuniste

2
 

Terapia infecţiilor oportuniste este deosebit de importantă întrucât

acestea sunt în majoritatea cazurilor de SIDA cauză de deces. Acesta are
în vedere:
− terapia antifungică
− terapia antibiotică
− terapia antivirală
− terapia antiparazitară

4. Terapia antitumorală
Tumorile care se asociază cu SIDA sunt dominate de sarcomul
Kaposi şi de limfoame. Aceste malignităţi necesită o apreciere în
contactul bolii de bază.

Terapia antifungică
Agent patogenic Tratament Durata Notă
Boală tratamentului
Pneumocitis carinii Cotrimazol sau 21 zile Efecte adverse:
- pneumonie Dapsonă+Trimeto 14 zile Resh, febră,
alveolointrstiţială  prim  pancitopenie, tulburări
funcţionale hepatice
Candida  Nystatin 2 săptămâni
- stomatită Amphotericin B 2 săptămâni
- esofagită Fluconazol apoi 6 săptămâni – 3
- infecţie sistemică Ketocanzool luni
Criptococus Amphotericin B + 6 saptamâni
Neofarmus Flucytosin sau
- meningoencefalită Flunocazol apoi 6-8 săptămâni
- infecţie sistemică Ketoconazol 6-12 luni
Histoplasma Amphotericin B 6-8 săptămâni
Capsulatum Ketoconazol 12 luni
- infecţie sistemică

2
 

Coccidoides Imnitis Amphotericin B 6-8 săptămâni

- infecţie sistemică Ketoconazol sau 6-8 săptămâni
Fluconazol 6-8 săptămâni
Aspergillus Amphotericin B 6 săptămâni
- infecţie sistemică
Dernatophytes Griseofulvin 1-2 luni
- leziuni cutanate Micozanol
Clotrimazol
Ketonazol
Isconazol

Terapia antibiotică
Agent Antibiotic Alternativă
Stafilococi
S. aureus sau epidemicis
- neproducători de B Penicilină sau Ampicilină Cefalosporine ( generaţia I)
lactamază Clindamicin, Eritromicină
Vanocimin sau Teicoplanin Cefalsporine ( generaţia I)
- producători de B Cotrimoxazol
lactamază
- meticilin rezistenţi
Streptococi
GRUP A.B.C.G. Penicilină Cefalosporină ( generaţia
- Str Viridans Penicilină 1)
- Str Bovis Penicilină Eritromicină
- Enterococi Cefalosporină ( generaţia
- ITU Penicilină 1)
- Enterocardite Penicilină sau Eritromicină, Vacomicină
- Str. Pneumoniae Ampicilină+Gentamicină Cefalosporină ( generaţia
Penicilină 1)
Eritromicină, Vacomicină

2
 

Piperacilin
Vancomicin sau
Teicoplanin şi Gentamicin
Cefalosporină ( generaţa I)
Cloramfenicol
 N. meningitidis Penicilină Ceftriaxonă, Cloramfenicol
Campylobacter sp. Eritromicină Cloramfenicol
Enterobacter sp. Cefalosporină(generaţia Aminoglicozide,
E.coli III) Ureipopeniciline
H. influenzae Ampipcilină+Gentamicină Cefalosporine (generaţia
- mengite Clorafenicol III)
- alte infecţii Cloramfenicol Biseptol
Cefoaxim, Ampicilină

Agent Antibiotic Alternativă

K.pneumonie Acefalosposină+ Biseptol
Proteus mirabilis Aminoglicozid Defalosporină( generaţia
Ps.aeruginosă Ampicilină+Aminoglicozid II )
Salmonella ryphi Carboxi şi Ceftazidin
Salmonella nontyphi Ureidopeniciline+Aminogl Ampicilină, Biceptol
Shigella icozid Biseptol
Cloramfenicol Ampicilină, Cloramfenicol
Ampicililnă,Biseptol
Anaerobi Peniciplină Eritromicină,
Bacteroides sp. Cloramfenicol
- localizare orofaringeană Penicilină
- localizare Cloramfenicol,
gastrointestinală Clindamicin Metronizadol, Cefoxitin
Penicilină Cloramfenicol,
Clostridium sp. Metronidazol,
Cefaoxitin
Cloramfenicol,
Metronidazol

2
 

Terapia altor infecţii virale asociate ale infecţiei HIV

Medicament Virus Boală Statusul gazdei Cale de Comentarii
administrare
Acyciogua- Herpes Keratită Normal Local Efecte similare
nosine Seimplex cu Ara-A
(acyclovir) Herpes genital  Normal I.v. Dacă infecţia
 primar  este severă sau
complicaţii
nervoase
Local
Herpes genital  Normal Oral Efecte clinice
recurent modeste
Encefalita Normal I.v.
10mg/kg/zi
Infecţie sistemica Nou-Născut I.v.
10mg/kg/zi
Varicela Varicela Imunoco-rnpromis I.v. Reduce
Zoster  diseminarea
Herpes Zoster Imunocorn-promis I.v.
Adenninarabin Herpes Encefalită Normal I.v. Reduce
onozida simplex (15mg/Kg/zi) mortalitatea de
(ARAA, Vida- 10 zile la 70% la 28%
Diseminare în Nou născut I.v. Reduce

2
 

ra, Bna) SNC mortalitatea de

la 70% la 38%
Keratită Normal Local
Varicela Varicela Imunocompromis I.v. Efect
Zoster  asemănător cu
Acyclovir 
Herpes Herpes Zoster Imunocompromis I.v.
Zoster 
Iododesoxiurin Herpes Keratită Normal Local
a(IDU) simplex
Trifluorothimi Herpes Keratită Normal Local
dina(TFT) simplex

Medicament Virus Boală Statusul gazdei Cale de Comentarii

administrare

Ganciclovir Cytomeg Pneumonie Imunocompromis I.v. Ameliorare

al virus Retinită clinică
(CMV) Enterocolită
Irbavicin Influenza Infecţie severă sau  Normal sau Aerosoli Dispariţia
(virazol) A sau B  boală pulmonară imunocompromis rapidă a
simptomatolog
iei
V. sincitial Pneumonie şi  Normal Aerosoli
respirator  Bronşită
Adrenalină Influenza Pneumo ie Normal Aerosoli
A
Interferon Herpes Keratită Normal Local Ameliorarea
(α şi β ) simplex rapidă clinică
şi virusologică
Labial Normal I.m.
Varicella Varicela la pilul Imunocompromis I.m. Reduce durata
Zoster  cu cancer  de evoluţie a
elementelor 
cutanate şi
 previne
complicaţiile
viscerale
Virusurile Hepatită cronică I.m. Scade rata de
hepatice replicare virală
( B şi

3
 

 NonA
 NonB)
Papilomav Veruca Vulgaris Normal Local
irus
Papilomatoyă  Normal I.m.
laringiană juvenilă I.v.

Terapia antiparazitară
Agent etiologic şi Drog Daza-cale de Durată tratament Notă
manifestări administrare
clinice
Toxoplasma Pyrimethmin  p.o. nedeterminat Trebuie asociat
Godinii + Sulfadiazin sau  p.o. obligatoriu Acid
 Neurotoxoplasmoz Clindamicin Folic
ă
Cryptosoirium Spiramicin p.o. 28 zile Nutriţie parentală
Diaree apoasă Reechilibrare H-E
cronică
Isospora Belli Trimetrom  p.o. 21-28 zile Frecvent dispar  
Diaree cronică +Sulfametoxazol (10 mg/kg/zi) semnele de boală,
dar parazitul
 persistă
Etamoba  Nu se cunoaşte un 5 zile
histoliytica drog eficient
- asiptomatică
-diaree cronică
Giardia Tinidazol p.o. 1 zi Se va repeta peste
Intestinalis 3 săptămâni
- diaree
asimptomatică
Leishimania Pentamidin I.m. 2-3 cicluri Tulburare EKG
- leishmanioză Apare lipotimie
Strongyloides Thiabendazol p.o. 10.07.09
stercoralis
- infectţie
sistemică

3
 

PROFILAXIA INFECŢIEI HIV LA COPII ŞI ADOLESCENŢI

În absenţa unui vaccin sau a unui tratament eficace, măsurile de

 protecţie rămân singurele de care dispunem pentru a evita difuziunea
infecţiei HIV în rândul populaţiei.

Prevenirea transmiterii materno-fetale

 Măsuri prenatale
Întrucât infecţia HIV la copil este paralelă infecţiei materne,
măsurile profilaxiei prenatală se suprapun infecţiei la adult. Din acest
motiv este esenţial să se întreprindă o educaţie a publicului prin toate
mijloacele de informare în masă, vizând cele două căi esenţiale de
transmitere la adult şi anume calea sexuală şi cea parenterală. Femeilor 
seropozitive li se va recomanda contracepţie sistematică.

 Măsuri perinatale
Acestea se adresează copiilor născuţi din mame seropozitive a
căror şansă de a fi neinfectaţi la naştere este de 45-50%. Se va minimaliza
la maximum riscul de infecţie intrapartum prin contactul cu sângele şi
secreţiile genitale ale mamei infectate. Naştere prin operaţie cezariană nu
este o soluţie, existând cercetători care o recomandă şi alţii care o

3
 

contraindică.
Este necesar să se stabilească, cât mai curând posibil dacă copilul este sau
nu infectat. Se consideră că este prudent să se contraindice alimentaţia
naturală a copilului neinfectat la naştere.
   Măsuri postnatale
Aceste măsuri urmăresc în egală măsură preântămpinarea infecţiei
unui copil seronegativ cât şi evitarea producerii infecţiei la contracţia
unui copil seropozitiv.

Prevenirea transmiterii HIV prin sânge şi derivate de sânge.

Sângele persoanelor infectate cu HIV este o cale importantă de

transmitere a infecţiei . Începând cu anul 1985, când devenise cert că HIV
se transmite prin intermediul sângelui infectat, s-a introdus testarea HIV
obligatorie a donatorilor de sânge şi a sângelui transfuzat.
Prin selectarea şi testarea donatorilor voluntari s-a rupt o verigă
importantă a lanţului transmiterii infecţiei cu HIV. Alături de testarea
donatorilor, o măsură importantă o constituie şi reducerea numărului de
transfuzii, limitarea lor la situaţii bine precizate. Microtransfuziile în scop
de “Întărire” a sugarilor idstrofici, practicate pe scară largă în România
înainte de 1989, nu au nici o raţiune ştiinţifică.
Autotransfuzia este o tehnică de recoltare, conservare şi
readministrare a sângelui propriu, în vederea evitării fezavantajelor pe
care le prezintă transfuzia cu sânge de la donatori.
În această categorie se încadrează şi prevenirea infecţiei HIV la
consumatorii de droguri pe cale intravenoasă care este o problemă extrem
de dificilă. Ideal în acest sens ar fi renunţarea la drog, dar, aceasta rămâne
adesea un simplu deziderat.
În lume se încearcă diferite metode de tratare a dependenţei chimice:
 programe de detoxifiere, comunităţi terapeutice, programe de substituţie

3
 

cu metadonă, grupuri de autoajutoare etc. dar nu întotdeauna acestea aduc

rezultate.

Prevenirea transmiterii sexuale HIV la adolescenţi

La nivel global se apreciază că în circa 80% din cazuri, infecţia cu

HIV s-a produs pe cale sexuală( heterosexuală, homosexuală sau
 bisexuală). În prezent extinderea infecţiei se face în special pe cale
heterosexuală.
Protecţia începe prin educaţie pentru educaţie sexuală. Educaţia
sexuală privită din punct de vedere al infecţiei cu HIV nu este una
 particulară ci una firească, în care respectul de sine şi responsabilitatea
faţă de propria sănătate se conjugă normal cu respectul pentru partener şi
sănătatea acestuia.

Prevenirea infecţiei nasocomiale

În România mulţi copii s-au infectat în cursul unor îngrijiri

medicale. Cauzele acestei situaţii sunt complexe, de ordin economic,
socia, moral dar şi profesional şi organizatoric.
Prevenirea extinderii infecţiei în răndul copiilor necesită
respectarea cu stricteţe a normelor şi instrucţiunilo igienico-sanitare, a
regolilor de asepsie şi antisepsie, controlul riguros al modului de aplicare
a acestora şi sancţionarea fermă a oricărei abateri.
Pentru prevenirea răspândirii infecţiei HIV în răndul populaţiei
infantile se impun unele măsuri cum ar fi: asigurarea permanentă de
echipamentele şi materiale sanitare în primul rând ace şi seringi de unică
folosinţă, sterilizarea corectă a acelor refolosibile, educaţia profesională

3
 

continuă a personalului medical, aplicarea cu regulozitate în toate

unităţile sanitare a normelor privind organizarea prevenirii şi combaterii
infecţiilor nasocomiale, aprobate prin ordinul Ministerului Sănătăţii.
Prevenirea şi combaterea infecţiei cu HIV are o importanţă colosală
 pentru că dacă la ora actuală nu putem vindeca bolnavi cu SIDA, infecţia
HIV poate fi prevenită, iar aceasta stă în puterile noastre, ale fiecărui
locuitor al planetei.
Vaccinarea anti-HIV
 Nu există încă un vaccin eficace împotriva virusului
imunodeficienţei umane şi se crede că acesta nu va putea fi obţinut
înainte de anul 2010.
Vaccinările uzuale şi SIDA
La copiii cu infecţie HIV, imunizările uzuale ridică unele probleme
specifice. Vaccinarea BCG este contraindicată deoarece poate produce
declanşarea unei tuberculoze. Vaccinarea antirujeolică se va face cu virus
mort. Vaccinul anti-polio poate declanşa semne caracteristice bolii.
Vaccinarea antirujeolică se va face cu virus mort. Vaccinul anti-polio
 poate declaşa semne caracterice bolii. Vaccinarea anti-hepatică acută
virală tip B nu implică nici un risc.

PROGNOSTIC ŞI EVOLUŢIE

Elementele de prognostic sunt doar parţial identificate. Descifrarea

acestora este esenţială pentru luarea deciziilor profilactice şi terapeutice
individuale.
S-a încercat găsirea celor mai concludenţţi factori prognostic în
aprecierea evoluţei HIV la copii. Aceştia sunt sistematizaţi astfel:
− factori clinici: vârsta
− tipul bolii clinice
− evoluţia bolii

3
 

− factori imunologici: hipergamaglobulienemie

− hipogamaglobulinemie
− răspuns scăzut al anticorpilor la antigene
− scăderea anticorpilor specifici HIV
− limfopenie
− nuărul celulelor T helper 
− răspunsul scăzut la mitogeni
− factori virusologici: culturi de virus
− determinarea viremiei plasmatice
− nivelul antigelului P24
− alţi factori - factorul de necroză tumorală
− hormonul timic
− B2 microglobulina
− neoptrină
Studiul infecţiei HIV emonstrează că majoritatea copiilor infectaţi
vor face SIDA. Perioada de incubaţie pentru copiii care au dobândit SIDA
 prenatal este scurtă. Majoritatea acestor copii dezvoltă boala devreme şi
au o mortalitate ridicată. Supravieţuirea e scurtă la copiii care au dobândit
infecţia la o vârstă foarte tânără. Cu excepţia pneumoniei limfoide
interstiţiale, prognosticul supravieţuirii asociat cu celelalte date definitorii
 pentru SIDA alcătuiesc un prognostic nefavorabil
Corelaţiile între răspunsul imun şi prognostic nu sunt bine studiate
la copil. Informaţiile existente sunt limitate şi arată că o scădere a
numărului de limfocite CD4 şi un răspuns scăzut în vitro la agenţi
mitogeni şi antigene sunt elemente care anunţă un prognostic nefavorabil.
Infecţiile bacteriene recurente sunt asociate cu scăderea răspunsului imun
umoral.
Pentru viitor, speranţele se îndreaptă spre prevenirea bolii sau

3
 

tratarea efectivă. Tratamentul precoce cu antiretrovirale al femeii gravide

seropozitive şi al copiilor infectaţi va modifica cursul natural al infecţiei
HIV şi prognosticul său. Factorii de prognostic se schimbă pe parcursul
evoluţiei.
Studii recente au arătat că valorile crescute ale ARN-HIV plasmatic
indică un prognostic rezervat, în timp ce valorile scăzute permit să se
vorbească despre supravieţuitori de lungă durată.
Rata replicării virale variază în cursul bolii dar, în general se
menţine în cadrul unor parametrii care permit diferenţierea a trei grupe
evolutive de infecţie HIV:
−  bolnavii care evoluează rapid ( rapid progresiv ) la care există o
încărcătură virală mare din momentul infecţiei HIV şi o durată de
supravieţuire de maxim 4 ani.
− Bolnavii care evoluează lent ( lent progresiv ) care au o
încărcătură virală plasmatică iniţial crescută, dar care a scăzut
ulterior stabilindu-se la un nivel mai mulţi ani.
− Bolnavii asimptomatici pentru o lungă perioadă de timp care au
iniţial o încărcătură virală plasmatică mai redusă care tinde să
scadă permanent.
Fără tratament prognosticul bolii SIDA este grav.

3
 

CAPITOLUL II

Îngrijirea copiilor cu SIDA

Motivarea alegerii temei.

Din stagiile practice efectuate cel mai profund m-a impresionat
stagiul efectuat la Spitalul de “Boli Infecţioase” Nr. 3 Victor Babeş.
Am interacţionat cu pacienţii ce sufereau de această gravă
afecţiune.
Suferinţele fizice şi trăirile lor sufleteşti m-au impresionat profund.
Gândul că aceşti copii nu vor ajunge la maturitate întrucât durata
de viaţa a celor ce suferă de afecţiunea SIDA este foarte redusă.
Am ales această temă în speranţa de a înţelege mai bine această
afecţiune, tratamentul şi modalităţile prin care le pot uşura suferinţa.
Motivaţia alegerii acestei teme este prezenţa SIDEI la persoanele
tinere, active social şi profesional care nu au acces curent la informaţii
 privind limitarea extinderii acestei boli sau folosesc tratamente
inadecvate.
Comunicarea oricărei fiinţe poate fi ameninţată la un moment dat
de aspectul inestetic, o suferinţă apărută instantaneu care necesită ajutorul
medicului şi al asistentei medicale, care vor acţiona cu promptitudine şi
deosebită competenţă.
Consider că ajutând un bolnav, făcând tot ce este posibil şi uman
 pentru el, folosindu-ţi toate cunoştiinţele şi priceperea pe care le deţii
simţi cea mai mare satisfacţie sufletească.

3
 

Scopul lucrării.

Lucrarea are ca scop educarea şi sfătuirea persoanelor expuse riscului de

îmbolnăvire şi mai ales persoanelor adolescente şi tinere că fără nu se
vindecă spontan, din contra apar complicaţii, sfătuim pacienţii să se
 prezinte la medic ori de câte ori apar complicaţii specifice acestei boli.
Fiind accesibile privirii şi suferinţelor, în raport cu gradul de percepere
din partea bolnavului şi a celor din jur creează probleme raţionale.
Punerea diagnosticului şi prescrierea tratamentului intră în atribuţiile
medicului, dar participarea asistentului la îngrijirea individuală a
 bolnavului este extrem de importantă. Colaborarea cu medicul trebuie să
fie deplină, asistenta medicală aplică tratamentul şi urmăreşte reacţiile
secundare ale terapiei locale şi generale.

Material şi metodă de lucru.

3
 

Am asigurat îngrijiri nursing în Secţia de Boli infecţioase. Am utilizat

materiale, instrumente specifice pentru copii din Secţia de Boli
infecţioase.
Tehnici:
− recoltare funcţii vitale, alimentaţie, igienă.
Ca material de studiu am folosit un lot de 6 pacienţi pe care i-am ingrijit
în stagiul practic, dintre care am efectuat planificarea îngrijirilor pentru
trei bolnavi.
Minimum de material necesar:
− un autoclav de tip cratiţă cu presiune ( de un volum de 15-20 de
litri )
− un reşou cu petrol, destul de puternic ( sau cu placă electrică )
− o sită
− mai multe tambururi
Metodele de folosit:
− instrumente, seringi, sticlă, plastic, comprese, câmpuri mici:
autoclav
− câmpuri mari ( halate ) : spălare prin fierbere săpunită, călcare

CAPITOLUL III

Grilă pentru culegerea datelor

Cazul I
Sursa de informare:
- Interviu cu pacientul: D. F.
- Membrii echipei de  î ngrijire: - Doctor
- Asistent
- Dosarul medical actual al pacientului: Foaie de observa ţie
- Date fixe: Nume: D

4
 

Prenume: F
Sex: Masculin
Vârsta: 16 ani
Naţionalitate: Român
Religie: Ortodoxă
Grup sanguin: 0I Rh . +

- Date variabile: Domiciliu: Craiova, Jud. Dolj

Ocupaţia: Elev
Echipa de susţinere: Familia
T.A.: 110/70 mmHg
Temperatura: 38,7 C °

Puls: 75 puls/min
Respiraţie: 15 resp/min
- Data internării: 16.05.2009
- Data externării: 20.05.2009
- Numar zile de spitalizare: 5 zile
- Diagnostic la internare: Infecţie HIV
Limfom malign Non-Hodgkin
TBC Pulmonar
- Motivele internării: Pacientul se internează acuzând durere la
nivelul lojei submandibulare st ângi, scădere ponderală   şi febră.
Simptomatologia se agravează motiv pentru care se internează.
- Antecedente personale: Polispitalizat, suferind de TBC pulmonar,
Limfom malign Non-Hodgkin şi infecţii repetate ale căilor respiratorii  î n
antecedente
- Antecedente heredocolaterale: Neagă

Istoricul bolii:
Pacientul î n vărstă de 16 ani se prezintă cu o infecţie HIV pozitiv depistat
 î n 1996, infect probabil pe cale parenteral ă, a fost internat la data de 15
mai acuzând febră, dureri la nivelul lojei submandibulare st ângi şi scădere
ponderal ă.
A fost consultat de medicul stomatolog suspiciun ânduse iniţial un abces
dentar
După aproximativ 4 zile apare o tumefac ţie la nivelul zonei menţionate ce
nu cedează sub tratament antibiotic: amoxicilin ă.
Simptomatologia se agravează, motiv pentru care se interneaz ă.

Examen obiectiv:
Stare generală: alterată.
Stare de nutriţie: deficit ponderal astenic.
Greutate: 35Kg.
Tegumente: uscat, palid

4
 

Fanere: palide
Muscoase: normale
Ganglionici limfatici: Poliodenopatie
Muşchi: Hipotrofici
Sistemul ostioarticular: integru morfofunc ţional
Aparat respirator: Dispnee, Polipnee, Tuse, Expectora ţie
Aparatul cardiovascular: Soc apexian, Sp. V intercostal St âng, zgomote
cardiace ritmice, AV: 110 bătăi/min, vase periferice pulsatile.
Aparat digestiv: tranzit intestinal aculezat, dureri abdominale, faringo
amigdalită hiperemică.
Aparatul urogenital: rinichi nepalpabili, loje renale libere, mic ţiuni
fiziologice
Sistem nervos şi endocrin:Instabilitate la mers, reflexe osteotendinuase
prezente
Sensibilitate subiectivă prezentă
Nervi cranieni integri
Sindrom meningial: absent
Tulburări trofice sfincteriene vegetative: absente
Psihic: normal
Organe endocrine: normale
Organe de simţ: normale

Anamneza asistentei medicale

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulatie: nesatisfacută
- Pacientul prezintă dificultate î n respiraţie, tuse şi expectoraţie.
- Frecvenţa respiratorie: 20 resp/min
- Zgomote cardiace: ritmice, P: 75 b/min, T.A: 100/60 mmHg

2. Nevoia de a mânca şi de a bea: nesatisfacută

- Scaderea poftei de mâncare, alimentaţie insuficientă din punct de vedere
calitativ şi cantitativ.
- Prezintă dureri abdominale şi este deshidratat.

3. Nevoia de a elimina: nesatisfacut ă

- Pacientul prezintă micţiuni fiziologice 5-6 pe zi

4
 

- Diureză 1500ml
- Urina este inchisă la culare şi miros fetid, pH acid
- Tranzit intestinal diareic 4-5 pe zi
- Transpiraţii abundente

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: nesatisfacută

- Pacientul este imobil datorit ă asteniei fizice şi atrofiei musculare
- Sistemul muscular integru: hipotrofic
- Prezintă dureri articulare

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni: nesatisfacut ă

- Incapacitatea de a se odihni din cauza durerilor, disconfortului şi
mediului spitalicesc
- Pacientul prezintă insomnii, treziri frecvente, prezint ă stări de oboseal ă,
de anxietate

6. Nevoia de a se î mbrăca şi a se dezbrăca: nesatisfacută

- Pacientul este ajutat să se î mbrace
- Nu prezintă interes faţă de ţinuta vestimentară

7. Nevoia de a ţine temperatura corpului  î n limite normale: nesatisfacută

- Pacientul prezintă febră ridicată: 39 ° C
- Prezintă cefalee frisoane, transpiraţii abundente

8. Nevoia de a fi curat şi de a proteja tegumentele şi mucoasele:

satisfacut ă
- Pacientul este ajutat să-şi î ntreţină igiena corporală
- Mucoasa bucală este umedă şi roz
- Unghii curate, t ăiate scurt
9. Nevoia de a evita pericolele: nesatisfacut ă
- Pacientul este preocupat de starea de sănătate, prezintă o stare de
nelinişte datorită bolii
- Pacientul este vulnerabil faţă de pericole, anxios datorit ă neadaptării la
mediul de spital
- Perturbarea imaginii de sine datorit ă dificultăţii de adaptare la afecţiuni
- Prezintă stări de nelinişte

10. Nevoia de a comunica cu semenii: satisfacută

- Bolnavul poate comunica verbal cu cadrele medicale şi cu aparţinătorii
f ără probleme, limbajul este clar, precis.
- Pacientul este echilibrat psihic, are  î ncredere  î n echipa de î ngrijire.

11. Nevoia de a practica religia: satisfacut ă

4
 

- Bolnavul este de religie ortodox, are  î ncredere  î n Dumnezeu.

- Bolnavul de conştient de ceea ce se î ntampla.

12. Nevoia de a se recrea: nesatisfacută

- Pacientul nu se poate recreea datorită bolii, prezintă stare de slăbiciune
şi oboseală
- Pacientul nu citeşte, nu se uită la televizor

13. Nevoia de a se realiza: satisfacută

- Datorită lipsei de informa ţie medicală pacientul este foarte conştient de
situa ţia î n care se află.
- Poate depăşi anumite momente critice

14. Nevoia de a î nvăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea: satisfacută

- Pacientul este conştient de necesitatea formării noi atitudini şi
deprinderi corecte necesare obţinerii unei st ări de bine
- Prezintă interes faţă de tratament şi manifesta dorinţa de a se î nsănătoşi

Pacientul are afectate urmatoarele nevoi:

- Nevoia de a respira şi de a avea o bună respira ţie
- Nevoia de a bea şi a manca
- Nevoia de a elimina
- Nevoia de a dormi şi a se odihni
- Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură
- Nevoia de a se î mbraca şi dezbrăca
- Nevoia de a ţine temperatura corpului  î n limitele normale
- Nevoia de a evita pericolele
- Nevoia de a se recrea
I Plan pentru nursing:
Nume şi prenume: D.F.
Diagnostic: infecţie HIV
- TBC pulmonar

Data Diagnostic deObiective Intervenţii Evoluare

nursing
16.05 Dificultate dePacientul săAm
  administrat lichidePacientul
2009 eliberare a căilorexpectoreze pacientului, şi-l  î ndeamn ă săreu
  şeşte să 
respiratorii dinsecreţiile la fiecare 2 tuşească la fiecare 2 ore elibereze
cauza dureriiore. arătându-i cum să-şicăile
abdominale Să-şi eliberee căileprotejeze abdomenul. respiratorii
R=20 resp/min respiratorii cuAsigur condiţiile de igienă şicu mai
minimum deaerisire din î ncăpere. puţină 
dificultate  î n termenAdministrez tratamentuldificultate.
de 2 zile medicamentos

4
 

16.05 Dificultate Să fie bine echilibratExplorez gusturilePacientul

2009 datorită  hidroelectrolitic şibolnavului la diferiteingeră 
dezechilibrului nutriţional. categorii de alimente cantităţi mici
hidroelectrolitic Să aibă greutateUrmăresc bolnavul s ăde
  alimente
şi nutriţional corporală   î n funcţieconsume numai alimentele
de  î nălţime, vârstă,cuprinse î n regim
sex. Protejez lenjeria cu muşama
şi aleză,  î n funcţie de poziţia
pacientului
Aplic tratamentul
medicamentos: vitamine,
săruri minerale, antiemetice.

16.05 Dificultate Să prezinte şiFac zilnic bilanţul hidricPacientul

2009 datorită  mucoase integre şimăsurând cuprezintă    î n
incontinenţei curate. conştiinţiozitate ingestia şicontinuare
urinare şiSă fie echilibratexcreţia. incontinenţă 
scaunelor psihic Corectez dezechilibrul hidricurinară
diareice. prin hidratarea sau prin
reducerea aportului de
lichide şi electroliţi  î n
funcţie de onograma serică 
şi urină
Asigur o atmosfer ă caldă,
răspunde prompt şi plină de
solicitudine la chemare
16.05 Dificultate Pacientul prezintăPlanific
  un program dePacientul
2009 datorită dureriidurerile diminuate exerciţii  î n funcţie de cauza este
abdominale şiSă aibă tonusul imobilizării şi de capacitatea imobilizat la
expresie facialămuscular
  şi forţăpacientului
  pat datorită 
caracteristică musculară păstrată Masez regiunile predispusedurerilor
la escare, pudrez cu talc
Suplinesc pacientul  î n
satisfacerea nevoilor sale,  î l
servesc la pat cu cele
necesare
16.05 Dificultatea  î n aSă beneficieze de un Planific  î ngrijirile şiPacientul nu
2009 se odihnisomn corespunzator intervenţiile delegate astfela putut să 
datorită  calitativ şi cantitativ î ncât să nu trezesc pacientul doarmă 
trezirilor  î n termen de 4 zile  î ntre orele 22-06 datorită 
frecvente, somn Temperatura camerei sa fieagitaţiei şi
agitat, oboseal ă.  î ntre 18°C şi 24 °C trezirilor
Identific prin discuţiile cufrecvente.
pacientul cauza hipersomniei
Identific care sunt
activităţile agreate de
pacient
Administrez tratamentul
medicamentos
16.05 Dificultatea de aSă cunoasc ă Solicit persoanei să sePacientul se

4
 

2009 se  î mbrăca şiimportanţa  î mbrace vorbindu-i clar, î mbracă   şi

dezbrăca satisfacerii de a sedistinct, cu respect, cudezbracă cu
datorită durerii  î mbrăca şi dezbrăca răbdare respect ând ritmuldificultate
acesteia
Evaluez gradul de confuzie
şi observ schimbările de
comportament, orientându-l
regulat î n timp şi spaţiu
Anotez zilnic interesul
persoanei pentru a se
 î mbrăca şi dezbrăca
16.05 Dificultate Să aibă o stare deMenţin igiena tegumentelorPacientul
2009 datorită febreibinefizic şi psihic şi schimb des lenjeria de prezintă 
moderate Să aibă teperaturacorp şi de pat febră 
38°C corpului  î n limiteAplic comprese reci,moderată
fiziologice.  î mpachetări reci, pungă cu
gheaţă, fricţiuni
Pregătesc psihic pacientul
 î naintea tehnicilor de
recoltare şi examinare
Administrez tratamentul
prescris: antibiotice,
analgezice.
16.05
2009
16.05
2009
17.05 Dificultatea de Dificultate datorită  Să beneficieze de un mediu Asigur Pacientul
2009 a respira vulnerabilităţii de siguranţă f ără accidente condi ţii de prezintă 
datorită  şi mediu nelinişte
dispneei adecvat
pentru a
evita
pericolele
prin
accidenIau
faţă de pericole infecţii măsuri
Să fie echilibrat psihic sporite de datorită 
evitare a mediului
transmiterii spitalicesc
infecţiilor
prin
izolarea
pacien ţilor,
respectarea
circuitele

4
 

măsuri de
igienă 
spitaliceasc
ă.
Favorizez
adaptarea
persoanei la
noul mediu
17.05 Dificultate Dificultate datorită  Să-şi amelioreze condi ţiile Câştig Pacientul
2009 datorită  afecţiunii psihice şi să-şi recapete  î ncrederea nu prezintă 
dezechilibrului manifestat ă prin  î ncrederea î n forţele proprii bolnavului interes faţă 
hidroelectroliti izolare şi-l ajut să  de condiţia
c şi acido- depăşeasc ă  sa psihică.
bazic, apetit momentele
capricios dificile.
Perseverez
 î n acele
activităţi
recreative,
care
corespund
constituţiei
psihosomati
ce a
bolnavului
Planific
activităţi
recreative
 î mpreună 
cu pacientul
Supraveghe
z efectele
tratamentul
ui indicat
de medic

17.052 Dificultatea de aSă-şi recapeteFac zilnic bilan ţul hidric,Pacientul să 

009 elimina datorităcontrolul
  sfincterelormăsurând cupoată 
scaunelor şi să aibă micţiuniconştiinţuotziate ingestia şielimina f ără 
diareie şispontane excreţia dificultate
incontinenţei Să aibă echilibruEfectuez sondaj vezical
urinare psihic pentru eliminarea urinei la
indicaţia medicului
Colectez dezechilibrul hidric
prin hidratarea sau reducerea
aportului de lichide ingerate

17.052 Dificultatea Să aibă tonusSuplinesc pacientul  î nPacientul

009 datorită asteniei muscular şi stare desatisfacerea nevoilor prezintă o

4
 

fizice şi atrofieibine Planific program de exerci ţiiuşoară 

musculare Să-şi menţinăpsihice
  mobilitate
integritatea Supraveghez permanent
tegumentelor şi apacientul pentru a nu se r ănii
activităţii articulare Asigur condiţii ca bolnavul
să facă băi calduţe, să 
consume lichide la
temperatură moderată
Administrez tratamentul
tranchilizant prescris de
medic
17.052 Dificultate Să beneficieze de un Învăţ pacientul să practicePacientul
009 datorită unuinumar de ore de tehnici de relaxare, exerci ţiiprezintă un
somn  î ntreruptsomn corespunzătorrespiratorii, câteva minutesomn
şi se simtevârstei in termen de î nainte de culcare neodihnitor
obosit, are3 zile Observ şi notez calitatea,
sentimentul de orarul somnului, gradul de
depresie/tristeţe satisfacere al celorlalte nevoi
Învăţ pacientul care se
trezeşte devreme, s ă se ridice
din pat câteva minute, să 
citeasca, să asculte muzica
apoi să se culce dinnou
17.052 Dificultatea de aSă cunoasc ăExplic
  legăturile dintrePacientul se
009 se  î mbrăca şiimportanţa ţinuta vestimentară, imagine î mbracă   şi
dezbrăca satisfacerii de a seşi stima de sine. dezbracă cu
datorită   î mbrăca şi dezbrăca Educ pacientul privinddificultate
pierderii Să realizeze singurimportanţa vestimentaţiei  î n
imaginii de sine această activitate identificarea personalităţii
Încurajez pacientul şi
identific capacitatea şi
limitele fizice ale bolnavului
 î ngrijit.
17.052 Dificultatea Să-şi menţinăAerisesc
   î ncaperea şi asigurPacientul să 
009 datorită  temperatura corpului î mbrăcăminte lejeră. nu mai
frisoanelor şi î n limite fiziologiceServesc pacientul cu cantit ăţiprezinte
contracţiilor şi să fie echilibratmari de lichide frisoane şi
musculare hidroelectrolitic Aplic comprese reci,contracţii
puternice  î mpachetari reci, pungă demusculare
gheată puternice
Pregătesc psihic pacientul
 î naintea tehnicilor de
recoltare şi examinare
17.052 Dificultatea Să beneficieze de un Educ pacientul pentruPacientul
009 datorită  mediu adecvat evitarea poluării atmosferei,datorită bolii
vulnerabilităţii Să-i crească î 
 ncărcătură microbiană prineste
faţă de pericoleimunitatea şi să fieştergerea umedă avulnerabil la
predispozi ţie laechilibrat psihic mobilierului şi aerisireainfecţii
infecţii şi  î ncăperilor
fatigabilitate Informez şi stabilesc

4
 

 î mpreună cu pacientul planul

de recuperare a st ării de
sănătate şi creşterea
rezisten ţei organismului,
efectueaz ă imunizările
specifice şi nespecifice
necesare
17.052 Dificultatea de aSă prezinte o stareOrganizez activităţiPacientul
009  î ndeplini de bună dispoziţie,recreative conform vârstei,participă la
activităţi să se ameliorezeindividuale sau  î n grup,unele
recreative condi ţiile fizice şi săposibilit
  ăţi şi locuri deactivităţi
prezinte o stare dedesf ăşurare al acestora recreative pe
bunădispoziţie Facilitez accesul lacât  î i permite
biblioteci, săli de lectura sau condiţia sa
procura cărţi, reviste psihică.
Am  î n vedere ca activit ăţiile
să nu-l suprasolicite, să nu-l
oboseasc ă ci să-i creeze o
stare de bună dispoziţie
18.052 Dificultatea de aSă expectoreze şi săDetermin
  pacientul săPacientul
 
009 respira respire liber pe nas tuşească des, să se hidratezeacceptă să 
manifestat ă prinSă poată respiracorespunzător pentru a putea tuşeasc ă   şi
dispnee datoritănormal
  expectora reuşeşte să-şi
infecţiei şi Asigur un aport suficient de elibereze
expectorează  lichide pe 24 de ore căile
foarte greu Educ pacientul pentru a respiratorii
folosi batista individuală de
unică folosinţă
18.052 Dificultate Să fie hidratat şiÎnvăt bolnavul valoareaPacientul
009 datorită  hrănit corespunzător energetică a alimentelor şi î n cepe să 
deshidratării Să aibă greutatenecesarul  î n funcţie demănânce şi
inapeten ţei, corporală   î n funcţieactivităţile fizice şi vârstei să consume
dureri de  î nălţimea, vârstă,Administrez lichide şilichide  î n
abdominale, sex alimente  î n cantităţi micicantităţi mici
greţuri şi bogate  î n calorii la
vărsături Urmăresc bolnavul s ăinsisten
  ţele
consume numai alimenteleasistentei şi
cuprinse î n regim familiei
18.052 Dificultate Să fie echilibratÎncurajez pacientul s ă-şiPacientul  îşi
009 datorită  electrolitic şi acido-exprime gândurile şiameliorează 
deshidratării şibazic sentimentele  î n legătură cutranzitul
tranzitului Să aibă un tranzitproblema de depende ţă intestinal şi
intestinal intestinal normal Administrez lichide  î nechilibrul
accelerat funcţie de bilanţul hidric hidric
Administrez tratamentul
medicamentos şi regim
alimentar.
18.052 Dificultate Să-şi menţinăPlanific
  un program dePacientul  îşi
009 datorită  sistemul exerciţii fizice  î n funcţie demenţine
imobilizării, osteoarticular capacitatea pacientului şiastenia şi

4
 

asteniei, atrofieiintegru efectueaz ă exerciţii fizicestarea

musculare şiSă-şi recapete forţapasive alterată
durerilor musculară Supraveghez permanent
articulare Să-şi menţinăpacientul
  pentru a nu se r ăni.
integritatea fizică Administrez tratamentul
tranchilizant prescris de
medic
18.052 Dificultate  î n aSă beneficieze de un Asigur confortul fizic şiPacientul
009 se odihnisomn corespunzătorpsihic necesar unui somn este
datorită  calitativ şi cantitativodihnitor echilibrat
anxietăţii  î n termen de 2 zile Planific intervenţiilezilnic şi
manifestat ă prin delegate astfel  î ncât să nureuşeşte să 
somn agitat, trezesc pacientul  î ntre oreledoarmă 6 ore
treziri frecvente, 21-07 pe noapte
oboseal ă Temperatura camerei să fie
 î ntre 18°C şi 25 °C
Administrez tratamentul
medicamentos la indicaţia
medicului
18.052 Dificultate  î n aSă se poate  î mbrăcaEduc pacientul  î n aceastăPacientul  
009 se  î mbrăca şişi dezbrăca singur activitate şi particip la î n cepe să 
dezbrăca realizarea ei realizeze
datorită  Învăţ pacientul să-şi aleagăaceast  ă 
slăbiciunii  î mbrăcămintea activitate
corespunzătoare climei,f ără prea
temperaturii mediuluimare ajutor
 î nconjurător, activităţii,
vârstei
Notez zilnic interesul
bolnavului pentru a se
 î mbrăca şi dezbrăca
18.052 Dificultate Să-şi menţinaAerisesc  î ncăperea şi asigurPacientul să 
009 datorită  temperatura corpului î mbrăcăminte lejeră nu mai
frisoanelor şi î n limite fiziologiceServesc pacientul cu cantit ăţiprezinte
contracţiilor şi să fie echilibratmari de lichide frisoane şi
musculare hidroelectrolitic Aplic comprese reci,contracţii
puternice  î mpachetări reci, pungă cumusculare
gheaţă puternice
Pregătescpsihic pacientul
 î naintea tehnicilor de
recoltare şi examinare
18.052 Dificultate Să beneficieze de un Educ pacientul pentruPacientul
009 datorită  mediu adecvat şi să-ievitarea poluării atmosferii,datorită bolii
vulnerabilităţii crească imunitatea  î ncărcătură microbiană prineste
faţă de pericole,Să fie echilibratştergerea umedă avulnerabil la
predispozi ţie lapsihic mobilierului şi aerisireainfecţii
infecţii  î ncăperilor
Informez şi stabilesc
 î mpreună cu pacientul planul
de recuperare a st ării de

5
 

sănătate şi creştere a
rezisten ţei organismului,
efectueaz ă imunizările
specifice şi nespecifice
necesare
18.052 Dificultatea de aSă prezinte o stareOrganizez activităţiPacientul
009  î ndeplini de bună-dispoziţie recreative conform vârstei,participă la
activităţi Să se ameliorezeindividuale sau  î n grup,unele
recreative condi ţiile fizice şi săposibilit
  ăţi şi locuri deactivităţi
prezinte o stare dedesf ăşurare al acestora recreative pe
bunădispoziţie Facilitez accesul lacât ii permite
biblioteci, săli de lectură saucondiţia sa
procura cărţi, reviste fizică
Am  î n vedere ca activit ăţile
să nu-l suprasolicite s ă nu-l
oboseasc ă ci să-i creeze o
stare de bunădispoziţie
19.052 Dificultate  î nSă prezinte mucoasePregătesc psihic pacientul  î nPacientul să 
009 eliberarea căilorrespiratorii umede şivederea aplicării tehnicilor î i amelioreze
respiratorii integre de î ngrijire funcţia
Să prezinteAsigur o pozi ţie antalgică   şirespiratorie
rezisten ţă crescut ăpreg
  ătesc psihic pacientul  î n
faţă de infecţii vederea orcărei tehnici la
care va fi supus
Administrez tratamentul
prescris de medic: antitusive,
expectorante,
bronhodilatatuare
19.052 Dificultate de aSă aibă o stare deProtejez lenjeria cu muşamaPacientul are
009 se alimenta şibine, să aibă poftaşi aleză   î n funcţie de pozi ţiao stare de
hidrata datorităm   âncare pacientului bine şi are
lipsei poftei deSă desf ăşoareAlimentez pacientulpoftă de
mâncare activitate fizicăparenteral,
  instituind perfuziimâncare
crescută cu glucoza de 5%-10%
Calculez numărul de calorii
 î n funcţie de diferitele stări
patologice
19.052 Dificultatea de aSă beneficieze de un Menţin condiţiile necesarePacientul are
009 se odihnisomn corespunzătorsomnului, respectândun somn
datorită  calitativ şi cantitativ dorinţele şi deprinderileliniştit şi
neliniştei Să fie activpersoanei doarme 8 ore
cooperant Îi explic necesitateape noapte
menţinerii unei vieţi
ordonate, cu un program
stabilit
Îl  î nvăţ tehnici de relaxare şi
modalităţi care să-i
favorizeze somnul prin
discuţii, demonstraţii,
material, documentar

5
 

Administrez tratamentul
medicamentos
19.052 Dificultate Să-şi păstrezeSchimb lenjeria de pat şi dePacientul să 
009 datorită  integritatea corp şi aerisesc  î ncăperea nu mai aibă 
edemului tegumentelor Menţin igiena tegumentelor tensiunea
generalizat şiSă fie echilibratAdministrez lichide uşoare,arterială 
hipotensiune hidroelectrolitic şicălduţe,  î n cantităţi mici lascăzută   şi
arterială acido-bazic intervale regulate de timp edem
Pregătesc psihic pacientul şigeneralizat
administrez tratamentul
medicamentos prescris de
medic
19.052 Dificultatea Să beneficieze de un Asigur un mediu de protec ţiePacientul să 
009 datorită alterăriimediu de siguran ţăpsihic   ă adecvat stării de-şi
integrităţii fizicefaţă de accidente şiboală a pacientului amelioreze
şi psihice sauinfecţii Încurajez pacientul să î  ntegritatea
efectul unei boli Să    îşi satisfacăcomunice
  cu cei din jur, s ă-şifizică   şi
nevoile  î n funcţie deexprime emoţiile, nevoile,psihică
starea de s ănătate frica, opiniile.
Învăţ pacientul să foloseasca
mijloacele de autoapărare.
Administrez tratamentul
medicamentos,
antiinflamator, antiinfecţios
19.052 Dificultate Să-şi recapeteOrganizez activităţiPacientul
009 datorită   î ncrederea in forţelerecreative specifice pentru î n cepe să 
neplăcerii de aproprii şi să prezintecopii şi adulţi parcipe la
efectua activităţio stare deAsigur mediu corespunz ătorprogramele
recreative bunădispoziţie şi antrenez bolnavul  î nrecreative
activităţi şi-l ajut
Am  î n vedere ca activit ăţile
să nu-l prea suprasolicite, s ă 
nu-l oboseasc ă ci să-i creeze
o stare de bun ădispoziţie
20.052 Dificultatea de aSă prezinte căiUmezesc aerul din  î ncăperePacientul  îşi
009 respira datoritărespiratorii
  şi indepărtez secreţiileameliorează 
secreţiilor permeabile şi o bunănazale
  funcţia
abundente respiraţie Educ pacientul pentru a respiratorie
nazale Să prezinte mucoasefolosi batista individuală, de
respiratorii umede şiunică folosinţă
integre Învăţ pacientul să facă 
gimnastică respiratorie
Învăţ pacientul să aibă 
posturi adecvate care s ă 
furnizeze respiraţia
20.052 Dificultate Să fie echilibratDetermin pacientul săPacientul
  nu
009 datorită  psihic şi să-şiparticipe la luarea deciziilor mai prezintă 
pierderii satisfac ă nevoile  î npriviind î ngrijirile. predispoziţie
imaginii de sine funcţie de starea de Asigur un mediu de protec ţieasupra bolii
sănătate şi gradul depsihic adecvat st ării de boală 

5
 

dependen ţă a pacientului.
Aplic măsurile de prevenire
a complicaţiilor septice
Administrez tratamentul
medicamentos
20.052 Dificultate Să-şi ameliorezeExplorez gusturile şi intersulPacientul
009 datorită  condi ţiile fizice şipacien ţilor pentru activităţiparticipă la
neplăcerii de asă-şi recapeterecreative, pentru petrecerea activităţi
efectua activităţi î ncrederea  î n forţeletimpului liber recreative
recreative proprii Stabilesc dacă acestea sunt
 î n concordanţă cu starea sa
fizică şi psihică
Îl ajut să le execute şi observ
modul cum le realizeaz ă

Rol Delegat

Data Funcţiile vitale Analize medicale Tratament Dietă

Tem Puls Resp TA Valori Valori
p reale normale

16.05 D: D:66 D:16 D:100/6 Ex Spiramicin

Regi 38,2 b/mi r/min 0 mmHg sumar tb IV p.o
m S: n S:18 S:110/60 de urină  Trinidazol
hipos 38,4 S:72 r/min mmHg – tb I p.o
odat b/mi normal Penicilină
şi n Rg. 1flacon/12ore
prote pulmon
ic: ară 
carne I.D.R
de
pui,
vită,
brânz
ă de
vacă 
proas
pătă

5
 

2009
smân
tână
caş,c
aşcav
al
neafu
mat
şi
legu
me:
morc
ov,
fasol
e
verde
,
carto
fi,
roşii
Fruct
e:
mere
,
pere,
strug
uri,
prun
e,
căpş
uni,
pepe
ne
verde
,
lămâi
,
bana
ne
Băut
uri:
sucur
i
natur
ale,
apă 
plata
Inter
zise:

5
 

băutu
rile
carbo
gazo
ase şi
carne
a
pră jit
ă,
afum
ăturil
e.
17.05 D: D:62 D:16 D:100/6 Testul Pentantamidi
2009 38,5 b/mi r/min 0 Elisa - n 1fiolă I.m.
S: n S:18 mmHg pozitiv Thiabendazol
38,3 S:70 r/min S:100/60 tb IV p.o
b/mi mmHg Gentamicină
n 1 fiolă I.m/12
ore
Sulfadiazin
Tb 6 p.o
18.05 D: D:63 D:17 D:120/7 Spiramicin
2009 38,4 b/mi r/min 0 tb IV p.o
S: n S:18 mmHg Trinidazol
38,2 S:69 r/min S:110/60 tb I p.o
b/mi mmHg Penicilină
n 1
flacon/12ore
19.05 D: D:64 D:18 D: Spiramicin
2009 38,8 b/mi r/min 110/60 tb IV p.o
S: n S:18 mmHg Trinidazol
38,1 S:68 r/min S: tb I p.o
b/mi 100/60 Penicilină
n mmHg 1
flacon/12ore
20.0 D: D:65 D:16 D:110/60
5 37,9 b/mi r/min mmHg
2009 S: n S:18 S:120/70
38 S:67 r/min mmHg
b/mi
n
Diagnostic de nursing Obiective I
Grilă pentru nt
er
culegerea v
datelor e
Cazul II nţ
Sursă de ii

5
 

informare:-
foaia de
observa ţie

- interviu
cu pacientul
B.M.

- familie

-
medicul
Membrii
echipei de
 î ngrijire: -
Doctor

-
Asistent
Dosarul
medical actual
al pacientului:
- Foaia de
observa ţie
Date fixe: -
Nume: B.
-
Prenume: M.
-
Sex: Masculin
-
Vârsta: 10 ani
-
Naţionalitate:
Română
-
Religie:
Ortodoxă
-
Grup sanguin:
AII Rh .+

Date variabile:

5
 

Domiciliul:
Craiova, Jud.
Dolj

Ocupaţia: Elev

Echipa
de susţinere:
Familia

TA:
100/60 mmHg

Temperatura:
37,8° C

Puls: 70
puls/min

Respiraţia: 14
resp/min

Data
internării:
11.03.2009

Data
externării:
15.03.2009

Numar
zile de
spitalizare: 5
zile
Diagnostic la
internare:
Infecţie HIV,
Pneumonie
bazală stânga ,
hepatită 

5
 

cronică 
bilaterală
Motivele
internării:
Pacientul se
internează 
pentru tuse cu
expectoraţie
mucopurulentă,
atalgie,
inapetenţă   şi
febră.
Tablou clinic
se agravează 
motiv pentru
care se
internează.
Antecedente
personale:
Polispitalizat,
suferind de
hepatită 
cronică,
numeroase
infecţii ale
căilor
respiratorii,
suspect TBC
Antecedente
heredocolatoral
e: Neagă

Istoricul bolii
Pacientul a fost
descoperit ca
fiind purt ător
al virusului
HIV  î n anul
1994, sursa de
infecţie fiind
neelucidată,
niciunul dintre
parinţi nu este

5
 

purtător al
virusului HIV
sau purtător de
SIDA.
In acest
moment se
internează 
prezentând tuse
cu
expectoraţie,
atalgie,
inapetenţă.
Boala
debuteaza  î n
urmă cu 10 zile
cu tuse cu
expectoraţie
mucopurulentă,
febră, atalgie,
inapetenţă.
Tabloul clinic
se agravează 
motiv pentru
care se
internează.

Examen
obiectiv:
Stare generală:
- Stare
de nutriţie:
Deficit
ponderal
astenic
-
Greutate: 20Kg
-
Tegumente:
palide,
deshidratate,
pliu cutanat
persistent
-

5
 

Fanere: palide
-
Mucoase:
persistente
-
Ganglioni
limfatici:
micropoliateno
patii
-
Muşchi:
atrofiaţi

Sistemul
osteoarticular:
integru
morfofuncţiona
l
Aparatul
respirator:
Tuse,
expectoraţie
mucopurulentă
Aparatul
cardiovascular:
Şoc apexian,
Spaţiul V
intercostal
stâng, Zgomote
cardiace
ritmice, A.V.
120b/min, vene
şi artere
permeabile.
Aparat
digestiv:
vărsaturi
biloase, dureri
abdominale,
faringe şi
amigdale
hiperemiate
Aparat

6
 

urogenital:
Polakiurie, loje
renale libere,
organe genitale
normale
Sistem nervos
şi endocrin:
Mers ebrios,
instabilitate,
reflexe
osteotendinuas
e prezente
Sensibilitate
obiectiv ă   şi
subiectivă:
prezentă
Nervi cranieni:
integri
Sindrom
meningial:
absent
Tulburări
trofice: absente
Psihic: normal
Organe
endocrine:
normale
Organe de
simţ: normale

Anamneza
asistentei

6
 

medicale
Evaluarea celor
14 nevoi
medicale:
1. Nevoia de a
respira şi de a
avea o bună 
respira ţie:
nesatisfacut ă
-
Pacientul
prezint ă o
respira ţie
anevoioasă 
datorită tusei şi
obstruc ţiei
cailor
respiratorii
prezentând
secreţii
abundente
nazale
-
Frecvenţa
respiratorie de
15 resp/min
-
zgomote
cardiace
ritmice P: 70
b/min, T.A:
110/60 mmHg

2. Nevoia de a
manca şi d e a
bea:
nesatisfacut ă
-
Bolnavul
prezint ă 
inapetenăa,
dificultate  î n
masticaţie,

6
 

digestie
deficitară
-
Prezintă greaţă,
vărsaturi
biloase, dureri
abdominale

3. Nevoia de a
elimina:
nesatisfacut ă
-
Pacientul
prezint ă 
polakiurie,
deshidratare
- Diureză 
1300 ml
- Tranzit
intestinal cu
coloraţie
roşiatică 3-4 pe
zi

4. Nevoia de a
se mişca şi de a
avea o bună 
postură:
nesatisfacut ă
-
Pacientul
prezint ă 
imobilitate
datorită atrofiei
musculare şi
refuz de a face
activităţi,
sistemul
muscular
-
Prezintă dureri
articulare

6
 

5. Nevoia de a
dormi şi d e a
se odihni:
nesatisfacut ă
-
Bolnavul
prezint ă o
senzaţie de
disconfort,
oboseală 
datorită durerii,
are coşmaruri,
sentimentul de
tristeţe

6. Nevoia de a
se  î mbrăca şi
dezbrăca:
nesatisfacut ă
-
Pacientul este
ajutat de mama
sa  î n alegerea
 î mbracăminţii
şi  î n efectuarea
activităţii de
 î mbrăcare şi
dezbrăcare

7. Nevoia de a
menţine
temperatura
corpului  î n
limite normale:
nesatisfacut ă
-
Pacientul este
subfebril: 38 ° 
C
-
Prezintă 
frisoane,
transpira ţii

6
 

abundente

8. Nevoia de a
fi curat şi de a-
şi proteja
tegumentele:
satisfacut ă
-
Pacientul
prezint ă interes
faţă de
masurile de
igienă
-
Mucoasa
bucală:
zmeurie

9. Nevoia de a
evita
pericolele:
nesatisfacut ă
-
Bolnavul
prezint ă 
vulnerabilitate
faţă de pericole
având
predispozi ţie la
infecţie, la
 î mbolnăviri
frecvente,
fatigabilitate
-
Prezintă 
perturbarea
imaginii de
sine datorită 
dificultăţii şi
de adaptare la
mediul
spitalicesc

6
 

10. Nevoia de a
comunica cu
semenii:
satisfacut ă
-
Pacientul se
exprimă cu
usurinţă, are o
atitudine
receptivă   şi
 î ncredere  î n
alţii
-
Prezintă o
uşoară tendin ţă 
spre
singuratate

11. Nevoia de a
practica religia:
satisfacut ă
-
Pacientul
aparţine
religiei
ortodoxe

12. Nevoia de a
se recrea:
nesatisfacut ă
-
Pacientul
prezint ă 
dezinteres faţă 
de activităţile
recreative
datorită durerii,
lezării
integrităţii
fizice

13. Nevoia de a
se realiza:

6
 

satisfacut ă
-
Pacientul
datorită vârstei
mici nu este
preocupat  î n
această 
privinţă,
neconştientizân
d importanţa ei

14. Nevoia de a
 î nvaţa:
satisfacut ă
-
Pacientul
prezint ă interes
faţă de
masurile de
tratament şi
igienă fiind
familiarizat cu
aceasta

Pacientul are
afectate
urmatoarele
nevoi:
Nevoia
de a respira şi
de a avea o
bună respira ţie
Nevoia
d e a mânca şi
de a bea
Nevoia
de a elimina
Nevoia
de a se mişca şi
de a avea o
bună postură
Nevoia
de a dormi şi

6
 

de a se odihni
Nevoia
de a se  î mbrăca
şi dezbrăca
Nevoia
de a mentine
temperatura
corpului in
limite normale
Nevoia
de a evita
pericolele
Nevoia
de a se recrea

II Plan de
nursing
Nume şi
prenume: B.M.
Diagnostic:
Infecţie HIV
Data
11.03E Dificultatea Să expectoreze laTrebuie să determinPacientuul
voluar expectorării fiecare 2 ore şi sădetermin
  pacientul săreu
  şeşte să-şi
e secreţiilor dintuşeasca ţinându-tuşească la fiecare dou ă oreelibereze căile
2009 căile respiratorii şi abdomenul arătându-i cum să-şirespiratorii cu
Să respire liber peprotejeze abdomenul mai puţină 
nas Asigur un raport suficientdificultate
de lichide pe 24 de ore
Umezesc aerul din  î ncăpere
Dificultate Să aibă stare deUrmaresc bolnavul saPacientul
datorită  bine f ără greţuriconsume numai alimentele ingeră 

6
 

dezechilibrului şi vărsături cuprinse in regim. cantităţi mici

11.03 hidroelectrolitic şiSă fie echilibratProtejez lenjeria cude lichide dar
2009 nutriţional, hidroelectrolitic musama si aleza.  î ncă nu
dificultăţi  î nSă fie echilibtratAdministrez tratamentulprezintă o
masticaţie şi denutriţional medicamentos, vitamine. creştere a
glutiţie, apetit apetitului
scăzut
11.03 Dificultate Să fieFac zilnic bilanţul hidric,Pacientul
2009 datorită  hidroelectrolitic şicorectez dezechilibru hidric prezintă    î n
polakiuriei şiacido-bazic prin administrare de lichide continuare
deshidratare Să nu prezinteRecoltez urină pentrupolakiurie
complicaţii examene chimice şi
cutanate, bacteriologice
respiratorii, Administrez antiseptice
urinare urinare, sulfamide
antibiotice la indicaţia
medicului
11.03 Dificultate Să aibă tonusPlanific un program de Pacientul
2009 datorită  muscular şi forţăexerci
  ţii  î n funcţie de cauza prezintă 
imobilizării, musculară  imobilizării şi dedorinţa de a
atrofiei musculare,păstrată capacitatea acestuia se mişca, dar
refuzul de a faceDepăşirea Insuflu pacientului dorinţadatorită 
activităţi, durerirefuzului de ade a se mi şca durerii nu
articulare face activităţi Ajut pacientul şa-şireuşeşte să 
Diminuarea satisfac ă nevoilerealizeze toate
durerilor organismului exerciţiile
fizice.
11.03 Dificultate Să poată să seAerisirea camerei şiPacientul
2009 datorită cantităţiiodihnească bine,asigurarea unui confortmenţine
inadecvate desă-i disparăfizic
  şi psihic starea de
odihnă, stareneliniştea, săElaborez
   î mpreună cunelinişte şi
psihică dedoarmă  pacientul un program de cantitatea
tensiune 10ore/24ore activitate, care săinadecvat
  ă de
manifestat ă prinSă fie activ şicorespundă stăriisomn
nelinişte pe care  î lcooperant pacientului şi posibilităţilor
 î mpiedică să se organismului
odihnească Observ somnul, calitatea
acestuia, raportul  î ntre
starea de veghe şi somn şi
administrez medicaţia
indicată de medic şi notarea
efectului acestuia
11.03 Dificultate  î n a seSă se poatăAntrenez
  pacientul  î nPacientul nu
2009  î mbrăcă   şi î mbrăca şirealizarea activităţii dese poate
dezbr ăca dezbr ăca singur  î mbrăcare şi dezbrăcare  î mbrăca şi
Să cunoascăExplic
  gesturile pe care dezbr ăca
importanţa trebuie să le facă pentru asingur
satisfacerii de a se se  î mbrăca  î n limbaj
 î mbrăca şiinteligibil
dezbr ăca Aşez obiectele  î n cameră  î n

6
 

aceeaşi ordine tot timpul iar

hainele  î n ordinea folosirii
lor şi solicit pacientului la
dezbr ăcare să le pună   î n
ordine inversă
11.03 Dificultate Să-şi menţinăAerisesc
   î ncăperea şi aplicPacientul este
2009 datorită stăriitemperatura  î ncomprese reci, fricţiuni febril.
febrile 39,3°C limite fiziologice Servesc cantităţi mari de
Să fie echilibratlichide
hidroelectrolitic Calculez bilanţul ingesta-
Să-şi menţinăexcreta
  pe 24 de ore
temperatura Administrez medicaţia
corpului  î n limiterecomandat ă de medic şi  î i
normale urmăresc efectul acesteia
11.03 Dificultate Să beneficieze deAsigur condiţii de mediuPacientul
2009 datorită  mediu deadecvat colaborează 
vulnerabilităţii siguranţă f ărăIau
  măsuri sporite de î n vederea
faţă de pericole,accidente şievitare a infecţiilor atingerii
predispoziţie lainfecţii Urmăresc şi apreciez corect acestor
infecţii, laSă fie echilibratpotenţialul infecţios alobiective şi
 î mbolnăviri psihic pacientului, receptivitateaparticipă la
frecvente, şi aplic măsuri de izolare arealizarea
fragilitate surselor de infecţie intervenţiilor
Favorizez adaptarea
persoanei la noul mediu
11.03 Dificultate Să prezinte oOrganizez activităţiPacientul
2009 datorită  stare de bunărecreative
  specifice vârstei prezintă 
 î ndeplinirii dispoziţie Antrenez pacientul  î naceeaşi
activităţilor Să-şi ameliorezeactivităţi şi  î l ajut  î ndificultate  î n
recreative şicondiţiile fizice satisfacerea lor  î ndeplinirea
inactivităţilor, Să-şi recapeteAsigur mediuactivităţilor
tristeţe  î ncrederea  î ncorespunzător, determinrecreative
forţele proprii şipacientul să-şi exprime
in cele din jur emoţiile şi sentimentele
Câştig  î ncrederea
bolnavului
12.032Dificultate  î nSă expectoreze laTrebuie să determinPacientul
009 eliberarea căilorfiecare două ore,pacientul să tuşească lareuşeşte să-şi
respiratorii dinsă tuşeascăfiecare
  două ore elibereze căile
cauza dureriiţinându-şi Îndepărtez secreţiile nazale respiratorii cu
abdominale şi aabdomenul şi să-iPregătesc psihic pacientulmai puţină 
secreţiilor nazale calmeze durerea î n vederea aplic ăriidificultate şi
abdominală tehnicilor de  î ngrijire şi  î nacceptă să 
Să respire liber pevederea aspirării secreţiilortuşească
nas bronşice
Învăţ pacientul să tuşească ,
să expectoreze şi să 
colecteze sputa.
Administrez tratamentul
medicamentos cu

7
 

expectorante şi calmante
ale durerii abdominale.
12.032Dificultate Să aibă o stare deAjut pacientul  î n timpulPacientul
009 datorită  bine, f ără greţurivărsăturilor şi î l sprijin acceptă ajutor
inapetenţei, şi vărsături Asigur un climat cald, şi medicaţia,
greţuri, vărsăturiSă fie echilibratcomfortabil ingeră 
biloase, durerielectrolitic şiÎncurajez pacientul şi  î icantităţi mici
abdominale şinutriţional explic scopul intervenţiilor de lichide,
dezechilibru Să fie echilibratAplic tratamentulapetitul
hidroelectrolitic şipsihic medicamentos: vitamine,rămăne scazut
nutriţional săruri minerale,Prezintă 
antitermice. vărsături
12.032Dificultate Să fie echilibratFac zilnic bilanţul hidric,Pacientul
009 datorită  hidroelectrolitic şicorectez dezechilibrulprezintă    î n
polakiuriei, acidobazic hidric prin administrare decontinuare
deshidratare Să prezintelichide polakiurie
tegumente şiAsigur aport lichidian  î n
mucoase integrefuncţie de bilanţul hidric
şi curate Învăţ pacientul poziţia
adecvată, care favorizează 
golirea completă a vezicii
12.032Dificultate Pacientul să aibăPlanific
  un program de Pacientul
009 datorită  tonusul şi forţăexerci
  ţii,  î n funcţie de cazul prezintă 
imobilităţii, musculară  imobilizării şi dedorinţa de a
atrofiei musculare,păstrată, capacitatea acestuia se mişca dar
refuzul de a facedepăşirea Insuflu pacientului dorinţadatorită 
activităţi refuzului de ade a se mi şca durerii nu
face activitate Învăţ pacientul care estereuşeşte să 
Diminuarea postura adecvat ă   şi cum să realizeze toate
durerilor. efectueze exerciţiileexerciţiile
musculare active fizice
12.032Dificultate Să se poat ă odihniAsigur un confort fizic şiPacientul
009 datorită cantităţiibine, să   î i disparăpsihic,
  aerisesc camera menţine
inadecvate deneliniştea şi saObserv dacă perioadele decantitatea
odihnă, stare dedoarmă  odihnă corespund inadecvat ă de
tensiune psihică10ore/24ore
  necesităţilor organismului somn şi starea
manifestat ă prinSă beneficieze deStimulez  î ncredereade nelinişte
nelinişte ce  î lun confort fizic şipacientului  î n forţele
impiedică să sepsihic proprii şi  î n cei care  î l
odihnească ingrijesc
12.032 Dificultatea  î 
n a se S ă se poată  
Antrenez pacientul  î nPacientul  î ncă 
009  î mbrăca şidezbrăca şirealizarea activităţii denu se poate
dezbr ăca datorită î   mbrăca singur î mbrăcare şi dezbrăcare şi î mbrăca şi
durerii f ără dificultate  î l ajut dezbr ăca
Recâştigă  Explic legăturile dintresingur
independenţa de aţinuta vestimentară,
se  î mbrăca şiimagine şi stima de sine
dezbr ăca Educ pacientul privind
importanţa vestimentaţiei
 î n identificarea

7
 

personalităţii
12.032Dificultate Să-şi menţinăAerisesc
   î ncăperea şi asigurPacientul este
009 datorită febreitemperatura confortul febril
ridicate 39,3°C corpului  î n limiteÎi asigur  î mbrăcăminte
fiziologice lejeră şi o pungă gheaţă
Să aibă o stare deAdministrez medicaţie
bine fizic şi psihicantitermică şi antibiotică
12.032Dificultate Să beneficieze deAsigur condiţii de mediuPacientul
009 datorită  siguranţa f ărăadecvat
  colaborează 
predispoziţiei laaccidente şiIau măsuri sporite de î n vederea
infecţii, infecţii evitare a infecţiilor atingerii
fatigabilitate, Să fie echilibratUrmăresc şi apreciez corect acestor
predispoziţie lafizic şi psihic potenţialul infecţios alobiective şi
 î mbolnăviri pacientului şi receptivitateaparcipă la
frecvente sa şi aplicarea măsurilor derealizarea
izolare a surselor deintervenţiilor
infecţie
Favorizez adaptarea la noul
mediu
12.032Dificultatea  î nSă prezinte oAsigur mediuPacientul nu
009 realizarea stare de bunăcorespunz  ător, antrenezdepăşeşte
activităţilor dispoziţie pacientul  î n activităţidificultatea
recreative Să-şi ameliorezerecreative specifice,fizică de a
condi ţiile fizice organizez activităţi î ndeplini
Să recapeterecreative specifice vârstei activităţi
 î n crederea inAnalizez dacă acestea sunt recreative
forţele proprii şi î n concordanţă cu starea
 î n cadrelefizică   şi psihică a
medico-sanitare pacientului
13.032Dificultatea inSă expectoreze şiÎndepărtez secreţiile nazale,Pacientul  îşi
009 eliberarea căilorsă prezinte căiumezesc aerul din  î ncăpere amelioreaza
respiratorii respiratorii Învăţ pacientul să tuşeascăpu   ţin
datorită secreţiilorpermeabile, oşi să expectoreze respiraţia
muco-nazale bună respiraţie Asigur condiţiile de igienă 
purulente şi prinSă-şi eliberezedin  î ncăpere şi administrez
căile respiratorii căile respiratoriitratamentul medicamentos
cu minimum deprescris de medic
dificultate
13.032Dificultate Să ii se stimulezeDupă    î ncetarea voimeiPacientul
009 datorită  apetitul, să fierehidratez pacientul prin î ncepe să 
inapetenţei, echilibrat administrarea de lichide  î nmănânce câte
greţuri, hidroelectrolitic şicantităţi mici puţin şi ingeră 
dezechilibru nutriţional Servesc o alimentaţiecantităţi mici
hidroelectrolitic şi bogată şi hipercalorică  de lichide
nutriţional Învăţ pacientul categoriile
de alimente din ghidul
alimentar şi echivalenţele
cantitative şi calitative ale
principiilor alimentare
13.032Dificultate Să fie echilibratFac zilnic bilanţul hidric,Pacientul

7
 

009 datorită  hidroelectrolitic şicorectez dezechilibru hidric prezintă 

incontinenţei acido-bazic prin administrare de lichide incontinenţă 
urinare şiSă fie echilibratÎncurajez pacientul să-şiurinară   şi
deshidratării psihic exprime gândurile şideshidratare
sentimentele  î n legătura cu
problema de depende ţă
Asigur igiena corporală 
riguroasă
13.032Dificultate Să aibă tonusul şiPlanific un program de Pacientul  îşi
009 datorită asteniei,fortă muscularăexerci   ţii fizice  î n funcţie demenţine
atrofiei musculare,păstrată capacitatea acestuia atrofia
imobilităţii şiSă-şi menţinăEfectuez
  exerci ţii pasive lamusculară ca
durerii articulare integritatea fiecare 2 ore o consecinţă a
articulaţiilor şiSuplinesc pacientul  î nbolii, astenia.
tegumentelor satisfacerea nevoilor sale
13.032Dificultate Să se poat ă odihniAsigur un confort fizic şiPacientului  î i
009 datorită stării debine, să-i disparăpsihic,  aerisesc camera şi  î idispare starea
stare psihică   şineliniştea şi săasigur   condiţii optime dede nelinişte şi
cantităţii doarmă  somn cantitatea de
inadecvate de10ore/24ore Planific  î ngrijirile şisomn creşte
odihnă intervenţiile delegate astfel
 î ncât să nu trezesc
pacientul  î ntre orele 22-06
şi temperatura camerei să 
fie î ntre 18°C şi 24°C
13.032Dificultate  î n a seSă se poatăAntrenez
  pacientul  î nPacientul
009  î mbrăca şi î mbrăca şiparticiparea la realizareadatorită 
dezbr ăca datoritădezbr
  ăca singuractului de  î mbrăcare şidurerilor şi
asteniei fizice f ără dificultate dezbr ăcare asteniei nu se
Să cunoascăExplic
  legăturile dintrepoate  î mbrăca
importanţa ţinuta vestimentară   şişi dezbrăca
satisfacerii de a se importanţa ei f ără ajutor
 î mbrăca şiÎncurajez pacientul
dezbr ăca
13.032Dificultate Să-şi menţinăAerisesc
   î ncăperea Pacientul este
009 datorită stăriitemperatura  î nCalculez raportul ingesta-afebril
febrile limite fiziologice excreta pe 24 de ore
Să fie echilibratSchimb des lenjeria de pat
hidric şi de corp
Aplic tratamentul
antitermic recomandat de
medic
13.032Dificultate Să beneficieze deAm discutat cu pacientul,  î lPacientul va
009 datorită  mediul de î ncurajez să gândeascăprezenta 
predispoziţiei lasiguranţă f ărăpozitiv
  totdeauna,
infecţii, accidente şiIau masuri sporite de prin natura
 î mbolnăviri infectii, să fieevitare a transmiteriibolii,
frecvente şi faţa deechilibrat psihic infectiilor prin izolareapredispoziţie
pericole Imunizarea pacientilor, respectareala infecţii şi
organismului circuitelor, masuri de î mbolnăviri

7
 

Asigurarea unorigiena spitaliceasca. frecvente

condi ţii de mediu
adecvat
Favorizez
adaptarea la un
nou mediu
13.032Dificultate  î n aSă se ameliorezeOrganizez activităţiPacientul
009  î ndeplini activităţicondiţiile psihice recreative specifice vârstei  î ncepe să 
recreative Să prezinte oAntrenez pacientul  î nparticipe la
stare deaceste activităţi programele
bunădispoziţie Asigur mediulrecreative da
corespunzător  î ntâmpină 
probleme de
ordin fizic
14.032Dificultate  î n aSă prezinte căiÎndepărtez secreţiile nazale,Pacientul  îşi
009 respira  î n limiterespiratorii umezesc aerul din  î ncăpere ameliorează 
normale permeabile şi oÎnvăţ pacientul să evitepuţin funcţia
bună respiraţie schimbările bruşte derespiratorie
Să fie echilibrattemperatură
fizic şi psihic Administrez medicaţia
recomandat ă de medic:
expectorante
14.032Dificultatea Să stimulezeServesc alimentaţie bogatăPacientul
 
009 datorită apetituluiapetitul şi să fiehipercalorică la ore î ncepe să 
capricios, hidroelectrolitic şiregulate mănânce şi să 
dezechilibrului nu nutritiv Explorez gusturile şibea cantităţi
hidroelectrolitic şi obiceiurile alimentare alemici de
acidobazic pacientului lichide
Aplic tratamentul
medicamentos: vitamine şi
săruri minerale
14.032Dificultate Să aibă tonus şiPlanific un program de Pacientul este
009 datorită atrofieiforţă musculară exerciţii fizice imobil
musculare şiSă-şi menţinăSuplinesc
  pacientul  î ndatorită bolii
durerii articulare activitatea satisfacerea nevoilor
articulaţiilor Pacientul va fi ajutat s ă-şi
satisfac ă nevoile
organismului şi  î i spun
pacientului să se mişte
zilnic
14.032 Dificultate  î 
n a se S ă se poat ă 
Antrenez pacientul  î nPacientul
009  î mbrăca şi î mbrăca şiparticiparea la actul î ncepe să 
dezbr ăca dezbr ăca f ără î 
 mbrăcării şi dezbrăcării realizeze
dificultate Educ pacientul privindaceast ă 
importanţa vestimentaţieiactivitate f ără 
 î n identificareaun ajutor prea
personalităţii mare
Explic legăturile, ţinuta
vestimentar ă, stima de sine
14.032Dificultate Să beneficieze deAsigur mediu adecvat dePacientul

7
 

009 datorită  mediu adecvat şiprotecţie psihică stării deprezintă 

fatigabilităţii şiinfectii boală a pacientului predispoziţie
predispoziţiei laSă fie echilibratÎncurajez pacientul s ăla
  infecţie şi
infecţii şi boli fizic şi psihic şicomunice cu cei din jur, s ă-boli
creşterea şi exprime emoţiile,
imunităţii nevoile, frica, opiniile
Aplic tratamentul
recomandat de medic
14.032Dificultate  î n aSă prezinte oAsigur un mediuPacientul
009  î ndeplini activităţistare decorespunzător parcipă la
recreative bunădispoziţie Organizez activităţiunele
Să se ameliorezerecreative specifice vârstei activităţi
condi ţiile fizice Am  î n vedere ca activit ăţilerecreative
sa nu  î l prea suprasolicite,care nu sunt
să nu-l obosească   şi să-i î mpiedicate
creeze o stare de de condiţia sa
bunădispoziţie fizică
15.032Dificultate  î n aSă prezinte căiPacientul să prezintePacientul  îşi
009 respira respiratorii mucoase umede şi integre amelioreaza
permeabile şi oUmezesc aerul  î ncăperii funcţia
bună respiraţie Îndepărtez secreţiile nazale respiratorie
Învăţ pacientul să aibe
posturi adecvate care s ă 
furnizeze respiraţia
Administrez medicaţia
prescrisă de medic
15.032Dificultate Să aibă tonusul şiPlanific un program de Pacientul  îşi
009 datorită atrofieiforţa muscularăexerci   ţii fizice menţine
musculare şipăstrată, să-şiSuplinesc pacientul  î natrofia
asteniei menţină  satisfacerea nevoilor sale musculară ca
activitatea Supraveghez permanento consecinţă a
articular pacientul pentru a nu se bolii
răni
15.032Dificultate Să-şi stimulezeServesc alimente bogate Pacientul
009 datorită apetituluiapetitul hipercaloric la ore regulate. î ncepe să 
capricios, Să fie echilibratProtejez lenjeria cumănânce
dezichilibrului hidroelectrolitic şimuşama şi aleză   î n functiecantităţi mici
hidroelectrolitic, acido-bazic de poziţia pacientului de alimente
acido-bazic şi Conştientizez pacientul
nutritiv asupra importanţei
regimului alimentar  î n
menţinerea sănătăţii

Rol Delegat

7
 

Data Funcţiile vitale Analize medicale Tratament Dietă

Tem Puls Resp TA Valori reale Valori
p normale
11.03 D: D:65 D:15 D: HLG HLG Penicilină
2009 37,7 b/mi r/min 120/70 completa completă 1flacon/12o
S: n S:17 mmHg VSH – 30 HB-9% re
37,9 S:75 r/min – 50 HT-32% Gentamicin
b/mi S: AtgHBS- VSH-6/8mm ă
n 110/60 neg AtgHBS-neg 1
mmHg ACHVC- ACHVC-neg flaconI.m.
neg Ex. Spută 12ore
Ex. spută BK-pozitiv Sulfadiazin
Ex. urină GOT:20UI 6 tb p.o
BK-pozitiv GPT:16UI Spiramicin
GOT:8UI Uree:20/40m tb IV, p.o
GPT:4UI g% Trimetrom
Uree: Ex. sumar de 10mg/zi p.o
24mg% urină  Triniodazol
Ex. normală tb 1 p.o
coproparazi Testul
-tar - Elisa –
negativ pozitiv
Testul Ex sumar de
Elisa – urină –
pozitiv normal
Ex sumar Rg.
de urină – pulmonară 
normal I.D.R
Rg.
12.0 D: D:65 D:17 D: Spiramicin
pulmonară 
5Reg 37,8 b/mi r/mi 100/60 tb IV p.o
I.D.R
im S:37 n n mmHg Trinidazol
hipo S:67 S:18 S:110/  tb I p.o
sodat b/mi r/mi 60 Penicilină
şi n n mmHg 1flacon/12or
prote e
ic:
carn
e de
pui,
vită,
brân
ză de
vacă 
proa
spătă
2009
smân
tână

7
 

caş,
caşc
aval
neaf 
umat
şi
legu
me:
morv
ov,
fasol
e
verd
e,
carto
fi,
roşii
Inter
zise:
băut
urile
carb
ogaz
oase
şi
carn
ea
pră jit
ă
13.0 D: D:64 D:16 D: Pentantamidi
5 37,2 b/mi r/mi 120/70 n 1fiolă I.m.
2009 S: n n mmHg Thiabendazo
37,8 S:70 S:18 S: l
b/mi r/mi 110/60 tb IV p.o
n n mmHg Gentamicină
1flaconI.m/1
2 ore
Sulfadiazin
Tb 6 p.o
14.0 D:37, D:62 D:15 D: Spiramicin
5 6 b/mi r/mi 110/60 tb IV p.o
2009 S:37, n n mmHg Trinidazol
3 S:70 S:16 S: tb I p.o
b/mi r/mi 110/60 Penicilină
n n mmHg 1flacon/12or
e
15.0 D: D:65 D:16 D: Spiramicin
5 37,2 b/mi r/mi 100/60 tb IV p.o

7
 

2009 S: n n mmHg Trinidazol

37,4 S:67 S:18 S: tb I p.o
b/mi r/mi 110/60 Penicilină
n n mmHg 1flacon/12or
e

Grilă pentru culegerea datelor

Cazul III
Sursa de informare
Interviu cu pacientul:A.M
Membrii echipei de  î ngrijire: - doctor
- asistent
Dosarul medical actual al pacientului: foaia de observa ţie

Date stabile:Nume: A
Prenume: M
Sex: feminin
Vârsta: 15ani
Naţionalitatea: română
Religia: Ortodoxă
Grup sanguin: ABIV,  Rh . +

Date variabile: Domiciliul: Craiova, Jud. Dolj

Ocupaţia: elevă
Echipa de susţinere: familia
TA: 130/80 mmHg
Temperatura: 39 C°

Puls: 72 puls/min
Respiraţia: 16resp/min
Data internării: 26.01.2009
Data externării: 30.01.2009
Nr zile de spitalizare: 5 zile
Diagnostic la internare: - infecţie HIV
- Hepatită cronică tip B
- TBC pulmonar

Motivele internării:
Pacienta se internează pentru stare generală gravă, febră, tuse şi paluare a
tegumentelor
Antecedente heretocolaterale: f ără importanţă
Antecedente personale: neagă
Condiţii de viaţă şi muncă: corespunzătoare
Istoricul bolii: Pacienta  î n vârstă de 17 ani se prezintă cu stare generală 
gravă, febră, paloare a tegumentulor, c âteva echimoze pe membrele

7
 

superioare şi inferioare.
Pacienta cunoscută cu infecţie HIV din 1994, multiplu experimentată 
terapeutic cu TBC pulmonare, motiv pentru care se spitalizeaz ă.
Examen obiectiv:
Stare generală: alterată
Stare de nutriţie: corespunzătoare
Stare de conştienţă: prezentă
Greutate: 40Kg
Tegumente: deshidratate, palide
Ganglioni limfatici: nepalpabili
Muşchi: normotoni
Sistemul osteo-articular: integru morfofunc ţional
Aparat respirator: expectoraţie mucopurulentă, tuse
Aparat cardiovascular: regiunea precordial ă de aspect normal, zgomote
cardiace ritmice, AV 100b/min, artere şi vene: permeabile
Aparat digestiv: tranzit intestinal aculezat, abdomen sensibil la palpare,
cavitate bucală, faringe, amigdale: hiperemiate
Ficat: limita superioară a spaţiului V intercostal drept
Aparatul urogenital:
Loji renale: libere
Simptome: polakiurie
Organe genitale: normale
Sistem nervos şi endocrin:
Mers ebrios, instabilitate
Nervi cranieni: integri
Simptom meningial: absent
Psihic: normal
Organe endocrine: normale
Organe de simţ: normale

7
 

Anamneza asistentei medicale

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulatie: nesatisfacută
- Pacientul prezintă dificultate î n respiraţie, tuse şi expectoraţie.
- Frecvenţa respiratorie: 16 resp/min
- Zgomote cardiace: ritmice, P: 72 b/min, T.A: 130/80 mmHg

2. Nevoia de a mânca şi de a bea: nesatisfacută

- Scaderea poftei de mâncare, alimentaţie insuficientă din punct de vedere
calitativ şi cantitativ.
- Prezintă dureri abdominale şi este deshidratat.

3. Nevoia de a elimina: nesatisfacut ă

- Pacienta prezintă micţiuni fiziologice 4-5 pe zi
- Diureză 1400ml
- Urina este inchisă la culare şi miros fetid, pH acid
- Transpiraţii abundente

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: nesatisfacută

- Pacienta este imobilă datorită asteniei fizice şi atrofiei musculare
- Sistemul muscular integru: hipotrofic
- Prezintă dureri articulare

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni: nesatisfacut ă

- Incapacitatea de a se odihni din cauza durerilor, disconfortului şi
mediului spitalicesc
- Pacienta prezintă insomnii, treziri frecvente, prezint ă stări de oboseală,
de anxietate

6. Nevoia de a se î mbrăca şi a se dezbrăca: nesatisfacută

- Pacienta este ajutat să se î mbrace
- Nu prezintă interes faţă de ţinuta vestimentară

7. Nevoia de a ţine temperatura corpului  î n limite normale: nesatisfacută

- Pacienta prezintă febră ridicată: 39 ° C
- Prezintă cefalee frisoane, transpiraţii abundente

8. Nevoia de a fi curat şi de a proteja tegumentele şi mucoasele:

satisfacut ă
- Pacienta este ajutat să-şi î ntreţină igiena corporală
- Mucoasa bucală este umedă şi roz

8
 

- Unghii curate, t ăiate scurt

9. Nevoia de a evita pericolele: nesatisfacut ă

- Pacienta este preocupată de starea de sănătate, prezintă o stare de
nelinişte datorită bolii
- Pacienta este vulnerabil fa ţă de pericole, anxiosă datorită neadaptării la
mediul de spital
- Perturbarea imaginii de sine datorit ă dificultăţii de adaptare la afecţiuni
- Prezintă stări de nelinişte

10. Nevoia de a comunica cu semenii: satisfacută

- Bolnava poate comunica verbal cu cadrele medicale şi cu aparţinătorii
f ără probleme, limbajul este clar, precis.
- Pacienta este echilibrată psihic, are î ncredere î n echipa de î ngrijire.

11. Nevoia de a practica religia: satisfacut ă

- Bolnava este de religie ortodox ă, are î ncredere  î n Dumnezeu.
- Bolnava este conştientă de ceea ce se î ntampla.

12. Nevoia de a se recrea: nesatisfacută

- Pacienta nu se poate recreea datorit ă bolii, prezintă stare de slăbiciune şi
oboseală
- Pacienta nu citeşte, nu se uită la televizor

13. Nevoia de a se realiza: satisfacută

- Datorită lipsei de informaţie medicală pacienta este foarte conştientă de
situa ţia î n care se află.
- Poate depăşi anumite momente critice

14. Nevoia de a î nvăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea: satisfacută

- Pacienta este conştientă de necesitatea formării noi atitudini şi
deprinderi corecte necesare obţinerii unei st ări de bine
- Prezintă interes faţă de tratament şi manifesta dorinţa de a se î nsănătoşi

Pacienta are afectate urmatoarele nevoi:

- Nevoia de a respira şi de a avea o bună respira ţie
- Nevoia de a bea şi a manca
- Nevoia de a elimina
- Nevoia de a dormi şi a se odihni
- Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură
- Nevoia de a se î mbraca şi dezbrăca
- Nevoia de a ţine temperatura corpului  î n limitele normale
- Nevoia de a evita pericolele

8
 

- Nevoia de a se recrea
III Plan de nursing
Nume şi prenume: A.M.
Diagnostic: Infecţie HIV
Hepatită cronică tip B

Data Diagnostic de Obiective Intervenţii Evoluare

nursing
26.01 Dificultate Să expectoreze la Asigur condiţiile de igienă  Pacienta
2009 datorită  fiecare 2 ore din î ncăpere reuşeşte să-
expectorării Să-şi exlibereze Trebuie să determin pacientul şi elibereze
secreţiilor din căile respiratorii cu să tuşească la fiecare 2 ore căile
căile minimum de Administrez tratamentul respiratorii
respiratorii dificultate medicamentos prescris de
medic
Dificultate Să fie bine După    î ncetarea vomei Pacienta se
datorită  echilibrată  rehidratez bolnava şi  î i hidratează   şi
inapeten ţei, nutriţional şi servesc alimente hipocalorice accept ă 
dureri hidroelectrolitic  î n cantităţi mici şi reci. tratamentul
abdominale, Să nu mai prezinte Fac bilanţul lichidelor medicamen
greţuri, greţuri şi vărsături  î ngerate şi eliminate. tos
vărsături, Să fie echilibrată  Aplic tratamentul Ingeră 
dezechilibru psihic. medicamentos prescris de cantităţi
hidroelectrolit medic. mici de
ic şi alimente
nutriţional
Dificultate Să aibă un tranzit Fac bilanţul hidric zilnic şi-l Pacienta
datorită  intestinal normal corectez prin administrare de prezintă    î n
scaunelor Să prezinte lichide continuare
diareice cu tegumente şi Asigur aport lichidian un tranzit
sânge şi mucoase integre şi adecvat,  î n funcţie de bilanţul intestinal
incontinenţă  curate. hidric accelerat.
urinară Învăţ pacienta exerciţii de
 î ntărire a musculaturii
perineale.
Schimb lenjeria de pat si de
corp dupa fiecare eliminare
26.01 Dificultate Să-şi menţină  Pacienta va fi ajutat ă să-şi Datorită 
2009 datorită  integritatea satisfac ă nevoile durerii
asteniei fizice, tegumentelor şi organismului. pacienta
dureri activităţii articulare. Îi spunem pacientei s ă se este
articulare şi Diminuarea mişte zilnic imobilizată 
abdominale. durerilor Planific un program de la pat deşi
Expresie Mobilizarea exerciţii şi de mers  î n funcţie prezintă 
facială  pacientei de capacitatea pacientei dorinţa de a

8
 

caracteristică. se plimba
26.01 Dificultate  î n Să poată să se Asigur condiţii optime de Pacienta a
2009 a se odihni odihnească bine somn avut un
datorită  Să beneficieze de Am discutat cu pacienta somn agitat
anxietăţii un somn calitativ şi explicându-i importanţa cu treziri
manifestat ă  cantitativ  î n termen somnului. frecvente.
prin somn de 5 zile Am creat un ambiant pl ăcut
agitat, treziri (aerisire, schimbarea
frecvente, lenjeriei, condiţii de linişte)
oboseal ă Administrez la indicaţia
medicului somnifere
26.01 Dificultatea Să se poată  î mbrăca Educ pacienta priviind Pacienta nu
2009 de a se şi dezbrăca singură importanţa vestimentaţiei  î n se poate
 î mbrăca şi a Să cunoasca identificarea personalităţii  î mbrăca şi
se dezbrăca importanţa Explic legăturile dintre ţinuta dezbraca
datorită  satisfacerii de a se vestimentar ă, imagine şi singură
asteniei fizice  î mbrăca şi stima de sine.
dezbrăca. Încurajez pacienta
26.01 Dificultate Să-şi menţină  Servesc pacienta cu lichide, Pacienta
2009 datorită febrei temperatura, să fie aplic comprese reci. este febrilă.
ridicate: bine hidratată Calculez raportul ingesta-
39 C, cefalee Să aibă o stare de excreta pe 24 de ore.
°

bine fizic şi psihic Îi schimb des lenjeria de pat

şi de corp.
Menţine igiena tegumentelor
Administrez tratamentul
medicamentos
26.01 Dificultate Să-şi exprime Am discutat cu pacienta, o Pacienta
2009 datorită  diminuarea incurajez să gândeasc ă  este
neadapt ării la anxietăţii in 3 – 4 pozitiv neliniştită   şi
mediul de zile şi dispoziţia ei Am instalat-o  î ntr-un salon cu nu s-a
spital  î n o săptămână pacien ţi care au o evolu ţie adaptat din
manifestat ă  favorabilă a bolii prima zi la
prin Asigur condiţii de mediu mediul
ne î ncredere  î n adecvat, iau măsuri de spitalicesc
vindecare igienă , condiţii de cazare
(alimentaţie, sterilizare,
curăţenie, dezinfecţie)
26.01 Dificultate Să prezinte o stare Analizez dacă acestea sunt  î n Pacienta nu
2009 datorită  de bine concordan ţă cu starea fizic ă  prezintă 
dezinteresului Să prezinte interes şi psihică a pacientei. interes
 î n a  î ndeplini faţă de activităţi Antrenez pacienta  î n activităţi pentru
activităţi recreative recreative specifice vârstei şi activităţi
recreative câştig î ncrederea bolnavei recreative.
datorită 
afecţiunii
manifestat ă 
prin izolare,

8
 

tristeţe
27.01 Dificultate  î n Să expectoreze Am administrat lichide Pacienta
2009 eliberarea secreţiile la fiecare pacientei şi am  î ndemnat-o să  reuşeşte să-
căilor 2 ore tuşească la fiecare 2 ore şi elibereze
respiratorii Să respire liber pe Învăţ pacienta să facă  căile
din cauza nas cu minim de gimnastică respiratorie şi să  respiratorii
secreţiilor dificultate evite schimbările bruşte de
nazale şi temperatură
durerii
27.01 Dificultate Să fie echilibrată  După    î ncetarea vomei Pacienta
2009 datorită  hidroelectrolitic şi rehidratez pacienta şi o ingeră 
dezechilibrulu nutriţional servesc cu alimente cantităţi
i Să aibe stare de hipercalorice mici de
hidroelectrolit bine f ără greţuri şi Sprijin pacienta  î n timpul lichide dar
ic şi vărsături vărsăturilor  î ncă nu
nutriţional, Aplic tratamentul prezintă o
greţurilor, medicamentos creştere a
vărsăturilor şi apetitului
inapeten ţei
27.01 Dificultate Să fie echilibrată  Fac bilanţul hidric şi Pacienta
2009 datorită  hidroelectrolitic şi echilibrez dezechilibrul hidric prezintă    î n
dezhidratării acidobazic prin administrare de lichide continuare
şi polakiuriei Asigur un raport lichidian polakiurie
adecvat  î n funcţie de bilanţul
hidric
27.01 Dificultate Depăşirea refuzului Insuflu pacientei dorinţa de a Pacienta
2009 datorită  de a face activit ăţi se mişca şi planific un este
imobilităţii, şi diminuarea program de exerciţii,  î n imobilizată 
refuzul de a durerilor funcţie de cauza imobilizării la pat deşi
face activităţi, Să-şi menţină  şi de capacitatea acesteia prezintă 
atrofiei tonusul muscular şi dorinţa de a
musculare forţa musculară se plimba
27.01 Dificultate Să-i dispară  Planific  î ngrijirile şi Pacienta
2009 datorită  neliniştea şi să aibă  intervenţiile delegate astfel menţine
anxietăţii un somn cantitativ  î ncât să nu trezesc pacienta starea de
manifestate şi calitativ  î n  î ntre orele 21-05 şi nelinişte şi
prin somn termen de 4 zile temperatura camerei să fie cantitatea
agitat,  î ntre 18°-25°C inadecvat ă 
oboseal ă care Asigur un confort fizic şi de somn
o î mpiedică să  psihic şi administrez
se odihească medicaţie indicată de medic
şi notez efectul acesteia.
27.01 Dificultate de Să cunoasc ă  Antrenez pacienta  î n Pacienta nu
2009 a se  î mbrăcă  importanţa realizarea activităţii de se poate
şi dezbrăca satisfacerii de a se  î mbrăcare şi dezbrăcare  î mbrăca şi
 î mbrăca şi dezbrăca Explic legătura dintre ţinuta dezbrăca
singură vestimentar ă şi stima de sine singură

8
 

27.01 Dificultate Să revină la Aerisesc  î ncăperea şi aplic Pacienta

2009 datorită febrei temperatura comprese reci prezintă 
moderate: normală   şi să fie Servesc cantităţi mari de febră 
39°C echilibrat lichide şi schimb des lenjeria moderată
hidroelectrolitic de corp şi de pat
Administrez tratament
antibiotic şi antitermic
prescris de medic
27.01 Dificultate Să benefieze de un Asigur condiţii de mediu Pacienta
2009 datorită  mediu de sigurantă  adecvat este
predispozi ţiei  î mpotriva Iau măsuri sporite de evitare predispusă 
la  î mbolnăviri  î mbolnăvirilor şi a infecţiilor şi urmăresc la infecţii
şi infecţii infecţiilor potenţialul infecţios al prin natura
Să fie echilibrată  pacientei şi aplic măsuri de bolii
psihic izolare a surselor de infec ţii
27.01 Dificultate Să-şi amelioreze Determin pacienta s ă-şi Pacienta
2009 datorită  condiţiile fizice şi exprime emoţiile şi prezintă 
dezinteresului să-şi recapete sentimentele şi câştig dificultate  î n
 î n a  î ndeplinii  î ncrederea  î n forţele  î ncrederea bolnavei a  î ndeplini
activităţi proprii Analizez şi stabilesc dac ă  activităţi
recreative Să prezinte o stare acestea sunt  î n concordanţă  recreative
de bunădispoziţie cu starea sa fizic ă şi psihică
28.01 Dificultate Să expectoreze şi să  Învăţ pacienta s ă tuşească   şi Pacienta  îşi
2009 datorită  prezinte căi se expectoreze ameliorează 
secreţiilor respiratorii Îndepărtez secreţiile nazale şi funcţia
muconazale permeabile educ pacienta pentru a folosii respiratorie
purulente din Să prezinte o bună  batista individuală de unică 
căile respiraţie folosinţă
respiratorii
28.01 Dificultate Să aibă greutate Urmăresc bolnava s ă  Pacienta
2009 datorită  corporală   î n funcţie consume numai alimentele  î n cepe să 
inapeten ţei, de  î nălţime, vărstă, cuprinse î n regim ingere
greţurilor şi sex Administrez lichide şi cantităţi
vărsăturilor Să ii se stimuleze alimente  î n cantităţi mici, mici de
apetitul şi să fie bogate  î n calorii lichide şi
echilibrată  După    î ncetarea vomei, alimente
hidroelectrolitic rehidratez pacienta prin
administrare de lichide  î n
cantităţi mici
28.01 Dificultate Să fie echilibrată  Administrez lichide  î n funcţie Pacienta
2009 datorită  hidroelectrolitic şi de bilanţul hidric zilnic prezintă 
polakiuriei şi acidobazic Încurajez pacienta s ă-şi dezhidratare
deshidratării Să aibă echilibru exprime gândurile şi şi polakiurie
psihic sentimentele  î n legătură cu
problema de dependen ţă
28.01 Dificultate Să-şi menţină  Efectuez exerci ţii pasive la Pacienta  îşi
2009 datorită  integritatea fiecare 2 ore şi ajut pacienta menţine

8
 

atrofiei articulaţiilor şi  î n satisfacerea nevoilor sale astenia şi

musculare , tegumentelor şi să  Planific un program de starea
imobilităţii şi aibă tonus şi forţă  exerciţii fizice  î n funcţie de alterată
asteniei musculară păstrată capacitatea pacientei
28.01 Dificultate  î n Să beneficieze de Învăţ pacientul să practice Pacienta
2009 a se odihnii un somn tehnici de relaxare, exerciţii prezintă 
manifestat ă  corespunzător respiratori, câteva minute stare de
prin somn calitativ şi  î nainte de culcare nelinişte
agitat şi cantitativ  î n termen Asigur confortul fizic şi
treziri de 3 zile psihic necesar unui somn
frecvente odihnitor
28.01 Dificultate de Să se poată  î mbrăca Învăţ pacienta să-şi aleagă  Pacienta
2009 a se  î mbrăca şi dezbr ăca singură  î mbrăcămintea  î n cepe să 
şi dezbrăca f ără dificultate corespunzătoare climei, realizeze
datorită  temperaturii mediului această 
slăbiciunii  î nconjurator, activităţii, activitate
vârstei singură
Educ pacienta  î n aceast ă 
activitate şi particip la
realizarea ei
28.01 Dificultate Să-şi menţină  Pregătesc psihic pacienta Pacienta
2009 datorită stării temperatura  î n  î naintea tehnicilor de este afebrilă
febrile limite normale şi să  recoltare şi examinare
fie echilibrate Schimb des lenjeria de corp
hidric şi de pat şi menţin igiena
tegumentelor
28.01 Iau măsuri sporite de evitare Pacienta
2009 a tranzmiterii infecţiilor  î n prezintă 
cazul  î mbolnăvirilor cu boli predispoziţii
transmisibile: prin izolarea la infecţii şi
pacien ţilor, respectarea  î mbolnăviri
circuitelor şi măsurilor de frecvente
igienă spitalicească
Favorizez adaptarea la noul
mediu
28.01 Dificultate datorită  Să-şi
2009 vulnerabilităţii faţă de imunizeze
pericole şi infecţii organismul
şi să 
beneficieze
de un mediu
de siguranţă 
faţă de
infecţii
Să fie
echilibrată 
psihic

8
 

29.01 Dificultate de Să prezinte o bună  Dificultate datorită afecţiunii Să prezinte

2009 a respira  î n respiraţie şi căi manifestat ă prin tristeţe, interes faţă 
limite respiratorii izolare de activităţi
normale permeabile recreative
Să prezinte
o stare de
bunădispoziţ
ie
29.01 Dificultate Să fie echilibrată  Conştientizez pacienta asupra Pacienta
2009 datorită  hidroelectrolitic şi importanţei regimului  î n cepe să 
dezechilibrulu acido-bazic şi să  alimentar  î n menţinerea mănânce şi
i hidro- stimuleze apetitul sănătăţii să bea
electrolitic şi Să aibă o stare de Servesc alimenta ţia bogată  cantităţi
acido-bazic bine hipercaloric la ore regulate mici de
lichide
29.01 Dificultate Să beneficieze de Menţin condiţiile necesare Pacienta are
2009 datorită  un somn somnului respectând un somn
neliniştii corespunzător dorinţele şi deprinderile neliniştit
calitativ şi bolnavei
cantitativ in termen Îi explic necesitate men ţinerii
de 2 zile unei vieţi ordonate cu un
program stabil
29.01 Dificultate Să-şi menţină  Suplinesc pacienta  î n Pacienta  îşi
2009 datorită  activitatea satisfacerea nevoilor menţine
durerii musculară Planific un program de atrofia
articulare, Să aibă tonus şi exercitii fizice musculară 
asteniei şi forţă muscular ă  Supraveghez permanent ca o
atrofiei pastrat ă pacienta pentru a nu se r ăni consecin ţă a
musculare Administrez tratamentul bolii
tranchilizat prescris de medic
29.01 Dificultate Să beneficieze de Asigur condiţii de mediu Pacienta
2009 datorită  un mediu adecvat adecvat datorită 
vulnerabilităţi f ără pericole, Informez şi stabilesc bolii
i faţă de infecţii  î mpreună cu pacienta planul prezintă 
pericole Să fie echilibrată  de recuperare a st ării de predispoziţi
psihic sănătate şi creşterea e la infecţii
rezisten ţei organismului, şi boli
efectuez imunizăriile
specifice şi nespecifice
necesare
29.01 Dificultate  î n Să se amelioreze Asigur un mediu Pacienta
2009 a  î ndeplini condiţiile fizice şi corespunzător şi organizez participă la
activităţi să prezinte o stare activităţi recreative specifice activităţi
recreative de bunădispoziţie vârstei recreative
Am  î n vedere ca activit ăţile care nu sunt
să nu o suprasolicite ci s ă-i  î mpiedicate
creeze o stare de bun ă  de condiţia
dispoziţie sa fizică

8
 

30.01 Dificultate  î n Să prezinte Pregătesc psihic pacienta Pacienta  îşi

2009 a respira rezisten ţă crescută  oricărei tehnici la care va fi ameliorează 
faţă de infecţii supusă funcţia
Să prezinte o bună  Umezesc aerul din  î ncăpere şi respiratorie
respiraţie  î ndepărtez secreţiile
30.01 Dificultatea Să beneficieze de Menţin condiţiile necesare Pacienta are
2009 sau un somn somnului respectând un somn
incapacitatea corespunzător dorinţele pacientei liniştit şi
de a se calitativ şi cantitav Îi explic necesitatea doarme 8/h
odihnii menţinerii unei vieţi pe noapte
datorită  ordonate, cu un program
neliniştii stabilit
30.01 Dificultate Să-şi stimuleze Serveşte alimente bogate Pacienta are
2009 datorită  apetitul şi să fie hipercaloric la ore regulate o stare de
dezechilibrulu echilibrată  Protejez lenjeria cu mu şama bine şi
i hidro- hidroelectrolitic şi şi aleză   î n funcţie de poziţia mănâncă 
electrolitic şi acido-bazic pacientei cantităţi
acidobazic mici de
alimente

Rol Delegat

Data Funcţiile vitale Analize medicale Tratament Dietă

Tem Puls Resp TA Valori Valori
p reale normale
26.01 D: D:68 D:19 D: HLG HLG Penicilină
2009 38,9 b/mi r/min 110/65 completa completă 1flacon/12
S:39 n mmHg VSH – 30 HB-9% ore
S:20 – 50 HT-32% Gentamicin
S:70 r/min S: AtgHBS-neg VSH-6/8mm ă
b/mi 110/60 ACHVC-neg AtgHBS-neg 1 flacon
n mmHg Ex. spută ACHVC-neg I.m. 12ore
Ex. urină Ex. Spută Sulfadiazin
BK-pozitiv BK-pozitiv 6 tb p.o
GOT:8UI GOT:20UI Spiramicin
GPT:4UI GPT:16UI tb IV, p.o
Uree: 24mg% Uree: Trimetrom
Ex. 20/40mg% 10mg/zi p.o
coproparazita Ex. sumar de Triniodazol
r-neg urină normală tb 1 p.o
Testul Testul
Elisa – Elisa – pozitiv

8
 

pozitiv Ex sumar de
Ex sumar de urină –
urină – normal
normal Rg.
Rg. pulmonară 
pulmonară  I.D.R
I.D.R

27.01 D:38 D:62 D:18 D: Spiramicin

Regi ,5 b/mi r/min 100/60 tb IV p.o
m S:38, n S:18 mmHg Trinidazol
hipo 8 S:65 r/min S: tb I p.o
sodat b/mi 110/60 Penicilină
şi n mmHg 1
prote flacon/12ore
ic:
carn
e de
pui,
vită,
brân
ză de
vacă 
proa
spătă
2009
smân
tână
caş,c
aşca
val
neaf 
umat
şi
legu
me:
morc
ov,
fasol
e
verd
e,
carto
fi,

8
 

roşii
Fruc
te:
mere
,
pere,
strug
uri,
prun
e,
căpş
uni,
pepe
ne
verd
e,
lămâ
i,
bana
ne
Băut
uri:
sucu
ri
natur
ale,
apă 
plata
Inter
zise:
băut
urile
carb
ogaz
oase
şi
carn
ea
pră jit
ă,
afum
ături
le,
cond
imen
te şi
maio
neza
28.0 D:39 D:66 D:16 D: Pentantamidin

9
 

1 S: b/mi r/min 120/70 1fiolă I.m.

2009 38,7 n S:18 mmHg Thiabendazol
S:68 r/min S: tb IV p.o
b/mi 110/60 Gentamicină
n mmHg 1
flaconI.m/12
ore
Sulfadiazin
Tb 6 p.o
29.0 D:39 D:68 D:17 D: Spiramicin tb
1 S:39 b/mi r/min 100/60 IV p.o
2009 n S:18 mmHg Trinidazol tb
S:70 r/min S: I p.o
b/mi 110/60 Penicilină 1
n mmHg flacon/12ore
30.0 D:38 D:70 D:16 D:120/7 Spiramicin
1 S:38, b/mi r/min 0 tb IV p.o
2009 4 n S:18 mmHg Trinidazol
S:69 r/min S:120/70 tb I p.o
b/mi mmHg Penicilină 1
n flacon/12ore

Concluzii
Copii cu SIDA necesită îngrijiri generale, dar în special în funcţie
de varietatea cazului şi caracteristicilor bolii.
Situaţia cu care ne confruntam adesea la spital, este cea in care bolnavii
se prezintă direct în faza complicată.
Lucrând cu omul şi pentru om, cadrele medicale trebuie să dea
dovadă de calm, înţelegere faţă de bolnavi şi devotament faţă de profesia
sa.
În secţia de “Boli Infecţioase”, pacientul are un comportament psihic
aparte, gândindu-se ca boala sa îi va afecta stilul de viată.
Asistenta medicală îl convinge că urmând tratamentul totul o sa fie
 bine şi îşi poate relua activităţile anterioare. Fiind singur şi neliniştit cu
mediul spitalicesc, asistenta comunică cu bolnavul îşi creează o legătură
şi încredere.
Pregătirea profesională şi pasiunea pentru meseria aleasă,
 pregătirea teoretică , practică şi îmbunătăţirea continuă a cunoştiinţelor 

9
 

acumulate în prezent. Dar pentru a-şi îndeplini menirea, nu trebuie să se

mulţumească să cu noască şi să aplice chiar perfect diferitele tehnici de
îngrijire a bolnavului, ci trebuie să cunoască noţiuni teoretice care să-i
 permită depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia şi dacă este
nevoie, chiar intervenţia în situaţiile în care viaţa bolnavului depinde de
cunoştiinţele sale.
Competenţa profesională se demonstrează prin cunoştiinţe teoretice
aprofundate şi capacitatea de a le aplica într-o activitate creatoare, de
îngrijire individualizată, personalizată,s completă şi umană.

9
 

Bibliografie:

1. CĂRUNTU AL. F. - “Strategii diagnostice  î n manifestările neurologice

din cursul infec ţiei cu HIV şi SIDA” ( II ), Rev. Info Medica, 1994
2. CUPŞA A. - “Prevenirea infecţiei profesionale cu virusul
imunodeficienţei umane”, seria HIV-SIDA, nr.1, ACSA, Craiova 1993
3. CUPŞA A., BULUCEA D. - “Infecţia cu HIV la copii şi tineri”,
Editura Universităţii, Craiova, 1995
4. MĂNESCU S. PASCU GEORGETA - “SIDA”, Colecţia “Ştiinţa
pentru toţi”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedica, 1990
5. MĂTUŞA RODICA - “SIDA, manifestări clinice”, Ed. The Flair
Group, UK, London-Bucharest-Constan ţa, 1994
6. POPA M.I., POPESCU PIA, TUDORACHE MARIANA, ISPAS
DOINIŢA - “Prevenirea transmiterii infec ţiei HIV Într-o colectivitate de
copii”, Info Medica, Bucureşti, 1994
7. TITIRCĂ LUCREŢIA - “BREVIAR de explorări funcţionale şi de
 î ngrijiri speciale acordate bolnavului”, Editura “Via ţa Medicală 
Românească”, Bucureşti, 2006
8. TITIRCĂ LUCREŢIA - “Tehnica  î ngrijirii bolnavului”, Editura “Via ţa
Medicală Românească”, Bucureşti, 1998
9. TITIRCĂ LUCREŢIA - “Ghid de nursing, cu tehnici de evaluare şi

9
 

 î ngrijiri
corespunz ătoare nevoilor fundamentale”, Editura “Via ţa
Medicală Românească”, Bucureşti, 2003
10. SCRIPCARU G. - “Aspecte medico-legale  î n infecţia cu HIV/SIDA”,
revista “Viaţa medicală”, 1992