Amg Licenta

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”VICTOR BABEȘ”
TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
PROGRAM DE STUDII: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ LUGOJ
Departamentul: XII – OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
Disciplina: OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE III
ANDRONESCU ANDRADA-MARIA
LUCRARE DE LICENȚĂ
NURSINGUL PACIENTELOR CU CHIST DE OVAR

ENDOMETRIOZIC
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf.Univ.Dr.Izabella Petre
Lugoj
2019
Nursingul pacientelor cu chist ovarian endometriozic
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”VICTOR BABEȘ”

TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
PROGRAM DE STUDII: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ LUGOJ
Departamentul: XII – OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE
Disciplina: OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE III
ANDRONESCU ANDRADA-MARIA
NURSINGUL PACIENTELOR CU CHIST DE OVAR

ENDOMETRIOZIC
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf.Univ.Dr.Izabella Petre
Lugoj
2018
2
Motto:
"Oboseala ta să fie luminată de credință și dragoste. Atunci când știinta nu

mai poate face nimic, bunătatea ta, purtarea ta, să susțină pe bolnav. Învinge
greutățile inerente profesiunii tale, stăpânește supărarea și nerăbdarea ta; gândește-
te că cel suferind este dezarmat, fără putere".
Decalogul lui Masci

MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Una dintre cele mai frecvente temeri ale femeilor care se prezintă pentru un examen
ginecologic este cea legată de existent chisturilor ovariene. Trebuie ştiut că majoritatea femeilor
vor dezvolta un chist de ovar pe parcursul vieţii, acesta fiind cel mai frecvent descoperit cu
ocazia unui control de rutină, însă nu toate chisturile constituie o problemă de sănătate.
Întâlnite la aproximativ 5% dintre femei, chisturile ovariene reprezintă o problemă
îngrijorătoare. Atunci când primesc diagnosticul, multe femei sunt bulversate din cauza temerilor
frecvente asociate acestora: intervenţia chirurgicală sau riscul apariţiei tumorilor cancerigene.
Endometrioza reprezintă creşterea anormală a celulelor endometriale (celulele care se
desprind de pereţii uterului în fiecare lună la menstruaţie) în afara uterului. Celulele endometriale
se implantează cel mai frecvent pe ovare, trompe uterine, pe suprafeţele exterioare ale uterului
sau ale intestinelor şi pe suprafata mucoasei din cavitatea pelvină.
Rolul asistentei medicale în îngrijirea bolnavei cu chist ovarian este structurat pe
asigurarea condiţiilor de spitalizare: salon încălzit, evitarea frigului şi a umezelii, asigurarea
repausului la pat, educaţia sanitară făcută bolnavei, de a renunţa la obiceiurile nesănătoase, de a
sta în repaus până la dispariţia durerilor, supravegherea bolnavei în ceea ce priveşte respectarea
odihnei, administrarea tratamentului indicat de medic.
Asistenta medicală, printr-o observaţie clinică justă şi susţinută asupra pacientei, are
obligaţia:
- să observe şi să consemneze aspectul general al pacientei, înalţimea şi greutatea sa, vârsta
aparentă şi reală, aspectul pielii, ţinuta, faciesul, mersul, starea psihică;
- să urmarească, atent şi sistematic, necesităţile pacientei şi manifestările de dependenţă
generate de nesatisfacerea nevoilor, ca să poată stabili obiective evaluabile pentru o îngrijire
pertinentă şi de calitate;
- să ia cunoştinţă de situaţia globală în care se află pacienta şi într-o manieră selectivă, să
remarce detaliile importante, schimbările care apar în evoluţia ei şi utile pentru explorarea
preoperatorie;
- să culeagă date din diverse surse: foaia de observaţie, foaia de temperatură, familia
pacientei, ceilalţi membrii ai echipei de îngrijire, însă principala sursă rămâne pacienta.
Culegerea datelor să se facă cu atenţie şi minuţiozitate, pentru a nu scăpa problemele importante
şi pentru a se face o evaluare corectă a lor;
- toate datele privind starea generală a pacientei şi evoluţia bolii acesteia se notează permanent
în F.O. şi planul de îngrijire, pentru a obţine un tablou clinic exact, care va fi valorificat de
echipa de îngrijire şi va fi baza unui nursing de calitate.
CUPRINS
Motivaţia lucrării...............................................................................................4
PARTEA GENERALĂ.....................................................................................7
CAPITOLUL I
Noţiuni generale despre nursing-ul pacientelor cu chist ovarian
1.1.Noţiuni generale în nursing.........................................................8
1.2.Asigurarea evidenţei şi mişcării bolnavei cu chist ovarian.......12
1.3.Asigurarea condiţiilor igienice a bolnavei cu chist ovarian.........14
CAPITOLUL II
Anatomia şi fiziologia ovariană……………………………………...23
PARTEA SPECIALĂ.....................................................................................30
CAPITOLUL III
Studii de caz...........................................................................................25
CAPITOLUL IV
Concluzii.................................................................................................62
Bibliografie.............................................................................................64
PARTEA
GENERALĂ
7
CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE DESPRE NURSING-UL
PACIENTELOR CU CHIST OVARIAN
1.1.NOŢIUNI GENERALE ÎN NURSING

Definiţia O.M.S.: nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii
cuprinzând:
- promovarea sănătăţii;
- prevenirea bolii;
- îngrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapati) de toate vârstele, în toate
unităţile sanitare, aşezările comunitare şi în toate formele de asistenţă socială.
Definiţia Virginiei Henderson:“ Să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle
calea spre sănătate sau recuperare, să ajuţi individul, fie bolnav sau sănătos, să-şi folosească
fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiţia ca acestă să aibă tăria,
voinţa sau cunoşterea, necesare pentru a o face şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte
de grijă singur cât mai curând posibil.”
Teoria Virginiei Henderson pe scurt:
Componentele esenţiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt următoarele:
 postulate;
 valori;
 elemente:
 scopul profesiei;
 ţelul activităţii (beneficiarul);
 rolul activităţii;
 dificultăţi întâlnite de pacient (sursa de dificultate);
 intervenţia acordată;
 consecinţele.
8
Postulatele Virginiei Henderson sunt suportul teoretic şi ştiinţific al modelului

conceptual. Ele sunt recunoscute şi acceptate (nu trebuie demonstrate). Postulatele pe care se
bazează modelul Virginiei Henderson sunt:
 orice fiinţă umană tinde spre independenţă şi o doreşte;
 individul formează un lot caracterizat prin nevoi fundamentale;
 când una din nevoi rămâne nesatisfacută, individul nu este “complet” “întreg“,
“independent“.
VALORILE
Modelul Virginiei Henderson este susţinut de trei valori:
 asistenta posedă funcţii care sunt proprii;
 când asistenta preia din rolul medicului, ea cedează o parte din funcţiile sale unui
personal necalificat;
 societatea aşteaptă un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate să-l primescă de la
nici un alt personal.
ELEMENTELE
Cele şase elemente care dau sens vieţii profesionale sunt:
1. scopul profesiei este:
 de a ajuta pacientul să-şi conserve sau să-şi restabilească independenţa sa, în aşa fel
încât el să poată să-şi satisfacă nevoile prin el însusi;
 de a favoriza vindecarea;
 de a asista muritorul spre un sfârşit demn.
Membrii acestei profesii tind spre un ideal. Fiind însă realişti, neputând să-l atingă,
accepta să desfăşoare activităţi limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenţa
personelor îngrijite.
2. obiectivul:
Obiectivul activităţii profesionale este beneficiarul, adică persoana sau grupul de
persoane spre care este îndreptată activitatea. În atingerea obiectivului se ţine cont de faptul că
individul bolnav sau sănătos, formează un tot cu nevoi comune tuturor fiinţelor umane, dar şi
faptul că manifestarea nevoilor este diferită de la un individ la altul.
3. rolul profesiei:
9
Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependenţei (a ceea ce nu poate să facă

persoana), de a încerca să înlocuiască necesitatea în aşa fel ca persoană să poată să-şi satisfacă
cerinţele mai uşor şi fără handicap.
4. sursa de dificultate:
Dificultăţile întâlnite la pacient, care fac ca persoana să nu poată răspunde la una din
nevoile sale, sunt cauzate de o lipsă:
- de forţă;
- de voinţă;
- de cunoştinţe.
Aceste dificultăţi ţin de competenţa asistentei şi este important de ştiut de care lipsa este
dată sursa de dificultate. Dar dificultăţi întâlnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de
asistent medical.
5. intervenţie aplicată persoanei:
Asistenta nu trebuie să piardă din vedere omul în globalitatea sa. Intervenţia va fi
orientată asupra “ lipsei“ şi “constă“ în a spori independenţa persoanei.
6. consecinţele:
Sunt rezultatele obţinute ….. “ameliorarea“dependenţei sau “ câştigarea” independenţei
……atingerea scopului.
Funcţiile şi rolul asistentei medicale:
Rolul nursei în societate este să asiste indivizi, familii şi grupuri, să optimizeze şi să
integreze funcţiile fizice, mentale şi sociale afectate semnificativ prin schimbări ale stării de
sănătate.
“Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-
şi menţină sau recâştige sănătatea (sau să-l asiste în ultimele clipe) prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut forţa, voinţa sau cunoştinţele necesare. Asistenta
medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât pacientul să-şi recâştige independenţa
cât mai repede posibil “Virginia Henderson.
Funcţiile asistentei medicale sunt:
A) de natură independentă: asistenta ajută pacienta din proprie iniţiativă, temporar sau
definitiv în:
10
 îngrijiri de confort, atunci când ea nu-şi poate îndeplini independent anumite funcţii;
ajutorul asistentei medicale este în funcţie de necesităţile pacientei şi ţinând cont de
vârstă, de natura bolii, de alte dificultăţi fizice, psihice sau sociale;
 stabileşte relaţii de încredere cu pacienta;
 ascultă pacienta şi o susţine;
 este alături de indivizi şi colectivitate în vederea promovării unor condiţii mai bune de
viaţă şi sănătate.
B) de natură dependentă: la indicaţia medicului aplică metodele de observaţie, de tratament
sau readaptare, observă la pacientă modificările provocate de boală sau tratament şi le
transmite medicului;
C) de natură interdependentă: asistenta colaborează cu alţi profesionişti din domeniul sanitar,
social, educativ, administrativ, etc. şi participă la activităţi interdisciplinare.
Exemplu:
- acţiuni de depistare a tulburărilor de ordin fizic, psihic, social;
- acţiuni de rezolvare a problemelor psihosociale.
Alte funcţii:
 funcţia profesională: e vorba de rolul cel mai important al asistentei, acela de a se ocupa
de pacientă în scopul menţinerii echilibrului sau de a face pentru ea ceea ce ea însăşi nu
poate.
Aici sunt cuprinse funcţii din codul asistentei medicale:
 promovarea şi menţinerea sănătăţii;
 prevenirea îmbolnăvirilor;
 îngrijirea în situaţia îmbolnăvirii şi recuperarea.
Aceasta cere din partea asistentei:
o să acorde direct îngrijirea;
o să educe pacienţii;
o să educe alţi profesionişti din sistemul sănătăţii;
o să participe activ la activitatea echipei de asistenţă sanitară;
o să dezvolte practica nursingului pe baza gândirii critice şi a cercetării.
 funcţia educativă: educare pentru sănătate.
11
Această funcţie presupune, alături de calităţi psihologice şi aptitudini pedagogice – de a

şti să comunici, de a şti să fii convingător. Rolul educativ reiese şi din reacţiile pacient –asistent
şi din relaţiile de muncă cu personalul în subordine, practicanţi, studenţi (educarea personalului
de nursing).
 funcţia economică: de gestionare a serviciului, organizarea timpului, precizarea
priorităţilor de aprovizionare, etc .
 funcţia de cercetare impune dezvoltarea unor calităţi specifice, dar şi aceasta pe fondul
unei pregătiri profesionale şi morale superioare.
1.2. ASIGURAREA EVIDENŢEI ŞI MIŞCĂRII BOLNAVEI CU CHIST

OVARIAN
Internarea în spital constituie un moment cu impact psihologic în viaţa oricărei paciente;
ea se desparte de mediul său obişnuit, iar în stare de infirmitate sau semiinfirmitate, este nevoită
să recurgă la ajutorul cadrelor medicale.
Astfel, personalul care primeşte bolnava în spital trebuie să ţină seama şi să o menajeze
cât mai mult. Internarea este primul contact al bolnavei cu spitalul. Acest prim contact este
hotărâtor pentru căştigarea încrederii ei, factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborări
sincere între bolnavă şi personalul de îngrijire, în vederea recâştigării sănătăţii pacientei.
Greşelile făcute cu ocazia internării, greu de reparat mai târziu, provoacă îngrijorarea şi
neîncrederea bolnavei, ceea ce va dăuna procesului de vindecare.
Din acest motiv, este important ca personalul serviciului de primire să dovedească de la
început cea mai mare atenţie şi preocupare faţă de bolnava nou-sosită.
Internarea în spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist sau
de urgenţă prin prezentarea pacientei în camera de gardă. Bolnava internată este înscrisă în baza
de date computerizată. Aici se completează foaia de observaţie clinică şi datele de identitate de
către medicul curant.
Bolnava va fi examintă la internare de medicul de gardă. În acest scop, acesta va culege
datele anamnestice de la bolnavă, date pe care le va trece în foaia de observaţie a bolnavei.
Hainele vor fi depozitate la gaderoba spitalului; se va elibera bolnavei un bon de preluare, iar
obiectele de valoare vor fi predate însoţitorului sau depuse la administraţia spitalului cu un
proces verbal, din care un exemplar se predă bolnavei.
12
Păstrarea hainelor trebuie făcută cu grijă, indiferent de starea lor. Chiar din momentul
preluării, bolnava trebuie să fie convinsă că hainele ei vor fi păstrate cu grijă.
Transportul bolnavilor face parte integrantă din îngrijirea lor. Un număr foarte mare de
bolnavi pot să se deplaseze singuri. Există o procedură internă a spitalului care reglementează
circuitul pacientei pe secţia de obstetrică ginecologie.
Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atât către sala de operaţie cât şi spre
salon avându-se în vedere efectuarea acesteia în condiţii bune, evitând agravarea durerilor,
contribuind la protecţia leziunilor şi la menţinerea unei stări generale satisfăcătoare.
Pentru un transport efectuat în condiţii bune al pacientei cu chist ovarian se au în vedere:
- pregătirea din timp pentru transport;
- asigurarea maximului de confort posibil (se va avea grijă ca pozitia bolnavei să fie cea mai
comodă: decubit dorsal, iar părţile dureroase să fie menajate);
- pacienta să fie aşezată cu privirea îndreptată în direcţia de mers;
- pacienta va fi însoţită de o asistentă care o va supraveghea în tot timpul transportului şi va
lua în funcţie de necesităţi măsurile de prim - ajutor.
Bolnava primită în secţie este înregistrată în condica secţiei. Aceasta cuprinde datele
personale ale bolnavei, numărul foii de observaţie, timpul de spitalizare cu data internării şi
externării, starea la externare, precum şi o banderolă care cuprinde un număr şi numele
pacientei, ca date de identificare. Înregistrarea se face computerizat, iar foaia de observaţie
rămâne la camera asistentelor, fiind considerate acte medico legale.
Foaia de observaţie este un document practic, util, pe baza căruia se dirijează
tratamentul bolnavei, dar în acelaşi timp este şi un document justificativ. Din această cauză,
păstrarea foilor de observaţie în bune condiţii este absolut necesară.
Foile aceluiaşi salon vor fi ţinute în aceeaşi mapă, într-un loc inaccesibil bolnavilor, căci
datele cuprinse în aceste foi ar putea fi interpretate greşit de ei şi necunoscând limbajul medical
le ar puteacauza diferite stări demoralizatoare.
Tocmai din acest motiv, nici foaia de temperatură nu se ţine în salon, ci în foaia de
observaţie, împreună cu celelalte documente. Conţinutul foilor de observaţie constituie obiectul
secretului profesional, un motiv în plus de a fi ţinute în siguranţă.
La externarea pacientei, medicul de salon sau medicul curant completează epicriza,
definitivează diagnosticul, iar asistenta ridică foaia trecând în acelaşi timp datele bolnavei într-un
13
registru alfabetic. Numărul din registrul alfabetic reprezintă numărul de externare a pacientei.
Foile pot fi eliberate din arhiva secţiei numai în cadrul spitalului sau la cerere de către pacient
sau aparţinător şi care în prealabil a fost aprobată de către consiliul de conducere a spitalului.
Eliberarea o face asistenta şefă. Foile eliberate trebuie restituite şi repuse la locul lor iniţial.
Odată cu întocmirea actelor de internare pe secţie, pacienta va fi condusă în salonul unde
a fost repartizată de la biroul de internare într-unul din saloane, de către asistentă unde i se va
arăta patul. Cu această ocazie, asistenta îi va face cunoştiinţă cu colegele de salon, creând de la
bun început o atmosferă amicală între pacientele deja internate şi pacienta nou venită.
După ce i s-a arătat patul, înainte de a se culca, pacienta va fi iniţiată asupra
regulamentului de ordine interioară al spitalului.
1.3. ASIGURAREA CONDIŢIILOR IGIENICE A BOLNAVEI CU CHIST

OVARIAN
Toaleta bolnavei constituie una din condițiile indispensabile ale procesului de vindecare.
Toaleta zilnică a bolnavei trebuie executată în condiții de liniște și confort. După interveția
chirurgicală, toaleta bolnavei va fi efectuată la pat, constând în spălarea întregului corp pe
regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va spăla.
Asistenta va avea grijă ca temperatura din salon să fie de cel puțin 20 0 C și să nu fie
curenți de aer rece.
Poate una dintre cele mai importante probleme ale îngrijirii oricărei paciente operate se referă la
alimentație. Alimentația urmărește:
- să acorpere cheltuielile energetice de bază ale organismului;
- să asigure aportul de vitamine și săruri minerale necesare desfășurării normale a
metabolismului, creșterii și celorlalte funcții ale organismului;
- să favorizeze condițiile prielnice procesului de vindecare, cruțând organele îmbolnăvite și
asigurând un aport de substanțe necesare organismului.
Dacă cele amintite mai sus se refereau la nursingul pacienților în general, în ceea ce privește
nursingul pacientelor operate pentru chist de ovar endometriozic, datorită durerilor ce apar
postoperator, asistenta va trebui să aibă în vedere asigurarea unei poziții comode: în decubit
14
dorsal cu genunchii flectați, asigurându-se astfel relaxarea musculaturii abdominale. Schimbarea

poziției la interval de maxim 2 ore este un aspect important în prevenirea escarelor. Dacă
intervenția s-a efectuat pe cale laparoscopică, recuperarea pacientei se va face mult mai rapid
datorită miniinvazivității datorate trocarelor.
În general, asistenta asigură condiții de mediu ambiant adecvate: cameră aerisită,
temperatură adecvată, schimbarea lenjeria de pat și corp; program de liniște pe timp de zi, dar
mai alespe timp de noapte, umidifică încăperea.
Pentru evitarea anxietății, asistenta stimulează încrederea pacientei în forțele proprii,
împreună cu medicul curant sau cu medicul de gardă îi explică importanța și necesitatea tuturor
intervențiilor și investigațiilor în ceea ce privește boala și evoluția acesteia. Legat de starea
depresivă a pacientei, asistenta limitează atenția acordată gândurilor triste, arată calm, dar fără
exuberanță pentru a fi în acord cu sentimentele pacientei; determină pacienta să practice afirmații
despre sine încurajatoare, sugerează pacientei să se întâlnească cu o persoană care a trăit aceeași
problemă.
Reluarea alimentației postoperator se va face cu prudență, fără să se aplice o dietă severă.
Administrarea de lichide per os, constau în prima zi din ceai, apă, limonadă, zeamă de compot,
circa 300 ml. A doua zi poate să primească supă strecurată, alături de lichide dulci, aproximativ
1000 ml/24 ore. După apariția scaunului se adaugă brânza de vaci, iaurt, smăntânaă, carne fiartă.
După aceea, alimentația poate fi completă, variată, vitaminizată. Servirea mesei trebuie să se
faca într-un mediu ambiant, alimentele să fie așezate cât mai frumos pentru stimularea apetitului,
iar pacientei să i se asigure timp suficient pentru deglutiție (alimentele să fie ingerate în cantități
mici și bine mestecate) .
Asistenta urmărește și notează, în mod curent, temperatura - se măsoară dimineața, între
orele 7 și 8 și după–amiază între orele 18-19. După intervenția chirurgicală poate fi ușor scăzută,
ca apoi să crească până la 380 în prima zi. Menținerea temperaturii peste 37 0 sau apariția febrei
în zilele următoare dă notă o infecție.
Pulsul trebuie urmărit, creșterea frecvenței lui fiind un semn al unei posibile complicații
(hemoragie). Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii.
Respirația: menținerea unui ritm alert ne poate orienta către o complicație pulmonară, iar
o respirație zgomotoasă poate arăta o obstrucție.
15
Alături de medicul curant, asistenta urmărește evoluția cazului și apariția complicațiilor:

 torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatică; ea se caracterizează printr-o
durere bruscă, care se poate asocia cu o stare de șoc, puls mic, dispnee, față palidă și
tendință sincopală; chistul suferă o mărire bruscă de volum;
 ruptura chisturilor, poate fi spontană sau consecutivă unui traumatism; este o complicație
rară, al cărei tablou clinic constă în durere violentă, grețuri, vărsături, accelerarea
pulsului, paloare și hipotensiune;
 infecțiile chistului: lichidul chistului este aseptic; acesta se poate infecta prin puncții,
torsiuni, rupturi și îndeosebi prin aderențe cu organe cu conținut septic;
 cancerizarea chisturilor: clinic, se manifestă prin creșterea rapidă de volum a chistului
care devine neregulat și imobil; prin apariția unei ascite, puncția chistului punând în
evidență un lichid hemoragic.
Complicatiile ce pot surveni postoperatorii pot fi:
 complicații pulmonare;
 complicații tromboembolice: sunt depistate la timp și sunt prevenite printr-o
supraveghere atentă a membrelor inferioare, preoperator purtarea de ciorapi
elastici, masaj ușor în sensul circulației de întoarcere, la nevoie, conform
indicațiilor medicale - tratament cu anticoagulante;
 infecția: se previne la nivelul plăgii, prin pansament aseptic; la indicația
medicului, se face tratament cu antibiotice, mai ales atunci când a avut o infecție
înaintea intervenției.
Asistenta participă la unele investigații paraclinice:
1.MASURAREA TEMPERATURII :
Scop : evaluarea funcției de termoreglare și termogeneză.
Locuri de măsurare: axilă, plică inghinală, cavitatea bucală, rect , vagin.
Materiale necesare:
- termometre maximale;
- casoletă cu tampoane de vată și comprese sterile;
- recipient de soluție dezinfectantă;
- tava medicală;
16
- lubrifiant;
- alcool medicinal;
- ceas.
Intervențiile asistentei:
o pregătirea materialelor lângă pacient;
o pregătirea psihică a pacientului;
o spălarea pe mâini;
o se scoate termomentrul din soluția dezinfectantă;
o se clătește și se șterge cu o compresă, se scutură;
o se verifică dacă este în rezervor mercur.
Pentru măsurarea în axilă:
o se așează pacientul în decubit dorsal sau în poziția șezând;
o se ridică bratțl pacientei;
o se șterge axila prin tamponare cu prosopul pacientei;
o se șsează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel cu toracele;
o se apropie brațul de trunchi, cu antebrațul flectat pe suprafața anterioară a toracelui;
o dacă pacienta este slăbită, agitaă, bratul va fi menținut iî această pozitțe de către asistentă;
o termometrul se menține timp de 10 minute.
Notarea:
 se notează valoarea obținută pe foaia de temperatură;
 notarea unui punct pe verticală, corespunzătoare datei sș timpului zilei, socotind pentru
fiecare linie orizontală a foii două diviziuni de grad;
 se unește valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obținerea curbei termice;
 în alte documente se notează cifric.
De știut:
o în mod curent, temperatura se măsoara dimineața, între orele 7-8 și după –
amiaza, între orele 18 –19;
o temperatura axilară reprezintă temperatura externă a corpului, ea fiind cu 4-5
zecimi de grad mai joasă decât cea centrală;
17
o pentru maăurarea temperaturii corpului, se mai pot utiliza termometre cutanate și

termometre electronice.
2 . MĂSURAREA PULSULUI :
Scop: evaluarea funcției cardio-vasculare.
Elemente de apreciat:
- ritmicitate;
- frecvență;
- celeritate;
- amplitudine.
Locuri de măsurare:
Oricare arteră accesibilă palparii și care poate fi comprimată pe un plan osos: arteră radială,
femurală, humerală, carotidă, temporală, superficială, pedioasă.
Materiale necesare:
= ceas cu secundar;
= creion roșu sau pix cu mina roșie.
Intervențiile asistentei:
 pregătirea psihică a pacientei;
 asigurarea repausului fizic și psihic 10 –15 minute;
 spălare pe mâini;
 reperarea arterei;
 fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
 exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor;
 numărarea pulsațiilor timp de 1 minut;
 consemnarea valorii obținute printr-un punct pe foaia de temperatură, ținând cont ca
fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsații;
 unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obținerea curbei.
3 . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE:

Perfuzia venoasă: reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picatură, a
soluției
18
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitică, hidroionică și volemică a organismului.

Scop:
 hidratarea și mineralizarea organismului;

 administrarea medicamentelor la care se urmărește efect prelungit;
 depurativ, diluând și favorizând excreția din organism a produșilor toxici;
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;
 alimentarea pe cale parenterală.
Materiale necesare:
o dezinfectante: alcool iodat;
o de protecție: pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama, aleză;
o materiale pentru dezinfecție tip I: alcool, tampon;
o instrumentar și materiale sterile: ace de diametrul 6/10 , 7/10, 10/10 mm – în funcție de
scop; seringi, pense, manuși sterile, tampoane;
o garou, tavă medicală, tăviță renală;
o soluție perfuzabilă, perfuzor.
Pregatirea pacientei se face atât psihic cât și fizic: pentru puncția de la venele brațului,
antebrațului: se așează într-o poziție confortabilă atât pentru pacient cât și pentru persoana care
execută puncția: decubit dorsal. Se dezinfectează tegumentele; se aplică garoul la o distanță de 7-
8 cm deasupra locului puncției, strângându-l astfel încât să oprească circulația venoasă fără a
comprima artera. Se recomanda pacientei să strângă pumnul, venele devenind mai turgescente.
Execuție:
 tehnica de întreținere a liniei intravenoase este o tehnică aseptică;
 asistenta îmbracă mănuși pentru evitarea contaminării cu sânge (după spălarea cu atenție
a mâinilor);
 pregateste solutia de perfuzat;
 montează aparatul de perfuzat și lasă lichidul să circule prin tuburi, (evitând
contaminarea sistemului) pentru îndepărtarea aerului;
 alege vena (întâi locurile distale, apoi cele proximale);
 aplică garoul;
 curăță locul cu alcool de la centru în afară;
19
 introduce acul, branula în venă;

 scoate garoul și atașează tuburile, deschide prestubul;
 fixează rata de flux: 60 picături/minut ;
 menține locul de perfuzie, acoperă cu pansament steril;
 schimbă pansamentul (când se fixează cateterele) la 24 ore și se inspectează zona
(eventuala inflamație);
 schimbă punga cu soluție sau flaconul înainte de golirea completă a precedentei.
Îngrijirea ulterioară a pacientei:
- la sfârșitul perfuziei se exercită o presiune asupra venei cu un tampon și se retrage
acul în direcția axului vasului;
- se așează pacienta comod, i se dau lichide căldute, dacă este permis;
- se reorganizează locul de muncă.
4. Injecția intramusculară:
Locul injecției îl constituie mușchii voluminoși, lipsiți de trunchiuri importante de vase și
nervi, a căror lezare ar putea provoca accidente. În mușchii fesieri se evită lezarea nervului
sciatic:
- cadranul supero-extern fesier rezultă din întretăierea unei liniei orizontale, care
trece prin marginea superioară a marelui trohanter, până deasupra șanțului
interfesier, cu altă verticală perpendiculară pe mijlocul celei orizontale;
- când pacientaeste culcată, se caută ca repere punctele Smirnovsi Barthelmy
(punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra și înapoia marelui
trohanter; punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele două
treimi interne a unei linii cere unește splina iliaca antero-superioară cu
extremitatea șanțului interfesier);
- când pacienta este în poziție șezândă, injecția se poate face în toata regiunea
fesieră, deasupra liniei de sprijin.
 Îngrijiri în urgență:
Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziție, pregătirea pacientei cu chist ovarian în
urgență se face în același timp cu pregătirea sălii și a ginecologilor .
Pregătirea constă în:
o spălarea cu apă și săpun numai a zonelor cu risc;
20
o raderea cu atenție pentru a nu provoca excoriații;

o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat;
o eventualele plăgi se vor pansași se vor proteja foarte atent;
o golirea conținutului gastric dacă este cazul.
 Pregătiri pre- și post operatorii:
Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in
general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod
constient sau inconstient .
Pregătirea preoperatorie cuprinde:
1.Bilanțul preoperator:
Examinări curente ca hemoleucograma; hematocrit; grup sanguin;Rh; ureea sanguină și
glicemie; V.S.H.; T.S., T.C.; timp Howell; timp Quick; examen de urină; electrocardiograma și
un examen al secrețiilor genitale.
În funcție de vârstă și de tarele biologice existente, medicul poate să solicite și alte
explorări: fibrinogen, colesterol,etc .
Alimentația în preziua operației este ușor digerabilă, seara se mănâncă, eventual primește
o cană cu ceai, pâine prăjită.Se face o clismă seara și dimineața.
2.Îngrijirile specifice:
Urmăresc: tratarea unei eventuale infecții cu antibiotice prescrise de medic după
antibiogramă, începând cu mai multe zile înainte de intervenție și continuând după aceea;
corectarea anemiei, deoarece în multe afecțiuni ginecologice sângerarea este importantă și
repetată, ceea ce predispune la complicații postoperatorii – șoc , tromboze.
3.Pregătirea locală:
Se face în funcție de obiceiul secției, de regulă începând cu o zi înainte de operație. Cu o
seară înainte, se îndepărtează pilozitatea pubiană, se face baie generală, se îmbracă bolnava cu
rufe curate.
Regiunea pe care se face incizia se dezinfectează cu alcool și se acoperă cu o compresă
sterilă. Dacă acest lucru nu a fost făcut, pregătirea se poate realiza și în preziua intervenției, prin
spălarea și uscarea regiunii urmată de dezinfecția cu alcool sau tinctură de iod.
21
Cu ocazia pregătirii regiunii se observă dacă în vecinătatea zonei nu există puncte de

foliculită, eczeme, deoarece sunt surse de infecție postoperatorie. În dimineața intervenției se
măsoară temperatura și tensiunea arterială.
Se îndeparteaza lacul de pe unghii, este atenționată pacienta să nu-și dea cu ruj,
explicându-i că astfel sunt mai bine urmărite funcțiile circulatorii și respiratorii a căror tulburare
intraoperatorie se evidențiază prin cianoza buzelor și unghiilor. Înainte de intrarea în sală,
pacienta își golește vezica sau se poate monta o sondă permanentă.
Îngrijirea postoperatorie:
Trebuie avute în vedere următoarele elemente de apreciere:
faciesul bolnavei: trebuie urmărit atent, modificarea putând să ne informeze asupra unor
complicații imediate, paloarea exagerată este semnul unei hemoragii interne sau a prăbușirii
circulației, cianoza este semnul asfixiei, buzele uscate pot evidenția deshidratarea;
temperatura: ușor scăzută imediat după intervenție poate să crească la 38 grade în prima
zi, pentru ca apoi să scada în limite normale; menținerea temperaturii peste 37 grade sau
apariția febrei în zilele următoare este semn de infecție;
respirația: amplă și rară imediat după operație, datorită anesteziei devine ușor accelerată
din cauza durerii postoperatorii și a anxietății; revine la normal după 24 – 36 ore; menținerea
unui ritm alert vădește o complicație pulmonară, iar o respirație zgomotoasă arată o
obstructie;
pulsul: trebuie urmărit, deoarece creșterea frecvenței și scăderea volumului sunt semnele
prăbușirii circulației sau hemoragiei în primele ore; în următoarele zile trebuie corelat cu
valoarea temperaturii, dat fiind faptul că în intervențiile pe micul bazin complicațiile
tromboembolice sunt mai frecvente;
tensiunea arterială: este în directă corelație cu pulsul;
diureza: nu suferă modificări importante; prima micțiune apare de regulă după 6 ore de la
intervenție; infectța vezicală favorizată de sondaj poate fi frecventă prin respectarea
condițiilor de asepsie și antisepsie și aplicând un unguent în jurul meatului urinar;
starea generală: bolnava prezintă o ușoară tensiune a peretelui abdominal, chiar o
hiperestezie superficială, moderată și dureri în primele 2-3 zile după operație; combaterea
balonării se face prin mobilizare precoce, prin stimularea peristaltismului; se aplică la nevoie
22
tubul de gaze care nu se va menține mai mult de 2 ore; la indicația medicului se poate
administra Miostin;
restabilirea tranzitului intestinal: este o problemă pe care asistenta medicală trebuie să o
aibă permanent în atenție; după ce trece perioada de pareză intestinală postoperatorie,
bolnava începe să emită gaze, semne că peristaltismul s-a restabilit; în mod normal după 48-
72 ore de la intervenție apare primul semn;
combaterea durerii: este importantă în primele zile, deoarece durerea face să crească
anxietatea, favorizează insomnia, împiedică confortul bolnavei; pentru calmare și asigurarea
a cel puțin 8 - 10 ore de somn, se administrează analgezice, tranchilizante și barbiturice;
supravegherea pansamentului: începe după ieșirea din sală; se urmărește imediat după
intervenție să nu sângereze, iar în următoarele zile să se mențină uscat;
reluarea alimentației: se va face cu prudență, fără să se aplice o dietă severă;
administrarea de lichide per os începe imediat ce au încetat vărsăturile (dacă au existat) și va
consta în prima zi din ceai, apă, limonadă , zeamă de compot, aproximativ 300 ml; a doua zi
poate să primească supă strecurată alături de lichide dulci (circa 1000 ml/24 ore); după
apariția scaunului se adaugă brânză de vaci, iaurt, smântână, carne fiartă; în continuare
alimentația este completă, variată, vitaminizată;
mobilizarea: trebuie să se realizeze cât mai precoce, întrucât diminuă frecvența
complicațiilor venoase, evită escarele de decubit și favorizează creșterea amplitudinii
respiratorii; bolnava va fi ridicată din pat a doua zi cu atenție, dacă are tub de dren și sondă
urinară; vârsta înaintată sau intervenția dificilă nu constituie nici o contraindicație pe care
trebuie să le respecte pentru prevenirea complicațiilor sau recidivelor.
CAPITOLUL 2
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OVARULUI
Ovarele sunt organe pereche situate pe părţile laterale ale cavităţii pelvine, înaintea
rectului şi înapoia ligamentelor largi şi a trompei.
Ovarul are forma ovoidală , cu dimensiuni variabile în funcţie de vârsta femeii şi de
anumite stări fiziologice în care ea se găseşte.
23
Ovarul prezintă două feţe: una superioară, care este în raport cu trompa şi ansele
intestinale şi alta inferioară, care este în raport cu colonul sigmoid şi rectul.
Vascularizaţia ovarului este dată de artera ovariană , ram si aorta abdominală, care prin
ligamentul lombo-ovarian ajunge la ovar. Ea se anastomozează cu un ram din artera uterine
(artera tubară externă) iar din această anastomoză rezultă o arcadă din care pornesc 10-12 ramuri
arteriale către hilul ovarului, artere care sunt sinuase, spiralate şi care dau naştere reţelei
perifoliculare sau intratecale, reţea numită intrafoliculară.
La naştere, foliculii ovarieni sunt în număr de 200000- 400000 în ambele ovare. Dintre
aceştia, ajung maturi doar 300-400, restul involuează.
Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit înconjurat de un epiteliu turtit,
se formează foliculul primar din care rezultă foliculul secundar sau cavitar, iar dintre acesta
rezultă foliculul terţiar sau matur.
Foliculul matur prezintă o cavitate ce conţine lichid folicular şi un ovocit aşezat excentric
şi fixat printr-un pedicul de membrana granuloasă. Ovocitul din foliculul matur este diploid şi
suferă prima diviziune de maturare din care ovocitul secundar este haploid.
În momentul ovulaţiei acest ovocit II este expulzat la suprafaţa ovarului. După ovulaţie,
foliculul matur se transformă în corp galben ( o glandă endocrină temporală sau de timp mai
îndelungat, dacă ovulul este fecundat). Dacă ovulul nu a fost fecundat, corpul galben învoluează
şi se transformă în corp alb.
24
Fig. 1
25
 DEFINIȚIE
Chistul ovarian este o leziune distrofică datorată unei stimulări excesive cu hormoni
hipofizari cât şi a unor tulburări vasculare.
Chistul ovarian este o colecţie de lichid şi semi-lichid de ovar şi reprezintă o funcţionare
anormala a ovarului. Chistul ovarian este destul de des întalnit, mai ales la femeile care au un
ciclu menstrual ovulatoriu.
 CLASIFICARE:
A. Chisturi ovariene funcţionale:
- chisturi luteinice şi foliculare
- ovare polichistice (Sindrom Stein-Leventhal)
B. Tumori ovariene mezoteliale şi stromale:
a. Tumori mezoteliale (primar epiteliale):
- chist seros;
- chist mucoid;
- chist endometrioid.;
b. Tumori mezoteliale (primar stromale):
- fibroadenom;
- chistadenofibrom;
- tumoră Brenner;
- tumoră cu celule granuloase;
26
- tumoră cu celule Sertoli-Leydig;

c. Tumori stromale:
- fibrom;
- fibromiom;
- fibrotecom;
- tecom;
C. Tumori ovariene cu celule germinative:
- disgerminom;
- teratom;
 ETIOLOGIE
Chisturi dermoide: sunt mai puţin frecvente, au sediul mai ales în partea dreaptă, sunt mai
mici de volum, adesea uniloculare, de consistentă păstoasă, cu parti dure. Conţinutul lor este o
pastă sebacee cu un lichid uleios galben – cenuşiu.
Peretele chistului dermoid este gros. În interiorul chistului, pe peretele lui se găseşte o
proeminenţă, papila chistului dermoid, la nivelul acestei papile se găsesc formaţiuni reprezentând
cele trei foiţe blastodermice din dezvoltarea embrionară.
Patogenia chistului dermoid: este explicată prin dezvoltarea tardivă a unei celule
blastometrice primitive, care a fost inclusă, din cauze necunoscute, aproape de iminenţa
germinitivă.
Chisturi mucoide: sunt cu mult mai frecvente decât chisturile dermoide; ele sunt cele mai
multe ori unilateral, de volum ce variază de la cativa cm cubi până la 10 litri, când destind
considerabil abdomenul. Forma lor este sferică sau boşelată. Culoarea este obişnuit sidefic,
conţinutul este un lichid mucos, filant, putând lua câteodată chiar un aspect gelatinos.
Histologic , peretele chistului este format din două straturi:
• un strat extern, fibros, format din ţesut conjunctiv-elastic, cu vase sanguine şi limfatice care
prezintă câteodată un înveliş epitelial plat.
• un strat intern epitelial, format din celule calciforme sau cilindrice, ciliate sau neciliate,
cateodata atipice.
Originea chistului mucoidal de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel.
27
Chisturile seroase: sunt uni sau multiloculare, cu peretele subţire şi conţinut lichidian
incolor sau citrin , rareori brun. Volumul lor este varibil de la câţiva cm la zeci de litri.
Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern şi unul striat intern
epitelial. Stratul intern este un epiteliul unistratificat, de obicei ciliat şi nesecretat.
Vegetaţiile sunt destul de rare. Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a
căror resturi se găsesc mai ales sub corticală la nivelul hilului ovarian.
Chisturi seroase şi mucoide pot forma în anumite condiţii vegetaţii papilomatoase fie în
interior fie în afara lor, când se transformă in chisturi vegetante.
Chisturi foliculare: sunt de dimensiuni mici (nu depăsesc mărimea unui ou de găină) cu
conţinut lichidian, bogat în foliculinǎ.
Bolnava prezintă hemoragii prelungite, fără dureri instalate după o perioadă relativă de
întarziere a menstruaţiei, endometru este hipertrofiat glandulo-chistic.
Chisturi luteinice: nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic (în chistul
folicular peretele este alcătuit dintr-un strat de celule granulare, dedublat de celule tecale; în
chistul luteinic se găsesc celule luteinice).
Endometrioamele ovarului: sunt rare, conţinutul lor este hematic.
 EVOLUŢIA CHISTURILOR OVARIENE

Chisturile ovariene au o evolutie lentă. Trecerea de la un stadiu pelvian la stadiul abdominal
se face în mulţi ani. Când nu survin complicaţii, chistul ovarian poate să ajungă să influenţeze
starea generală.
 COMPLICAŢIILE CHISTURILOR OVARIENE

- torsiunea pediculului chistului, care se obicei este dramatic; ea se caracterizează printr-o
durere bruscă, care se poate asocia cu o stare de şoc, puls mic, dispnee, faţă palidă şi tendinţa
sincopală; chistul suferă o mărire bruscă de volum.
- ruptura chisturilor de ovar, este o complicaţie rară; ea poate fi spontană sau consecutivă unui
traumatism; tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic (durere violentă, greaţă,
vărsături, accelerarea pulsului, paloare şi hipotensiune).
28
La tuşeu, palpare, chistul este de volum scăzut, uneori dispărut. Hemoragia intrachistică
se produce de obicei secundar unui traumatism, torsiuni sau puncţii. Se manifestă prin mărirea de
volum a chistului, mărirea consistenţei lui şi chiar prin simptome de hemoragie internă.
- infecţii ale chistului: lichidul chistului este aseptic; el se poate infecta prin puncţii, torsiuni,
rupturi şi îndeseobi prin aderente cu organele cu conţinut septic;
- cancerizarea chistului: clinic, cancerizarea se manifestă prin creşterea rapidă de volum a
chistului care devine neregulat şi imobil, prin apariţia unei ascite, puncţia chistului punând în
evidenţă lichid hemoragic.
29
PARTEA
SPECIALĂ
30
CAPITOLUL 3
STUDII CLINICE
În îngrijirea pacientelor, asistenta medicală are sarcina să le supravegheze pentru a culege
toate datele privind starea generală şi evoluţia bolii acestora, comunicând medicului toate
observaţiile.
În această lucrare am prezentat 3 cazuri, 3 paciente internate în Clinica Obstetrică –
Ginecologie Bega, secţie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Timişoara.
Pentru întocmirea planului de îngrijire, am folosit ca sursă de informare pacientele,
echipa de îngrijire, familiile şi foile de observaţie ale pacientelor.
Metode de lucru: comunicarea prin conversaţii, pentru culegerea datelor necesare
cunoaşterii problemelor pacientelor, a stării lor generale, a posibilităţilor şi imposibilităţilor
satisfacerii nevoilor lor personale. M-am folosit de anamneză, de examenul fizic şi de datele de
laborator, precum şi de diagnosticul medical.
După ce am avut toate datele necesare, le-am analizat şi am reuşit să stabilesc
problemele de sănătate ale pacientelor, atât sub aspect fizic, cât şi psihic. Aceasta mi-a permis
elaborarea unui plan de îngrijire care a ajutat pacientele să se adapteze schimbărilor ce au
intervenit în starea lor.
 MANIFESTĂRI ŞI PROBLEME DE DEPENDENŢĂ
Manifestări de dependenţă:
• metroragie;
• dismenoree;
• polakiurie;
• tahipnee;
• tahicardie;
• facies crispat;
• insomnie;
31
• nelinişte;
• inapetenţă;
• balonare;
• poziţie neadecvată (chircită);
Probleme de dependenţă:
• Tulburări menstruale;
• Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ;
• Durere;
• Alimentaţie inadecvată;
• Postură neadecvată;
• Dificultatea de a se odihni;
• Cunoştinte insuficiente;
• Alterarea confortului psihic – anxietate;
• Alterarea eliminărilor intestinale – constipaţie;
• Alterarea tegumentelor şi mucoaselor;
 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII

AUTONOME SI DELEGATE
 Intervenţii autonome
Internarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavei, ea se desparte de
mediul său obişnuit; este în stare de infirmitate sau semiinfirmitate; este nevoită să recurgă la
ajutorul oamenilor străini.
Asigurarea odihnei este una din principalele metode de îngrijire a bolnavelor. Repausul
crează condiţii favorabile organismului pentru a-şi concentra eforturile la procesul de vindecare.
Patul trebuie să fie comod, de dimensiuni potrivite. Atât patul cât şi accesoriile lui se vor păstra
în condiţii de perfectă curăţenie.
Asistenta are în vedere asigurarea unei poziţii comode pacientei cu chist ovarian şi
anume: în decubit dorsal cu genunchii flectaţi, asigurându-se astfel relaxarea musculaturii
32
abdominale. Schimbarea poziţiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important în

prevenirea escarelor.
Pentru evitarea anxietăţii, asistenta stimulează încrederea pacientei în forţele proprii, îi
explică importanţa şi necesitatea tuturor intervenţiilor şi investigaţiilor în ceea ce priveşte boala
şi evoluţia acesteia. Legat de starea depresivă a pacientei, asistenta limitează atenţia acordată
gândurilor triste, arată calm, căldură, pentru a fi în acord cu sentimentele pacientei.
 Intervenţii delegate
Examenele de laborator exprimă prin metode obiective modificările survenite în
morfologia şi biochimia organismului, din acest motiv ele constituie un ajutor preţios pentru
stabilirea diagnosticului, instituirea tratamentului şi urmărirea evoluţiei bolii.
La indicaţia medicului, asistenta medicală:
- pregǎteşte materialele necesare;
- recoltează sânge pentru examene de laborator;
- recoltează urină pentru urocultură;
- administreazǎ pacientei tratamentul prescris: Metenamin, Algocalmin, Aspirină,
Indometacin, Fenobarbital, Glucoză, Sol Ringer.
- observă, măsoară şi notează: tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, temperatura, diureza,
scaunul;
- însoţeşte pacienta la investigaţii paraclinice.
CULEGEREA DATELOR
Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3
Nume şi S.I. M.A. L.P.
prenume
Vârsta 31 22 29
Ocupaţia Vânzătoare Studentă Casnică
Condiţii Bune Bune Bune
de viaţă şi
muncă
Greutatea 64 kg 54 kg 75 kg
Înălţimea 1.74 m 1.68 m 1.68 m
33
Grup A II, Rh ( + ) B III , Rh ( - ) 0I , Rh ( + )

sanguin
Motivele - metroragie; - metroragie; -metroragie;
internării - dismenoree; - dismenoree; - polakiurie;
- polakiurie; - durere in fosa iliacă - durere în fosa iliacă
- durere în fosa iliacă dreaptă; stângă;
dreaptă; - balonare; - insomnie;
- constipaţie; - anxietate; - anxietate;
- tahipnee (26r/min); - insomnie; - inapetenţă;
- tahicardie (98b/min); - nelinişte; - poziţie inadecvată;
- anxietate; - inapetenţă;
- inapetenţă; - polakiurie;
- insomnie; - postură indecvată;
Istoricul Pacienta se prezintă ȋn Pacienta se prezintă ȋn Pacienta se prezintă ȋn
bolii secţia Obstetrică- secţia Obstetrică- secţia Obstetrică-
Ginecologie pentru Ginecologie pentru Ginecologie pentru
metroragie,dismenore, metroragie,dismenoree, metroragie, polakiurie,
polakiurie, durere în durere în fosa iliacă durere în fosa iliacă
fosa iliacă dreaptă, dreaptă, balonare, stângă, insomnie,
constipaţie, tahipnee anxietate, insomnie, anxietate, inapetenţă,
(26r/min), tahicardie nelinişte, inapetenţă, poziţie inadecvată.
(98b/min), anxietate, polakiurie, postură
inapetenţă,insomnie. inadecvată. În urma examenului
În urma examenului În urma examenului ecografic se stabileşte
ecografic de stabileşte ecografic se stabileşte diagnosticul de chist ovar
diagnosticul de chist diagnosticul de chist ovar stâng.
ovar drept. drept.
Diagnosti
Chist ovarian drept Chist ovarian drept Chist ovarian stâng
cul la
endometriozic . endometriozic. endometriozic.
internare
Data
13.03.2017 22.04.2017 30.05.2017
internării
34
ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE

Nevoia fundamentală Nevoia de a elimina. Nevoia de a elimina. Nevoia de a elimina.
nesatisfacută.
Problema de dependenţă. Tulburare menstruală. Scurgeri vaginale neadecvate Scurgeri vaginale neadecvate
Eliminare urinară insuficientă cantitativ şi calitativ. cantitativ şi calitativ.
cantitativ şi calitativ. Eliminare urinară insuficientă Eliminare urinară insuficientă
Eliminare de fecale inadecvată. cantitativ şi calitativ. cantitativ şi calitativ.
Eliminare de fecale inadecvată.
Etiologia. Chist folicular. Chist folicular. Chist folicular.
Proces inflamator. Proces inflamator. Proces inflamator.
Alimentaţie inadecvată. Alimentaţie inadecvată.
Manifestări de dependenţă. Metroragie. Metroragie. Metroragie.
Dismenoree. Dismenoree. Polakiurie.
Polakiurie. Polakiurie.
Constipaţie. Balonare.

Nevoia fundamentală Nevoia de a bea şi a mânca. Nevoia de a bea şi a mânca. Nevoia de a bea şi a mânca.
nesatisfacută.
Problema de dependenţă. Alimentaţie inadecvată prin Alimentaţie inadecvată prin Alimentaţie inadecvată prin
deficit. deficit. deficit.
Etiologia. Anxietate. Anxietate Anxietate

Durere. Durere. Durere.
Manifestări de dependenţă. Inapetenţă. Inapetenţă. Inapetenţă.
Ingestie de alimente şi lichide ce Ingestie de alimente şi lichide ce Ingestie de alimente şi lichide
nu satisfac nevoile organismului. nu satisfac nevoile ce nu satisfac nevoile
organismului. organismului.
35

Nevoia fundamentală Nevoia de a se mişca şi a avea o Nevoia de a se mişca şi a avea Nevoia de a se mişca şi a avea
nesatisfacută. bună postură. o bună postură. o bună postură.
Problema de dependenţă. Postură neadecvată. Postură neadecvată. Postură neadecvată.
Etiologia. Durere în fosa iliacă dreaptă. Durere în fosa iliacă dreaptă. Durere în fosa iliacă stângă.
Manifestări de dependenţă. Poziţie chircită. Poziţie chircită. Poziţie chircită.

Nevoia fundamentală Nevoia de a dormi şi a se Nevoia de a dormi şi a se Nevoia de a dormi şi a se odihni.
nesatisfacută. odihni. odihni.
Problema de dependenţă. Dificultate de a se odihni. Dificultate de a se odihni. Dificultate de a se odihni.
Etiologia. Durere. Durere. Durere.
Insomnie. Insomnie. Insomnie.
Manifestări de dependenţă. Somn agitat. Somn agitat. Somn agitat.
Ore de odihnă insuficiente. Ore de odihnă insuficiente. Ore de odihnă insuficiente.

Nevoia fundamentală Nevoia de a învăţa cum să-şi Nevoia de a învăţa cum să-şi Nevoia de a învăţa cum să-şi
nesatisfacută.
36
păstreze sănătatea. păstreze sănătatea. păstreze sănătatea.
Problema de dependenţă. Cunoştinţe insuficiente. Cunoştinţe insuficiente. Cunoştinţe insuficiente.
Etiologia. Dezinteres în acumulare de Dezinteres în a învăţa. Dezinteres în acumulare de

cunoştinţe. cunoştinţe.
Manifestări de dependenţă. Lipsă de interes de a învăţa. Lipsă de interes de a învăţa. Lipsă de interes de a învăţa.
Neperceperea necesităţii de a
învăţa.

Nevoia fundamentală Nevoia de a evita pericolele. Nevoia de a evita pericolele. Nevoia de a evita pericolele.
nesatisfacută.
Problema de dependenţă. Anxietate. Anxietate. Anxietate.
Etiologia. Durere. Durere. Durere.
Manifestări de dependenţă. Tahicardie. Facies crispat. Facies crispat.
Tahipnee. Insomnie. Insomnie.
Facies crispat.
Insomnie.
PLANIFICAREA ȊNGRIJIRILOR
37

Pacienta să nu mai prezinte Pacienta să nu mai prezinte metroragie. Pacienta să nu mai prezinte metroragie.
metroragie. Pacienta să nu mai prezinte dismenoree. Pacienta să nu mai prezinte polakiurie.
Pacienta să nu mai prezinte Pacienta să nu mai prezinte polakiurie. Pacienta să se alimenteze corespunzător.
dismenoree. Pacienta să nu mai prezinte durere. Pacienta să nu mai prezinte durere.
OBIECTIVE Pacienta să se alimenteze corespunzator. Pacienta să nu mai prezinte insomnie.
Pacienta să nu mai prezinte polakiurie. Pacienta să nu mai prezinte insomnie. Pacienta să prezinte o postură adecvată.
Pacienta să nu mai prezinte Pacienta să prezinte o postură adecvată. Pacienta să nu mai prezinte anxietate.
constipaţie. Pacienta să nu mai prezinte anxietate. Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.
Pacienta să acumuleze noi cunoştinţe.
Pacienta să nu mai prezinte durere.
Pacienta să nu mai
-asigur pacientei prezintelainsomnie.
repausul pat în -asigur pacientei repausul la pat în -asigur pacientei repausul la pat în
decubit dorsal cu genunchii flectaţi; decubit dorsal cu genunchii flectaţi; decubit dorsal cu genunchii flectaţi;
-asigur un mediu de protecţie psihică -asigur un mediu de protecţie psihică -asigur un mediu de protecţie psihică
adecvat stării de boală a pacientei, prin adecvat stării de boală a pacientei, prin adecvat stării de boală a pacientei, prin
înlăturarea excitanţilor psihici; înlăturarea excitanţilor psihici; înlăturarea excitanţilor psihici;
-asigur condiţii de mediu adecvate -asigur condiţii de mediu adecvate -asigur condiţii de mediu adecvate
(camera izolată, aerisită, temperatură (camera izolată, aerisită, temperatură (camera izolată, aerisită, temperatură
INTERVENŢII adecvată, semiobscuritate); adecvată, semiobscuritate); adecvată, semiobscuritate);
-asigur igiena tegumentelor şi a -asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei -asigur igiena tegumentelor şi a lejeriei
lejeriei de pat şi de corp ; de pat şi de corp ; de pat şi de corp ;
-cântăresc zilnic pacienta; -cântăresc zilnic pacienta; -cântăresc zilnic pacienta;
-determin pacienta să ingere o -determin pacienta să ingere o cantitate -recoltez urină pentru examene chimice
cantitate suficientă de lichide; suficientă de lichide; şi bacteriologice ;
-urmăresc şi notez în foaia de -urmăresc şi notez în foaia de observaţie -recoltez sânge pentru examene de
observaţie consistenţa şi frecvenţa consistenţa şi frecvenţa scaunelor; laborator;
scaunelor; -asigur o atmosferă caldă, raspund -determin pacienta să ingere o cantitate
-asigur o atmosferă caldă, raspund prompt şi plină de solicitudine la suficientă de lichide;
prompt şi plină de solicitudine la chemare; -urmăresc şi notez în foaia de observaţie
chemare; -încurajez pacienta să-şi exprime consistenţa şi frecvenţa scaunelor;
-încurajez pacienta să-şi exprime gândurile şi sentimentele în legatură cu -asigur o atmosferă caldă, raspund
38
gândurile şi sentimentele în legatură problema de dependenţă; prompt şi plină de solicitudine la

cu problema de dependenţă; -efectuez, la nevoie, clismă evacuatoare chemare;
-efectuez, la nevoie, clismă simplă sau uleioasă; -încurajez pacienta să-şi exprime
evacuatoare simplă sau uleioasă; -observ durerea: senzaţie de apăsare şi gândurile şi sentimentele în legatură cu
-observ durerea: senzaţie de apăsare şi tracţiune la nivelul hipogastrului cu problema de dependenţă;
tracţiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte -observ durerea: senzaţie de apăsare şi
iradiere la nivelul fosei iliace drepte -încurajez şi asigur pacienta că durerea se tracţiune la nivelul hipogastrului cu
INTERVENŢII -încurajez şi asigur pacienta că durerea va ameliora; iradiere la nivelul fosei iliace stângi;
se va ameliora; -învăţ pacienta să practice tehnici de -încurajez şi asigur pacienta că durerea
-învăţ pacienta să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii câteva se va ameliora;
relaxare, exerciţii respiratorii câteva minute înainte de culcare; -învăţ pacienta să practice tehnici de
minute înainte de culcare; -identific nivelul şi cauza anxietăţii; relaxare, exerciţii respiratorii câteva
-identific nivelul şi cauza anxietăţii; -observ şi notez calitatea, orarul minute înainte de culcare;
-observ şi notez calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a -identific nivelul şi cauza anxietăţii;
somnului, gradul de satisfacere a celorlalte nevoi ; -observ şi notez calitatea, orarul
celorlalte nevoi ; -observ, măsor şi notez în FO tensiunea somnului, gradul de satisfacere a
-observ, măsor şi notez în FO arterială, pulsul, temperatura,respiraţia. celorlalte nevoi ;
tensiunea arterială, pulsul, -observ, măsor şi notez în FO tensiunea
temperatura,respiraţia. arterială, pulsul, temperatura,respiraţia.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
39
Intervenţii
Problema Obiective Evaluare
Autonome Delegate
1.Tulburare . -efectuez spălături După 2 zile, pacienta
menstruală. vaginale cu soluţii nu mai prezintă
antiseptice (după ce s-a metroragie.
recoltat secreţie vaginală
pentru examen
bacteriologic si
citologic);
-recoltez sânge pentru
examene de laborator
-recoltez urină pentru
examene chimice şi
Pacienta 1
bacteriologice;
-la indicaţia medicului
administrez:
Algocalmin 2f/zi,
Metenamin 2 cp/zi,
Aspirină 1 tb/zi,
Indometacin 2 sup/zi,
Fenobarbital 1 f/seara
înainte de culcare.
2. Eliminare Pacienta să nu mai -fac zilnic bilanţul hidric, -corectez dezechilibrul După 2 zile pacienta nu
urinară prezinte polakiurie măsurând cu conştiinciozitate hidric, prin hidratarea sau mai prezintă
insuficientă în termen de 2 zile. ingestia şi excreţia; reducerea aportului de
40
cantitativ şi -asigur igiena corporală lichide şi electroliţi, în polakiurie.

calitativ. riguroasă; funcţie de ionograma
-schimb lenjeria de pat şi de serica şi urinară;
corp ori de câte ori este nevoie; -corectez dezechilibrul
-asigur o atmosferă caldă, acido-bazic, în funcţie de
raspund prompt şi plină de rezerva alcalină, la
solicitudine la chemare; indicaţia medicului;
-încurajez pacienta să-şi -recoltez urină pentru
Pacienta 1 exprime gândurile şi examene chimice şi
sentimentele în legătură cu bacteriologice;
problema de dependenţă; -administrez antiseptic
urinar Metenamin 2cp/zi;
-recoltez sânge pentru:
HGB, Creatinină, CA
125, Glucoză, Lipide,
Trigliceride, Uree, WBC,
HCT, PLT, PCT,VSH;
-administrez în
continuare medicaţia
prescrisă de medic;
41
. -administrez un laxativ După 24 h pacienta nu

Dulcolax 2 tb/zi; mai prezintă
-administrez în constipaţie.
continuare medicaţia
prescrisă de medic.
4. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi -alimentez pacienta După 2 zile pacienta

Pacienta 1 alimenteze obiceiurile alimentare ale parenteral, instituind este echilibrată din
inadecvată prin
deficit. corespunzător ȋn pacientei; perfuzii cu glucoză 5% şi punct de vedere
termen de 2 zile. -informez pacienta asupra electrolizi; alimentar.
importanţei regimului
alimentar în menţinerea
sănătăţii;
-fac bilanţul lichidelor ingerate
şi eliminate;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatură moderată, la
ore regulate şi prezentate
atrăgător;
îinvăţ pacienta categoriile de
alimente din ghidul alimentar
şi echivalentele cantitative şi
calitative ale principiilor
alimentare, în vederea
42
înlocuirii unui aliment cu altul;

-asigur un climat cald,
confortabil;
5. Alterarea Pacienta să nu mai -învăţ pacienta să aibă -administrez medicaţia După 2 zile, pacienta
ritmului cardiac şi prezinte tahicardie în alimentaţie bogată în fructe, prescrisă de medic: nu mai prezintă
a circulaţiei. termen de 2 zile. zarzavaturi; tahicardie.
-pacienta să reducă grăsimile şi Propranolol 2 tb/zi P: 78 b/min
clorura de sodiu din
alimentaţie;
-asigur poziţie antalgică;
-aplic tehnici de favorizare a
circulaţiei: exerciţii active,
pasive, masaje;
Pacienta 1 -observ, măsor şi notez în FO
pulsul;
-urmăresc efectul
medicamentelor;
6. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu -administrez tratamentul După 2 zile pacienta nu
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (camera aerisită, medicamentos: mai prezintă insomnie.
termen de 2 zile. temperatură adecvată, Algocalmin 2f/zi,
semiobscuritate); Aspirină 1 tb/zi,
-învăţ pacienta să practice Fenobarbital 1 f /seara
tehnici de relaxare, exerciţii
înainte de culcare;
respiratorii câteva minute
-ofer pacientei o cană cu lapte
cald înainte de culcare, o baie
caldă;
-învăţ pacienta care se trezeşte

devreme, să se ridice din pat
43
câteva minute, să citeasca, să

asculte muzică, apoi să se
culce din nou;
-observ şi notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte nevoi;
-întocmesc un program de
odihnă corespunzător
Pacienta 1 organismului;
-explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat
al bolnavei privind boala, noi cunoştinţe despre
modul de manifestare, boală.
măsurile preventive şi curative,
modul de participare la
intervenţii şi la procesul de
recuperare;
-identific manifestările de
dependenţă, sursele lor de
dificultate, interacţiunile lor cu
alte nevoi;
-stimulez dorinţa de
cunoaştere;
-informez bolnava asupra
propriei responsabilităţi
privind sănătatea;
-verific dacă bolnava a înţeles
corect mesajul transmis şi dacă
şi-a însuşit noile cunoştinţe;
Pacienta 1
-asigur o atmosferă caldă, După 2 zile pacienta nu
raspund prompt şi plină de mai prezintă anxietate.
44
solicitudine la chemare;
-încurajez pacienta să-şi
exprime găndurile şi
sentimentele în legătură cu
problema de dependenţă;
1. Tulburare Pacienta să nu mai -asigur repausul la pat; -efectuez spălaturi După 24 h pacienta nu
menstruală. prezinte metroragie -învăţ pacienta tehnici de vaginale cu soluţii mai prezintă
în termen de 24 h. relaxare; antiseptice; metroragie.
-protejez patul cu muşama şi -recoltez sânge pentru:
aleză; HGB, Colesterol,
-liniştesc pacienta în legătura Creatinină, Glucoză,
cu problema ei; Lipide, Trigliceride,
-îi explic scopul intervenţiilor Uree, WBC, RBC, HCT,
(examen genital, examenul PLT, PCT,VSH;CA 125
secreţiei vaginale, examinări -recoltez urină pentru
radiologice); examene chimice şi
Pacienta 2
bacteriologice;
-administrez medicaţia
prescrisă de medic:
Algocalmin 2f/zi,
Metenamin 2 cp/zi,
Aspirină 1 tb/zi,
Indometacin 2 sup/zi,
Fenobarbital 1 f /seara
înainte de culcare.
insuficientă ingestia şi excreţia; reducerea aportului de polakiurie.
45
cantitativ şi în termen de 2 zile. -cântăresc zilnic pacienta; lichide şi electroliti, în

calitativ. -asigur igiena corporală funcţie de ionograma
riguroasă; serica şi urinară;
-servesc pacienta la pat (cand -corectez dezechilibrul
este cazul) cu urinar şi bazinet; acido-bazic, în funcţie de
-schimb lenjeria de pat şi de rezerva alcalină, la
corp ori de câte ori este nevoie; indicaţia medicului;
-asigur o atmosfera caldă, -recoltez urina pentru
răspund prompt şi plină de examene chimice şi
solicitudine la chemare; bacteriologice;
-încurajez pacienta să-şi -administrez antiseptic
exprime gandurile şi urinar Metenamin 2cp/zi;
sentimentele în legătură cu -administrez în
problema de dependenţă; continuare medicaţia
prescrisă de medic;
3. Constipaţie. Pacienta să nu mai -determin pacienta să ingere o -administrez un laxativ După 24 h pacienta nu
prezinte constipaţie cantitate suficientă de lichide; Dulcolax mai prezintă
în termen de 24 h. -recomand alimente bogate în 2 tb/zi; constipaţie.
reziduuri; -administrez în
-stabilesc, împreună cu continuare medicaţia
pacienta, un orar regulat de prescrisă de medic;
eliminare în funcţie de
activităţile sale;
-determin pacienta să facă
exerciţii fizice cu regularitate.
Pacienta 2
-urmăresc şi notez în foaia de
observaţie consistenţa şi
frecvenţa scaunelor;
inadecvată prin alimenteze obiceiurile alimentare ale parenteral, instituid este echilibrată din
deficit. corespunzător ȋn pacientei; perfuzii cu glucoză 5%. punct de vedere
-fac bilanţul lichidelor alimentar.
46
termen de 2 zile. ingerate şi eliminate;

la o temperatura moderată, la
ore regulate şi prezentate
atrăgător;
-învăţ pacienta categoriile de
Pacienta 2
-las pacienta să aleagă
alimentele după gusturile sale,
respectând contraindicaţiile
regimului;
confortabil;
5. Postură Pacienta să prezinte -instalez pacienta în pat, După 24 h, pacienta
neadecvată. o postură adecvată ȋn respectând poziţiile anatomice prezintă o postură
termen de 24 h. ale diferitelor segmente ale adecvată.
corpului;
-folosesc utilajele auxiliare şi
de confort, pentru menţinerea
poziţiei anatomice;
-schimb poziţia pacientei la
interval de 2 ore;
-verific pielea în regiunile cu
proeminente osoase, o dată cu
schimbarea poziţiei;
-masez punctele de presiune la
fiecare schimbare a poziţiei;
-asigur igiena tegumentelor, a
47
lejeriei de pat şi de corp;

6. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu - administrez medicaţia După 48 h, pacienta nu
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (cameră aerisită, prescrisă de medic: mai prezintă insomnie.
termen de 48 h. temperatură adecvată, Fenobarbital 1 f/ înainte
semiobscuritate); de culcare.
-învăţ pacienta să practice
Pacienta 2 respiratorii căteva minute
caldă;
7. Durere. Pacienta să nu mai -observarea durerii: senzaţie de -la indicaţia medicului După 24 h pacienta nu
prezinte durere în apăsare şi tracţiune la nivelul administrez mai acuză dureri.
termen de 24 h. hipogastrului cu iradiere la Algocalmin 1f/zi
nivelul fosei iliace drepte;
-asigur pacientei repausul la
pat în decubit dorsal cu
genunchii flectaţi ;
-încurajez şi asigur pacienta că
durerea se va ameliora;
-asigur condiţii de mediu
adecvate
(camera izolată, aerisită,
temperatură adecvată,
semiobscuritate);
-încurajez pacienta să
comunice cu cei din jur, să-şi
exprime emoţiile, frica,
48
nevoile, opiniile;
8. Anxietate. Pacienta să nu mai -asigur o atmosferă caldă, După 2 zile pacienta nu
prezinte anxietate în raspund prompt şi plină de mai prezintă anxietate.
termen de 2 zile. solicitudine la chemare;
exprime gândurile şi
9. Cunoştinţe Pacienta să -explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat
insuficiente. acumuleze noi al bolnavei privind boala, noi cunoştinţe despre
cunoştinţe. modul de manifestare, boala.
recuperare;
Pacienta 2 alte nevoi;
cunoastere;
1.Tulburare Pacienta să nu mai -asigur repausul la pat; -efectuez spălături După 2 zile pacienta nu
menstruală. prezinte metroragie, -învăţ pacienta tehnici de vaginale cu soluţii mai prezintă
în termen de 3 zile. relaxare; antiseptice (după ce s-a metroragie.
49
-protejez patul cu muşama şi recoltat secreţie vaginală

aleză; pentru examen
-îi explic scopul intervenţiilor bacteriologic şi
(examen genital, examenul citologic);
secreţiei vaginale, examinări -recoltez sânge pentru:
radiologice); HGB, Colesterol,
Creatinină, Glucoză,
Lipide, Trigliceride,
Uree, WBC, RBC, HCT,
PLT, PCT, VSH;CA 125
-la indicaţia medicului
Pacienta 3
administrez tratamentul
prescris.
insuficientă în termen de 2 zile. ingestia şi excreţia; reducerea aportului de polakiurie.
-asigur igiena corporală lichide şi electroliţi, în
cantitativ si
riguroasă; funcţie de ionograma
calitativ. -schimb lenjeria de pat şi de serică şi urinară;
corp ori de câte ori este nevoie; -corectez dezechilibrul
-asigur o atmosferă caldă, acido-bazic, în funcţie de
răspund prompt şi plină de rezerva alcalină, la
solicitudine la chemare; indicaţia medicului;
-încurajez pacienta să-şi -recoltez urină pentru
exprime gândurile şi examene chimice şi
sentimentele în legătura cu bacteriologice;
problema de dependenţă; -administrez antiseptic
urinar Metenamin 2cp/zi;

inadecvată prin alimenteze obiceiurile alimentare ale parenteral, instituid este echilibrată din
deficit. corespunzător în pacientei; perfuzii cu glucoză 5%. punct de vedere
50
termen de 2 zile. -informez pacienta asupra alimentar.

importanţei regimului
alimentar în menţinerea
sănătăţii;
-fac bilanţul lichidelor ingerate
şi eliminate;
la o temperatură moderată, la
Pacienta 3 ore regulate şi prezentate
atrăgător;
-învăţ pacienta categoriile de
confortabil;
4. Postură Pacienta să prezinte -instalez pacienta în pat, După 24 h pacienta
neadecvată. o postură adecvată in respectând poziţiile anatomice prezintă o postură
termen de 24 h. ale diferitelor segmente ale adecvată.
corpului;
-folosesc utilajele auxiliare şi
de confort, pentru menţinerea
poziţiei anatomice;
-schimb poziţia pacientei la
interval de 2 ore;
-verific pielea în regiunile cu
proeminente osoase, o dată cu
schimbarea poziţiei;
-masez punctele de presiune la
fiecare schimbare a poziţiei;
51
-asigur igiena tegumentelor şi

a lejeriei de pat şi de corp;
-învăţ pacienta care este
poziţia adecvată;
5. Dificultatea de a Pacienta să nu mai -asigur condiţii de mediu - administrez medicaţia După 48 h pacienta nu
se odihni. prezinte insomnie în adecvate (camera aerisită, prescrisă de medic: mai prezintă insomnie.
48 h. temperatură adecvată, Fenobarbital 1 f/ înainte
semiobscuritate); de culcare.
-învăţ pacienta să practice
Pacienta 3 respiratorii câteva minute
caldă;
52
6. Durere. Pacienta să nu mai -observarea durerii: senzaţie de -la indicaţia medicului După 24 h pacienta nu
prezinte durere în apăsare şi tracţiune la nivelul administrez mai acuză dureri.
termen de 24 h. hipogastrului cu iradiere la Algocalmin1f/zi
nivelul fosei iliace stângi;
-asigur pacientei repausul la
pat în decubit dorsal cu
genunchii flectaţi ;
-încurajez şi asigur pacienta că
durerea se va ameliora;
-asigur condiţii de mediu
adecvate (camera izolată,
aerisită, temperatură adecvată,
semiobscuritate);
-încurajez pacienta să
comunice cu cei din jur, să-şi
Pacienta 3 exprime emoţiile, frica,
nevoile, opiniile;
7. Anxietate. Pacienta să nu mai -asigur o atmosfera caldă, După 24 h pacienta nu
prezinte anxietate în răspund prompt şi plină de mai prezintă anxietate.
termen de 24 h. solicitudine la chemare;
exprime gândurile şi
8. Cunoştinţe Pacienta să -explorez nivelul de cunoştinţe Pacienta a acumulat
insuficiente. acumuleze noi al bolnavei privind boala, noi cunoştinţe despre
cunoştinţe. modul de manifestare, boala.
recuperare;
53

alte nevoi;
cunoaştere;
-informez bolnava asupra
propriei responsabilităţi
privind sănătatea;
-organizez activităţi educative,
folosind metodele de
învătământ cunoscute:
expunerea, conversaţia,
demonstraţia;
Pacienta 3
54
EXAMENE DE LABORATOR
Examen de laborator Mod de recoltare Valoare normală Valoare obţinută

Pacienta 1
COLESTEROL Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 150-240 mg/dL 219 mg/dL

CREATININĂ Punctie venoasă - Vacutainer roşu 0.60-1.10 mg/dL 0.77 mg/dL
GLUCOZĂ Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 70-110 mg/dL 102.73 mg/dL
LIPIDE Punctie venoasă - Vacutainer roşu 500-800 mg/dL 730.2 mg/dL
TRIGLICERIDE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 40-150 mg/dL 130.69 mg/dL
55
UREE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 10-50 mg/dL 26.78 mg/dL

WBC Puncţie venoasă - Vacutainer mov 4.5-11.0 x 10ˆ3/uL 6.1 x 10ˆ3/uL
HGB Puncţie venoasă - Vacutainer mov 12.0-16.0 g/dL 12 g/dL
HCT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 35.3-45.0 % 39.9 %
PLT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 150-450 x 10ˆ3/uL 270 x 10ˆ3/uL
VSH Puncţie venoasă - Vacutainer negru 2-10 mm/h 8 mm/h
UROCULTURĂ Urină - Recipient steril Nu se dezvoltă germeni. Nu s-au dezvoltat germeni.
LIPIDE Punctie venoasă - Vacutainer roşu 500-800 mg/dL 730 mg/dL
Pacienta 2
TRIGLICERIDE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 730 mg/dL 135.82 mg/dL

UREE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 10-50 mg/dL 26 mg/dL
HGB Puncţie venoasă - Vacutainer mov 12.0-16.0 g/dL 11.6 g/dL
Pacienta 3

LIPIDE Punctie venoasă - Vacutainer roşu 500-800 mg/dL 790.6 mg/dL
TRIGLICERIDE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 40-150 mg/dL 120.59 mg/dL
UREE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 10-50 mg/dL 26.88 mg/dL
HGB Puncţie venoasă - Vacutainer mov 12.0-16.0 g/dL 14 g/dL
56

 La toate cele 3 paciente, valoarea markerului CA 125 a fost crescută
TRATAMENT
Denumirea Forma de Mod de

Acţiune Doza zilnică
medicamentului prezentare administrare
Pacien
METENAMIN Capsule 500 mg Antiseptic urinar Per/os 2 cp/zi

ta 1
ALGOCALMIN Fiole 2 ml Analgezic i.m. 2 f/zi

ASPIRINĂ Tablete Antiinflamator Per/os 1 tb/zi
57
INDOMETACIN Supozitoare Antiinflamator Rectal 2 sup/zi

FENOBARBITAL Fiole 200 mg Sedativ i.m. 1 f/seara inainte de culcare
GLUCOZĂ Flacon 5% Hidratantă i.v. in perfuzie 1000 ml
SOL RINGER Flacon Aport de electroliţi i.v. in perfuzie 1000 ml
DULCOLAX Tablete 5 mg Laxativ oral 2 tb/zi
PROPANOLOL Tablete 40 mg Antiaritmic oral 2 tb/zi
YASMIN Tablete 0,03 mg/3 Contraceptiv oral 1 tb/zi timp de 21 de zile

Pacienta 2

DULCOLAX Tablete 5 mg Laxativ oral 2 tb/zi
KARISSA Tablete Contraceptiv oral 1 tb/zi timp de 21 de zile
Denumirea Forma de Acţiune Mod de Doza zilnică

medicamentului prezentare administrare
Pacienta 3

58

LOGEST Tablete Contraceptiv Oral 1 tb/zi timp de 21 de zile
EXTERNAREA
Data Recomandări la
Starea la externare Bilanţul autonomiei
externării externare
59
Pacienta se internează pentru Pacienta : Se recomandă:

metroragie, dismenoree, - este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
Pacienta 1 polakiurie, durere în fosa iliacă - a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului
dreaptă, constipaţie, tahipnee - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
16.04.2017 (24r/min), tahicardie (90b/min), calitativ. -control la medicul specialist la
anxietate, inapetenţă, insomnie. Pacienta nu mai prezintă: 10 zile după externare.
Ȋn urma tratamentului şi a - metroragie;
repausului la pat simptomatologia - polakiurie;
se remite, evoluţia este favorabilǎ - constipaţie;
şi se decide externarea. - durere;
Se externeazǎ afebrilǎ,pentru
stare -anxietate;
Pacienta Pacienta
Pacienta se internează Pacienta : Se recomandă:

25.04.2017 durere în fosa iliacă dreaptă, - este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
2
metroragie,dismenoree, balonare, - a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului

anxietate, insomnie, nelinişte, - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
Pacienta se internează pentru Pacienta : Se recomandă:
02.06.2017 metroragie, polakiurie, durere în - este echilibratǎ alimentar; -evitarea eforturilor fizice
3
fosa iliacă stângă, insomnie, - a acumulat noi cunoştinţe; -evitarea frigului

anxietate, inapetenţă, poziţie - prezintă un somn odihnitor cantitativ şi -tratament conform reţetei
60
CAPITOLUL 4
CONCLUZII
Endometrioza reprezintă o problemă majoră de sănătate, ea afectând aproximativ 7-15%

din femeile de vârstă reproductivă prin diversele sale manifestări. Aproape 90 de milioane de
femei din întreaga lume suferă de endometrioză. Nici o statistică nu poate stabili cifre exacte,
deoarece diagnosticul de certitudine îl conferă rezultatul anatomo-patologic al piesei de excizie,
care de cele mai multe ori se efectuează pe cale laparoscopică. Practic nu există nici o
modalitate de a stabili cifrele exacte, deoarece singura modalitate de a confirma un diagnostic
este, prin efectuarea unei proceduri chirurgicala, de obicei prin laparoscopie.
Ea este cauză de infertilitate în aproximativ 30% din cazurile de infertilitate; toate având
ca simptom principal durerile pelvine – aproximativ 30-70%. Alte manifestări sunt dispareunia,
hipofertilitatea, dismenoreea.
În ultima perioadă sunt din ce în ce mai des incriminate mecanismele inflamatorii.
O serie de cercetări (cuprinzând peste 100 de lucrări din toată lumea) efectuate în ultimii 2 ani și
apărute pe Medline a evidențiat importanța citokinelor în stadializarea bolii .
În România se apreciază că există jumătate de million de paciente cu endometrioză.
Principalele simptome sunt durerea (70% din pacientele cu dureri cronice pelvine au
endometrioză) și infertilitatea (50 % din pacientele infertile au endometrioză). Diagnosticul este
greu de pus; studiile arată o întârziere de 7-10 ani în diagnosticare la femeile din țările vorbitoare
de limba germană. 47% din paciente trebuie să fie văzute de mai mult de 5 medici de-a lungul
timpului până se stabilește diagnosticul. Tratamentul chirurgical al endometriozei profunde este
cea mai mare provocare pentru chirurgul ginecolog, de obicei necesită echipe mixte chirurgicale
(care includ un chirurg și un urolog) și se realizează cel mai adesea laparoscopic.
Ȋn urma realizării acestui proiect, esenţial de reţinut este faptul că în profesia de asistent
medical trebuie avut în vedere următoarele:
- respectarea ierarhiei şi integrarea în echipa de sănătate;
- respectarea demnităţii şi intimităţii pacientului;
- respectarea corectă a asepsiei şi antisepsiei pentru prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti;
- respectarea valorilor umane;
61
- îndeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregătire;

- culegerea, analiza şi întocmirea unui plan de îngrijire, sesizând situaţiile de urgenţă,
posibilele complicaţii, precum şi îngrijirile potenţiale;
- încurajarea pacientei dând explicaţii permise gradului de pregătire;
- aplicarea confortului, securităţii, eficacităţii în activitate;
- respectarea protocoalelor de execuţie a fiecarei tehnici specifice după timpii învăţaţi:
pregătire, execuţie, reorganizare, notare;
- pregătirea şi însoţirea pacientei pentru investigaţii;
- comunicarea continuu cu pacienta: încurajarea cu atenţie şi îndepărtarea neliniştii;
- efectuarea controlului şi aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice (stimulare
cutanată, tehnici de relaxare);
- obiectivitate şi perseverenţă în îndeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite;
- colaborarea permanentă cu pacienta, familia, echipa de îngrijire, sesizând precoce
modificările apărute în evoluţia bolii, precum şi modificările apărute la nivel psihic şi
comportamental al pacientei informând imediat medicul.
BIBLIOGRAFIE
1. DR. GEORGETA TĂRĂBUŢĂ-CORDUN, DR. MARIETA CERNEA , PROF. DR.

ȘERBAN BRĂTIANU- “Tumorile ovarului” Editura Junimea.
2. CRISTEA A. , ACHIM V., FILIPESCU I. :- “Obstetrică şi Ginecologie:
-“Manual pentru şcolile tehnice sanitare’’ Editura Medicală.
3. N. CRIȘAN, D.NANU: “Ginecologie” Ed. Știinţifică şi Tehnică, 1995.
4. LUCREŢIA TITIRICĂ – “Ȋngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali’’ Editura Viaţa Medicală Românească.
5. LUCREŢIA TITIRICĂ -”Ghid de nursing” Editura Viaţa Medicală Românească.
62
6. C. BONUNDEL – ”Manual de medicină internă pentru asistenţi medicali” Editura Medicală.

7. VIRGINIA HENDERSON – ”Principii de bază a îngrijirii persoanei sănătoase/ bolnave”
Societatea Personalului Sanitar din România.
8. C. PĂUNESCU - ”Medicină internă” Editura Medicală, 1960.
9. C. MOZEȘ - ”Tehnica îngrijirii bolnavului” Editura Medicală, 1978.
10. ACAD. EUGEN PORA – ”Dicţionarul sănătaţii” Editura Albatros, Bucureşti, 1973.
11. GEORGETA BALTĂ, ANTOANETA METAXATOS, AGLAIA KYOVSKI – ”Tehnici de
îngrijire generală a bolnavilor” Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
63

Amg Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Amg Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”VICTOR BABEȘ”

NURSINGUL PACIENTELOR CU CHIST DE OVAR

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE ”VICTOR BABEȘ”

NURSINGUL PACIENTELOR CU CHIST DE OVAR

"Oboseala ta să fie luminată de credință și dragoste. Atunci când știinta nu

Decalogul lui Masci

1.1.NOŢIUNI GENERALE ÎN NURSING

Postulatele Virginiei Henderson sunt suportul teoretic şi ştiinţific al modelului

Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependenţei (a ceea ce nu poate să facă

Această funcţie presupune, alături de calităţi psihologice şi aptitudini pedagogice – de a

1.2. ASIGURAREA EVIDENŢEI ŞI MIŞCĂRII BOLNAVEI CU CHIST

1.3. ASIGURAREA CONDIŢIILOR IGIENICE A BOLNAVEI CU CHIST

dorsal cu genunchii flectați, asigurându-se astfel relaxarea musculaturii abdominale. Schimbarea

Alături de medicul curant, asistenta urmărește evoluția cazului și apariția complicațiilor:

o pentru maăurarea temperaturii corpului, se mai pot utiliza termometre cutanate și

3 . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE:

medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitică, hidroionică și volemică a organismului.

 hidratarea și mineralizarea organismului;

 introduce acul, branula în venă;

o raderea cu atenție pentru a nu provoca excoriații;

Cu ocazia pregătirii regiunii se observă dacă în vecinătatea zonei nu există puncte de

- tumoră cu celule Sertoli-Leydig;

 EVOLUŢIA CHISTURILOR OVARIENE

 COMPLICAŢIILE CHISTURILOR OVARIENE

 MANIFESTĂRI ŞI PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENŢII

abdominale. Schimbarea poziţiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important în

Grup A II, Rh ( + ) B III , Rh ( - ) 0I , Rh ( + )

ANALIZA NEVOILOR FUNDAMENTALE NESATISFĂCUTE

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Etiologia. Anxietate. Anxietate Anxietate

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Problema de dependenţă. Postură neadecvată. Postură neadecvată. Postură neadecvată.

Manifestări de dependenţă. Poziţie chircită. Poziţie chircită. Poziţie chircită.

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

păstreze sănătatea. păstreze sănătatea. păstreze sănătatea.

Problema de dependenţă. Cunoştinţe insuficiente. Cunoştinţe insuficiente. Cunoştinţe insuficiente.

Etiologia. Dezinteres în acumulare de Dezinteres în a învăţa. Dezinteres în acumulare de

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

Pacienta 1 Pacienta 2 Pacienta 3

gândurile şi sentimentele în legatură problema de dependenţă; prompt şi plină de solicitudine la

cantitativ şi -asigur igiena corporală lichide şi electroliţi, în polakiurie.

. -administrez un laxativ După 24 h pacienta nu

4. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi -alimentez pacienta După 2 zile pacienta

înlocuirii unui aliment cu altul;

-învăţ pacienta care se trezeşte

câteva minute, să citeasca, să

cantitativ şi în termen de 2 zile. -cântăresc zilnic pacienta; lichide şi electroliti, în

termen de 2 zile. ingerate şi eliminate;

lejeriei de pat şi de corp;

-protejez patul cu muşama şi recoltat secreţie vaginală

3. Alimentaţie Pacienta să se -explorez gusturile şi -alimentez pacienta După 2 zile pacienta

termen de 2 zile. -informez pacienta asupra alimentar.

-asigur igiena tegumentelor şi

dependenţă, sursele lor de

Examen de laborator Mod de recoltare Valoare normală Valoare obţinută

COLESTEROL Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 150-240 mg/dL 219 mg/dL

UREE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 10-50 mg/dL 26.78 mg/dL

TRIGLICERIDE Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 730 mg/dL 135.82 mg/dL

COLESTEROL Puncţie venoasă - Vacutainer roşu 150-240 mg/dL 219 mg/dL

HCT Puncţie venoasă - Vacutainer mov 35.3-45.0 % 37.9 %

 La toate cele 3 paciente, valoarea markerului CA 125 a fost crescută