ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EDUCATIA SANITARA A

PACIENTULUI

Copilul să se poată autoîngriji:

- repetarea necesităţii menţinerii igienei personale;
- explicaţii pe măsura înţelegerii;
- ajutor în efectuarea actelor de îngrijire;
- supraveghere în efectuarea tehnicilor de îngrijire;
- explicarea manifestărilor bolii membrilor familiei şi solicitare pentru a
obţine rezultate cât mai bune;
- administrarea dietei fără gluten, caseină, fermenţi (dacă este necesară).
La igiena personală a copilului mic apare problema de a merge la baie pentru
acesta există un program de toaletă ziua și noaptea ce se poate folosi de către
familie acasă sau chiar și de asistenții medicali.
Programulde toaletă este foarte important, copilul având șanse mult mai mari
de integrare în comunitate. Plus că, mulți copii nu pot participa la anumite
activități tocmai din cauza faptului că încă nu au training-ul de toaletă. Acest
program constă din:
 Program de toaletă ziua:
Fără scutece şi îmbrăcat cu pantaloni şi chiloţei. Va fi dus la baie la fiecare
30 minute. I se va spune „‟Este timpul sa mergi la baie. Spune b-a-i-e.‟‟ Dacă
răspunde i se va spune: Vrei să mergi la baie, foarte bine ai spus!
Dacă nu răspunde in 10 secunde se insistă : Spune Baie. Daca nu răspunde
se continuă procedura .
Va merge la baie cu cât mai puțin prompting necesar. Ne așezăm în spatele
lui si îl promptăm ușor din spate pentru a merge singur la baie. Stăm numai în
spatele lui. Baie înseamnă: mers la baie, dat jos pantalonii, așezat pe toaletă,
ridicat pantalonii, spălat pe mâini.
Dacă la un moment dat preia inițiativa, este întărit verbal și asistat în
continuare. Limitîm conversația cu el pe cât posibil doar la intăritor.
Dacă face în toaletă va fi imediat întărit verbal: Bravo, ai făcut….în toaletă.
Se va limita utilizarea numelui în alte contexte. În același timp i se dă o
recompensă, de exemplu i se dă telefonul să se joace cu el. La acestea nu va avea
acces în alte contexte. Pentru a crea posibilitatea de întărire a comportamentului
de a face i se vor da lichide mai mult ca de obicei.
Între vizite i se ia mânuţa şi i se pune la poponeţ pentru a controla dacă are
pantalonii uzi sau uscaţi. Dacă pantalonii sunt uscaţi va fi întărit verbal: Bravo,
pantalonii tăi sunt uscaţi. Este bine ca nu ai făcut… în pantaloni. La fiecare 3-4
verificări uscate i se va da o recompensă preferată.
Dacă s-a produs un accident va fi dus într-o cameră și schimbat, alta decât
baia. I se va spune pe un ton neutru: Atinge pantalonii, Pantalonii tăi sunt uzi.
Trebuie sa faci… la toaletă.
Când mergem spre camera unde-l schimbăm facem cât mai puțin contact
fizic sau vizual, și vorbim cât mai puțin. Îl schimbîm pe cât posibil în picioare.
Nu-i facem baie timp de 30 de minute după accident pentru a nu asocia baia decât
cu succesul la toaletă.
 Program de toaletă noaptea:
Acest program se începe numai după ce copilul s-a deprins cu utilizarea
toaletei în timpul zilei.
Se culcă copilul cu scutec. Cu 4 ore înainte de culcare nu se mai dau lichide.
Se duce copilul la toaletă înainte de culcare. Dacă este absolut necesar i se va da o
mică cantitate de lichid.
Înainte de culcare va scula copilul și îl va duce din nou la toaletă. Părintele
sau asistentul medical va urmîri timp de câteva nopți și va nota orele la care
copilul urinează în timpul nopții.
Dacă face de exemplu la ora 2.30, îl va scula la ora 2.00 și îl va duce la
toaletă. A doua noapte îl va duce la toaletă la ora 2.15. A treia noapte îl va duce la
toaletă la ora 2.30 și ața mai departe, scopul fiind să prelungim perioada când nu
face pipi până dimineața, când primul drum va fi la toaletă.