Top cinci dezinformări virale în

2021
Pandemia a adus cu ea și o hemoragie de știri
false și dezinformare.
Sub presiunea schimbărilor permanente în
datele pandemiei, românii au devenit din ce în ce
mai sceptici în a crede informațiile reale și la fel
de nepregătiți în a le verifica pe cele false.
55,6% dintre respondenţi unui sondaj apreciau
că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau
dezinformări în foarte mare şi mare măsură
(faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar
40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau
foarte mică măsură/deloc (faţă de 45,6% în iunie
şi 42,6% în martie).

Cercetarea de piață a fost făcută în octombrie

2021 și arăta direcția în care se duce încrederea
populației.

Europa Liberă a identificat principalele știri sau

teme false care, în 2021, au făcut istorie în
propagarea prin intermediul rețelelor sociale.
1. Pana europeană de curent

Una dintre cele mai „de impact” dezinformări

ale anului, în România, nu a avut legătură cu
pandemia. Știrea că o pană de curent ne-ar fi
lăsat în beznă totală a făcut înconjurul
internetului și eterului românesc. O traducere
nepotrivită a transformat un exercițiu de
avertizare într-o știre „de senzație” care a
deschis jurnale și site-uri zile în șir. Cei care
avertizau asupra dezastrului citau surse de
încredere – chiar pe ministrul austriac al
Apărării. Informația era falsă

Debutul campaniei este marcat pe Instagram de

Klaudia Tanner, deținătoarea portofoliului
Apărării din Austria, însoțită de un comentariu
prin care spune că o „pană de curent este o
întrerupere a energiei, a infrastructurii și a
aprovizionării la nivel european – este un risc
realist și, în același timp, subestimat. Prin
urmare, scopul nostru este să îmbunătățim
rezistența republicii noastre în ansamblu!”

Presa românească main stream preia informația

și o dă mai departe nemestecată și scoasă din
context. Exercițiul devine o avertizare iminentă.
Cotidianul: „Austria avertizează: Urmează o
pană de curent la nivel european” – impact
681.000 de oameni din 3.099 de share-uri;

Opinia Timișoarei: „Avertisment de Blackout.

Pană de curent în toată Europa: Nu se pune
problema dacă se va întâmpla, ci când. Ce
trebuie să aveți în casă” – impact 691.000 de
oameni, din 398 de share-uri;

Observator: „Europa, la un pas să rămână în

beznă totală zile în şir. Austria se pregăteşte de
un blackout. Efectele ar fi devastatoare” –
impact 1 milion de persoane din 1.824 de share-
uri;

Capital: „Blackout” în Europa! Pană de curent

uriașă. Armata a intervenit deja: Pregătiți-vă -
impact 200 de mii de persoane din 1.275 de
share-uri;

Antena 3: „Europa ar putea rămâne fără curent

electric între o zi şi o săptămână. Armata din
Austria pregăteşte populaţia pentru un
„blackout” masiv” – impact de 9,8 milioane de
persoane din 6.266 de share-uri;

Realitatea.net: „O pană de curent uriașă

amenință Europa – Avertisment sumbru” –
impact, 1,3 milioane persoane;

Protv.ro: „Pana generalizată de curent care va

afecta Europa. „Întrebarea este când va fi” –
impact de 3,7 milioane din 124 de share-uri;
B1TV: „Blackout – ce faci atunci când totul s-a
oprit? Pregătiri pentru o pană de curent
catastrofală” – impact 535 de mii de oameni din
768 de share-uri;

Informația a fost distribuită pe grupurile de

Facebook și a circulat pe Whatsapp, deschizând
discuții despre cum ar trebui să ne pregătim
pentru un astfel de eveniment și ajunge la
milioane de oameni. La mai bine de trei luni de
la distribuirea ei, informația este în continuare
pe internet în aceeași formă. Bariera lingvistică
este una dintre cele mai mari surse de
dezinformare pentru că, neștiind limba, mulți
nu mai fac minimum efort de a verifica sursele
inițiale.

2. Spitalul modular de la Piatra Neamț este gol

O altă dezinformare de impact a fost creată în

plin val IV pe internetul românesc. A venit odată
cu unul dintre puținele dosare penale pentru
dezinformare, deschis în baza articolului 404
din Codul penal.

„Iată spitalul modular de la Piatra Neamț, nu e

nimeni pe acolo”, susținea o femeie, într-un film
făcut cu telefonul, din afară spitalului modular
din Piatra Neamț, pe 14 octombrie. Clipul devine
viral și a avut câteva zeci de mii de vizualizări în
doar câteva ore. Unitatea fusese instalată de
asociația „Dăruiește viață”, după ce a ars secția
ATI de la Județean.

Realitatea era cu totul alta. Toate cele 26 de

paturi de terapie intensivă erau ocupate la
momentul realizării clipului în plin val IV
pandemic. Poliția s-a autosesizat, iar femeia s-a
ales și cu un dosar penal.

„Polițiștii s-au sesizat din oficiu cu privire la

săvârşirea infracţiunii de comunicare sau
răspândire, prin orice mijloace, de ştiri, date sau
informaţii false ori de documente falsificate,
cunoscând caracterul fals al acestora şi fac
verificări în vederea identificării persoanelor
implicate şi luării măsurilor legale ce se impun”,
declara purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ,
subinspectorul Ramona Ciofu.

Până la această oră nu există informații despre

finalizarea dosarului deschis femeii din Piatra
Neamț.

3. Discreditarea autorităților prin atribuirea de

informații false

Mai multe dezinformări au avut ca scop

transmiterea de informații false atribuite
autorităților. Fie că datele sau declarațiile erau
scoase din context, fie acestora le erau atribuite
declarații inexistente sau acțiuni nereale.

Departamentul pentru Situații de Urgență a fost

nu o dată, ci de trei ori, ținta unor dezinformări
virale în 2021. În martie, pe anumite rețele de
socializare a circulat informații ca fiind
„declarații” atribuite șefului DSU, Raed Arafat.
Cei care propagau informația citau o sursă
credibilă, televiziunea Digi24. Aceste declarații
nu există însă nici pe site-ul digi24.ro și nici nu
au fost difuzate de televiziune.

Informație falsă se referă la faptul că șeful DSU,

Raed Arafat, ar fi declarat că slujba de Paște se
poate devansa până la ora 22:00 sau se poate
reprograma pentru a doua zi.

Nu era pentru prima dată când o astfel de

informație era vehiculată în spațiul public. De
Crăciului anului 2020 apăreau prima dată
informații nereale despre măsurile luate de
autorități.
În mai, Raed Arafat făcea din nou senzație
printre cei care aveau ceva de zis împotriva
măsurilor luate de autorități pentru combaterea
pandemiei, după ce o poză cu el fără mască într-
un supermarket a făcut ocolul internetului.

„Țin să aduc la cunoștință celor care au văzut

această poză în diferite postări, că poza nu este
una recentă, fiind de mai mult decât un an, când
purtarea măștii nu era obligatorie”, venea Arafat
cu precizări.

În decembrie Arafat se plângea că un nou clip

devenit viral transmitea informații false despre
măsurile luate de autorități în pandemie.
Imaginile transmise erau manipulate și scoase
din context.

4. Mirajul medicamentelor salvatoare

Favipiravir, Ivermectina sau Arbidolul sunt

medicamentele care au adus cu ele pe piața
românească și o serie de știri false, dar și idoli
născuți peste noapte. Convinși că vaccinul este
prost și că autoritățile le ascund adevăratele
tratamente, oamenii au început să creadă toate
știrile despre așa-zisele medicamente salvatoare.

„Trebuie să înțelegem că medicamentele au

nevoie de o prescripție, că e medic de familie sau
alt medic, cineva trebuie să ni-l recomande. Se
dă în funcție de situație și de evoluție. Noi l-am
folosit, în măsura în care l-am avut, a fost la
nivel de sponsorizare. Și cu efecte bune, n-aș
spune că miraculoase”, declara infecționistul
Adrian Marinescu pentru Europa Liberă, cu
reverire Arbidol.

Cu toate că au existat zeci de apeluri ca oamenii

să nu ia medicamente fără prescripție, mii de
români și-au făcut stocuri de medicamente.
Teoriile conspirației au fost întreținute și
alimentate și de medici de diverse specializări
care s-au alăturat corului care contesta știința.

5. Dezinformările anti-occident

Unele din temele de dezinformare evidentă și în

creștere în 2021 sunt cele legate de
parteneriatele strategice cu Uniunea Europeană
sau NATO. Un studiu realizat de ONG-ul Funky
Citizens la finalul anului arată că au existat pe
Facebookul românesc peste 100.000 de postări
în care au apărut cuvintele NATO sau Uniunea
Europeană. Alianța Nord-Atlantică a realizat
chiar ea un top al narativelor false în care apare
și care au legătură cu pandemia.

Exercițiile NATO împrăștie virusul SARS-CoV-2;

COVID-19 este o armă creată de NATO (cu
derivatul preluat puternic de presa românească
și de rețelele de socializare că virusul a fost dus
în China de soldații americani);

NATO eșuează să își susțină aliații în lupta

împotriva Covid-19;

Covid-19 va duce la ruperea NATO;

NATO încurajează cheltuielile pentru Apărare în

deficitul celor pentru Sănătate;

Principalele mesaje arată că apartenența la

NATO sau UE ne slăbesc identitatea națională și
aduc cu ele o multitudine de lucruri grave care
au ca scop slăbirea și destabilizarea națiunii
române.

Ca de un exemplu acel blackout se

caracterizează:

1. Impactul blackout-ului în timpul

pandemiei a fost semnificativ, afectând în
mod negativ atât utilizatorii de internet
cât și afacerile online. În perioada
blackout-ului, mulţi oameni au fost
privati de accesul la serviciile online pe
care le foloseau în mod obişnuit, cum ar fi
rețelele sociale, platformele de streaming
şi alte site-uri web. Aceasta a generat
frustrare şi disconfort pentru mulți
 utilizatori, deoarece mulți erau
dependenți de aceste servicii pentru
comunicare, informare, divertisment şi
muncă.
2. Numărul de vizualizări ale unei știri
despre blackout-ul în timpul pandemiei
poate varia în funcție de sursele care o
distribuie și de angajamentul comunității
online. În mod obişnuit, astfel de ştiri pot
genera un număr semnificativ de
vizualizări, în special în perioadele de
impact major asupra utilizatorilor.
Pentru a obține informații exacte despre
numărul de vizualizări, ar trebui să te
bazezi pe date oficiale furnizate de
platforma sau sursa care a distribuit
știrea.
3. Evaluarea nivelului de acord şi de
dezacord în legătură cu un blackout în
timpul pandemiei poate fi dificilă fără
informații exacte sau sondaje de opinie
specifice. Aceasta poate varia în funcție de
opinii individuale și de impactul personal
al blackout-ului asupra cuiva. Poți citi
comentariile și reacțiile online pentru a
obține o perspectivă generală asupra
opiniilor exprimate, dar este greu să
determini un număr exact de oameni care
au fost de acord sau nu cu blackout-ul.
4. Numărul de comentarii referitoare la
blackout-ul în timpul pandemiei poate fi
variat, în funcție de impactul şi relevanţa
acestuia pentru utilizatori. Aceste
comentarii pot include atât susținere, cât
și opoziție față de blackout și pot varia în
funcție de platforma pe care sunt postate.
În general, subiecte care stârnesc
interesul multimii, cum ar fi blackout-ul
în timpul pandemiei, pot genera o
cantitate semnificativă de comentarii
engajate, îndreptate fie spre susținere, fie
spre critici faţă de măsura sau
evenimentul respectiv.

Mahu Igor