Eseu:

Criza economică internațională și impactul pandemiei

Covid-19 asupra respectării drepturilor omului
 Coronavirusurile sunt o familie mare de virusuri, ce pot îmbolnăvi atât animalele, cât și
oamenii. Coronavirusurile ce afectează oamenii sunt cunoscute pentru faptul că provoacă infecții
respiratorii, de la răceli obișnuite la boli mai grave, precum Sindromului Respirator din Orientul
Mijlociu (MERS) și Sindromul Acut Respirator Sever (SARS). Cel mai recent coronavirus
descoperit provoacă maladia infecțioasă COVID-19.
2019-n CoV, denumit și SARS-CoV-2, a fost raportat pentru prima dată în Wuhan, China
în decembrie 2019. Boala a fost numită Boala Coronavirus 2019 (COVID-19) și virusul
responsabil pentru aceasta virusul COVID-19, respectiv de către OMS. 2019-nCoV are o formă
rotundă, eliptică sau pleomorfă cu un diametru de 60–140 nm.. Odată cu infestarea virală,
sistemul imunitar activat duce la inflamație, pirexie și edem pulmonar. În prezent, nu există un
tratament antiviral specific disponibil pentru boală. În procesul tratamentului de covid -19 ca și
orice altă maladie este necesar să se țină cont de respectarea drepturilor pacientului, la fel și
drepturilor persoanelor care nu sunt infectate.
La fel ca în cazul altor agenți patogeni respiratori, incluzând gripa și rinovirusul, se
consideră că transmiterea are loc prin picături respiratorii de la tuse și strănut sau prin
transportarea la mucoasa bucală sau nazală de mâinile de pe suprafețele infestate de virus. Se
pare că toți pacienții cu COVID-19 - asimptomatici, ușori sau severe au un titru masiv de gât /
mucus de virus, vărsându-l în împrejurimi. Transmiterea aerosolului poate fi posibilă și în spații
închise și închise. Perioada de incubație este de la 3 la 7 zile, 14 zile fiind considerate cel mai
lung timp posibil de la infecție până la apariția simptomelor5. Cercetarea susține că, pe lângă
picăturile respiratorii și contactul direct, transmisia fecal-orală ar putea fi și calea de transmitere
a 2019-nCoV. Trebuie menționat că informațiile provin din cercetările și rapoartele timpurii.
Studii suplimentare sunt garantate pentru a înțelege mecanismele de transmitere, perioada de
incubație, durata de infecțiozitate și cursul clinic al COVID-196.
OMS recomandă colectarea de epruvete atât din tractul respirator superior (probe
nazofaringiene și orofaringiene), cât și din tractul respirator inferior, cum ar fi sputa expectorată,
aspiratul endotraheal sau lavajul bronhoalveolar pentru un test de diagnostic. Probele trebuie să
fie păstrate la 4 * C.
Amplificarea materialului genetic extras din eșantion se face printr-o reacție inversă în lanț
a polimerazei (RT-PCR). Dacă rezultatul testului este pozitiv, se recomandă repetarea testului
pentru verificare. La pacienții cu diagnostic confirmat de COVID-19, evaluarea de laborator
trebuie repetată la intervale pentru a evalua clearance-ul viral înainte de externarea din
observație. Într-un caz pozitiv, limfopenia, precum și enzimele hepatice crescute, LDH, enzimele
musculare și C-reactive sunt factori prognostici negativi
Dreptul la ocrotirea sănătății se regăsește și în articolul 12 din Pactul cu privire la
drepturile economice, sociale şi culturale, articolul 25 din Convenția ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilități. Dreptul la protecția sănătății și asistență medicală este stipulat și în
articolele 11 și 13 din Carta Socială Europeană Revizuită. Dreptul la sănătate este abordat astăzi
prin prisma prevederilor internaţionale, punându-se accent pe drepturile pacientului, acestea fiind
stipulate în Carta Europeană a Drepturilor Pacienţilor, care include 14 drepturi ale pacientului.
Atunci când Republica Moldova a ratificat Convenția privind drepturile omului și biomedicina,
și-a asumat încă o dată angajamentul „de a lua măsurile adecvate în scopul de a asigura accesul
echitabil la servicii de sănătate de bună calitate”. Este oportun de menționat și obligația statului
de a asigura dreptul la cel mai înalt standard de sănătate, care prevede că toate serviciile de
sănătate trebuie să fie: disponibile, accesibile, acceptabile și calitative.
Potrivit HRW, în mai multe ţări epidemia COVID-19 a arătat lacune în sistemul de
sănătate publică şi în cel de protecţie socială care fac mai dificile protejarea populaţiei în faţa
riscurilor şi limitarea transmiterii virusului.
Guvernele trebuie să se asigure că toate persoanele pot avea acces la îngrijirea medicală de
bază, printre care migranţi, solicitanţi de azil şi refugiaţi, să ofere ajutor lucrătorilor cu
remuneraţii scăzute şi să soluţioneze problema impactului disproporţionat asupra femeilor. De

2
asemenea, se impun măsuri specifice pentru a asigura dreptul la educaţie, chiar dacă şcolile sunt
temporar închise.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat într-un raport că pandemia de coronavirus riscă să
se transforme într-o criză a drepturilor omului, unele guverne fiind tentate să folosească
epidemia drept scuză pentru a aplica măsuri represive fără legătură cu aceasta.
În raportul ONU se spune că migranţii, refugiaţii şi persoanele strămutate sunt categoriile
cele mai vulnerabile din punctul de vedere al drepturilor omului pe timp de COVID-19. 131 de
ţări şi-au închis frontierele şi numai 30 fac excepţii pentru solicitanţii de azil.
SUA se află de departe pe primul loc în lume în ceea ce priveşte numărul de contaminări,
fiind urmate de Brazilia, Rusia şi Regatul Unit, fiecare cu mai puţin de 1 milion de cazuri
confirmate. Această situaţie se înregistrează pe fondul îngrijorărilor privind un al doilea val de
îmbolnăviri, în condiţiile în care SUA şi-au redeschis economia, iar numeroasele proteste
antirasism continuă.
Autoritățile trebuie să asigure respectarea drepturilor salariale ale persoanelor ca urmare a
instituirii unui program de muncă la distanță în serviciul public, ca răspuns la epidemia cu
infecția COVID-19.
În situația în care oamenii sînt îndemnați să reducă la maximum mobilitatea, stând acasă,
populația din toate localitățile din țară să fie asigurată cu produse alimentare și medicamente, să
funcționeze în ritm normal sistemele de aprovizionarea cu apă, energie electrică, servicii
comunale.
Pentru menținerea regimului de autoizolare a persoanelor, urmează de asemenea să fie
create condițiile necesare pentru ca populația să poată efectua on-line plățile pentru diverse
categorii de servicii, iar unde asta nu este posibil, să fie prelungit termenul de achitare.
Autoritățile trebuie să instituie un control mai strict asupra persoanelor care au revenit de
curând din zonele afectate de COVID-19, pentru asigurarea respectării de către acestea a
regimului de autoizolare sau de carantină.
De la sfârșitul lui ianuarie 2020, China decide interzice sutelor de uzine să activeze.
Sectoarele turismului și transporturilor sunt primele care au avut de suferit în China din cauza
pandemiei. Ulterior piețele au primit primele lovituri. Prețurile la materiile prime se prăbușesc.
Prețul aurului scade cu mai mult de 20%.
În Germania, în Coreea de Sud, în Japonia, în Italia, în Franța, în Statele Unite, pandemia a
provocat dificultăți de aprovizionare cu piese și componente deoarece erau produse deobicei de
către China.
Gigantul american Apple gestionează oprirea producției furnizorilor. Între China, SUA ȘI
UE pandemia crează relații tensionante. China își inundă economia cu lichidități pe când Italia,
Germania sau Franța încearcă să își susțină întreprinderile.
Unul din șocurile cele mai dure vine de la pietrol. Comisia Europeană a creat un fond
pentru a a ajuta țările membre ale UE să depățsească consecințele Covid-19.
În SUA Donald Trump a încercat să minimizeze impactul virusului prin a suprima
impozitele pe salarii până la sfârșitul anului pentru a putea spori puterea de cumpărare a
gospodăriilor.
Principalele măsuri la care recurg statele privesc recurgerea facilitată pentru companiile în
dificultate la șomajul parțial al salariaților, acordarea de împrumuturi în caz de dificultăți de
lichiditate.

CONCLUZIE: Este esențial ca măsurile de combatere a COVID -19 să ia în calcul drepturile

omului. Restricțiile impuse de autorități pentru a asigura protecția populației de contaminare cu
Coronavirus de tip nou trebuie să fie necesare, legitime, rezonabile și proporționale riscului sau
amenințării pentru sănătatea publică.

3
4