Piața muncii din România în condițiile manifestării crizei COVID 19.

Mutații și
tendințe.

Roată C. Alexandru
CIG ID An 1
Grupa 3

Piața muncii sau piața forței de muncă poate fi definită ca spațiul economic în care se
întâlnesc, se confruntă și se negociază în mod liber pe de o parte cererea de forță de muncă,
reprezentată de către deținătorul de capital în calitate de cumpărător și ofertantul reprezentat prin
posesorii de forță de muncă.
Toate piețele sunt interdependente, iar ceea ce se întâmplă pe o piață poate genera efecte
asupra alteia. Piața muncii, ca piață a celui mai important factor de producție se află într-o strânsă
legătură cu celelalte piețe. Pe de o parte ea receptează semnalele de pe piața bunurilor și serviciilor,
de pe piața capitalurilor și este influențată de mișcarea acestora și de modul lor de funcționare. De
exemplu, fenomenul inflaționist și creșterea prețurilor la bunuri și servicii exercită o presiune asupra
transferului cu privire la salarizare. Cererea de muncă, depinde de nivelul producției pe piețele
bunurilor și serviciilor. Ratele dobânzilor, salariile și preturile se ajustează până când fiecare piață
atinge un punct de echilibru. Pe de altă parte, piața muncii transmite propriile semnale și cerințe spre
celelalte piețe.
Piața muncii în procesul de dezvoltare și funcționare a economiei naționale îndeplinește, în
esență, următoarele funcții de ordin economic, social-economic și educativ:
1. Piața muncii cuprinde alocarea eficientă a resurselor de muncă pe sectoare, ramuri, profesii,
teritoriu, determinată de valoarea și structura cererii de forță de muncă.
2. Piața muncii este locul de întâlnire și combinare a forței de muncă cu mijloacele de producție. 3.
Piața muncii are o influenta puternică asupra formării și repartizării veniturilor. 4. Piața muncii
contribuie la formarea și orientarea climatului de muncă și de protecție socială. 5. Piața muncii
furnizează informații pentru procesul de orientare profesională, recalificare și reintegrare a forței de
muncă.
Oferta de muncă (cererea de locuri de muncă) se delimitează în cadrul potențialului
demografic printr-o serie de criterii și condiții sociodemografice de optimizare, a populației cu
vârsta legală de muncă și apte de muncă. Prin urmare, oferta de muncă constituie acele resurse de
muncă, acel potențial de muncă care se încadrează în categoria de ofertă pe baza criteriului
salarizării (remunerării). Oferta de muncă se manifestă prin cerere de locuri de muncă salariată în
scopul angajării unor persoane salariate.
Cererea de muncă are ca punct de plecare nevoia de serviciu de muncă din partea
utilizatorilor acesteia (întreprinderi, administrații, bănci, etc.). Pe lângă deciziile pe care firmele
trebuie să le ia cu privire la obiectul producției și cantitatea produsă, ele trebuie de asemenea să
decidă și asupra nivelului forței de muncă pe care trebuie să o angajeze. Pornind de la deciziile lor
se formează cererea de munca din economie. Condiția generală a transformării nevoilor de muncă în
cerere de muncă este remunerarea sau salarizarea. Aceasta se concretizează deci în ofertă de locuri
de muncă salariate.
Ocuparea forței de muncă în activitățile economico – sociale de piață reflectă modul cum
funcţionează piaţa muncii, într-o economie de piaţă, la un moment dat. Raportul dintre cererea şi
oferta de forță de muncă determină cele două stări opuse ale pieței muncii – ocuparea forței de
muncă şi șomajul.
Deși creșterea economică reprezintă obiectivul economic principal al unei națiuni, atunci
când economia intră în recesiune, șomajul devine o sursă de îngrijorare.
Dacă în legătură cu existenta șomajului nu există nici un dubiu, definirea şi măsurarea
acestuia formează obiectul unor ample controverse. Părerile şi opiniile exprimate cu privire la șomaj
au variat în timp, deoarece şi șomajul a acoperit realități specifice foarte diferite.
Pentru un economist, șomajul reprezintă o subutilizare a resurselor. Indivizii apți de muncă şi
care doresc să lucreze la nivelul existent al salariile într-o economie nu sunt utilizați în mod
productiv. Pentru cei aflați în stare de șomajşi pentru familiile acestora, șomajul reprezintă o
perioadă de greutăți şi de schimbări în modul de viață.
În termenii pieței muncii, șomajul reprezintă excedentul ofertei fată de cererea de muncă.
Șomerii formează suprapopulația relativă pentru că reprezintă un surplus de forță de muncă în raport
cu numărul persoanelor angajate.
Pandemia de COVID-19 și măsurile de izolare au afectat într-o oarecare măsură modelele de
consum și de producție. Anumite sectoare, precum turismul sau călătoriile, au fost lovite în plin, iar
numeroase lanțuri de aprovizionare au fost, de asemenea, afectate. Închiderea unor unități de
producție din China și din alte țări exportatoare în primele luni de izolare a provocat întârzieri în
livrarea anumitor produse, la fel cum accidentul maritim care a blocat Canalul Suez zile în șir a creat
lipsuri și întârzieri pe piețele europene. COVID-19 nu a provocat doar perturbarea lanțurilor globale
de aprovizionare, ci a diminuat și cererea.
Ca urmare a pandemiei COVID-19 tot globul trece printr-o perioada de criză economica.
Comparativ cu marile crize economice mondiale, de exemplu criza din 1928 care a avut efecte
devastatoare, atât în țările puternic industrializate, cât și în cele mai puțin dezvoltate, ale căror
economii depindeau în cea mai mare măsură de exporturile de materii prime. Nivelul comerțului
mondial a scăzut rapid, la fel cum au scăzut de altfel și veniturile personale, veniturile bugetare și
profitul din afaceri. Orașele din întreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, în special cele
care depindeau de industria grea. Activitatea în construcții a fost practic oprită. Zonele rurale au
suferit de pe urma scăderii prețurilor mărfurilor agricole cu 40 – 60%. Mineritul și exploatarea
lemnului au avut probabil cea mai dramatică scădere, deoarece cererea scăzuse puternic iar
alternativele de reangajare a muncitorilor mineri sau forestieri în alte sectoare erau cele mai reduse.
Rata șomajului a crescut de 6 ori în S.U.A. ajungând la 607%, în Marea Britanie a crescut cu 129%,
în Franța cu 214% și în Germania cu 232%.
Criza economică cauzată de pandemia COVID nu este la un nivel așa de ridicat dar a
influențat negativ veniturile angajaților, a dus la închiderea unor IMM-uri, reducerea activității din
companiile multinaționale, a fost necesară implementarea șomajului tehnic, rata inflației a crescut
foarte mult iar guvernul României a făcut împrumuturi până la 60% din PIB.
Comparativ cu anul 2018 inflația a crescut în anii 2019-2021 după cum urmează: în anul
2019 inflația a crescut cu 3,8% fața de anul 2018, în anul 2020 a crescut cu 2,6% față de 2019 iar în
anul 2021 inflația a crescut cu 5,1% față de anul 2018, ceea ce denotă o dublare a inflației în 2021
comparativ cu 2020 din cauza crizei COVID-19.
CAEN Rev.2 - (activitati ale economiei nationale - clase)
Clase de
marimeIndicatori Ani
Anul 2015 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2020 Unitati de
masura
NumarNumar
persoaneNumarNumar
persoaneNumarNumar
persoaneNumarNumar
persoaneNumarNumar
persoaneNumarNumar
persoane
Total Total Numar de unitati 513.989 : 527.930 : 553.936 : 576.684 : 591.397 : 624.332 : - - Numar mediu de salariati : 4.150.567 : 4.219.512 : 4.307.558 :
4.348.324 : 4.347.891 : 4.238.728 5510 Hoteluri si alte facilitati de
Total Numar de unitati
cazare similare 2.339 : 2.382 : 2.403 : 2.441 : 2.460 : 2.511 : - - Numar mediu de salariati : 36.631 : 38.234 : 38.821 : 39.512 : 40.134 :
32.011 5610 Restaurante Total Numar de unitati 9.340 : 9.355 : 9.903 : 10.436 : 10.891 : 11.829 : - - Numar mediu de salariati : 78.014 : 84.309 : 91.149 :
97.442 : 101.141 : 92.332 5621 Activitati de alimentatie
Total Numar de unitati
(catering) pentru evenimente 695 : 769 : 851 : 964 : 1.059 : 1.143 : - - Numar mediu de salariati : 3.672 : 4.302 : 4.841 : 5.279 : 6.200 :
5.560 5630 Baruri si alte activitati de
Total Numar de unitati
servire a bauturilor 9.669 : 9.332 : 9.158 : 8.930 : 8.509 : 8.458 : - - Numar mediu de salariati : 27.318 : 26.792 : 26.870 : 26.164 : 25.301 :
22.726

EVOLUȚIA NUMĂRULUI COMPANIILOR ȘI NUMĂRUL DE ANGAJAȚI 2015 - 2020

Activități economice nationale Angajati la nivel national Hoteluri la nivel national Angajati hoteluri Restaurante la nivel national Angajati
restaurante Catering Angajati catering Baruri Angajati baruri
%

%
6
%

%
,

1
%

6
%

1
,

7
3

8
%
1

0
1
7

,
%
4

6
%2

%
5

4,
31
%
9

%
4
1

%6

%
9

2
1
7

4,
,

62
%5

%
5
1,
%
2

%
0
3
2

0
%
6

,
1

%
1
,

%
2

%
%
1
,
6
%
%
8
2
%
7
7
7
%
%
7
2
%
7
6
5
%
%
6
%
3
1
,
,
5
%

%
%
%
%
%
%
%
%
%
%
1

7,

2
%

4
6

8
6

,
,

1
1
8

3,

40
%
0

0
,

1
0
,

011
1

%
%

1
7,
701
8

7,

30
4

7,

2
8

3,

40
0,

60
0,

801
%

%
6

3
211
6

7,

40
6

3,

40
8

9,

50
111
1

%
8
5

7,

40
7

1,

50
5,

901
1

%
2

1,

2
3,

701
11

001
001
001
001
001
001
001
001
001
001
01
01
01
1
01
5,

6
0,

8
1
01
1
1
2

7,
,

8
1
1
1

63
7,
1
1
2
%

0
01
%
%

9
9
49
9
,

29
59
0,

88
,

29
9

3,

78
8

4,

78
%9

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Analizând datele cuprinse în tabelul și graficul de mai sus putem observa trendul ascendent al
înființării de noi companii în domeniul HORECA pe perioada cuprinsă între anii 2015 – 2020. În
cazul înființării de noi unități de cazare trendul a fost ascendent, având o creștere cuprinsă între 1 și
7 % anual pe perioada 2015 – 2020 comparativ cu anul 2015, în cazul restaurantelor trendul a fost
ascendent iar creșterea înregistrată în cazul înființării de noi companii a variat intre 1 și 27% pe
parcursul a 5 ani comparativ cu anul 2015. Activitățile de catering au avut o creștere constanta,
ajungând la 65% în 2020 comparativ cu 2015. În cazul barurilor trendul a fost descendent din 2015
până în 2020, ajungând la 87% din valoarea lor în anul 2015.
În cazul angajaților la nivel național trendul a fost ascendent până în anul 2019 inclusiv,
urmând ca din anul 2020 să fie o scădere a numărului de angajați la nivel național din cauza
pandemiei. În anul 2019 ponderea angajaților la nivel național comparativ cu 2015 este cu 4,75%
mai mare iar în 2020 este doar cu 2,12% mai mare, ceea ce a însemnat o scădere a numărului de
angajați în 2020 comparativ cu 2019 109.163 angajați la nivel național. Acest lucru este reflectat și
în cazul angajaților din domeniile analizare, care au avut trend ascendent până în 2019 inclusiv,
exceptând ramura barurilor, iar în 2020 au înregistrat o scădere a numărului de angajați.
În continuare vom compara datele din 2020 cu cele din 2019.

2019 - 2020
Activități economice nationale" Angajati la nivel national Hoteluri la nivel national
Angajati hoteluri Restaurante la nivel national Angajati restaurante
Catering la nivel national Angajati catering Baruri la nivel national
Angajati baruri
%

9
%
,

7
7

0
 5
0

1
,

%0

1
%0

1
%0
01
%0

1
%0

1
%0

1
%0

1
%0

1
%0

1
%0

1
50
1

9
%7

7
%

9
%

8
%

2019 2020

După cum se poate observa din tabelul de mai sus anul 2020 a fost afectat de pandemie care
i-a forțat pe angajatori să renunțe la angajați din cauza restrângerii de activitate. Deși numărul de
companii din România și din domeniul HORECA a crescut, excepție făcând barurile care au avut un
trend descendent din 2015, numărul de angajați a scăzut simțitor.
Numărul angajaților la nivel național a scăzut cu 2,51% ceea ce înseamnă ca au părăsit
companiile un număr de 109.163 de angajați. Cea mai mare scădere a numărului de angajați a fost în
domeniul hotelier unde s-a înregistrat o scădere de 20,24%, urmată de angajații din catering unde,
deși a fost o creștere semnificativă a înființării de noi companii, numărul acestora a scăzut cu
10,32%.
Nici angajații din restaurante nu au scăpat de reducerea posturilor, aceștia au fost mai puțini
cu 9,71% în 2020 comparativ cu 2019.
Angajații care au părăsit companiile în 2020 fie au fost pensionați fie au primit ajutor de
șomaj. În continuare vom analiza rata șomajului în perioada 2015 – 2020 și vom detalia.
Rata șomajului
Ani Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
UM: Procente Procente Procente Procente Procente Procente Procente
Total 5 4,8 4 3,3 2,9 3,4

RATA ȘOMAJULUI

5
4,8

4
3,3 2,9
3,4

2015 2016 2017 2018 2019 2020

După cum se poate observa din tabelul și graficul anterior rata șomajului la nivelul României
a avut un trend descendent din 2015 până în 2019 inclusiv . În 2020 rata șomajului a crescut cu 0,5%
din cauza pandemiei COVID-19. Am putea concluziona că acesta nu este un lucru foarte grav
deoarece în o creștere de doar 0,5% este mică, dar dacă includem în calcul populația rezidentă din
România situația se schimbă.
Populația rezidentă la 1 ianuarie
Ani Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
UM: Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr
persoane persoane persoane persoane persoane persoane persoane

Total 19875542 19760585 19643949 19533481 19425873 19328838

POPULAȚIA REZIDENTĂ LA 1 IANUARIE

100,00% 99,42% 98,83% 98,28% 97,74%
97,25% 2015 2016 2017 2018 2019 2020

După cum se poate observa din graficul de mai sus populația rezidentă a României este pe un trend
descendent constant, acumulând deprecieri de aproximativ 0,5 – 0,6% anual însemnând aproximativ
114.000 de persoane.
În tabelul de mai jos sunt datele statistice a șomerilor înregistrați la nivel național repartizați pe grade de
pregătire pe perioada 2015 – 2020.
Șomeri Înregistrați la nivel național pe grade de pregătire
Ani Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 An
UM: Număr Număr persoane Număr persoane Număr persoane Număr persoane Nu
persoane

Total 436242 418237 351105 288896 25

Primar, gimnazial 335542 333069 279743 218262 18
și profesional

Liceal și postliceal 78641 67884 54875 56735 54

Universitar 22059 17284 16487 13899 13

ȘOMERI ÎNREGISTRAȚI LA NIVEL NAȚIONAL PE GRADE DE PREGĂTIRE

Total șomeri Șomeri cu studii primare, gimnaziale și profesionale Șomeri cu studii liceale și postliceale Șomeri cu studii universitare %

%0

1
%

1
%0

1
%0

1
%7

9
6

2,

99
%2

8
%5

7
%8

8
%7

8
%8

6
%4

7
%2

6
%5

6
%

7
%1

6
%1
1,

95
%1

5
%8

6
%2

6
%6

6
%9

6
%6

9
%7

8
2015 2016 2017 2018 2019 2020
După cum putem observa numărul de șomeri a scăzut constant din 2015 până în 2019 ceea ce
a însemnat deschiderea de noi companii și/sau mărirea capacității de producție a celor existente. Din
păcate pandemia a stopat această scădere a șomajului, iar restricțiile în vigoare a dus la restrângerea
activității mai multor companii. Analizând situația comparând cu datele din 2015 situația este
îmbucurătoare dar având în vedere scăderea demografică continuă, inflația, împrumuturile statului,
pentru angajații din România nu vor avea un viitor roz.
Șomeri înregistrați la nivel național pe grade de pregătire
Ani Anul 2019 Anul 2020
UM: Număr persoane Număr persoane Număr persoane
Total 257865 296051
Primar, gimnazial și profesional 189271 203628
Liceal și postliceal 54958 73967
Universitar 13636 18456

Șomeri 2019 - 2020

100% 114,81% 107,59% 100% Șomeri cu studii și postliceale Șomeri

135,35% primare, gimnaziale și
100% profesionale
Șomeri Total cu studii universitare
134,59% Șomeri cu studii liceale
100%

2019 2020

Numărul șomerilor a crescut în 2020 cu 14,81% comparativ cu anul 2019, dintre aceștia cea
mai mare creștere procentuală a fost în cazul persoanelor cu studii universitare, unde nivelul
șomerilor a crescut cu 35,35% în 2020 comparativ cu 2019. În cazul șomerilor cu studii liceale
acestea și postliceale procentul de creștere a fost cu 34,59% iar în cazul șomerilor cu studii primare,
gimnaziale și postliceale creșterea a fost cu doar 7,59% dar aceștia reprezintă cea mai mare pondere
din numărul total de șomeri, și anume, 68,78%.
Pentru persoanele aflate în șomaj Ministerul Muncii și Agenția națională pentru ocuparea
forței de muncă(ANOFM) acordă programe de formare profesională. Conform raportului ANOFM
privind stadiul realizării planului național de formare profesională la 31.12.2020, din un număr de
23.703 șomeri propus pentru recalificare doar 7.281 de șomeri au urmat cursuri de calificare. Ceea
ce denotă și o lipsă de interes din partea cetățenilor aflați în situația șomajului sau poate oferta de
calificare nu este una cu interes pe piață.
În concluzie această pandemie a afectat traiul românilor, cei mai mulți și mai „norocoși” au
avut parte doar de reduceri salariale prin impunerea șomajului tehnic iar cei mai puțini norocoși au
avut restrânsă activitatea. Din păcate aceste lucruri au dus la scăderea nivelului de trai și multe
împrumuturi făcute de guvernanți care nu oferă o perspectivă roz nici pentru angajați nici pentru
angajatori. E posibil ca in rapoartele anilor 2021 și 2022 să vedem în continuare creșteri
semnificative a numărului șomerilor și restrângerea activității companiilor de pe piață din cauza
creșterii inflației și a costurilor cu energia.

Bibliografie

„ECONOMIE 2 Curs pentru învățământ la distanță” - Conf. univ. dr. Carmen

BOGHEAN https://insse.ro/cms/ro
https://www.anofm.ro/index.html?agentie=
https://www.anofm.ro/upload/15133/raport_formare_decembrie_site.pdf