Universtatea ,,Dunărea de Jos”din Galați

Facultatea Transfrontalieră

Tema:Fondul de somaj
si ,,Problema Somajului”

Student:Munteanu Elena,AI 1 Cahul

Profesor:Livițchi Oxana ,Chișinău
Anul 2022
 Subiecte:
1. Fondul de șomaj
- mijloacele fondului de șomaj
- utilizarea mijloacelor fondului de șomaj
2. Șomaj – caracteristică generală
3. Cauzele și formele șomajului
4. Impactul șomajului în domeniul
- industrial
- agriculturii
5. Consecințe pozitive ale șomajului
6. Măsuri de combatere a șomajului
7. Șomajul-este oare o problemă majoră pentru Republica
Moldova?
Concluzie
 1.Fondul de şomaj
Fondul de şomaj al Republicii Moldova, este creat în
scopul realizării politicii în domeniul ocupării forţei
de muncă.
-se administrează la nivel naţional şi activează în
subordinea Casei Naţionale de Asigurări Sociale;
- Mijloacele Fondului de şomaj se impozitează în
conformitate cu legislaţia.
 MIJLOACELE FONDULUI DE ŞOMAJ

 Fondul de şomaj se constituie din:

a) mijloace prevăzute în bugetul de stat pentru protecţia socială a
şomerilor, în conformitate cu legislaţia;
b) mijloace băneşti transferate în baza contractelor şi acordurilor
încheiate cu alte state;
c) mijloace transferate din alte fonduri speciale;
d) contribuţii benevole ale persoanelor fizice şi juridice;
e) venituri obţinute din prestarea de servicii ce ţin de utilizarea
forţei de muncă;
f) mijloace acumulate din acţiunile în regres;
g) mijloace provenite din aplicarea sancţiunilor pecuniare;
h) subvenţii din fondul de rezervă al bugetului asigurărilor
sociale de stat;
k) etc.
 Utilizarea mijloacelor fondului de șomaj

a) realizarea măsurilor de stimulare a utilizării forţei de muncă,

inclusiv a populaţiei necompetitive;
b) pregătirea profesională şi recalificarea şomerilor, plasarea lor în
cîmpul muncii;
c) antrenarea şomerilor la lucrări publice remunerate;
d) finanţarea studiilor, rapoartelor şi analizelor privind piaţa forţei de
muncă, comandate instituţiilor de specialitate de către Ministerul
Economiei şi Comerţului;
e) crearea şi întreţinerea sistemului informaţional al pieţei forţei de
muncă, informarea pe larg a populaţiei despre cererea şi oferta forţei
de muncă;
f) plata ajutorului de şomaj şi indemnizaţiilor, prevăzute de legislaţie,
şomerilor;
 2. Somajul- caracteristică generală

 Reiesind din faptul ca piata muncii, reprezinta un subsistem principal al

economiei nationale, iar functionarea acesteia este strins legata de
procesele ce se desfasoara si pe alte piete precum pietele bunurilor si
serviciilor, pietele de capital, piata monetara, etc, somajul reprezinta unul
din indicatorii macroeconomici cheie.

 Somajul este si un indice al instabilitatii macroeconomice care reflecta

faza ciclica de dezvoltare a economiei, precum si un indice al instabilitatii
macroeconomice care reflecta faza ciclica de dezvoltare a economiei,
precum si un indice specific de evaluare a politicilor economice
promovate in stat, a ideologiei si moralei societatii.
“Somajul este ca si cancerul: periculos,
tenace si mortal”
 Somajul este unul din fenomenele negative care se manifesta cu mare
intensitate in perioada de tranzitie. Este un fenomen inerent, intalnit in
orice economie. Daca se incadreaza in limitele considerate normale,
consecintele lui negative afecteaza un numar mic de persoane.
 3.Cauzele si formele somajului
 Formele șomajului sunt:
 Somajul ciclic, se formeaza in perioadele de reducere a activitatii
economice, respectiv in fazele de recesiune ale ciclului economic.
 Somajul structural, apare in perioadele de schimbari structurale ale
economiei nationale(de ex: schimbarea politicilor si strategiilor de
dezvoltare ale unei tari sub influenta revolutiei tehnico-stiintifice).
 Somajul tehnologic, apare datorita inovarii tehnice si tehnologice,
respectiv introducerii noilor tehnologii.
 Somajul tranzitional, apare datorita trecerii fortei de munca ( o parte
a acesteia) de la un loc de munca la altul necesitand aceeasi
calificare.Cauza lui consta in dinamismul economiei si in mobilitatea
accentuata a fortei de munca in astfel de economii.
 Somajul sezonier, intalnit in anumite profesiuni (constructii,
agricultura, etc.), este determinat de intreruperi ale activitatilor
datorita actiunii unor factori naturali climaterici.
 Cauza externa a somajului

o Pe langa cauzele nationale, specifice fiecarei tari, somajul mai are

si cauze externe, dintre care cea mai importanta
este internationalizarea pietei muncii(puternic marcata de
migratia internationala). 

economica sociala
 Cauzele externe sunt de natura:
demografica politica

o Influenta lor poate fi limitata printr-o legislatie protectionista,

corespunzatoare intereselor nationale.
o Pe parcursul anilor de tranzitiei, dimensiunile, dinamica, formele
si caracteristicile somajului, in tara noastra, au evoluat.
a

4.Impactul șomajului în domeniul

 Industrial
In procesul de tranzitie postsocialista, sfera industriei a fost restransa
cu 11,5% din populatia ocupata a tarii. In aceeasi perioada, s-a redus
ponderea industriei, cu 1,1% din totalul salariatilor. Ca urmare, un
numar crescand de muncitori si specialisti a fost privat de
posibilitatea de a-si pune in valoare capacitatea de munca si de a-si
asigura conditii corespunzatoare de viata. Totodata, aceasta a limitat
considerabil oferta industriei pe piata interna si mai ales pe cea
externa, ceea ce s-a realizat in favoarea altor tari.
 Agriculturii
In ceea ce priveste agricultura, procesul de modernizare a acesteia a fost
insotit de reducerea ponderii populatiei ocupate de la 74,1% in 1950 la
27,5% in 1989, ceea ce a generat efecte favorabile asupra utilizarii
factorului de munca in ansamblul economiei nationale.
 Dupa decembrie 1989, ca urmare a desfiintarii cooperativelor agricole
de productie si a aplicarii Legii fondului funciar, ocuparea factorului
munca in agricultura a inregistrat o evolutie anacronica. Contrar tendintei
manifestate pe plan mondial, populatia ocupata in agricultura a sporit
substantial. In 2002, ea era mai mare cu 6,2% fata de cea inregistrata
in1989, fiind aproximativ egala cu cea utilizata in 1978, deci cu aproape
doua decenii in urma.
5. Consecinţe pozitive

 Principalele consecinţe pozitive ale şomajului sunt:

 prin ceea ce presupune (muncitori disponibilizaţi), fenomenul creează o
rezervă (mai mult sau mai puţin sigură) de persoane potenţial dispuse să
lucreze, în vederea acoperirii eventualei cereri suplimentare de forţă de
muncă;
 principial, are loc creşterea productivităţii muncii, dar mai ales a
disciplinei şi punctualităţii celor angajaţi (de teama viitoarelor concedieri);
 ca factor psihologic – presupunînd că, de obicei, sunt disponibilizaţi cei
mai puţin pregătiţi sau cei slab calificaţi – apare ridicarea interesului
pentru muncă, dar mai ales sporirea competitivităţii lucrătorilor existenţi;
 recurgerea la a trimite anumite persoane în şomaj permite – pentru firme –
menţinerea salariilor la cote relativ scăzute (o perioadă de timp).
6.Masuri de combatere a
somajului:
1. Informarea si consilierea profesionala 
Costituie un ansamblu de servicii acordate in mod gratuit persoanelor in cautarea
unui loc de munca.

Serviciile se acorda prin centre specializate si prin furnizori din sectorul public sau
privat, avand ca drept scopuri:

a.     furnizarea de informatii privind piata muncii si evolutia

ocupatiilor;
b.      evaluarea si autoevaluarea personalitatii in vederea
orientarii profesionale;
c.      dezvoltarea abilitatii si increderii in sine a persoanelor in cautarea unui loc de
munca, in vederea luarii de catre acestea a deciziei privind propria cariera
profesionala;
d.     instruirea in metode si tehnici de cautare a unui loc de
munca.
2. Medierea muncii
Medierea muncii consta in activitatea prin care se realizeaza
punerea in legatura a angajatorilor cu persoanele aflate in
cautarea unui loc de munca, in vederea stabilirii de raporturi de
munca sau de serviciu.

• Angajatorii au obligatia sa comunice agentiilor pentru ocuparea

fortei de munca toate locurile de munca vacante, in termen de 5
zile de la declararea acestora.

• Necomunicarea acestor locuri de munca vacante constituie

contraventie.

La randul lor, furnizorii de servicii de ocupare au obligatia de

a comunica lunar agentiilor pentru ocuparea fortei de munca
date privind numarul somerilor incadrati in munca.
 3. Acordarea de consultanta si asistenta

Acordarea de consultanta si asistenta pentru inceperea unei

activitati independente sau pentru initierea unei afaceri sub
forma de:
1. servicii juridice;
2. servicii de marketing;
3. servicii financiare;
4. metode si tehnici de management al afacerilor si al resurselor
umane.
Serviciile se acorda gratuit, o singura data, pentru fiecare
perioada in care persoana beneficiaza de indemnizatie de
somaj.
4. Completarea veniturilor salariale ale angajatilor. 

Scopul masurilor de completare a veniturilor salariale, ajuta in

determinarea somerilor de a se incadra in munca.
In acest sens persoanele care primesc indemnizatia de somaj si
care se angajeaza pentru un program normal de lucru beneficiaza
 din momentul angajarii pana la sfarsitul perioadei pentru care
erau indreptatite sa primeasca indemnizatia de somaj - de o suma
lunara, neimpozabila, in cuantum de 30% din indemnizatia de
somaj. Sumele necesare se acorda din bugetul asigurarilor pentru
somaj.
7. Șomajul - este oare o problemă
majoră pentru Republica
Moldova?
 În condițiile unei economii de piață modernă șomajul ca
formă de dezechilibru pe piața muncii poate fi considerat
drept unul din indicatorii principali ai funcționalității pieții
muncii.
 La fel șomajul este și un indice al instabilității
macroeconomice care reflectă faza ciclică de dezvoltare a
economiei, precum și un indice specific de evaluare a
politicilor economice promovate în stat, a ideologiei și
moralei acelei societăți.
Șomajul este un fenomen firesc al economiei de piață. Iar
scopul politicilor antișomaj constau nu în eradicarea lui
definitivă, ci mai degrabă în gestionarea lui, adică
menținerea unui nivel al șomajului acceptabil pentru
asigurarea echilibrului economic și social, precum și
evitarea formelor nedorite de șomaj.

Anume o analiză de pe aceste poziții contribuie la

formularea unor concluzii corecte privind nivelul optim al
somajului in Republica Moldova, ce forme de somaj sunt
acceptabile si care ar trebui sa fie măsurile cele mai potrivite
de politici antisomaj.
Concluzie:
Ca urmare nu se poate vorbi despre somajul feminin sau somajul
tineretului ca despre niste probleme majore in R.Moldova.

Rata somajului ridicata pentru grupele de virsta tinere reprezinta o

caracteristica legica pentru o piata a muncii moderna si este legata de asa
numitul “somaj al tineretului”, fenomen social negativ, in atenuarea
caruia sunt indreptate mai multe masuri de politica de ocupare a fortei de
munca si de protectie sociala a somerilor.

Faptul ca aceasta distributie pe virste a somajului se respecta si in RM,

demonstreaza ca procesul de constituire a mecanismelor economice de
piata in domeniul raporturilor de munca este in plina desfasurare,
complectind piata muncii din RM cu tot mai multe aspecte, fenomene,
mecanisme specifice acesteia.

In general, nivelul extrem de mic atit al somajului real cit si a celui

inregistrat este o trasatura distinctiva a pietei muncii din RM la atapa
actuala, de aceea promovarea unor politici orientate spre o diminuare
continua a acestui fenomen de pe piata muncii este nejustificata.
Bibliografie

1.”Provocarile societatii informationale pentru

organizatiaeconomica, sec. XXI”, autor Major Anita
2.”The Structure of Scientific Revolutions”, Kuhn T.,
Chicago, University of Chicago Press, 1962
3.”Being in time”, Heidegger M., Oxford,
Blackwell,1962
3.Studiu: ,,Tendinte si pronosticuri referitoare la Piata
Muncii din Republica Moldova”, autor Vaculovschi
Dorin