Bariere de intrare pe piața muncii din România

Student: Pîrvu Natalia-Elena

Grupa 1058 E

Introducere: Piața muncii din România, prezentare generală

Piața muncii este definită ca “ansamblul actelor de vânzare cumpărare a forței de muncă,
al relațiilor specifice acestora, ce au loc într-un spațiu economic; ea relevă întâlnirea dintre
cererea de muncă (care provine de la populație) cu oferta de muncă (care provine de la firme),
stabilirea pe această bază a condițiilor pentru angajarea salariaților, negocierea și fixarea
salariilor în funcție de performanțele lucrătorilor, realizarea mobilității salariilor și forței de
muncă pe locuri de muncă, firme, zone etc.” (Angelescu et al 2009, p. 242).
Piața muncii din România a devenit tot mai tensionată în ultimii ani, deficite crescânde
de forță de muncă fiind resimțite în multe sectoare importante ale economiei. Unele dezechilibre
ale pieței muncii au fost semnalate cu mult timp în urmă, dar extinderea și persistența lor tinde
să se dovedească sistemică, dacă se au în vedere semnalele de alarmă din partea mediului
academic și a instituțiilor internaționale, precum și îngrijorările mediului de afaceri, ale
sindicatelor și autorităților.

Contextul actual pe piața muncii din România:

În trimestrul IV 2022, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,5%.
În trimestrul IV 2022, populația activă a României era de 8256,9 mii persoane, din care 7778,8
mii persoane erau ocupate și 478,1 mii persoane erau șomeri. Rata de ocupare a populației în
vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul IV al anului 2022, de 62,8%, în scădere față de
trimestrul III 2022 cu 0,6 puncte procentuale. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați
(71,0% față de 54,5% la femei), respectiv la persoanele din mediul urban (68,1% față de 56,6%
în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,6%. Rata șomajului în trimestrul IV
2022 a fost de 5,8%, în creștere cu 0,4 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul
III 2022.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (6,3% la
bărbați față de 5,1% la femei), iar pe medii rezidențiale, de 6,1 puncte procentuale (9,3% în
mediul rural, față de 3,2% în mediul urban). Pe grupe de vârstă, rata șomajului a atins nivelul
cel mai ridicat (22,7%) în rândul tinerilor(15-24 ani).
Cum a afectat criza provocată de pandemia de COVID-19 piața muncii din
România:
Criza provocată de pandemia COVID-19 și impactul suferit printr-o deteriorare bruscă
și aproape generalizată a contextului macroeconomic și mediului de afaceri, au afectat sever
echilibrul extrem de fragil al pieței muncii din România, sub acțiunea unor influențe divergente,
la confluența dintre factorii determinanți ai cererii și ofertei de muncă. Destructurarea lanțurilor
globale ale valorii adăugate, închiderea totală sau parțială a culoarelor fluxurilor comerciale
internaționale, precum și a frontierelor, interdicțiile temporare de desfășurare a activităților
economice în majoritatea sectoarelor de activitate, regulile de igienă și distanțare socială,
îngrădirea dreptului de părăsire a locuinței, cu excepția unor situații bine determinate,
interdicțiile de părăsire a localităților și în unele cazuri chiar carantinarea acestora, deschiderea
punctuală a unor culoare aeriene și terestre de transport pentru muncile sezoniere și ofertele
venite uneori intempestiv din alte state membre ale Uniunii Europene, etc. sunt numai câțiva
dintre factorii cu influențe semnificative.
Acești factori au afectat practic toți membrii societății, nu numai cei activi cu forme
legale pe piața muncii sau care își desfășurau activitatea într-o zonă ”gri” a acesteia, ci și
segmente importante de populație dependente de aceștia. Piața muncii din România, care nu se
reduce doar la procesele specifice fluctuației salariaților are, pe lângă caracteristicile generale
ale unei ocupări în condiții de piață, și caracteristici particulare, determinate atât de structura
economiei, cât și de nivelul de dezvoltare a acesteia, dintre care, cel puțin două sunt importante
pentru configurarea unor măsuri anti-criză în contextul pandemiei COVID-19, respectiv: 4 (i)
ponderea mare a activităților neremunerate direct, pe baze contractuale, respectiv a lucrătorilor
familiali și (ii) ponderea ridicată a muncii salariale fără contracte de muncă scrise și înregistrate,
adică a muncii salariale informale și nefiscalizate. De altfel, aceste categorii de persoane
ocupate, alături de lucrătorii pe cont propriu, reprezintă și categoriile cele mai vulnerabile în
fața crizei, dar și categoriile de multe ori neglijate în strategiile și politicile publice pentru
atenuarea efectelor crizei sanitare. În privința asistenței sociale, sunt de remarcat și opiniile
exprimate de Robert Palacios și David Robalino, care, analizând căile de reducere a
distorsiunilor pieței muncii, sunt de părere că integrarea sistemelor de asigurări sociale cu cele
de asistență socială devine mai importantă având în vedere caracteristicile viitoare ale pieței
muncii, în care vor persista locurile de muncă necesitând un nivel scăzut de calificare și chiar
de subzistență.
Într-un studiu al Organizației Internaționale a Muncii se arată că sunt îngrijorări din ce
în ce mai mari privind impactul disproporționat al COVID19, cele mai expuse fiind grupurile
vulnerabile, respectiv persoanele din zona informală a economiei, cei care lucrează în sectoarele
cele mai afectate și muncitorii cu nivel scăzut de calificare.
Observații ale Comisiei Europene privind situația de pe piața muncii din România
în anul 2018:
La data de 23 mai 2018, Comisia Europeană a transmis autorităților române trei
recomandări specifice de țară privind acțiunile majore ce necesită a fi întreprinse în 2018 și
2019, două dintre acestea privind în mod direct sau indirect piața muncii. Astfel, se constată că,
în ciuda apariției unor deficite cantitative și structurale, România dispune de rezerve
substanțiale de forță de muncă ce nu sunt utilizate, cum sunt tinerii, șomerii de lungă durată,
populația romă și cea cu dizabilități, care întâmpină dificultăți majore la intrarea pe piața
muncii. De asemenea, cu toate că s-au acordat unele facilități pentru creșterea mobilității,
impactul politicilor active pe piața muncii a fost foarte scăzut, iar barierele administrative
extrem de ridicate.
Programele publice de interes local s-au dovedit ineficiente în încercarea de a asigura
reconversia profesională și înzestrarea cu calificările cerute pe piața muncii, iar cooperarea
interinstituțională între serviciile publice de ocupare, ca și între acestea și furnizorii externi a
fost limitată. În acest context, a fost pusă în evidență și slaba performanță a sistemului
educațional, care a contribuit la crearea unor discrepanțe și inegalități majore în privința
oportunităților de angajare, afectând perspectivele României pe termen lung și foarte lung,
aceasta și din cauza nivelului scăzut al alocărilor bugetare acordate acestui sector. Pe baza
acestor considerente, Comisia Europeană a recomandat, în cadrul realizării obiectivului
incluziunii sociale, îmbunătățirea dialogului social, asigurarea stabilirii salariului minim pe
criterii obiective, respectiv printr-un mecanism care să fie avizat și de partenerii sociali.

Concluzii personale:
Deși s-au remarcat probleme în ceea ce privește intrarea pe piața muncii din România
legate de tineri, populația romă și cea cu dizabilități cu mai mult timp în urmă, încă nu s-au
găsit reglementări legislative care să diminueze eșecul acestora. De asemenea, odată cu apariția
crizei sanitare provocată de virusul COVID-19, aceste probleme s-au intensificat, și chiar au
dat curs unui șir nou de cauze pentru care pătrunderea pe piața muncii din România, si nu numai,
să devină un fapt greu de atins pentru persoanele ce fac parte din categoriile vulnerabile. Un alt
indicator ce trebuie luat in seama, și nu a atras atenția în ultimii ani in studiile de specialitate
este bariera de gen, remarcându-se discrepanța pe piața muncii intre șansele oferite femeilor si
bărbaților, respectiv discriminarea femeilor in mediul de lucru.

Bibliografie:
https://insse.ro/cms/ro/content/ocuparea-%C8%99i-somajul-36
https://www.revistadesociologie.ro/sites/default/files/09-comentarii.pdf
(PANDEMIE SI ECONOMIE. O ABORDARE MULTIPARADIGMATICĂ. Autor: LUMINIŢA CHIVU)
https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2022-09-1-25765615-0-studiu.pdf
(Piața muncii din România sub presiune. Repere privind deficitul de forță de muncă. Autori:
Chivu Luminita, George Georgescu, Alina Bratiloveanu, Irina Băncescu)