PIAȚA MUNCII Iancu Valentin Florin

Grupa 181
PIAȚA MUNCII

Piața muncii este spațiul economic în care se întâlnesc, se confruntă și negociază în

mod liber cererea de forța de muncă, reprezentată de angajatori și oferta, reprezentată
de posesorii de forță de muncă. Așadar, clientul de pe piața muncii
este angajatorul care dispune de locuri de muncă, furnizorul este căutătorul de loc de
muncă - salariatul, obiectul tranzacțional este forța de muncă, iar prețul este salariul
complet, cunoscut și sub denumirea de fondul individual de salariu. Forța de muncă
este oferită pe nivele de calificare (competențe) și unități de timp (ore, zile de muncă
etc.)
SPRIJIN PENTRU ÎNTREPRINDERI ȘI PROTEJAREA
LOCURILOR DE MUNCĂ

Criza cauzată de coronavirus reprezintă o amenințare pentru economia statului

roman și pentru nivelul de trai al cetățenilor. În timpul acestei crize sanitare, este
vital să protejăm nu numai sectoarele critice ale economiei, ci și activele, tehnologia
și infrastructura noastră. Însă, înainte de toate, trebuie să protejăm locurile de muncă
și lucrătorii.
Impactul economic al crizei provocate de coronavirus variază de la un sector
industrial la altul și de la o întreprindere la alta. Acesta depinde de o serie de factori,
printre care posibilitatea de adaptare la întreruperile din lanțul de aprovizionare,
existența stocurilor sau dependența de procesele de producție „exact la timp”.
LOCUL DE MUNCĂ

Viața la serviciu ni se va schimba pentru totdeauna. Iar munca în spații deschise s-ar
putea să fie doar o amintire. Este clar că cel puțin pentru perioada viitoare lucrurile
trebuie să se schimbe. Este posibil ca spațiile de birouri delimitate să se întoarcă -
celebrele cubicle-uri. 
Coridoarele vor fi mai mari, având în vedere că distanțarea socială va fi o prioritate
în viitor. De asemenea, este posibil ca poziționarea la mesele de birou să se schimbe,
iar oamenii să lucreze spate în spate, nu ca acum în linie sau față în față.
Fără doar și poate schimbările cele mai importante vor trebui făcute la nivel
personal. Va trebui să purtăm măști, mănuși și să avem grijă să ne dezinfectăm în
permanență. Iar îmbrățișările și strângerile de mână vor trebui înlocuite cu alte
saluturi
Pentru angajatii romani, criza provocata de pandemie a adus mai multa atentie catre
nivelul de pregatire al angajatorilor pentru gestionarea unei crize majore, precum si
transparenta si modul de comunicare cu angajatii.
Multe activitati din economia Romaniei, cum ar fi cele din supermarketuri sau
hipermarketuri au avut multe cereri cu privire la aprovizionarea oamenilor si
satisfacerea nevoilor.  
Sprijinul suplimentar oferit de companii cu privire la efectele pandemiei a devenit
criteriul principal de alegere a angajatorului.
CONSECINȚE

Conform unui raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), o instituție

specializată a Organizației Națiunilor Unite cu competență generală în materie de
muncă și securitate socială, până în 2023, piața globală a muncii nu va reveni la nivelul
existent înaintea pandemiei.
În raportul privind ocuparea forței de muncă și perspectivele sociale în 2021 se
estimează că, anul acesta, aproximativ 220 de milioane de oameni din întreaga lume ar
putea rămâne șomeri, fiind prevăzută doar o ușoară îmbunătățire pentru anul viitor. 
Piața muncii a fost grav afectată de pandemie iar procesul de recuperare va fi unul lent.
Specialiștii apreciază că, anul viitor, în evidențele oficiilor pentru ocuparea forței de
muncă, vor figura 205 milioane de șomeri – o cifră net superioară celei existente în
2019, de 187 de milioane de șomeri.    
„Până cel puțin în 2023, creșterea ocupării forței de muncă va fi insuficientă pentru a
compensa pierderile suferite“, se specifică în raport.
MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE !