MINISTЕRUL ЕDUСАŢIЕI ȘI CULTURII АL RЕРUBLIСII MОLDОVА

UNIVЕRSITАTЕА LIBЕRĂ INTЕRNАŢIОNАLĂ DIN MОLDОVА

FАСULTАTЕА RЕLАŢII INTЕRNАŢIОNАLЕ, ŞTIINŢЕ РОLITIСЕ ŞI JURNАLISM
САTЕDRА RЕLАŢII INTЕRNАŢIОNАLЕ, ŞTIINŢЕ РОLITIСЕ ŞI JURNАLISM

TЕZĂ DЕ MАSTЕR

ROLUL ORGANIZAȚIEI MONDIALE A SĂNĂTĂȚII ÎN GESTIONAREA

PANDEMIEI DE COVID-19
Program de masterat: Diрlоmаţiе, Sесuritаtе, Business şi Соmuniсаrе

Autor:
DULCE Ana-Maria,
Masteranda anului II
___________________________

Соnducător științific:
ȚÎCU Viorica, MA, lector univ.
____________________________

Аdmisă sрrе susţinеrе

„___” ________ 2023
Şеf саtеdră _________

Сhişinău, 2023
 CUPRINS
INTRODUCERE..………………………………………………………………………… 3

1. MODELE DE AFACERI MEDIA DE SUCCES DIN REPUBLICA MOLDOVA 6

1.1. Evoluția istorică și dezvoltarea afacerilor media ………………………………… 7

1.2. Geneza ideilor despre afacerile media ………………………….…………. 17
1.3. Clasificarea activității antreprenoriale media
1.4. Experiența mondială a activității antreprenoriale media: tendințe și perspective

2. Modele de afaceri ca instrumente pentru a gestiona schimbarea în mass –media 22

2.1. Analiza organizării și funcționării afacerilor media

2.2.Efectele tranziției digitale asupra afacerilor media

2.3. Aplicabilitatea și impactul afacerilor media în context social

3. Modele distinctive de afaceri media de succes în Republica Moldova

37
CONCLUZII..…………………………………………………………………………….. 56

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………….. 58

LISTA ABREVIERILOR…......………………………………………………………….. 62

ANNOTATION...………………………………………………………………………….. 63

DECLARAŢIA PRIVIND ORIGINALITATEA СОNȚINUTULUI LUCRĂRII…… 64

AVIZUL СОNDUCĂTОRULUI TEZEI

AVIZUL EXTERN
 INTRODUCERE
În timp ce lumea actualității își concentrează puterile și resursele cognitive pentru a face
noi descoperiri, a se extinde din perspectiva științei până la niveluri și descoperiri fără precedent,
lumea se confruntă cu o nouă provocare, de data aceasta venită chiar din natură, din elementele
mai puțin studiate și percepute, din lumea microbiană.
Paradoxul investițiilor și dezvoltării tehnologice și digitale și eșecul în cee ace privește
calitatea, dar și securitatea sănătății globale au fost simțite în secolul informațional. Anul 2019
va rămâne mult timp ca un an al schimbărilor, un al al provocărilor și al vulnerabilității.
Pandemia Covid-19, a pus punct în multe din sferele activității umane, pe alocuri a unit oamenii,
națiunile, într-un scop comun, nobil, de a depăși și ameliora problemele legate de ceea ce era de
neprevăzut.
Un fenomen care a demonstrate eșecurile instituțiilor abilitate în domeniul sănătății, a
vulnerabilității decizionale a unor guverne, a lipsei resurselor sanitare în gestiunea și depășirea
unei crize sanitare de proporții globale. Cel mai interesant aspect, însă, rămâne a fi aspectele care
pot fi considerate lecții legate de eventualele acțiune pe care omenirea trebuie să le întreprindă în
viitor. Care sunt sectoarele care necesită schimbări, investiții, modernizare, credibilitate, dar și
care au fost factorii reali care au pus omenirea într-un risc eminent.
Perioada pandemiei de Covid-19, a pus lumea pe pauză. A adus la sfârșit unele aspecte
geopolitice, politice, particularitățile deja șubrede ale globalizării, a stopat o multitudine de
procese care în perioada pre pandemică se considerau a fi pilonii reali ai economiei sau influenței
globale.
Toate aceste particularități sunt etalate în această lucrare, întărite prin aportul factologic al
resurselor teoretico-științifice, dar și a abordărilor specialiștilor din diverse domenii de activitate.
Particularități pur negative, dar și elementele care stârnesc dispute din perspectiva elementelor
sau a realităților pozitiviste aduse sau rămase post-Covid 19 sunt reflectate și etalate în această
lucrare.
Cum un virus a pus capăt unor fenomene care se considerau a fi la picul activității, dar și ce
poate fi schimbat într-o eventuală ocurență de tipul pandemiei de Covid-19, care a fost rolul
cheie în gestionarea crizei a Organizației Mondiale a Sănătății, dar și planul de activitate al
principalului mediator în această luptă cu nevăzutul și cu lacunele și eșecurilor unor sisteme sunt,
de asemenea, reflectate și studiate în această lucrare.
Actualitatea temei studiate se bizuiește pe relevanța subiectului abordat, dar și pe
actualitatea ocurențelor care vizează o cercetare amplă a subiectului prin intermediul revizuirii
surselor teoretico-științifice ce au tangență la subiectul pandemiei de Covid-19, dar și a
instituțiilor abilitate, rolul și importanța lor la nivel global în calitate de mediator principal în
depășirea și soluționarea problemelor legate de sănătate ca system de importanță majoră.
Scopul nostru fundamental în acest studiu este de a cerceta toate aspectele legate de
apariția fenomenului Covid-19 și principalele sale caracteristici, cu un accent sporit pe
identificarea principalelor elemente care au stat la baza gestionării și/sau dezvoltării crizei
pandemice, dar și identificarea acțiunilor întreprinse de Organizația Mondială a Sănătății că
elementele cheie în managementul și soluționarea crizei pandemice.
Scopul nostru a fost abordat și realizat prin prisma obiectivelor principale care au
contribuit la organizarea acestei lucrări:
• Întărirea abilităților de cercetare și investigare;
• Să ne îmbogățim cunoștințele privind cercetarea subiectelor tangente la elementele
distinctive ale domeniului relațiilor internaționale;
• Să identifice metode și tehnici de cercetare;
• Dobândirea cunoştinţelor cu privire la aspectele sanitare, geopolitice și sociale ale
pandemiei Covid-19 ca element catalizator al unei crize globale;
• Analiza diverselor particularități instituționale, de management și cooperare
internațională a Organizației Mondiale a Sănătății;
• Decodificarea și analiza analitică a teoriilor referitoare la tema tezei.
Obiectul de studiu al tezei noastre, scopul, dar și obiectivele se bazează pe diverse surse
teoretice, și provine din actualitatea temei studiate dar și din importanța subiectului ca element
omniprezent în viața noastră.
Noutatea temei investigate se rezumă la necesitatea investigării a elementelor esențiale
legate de apariția, declanșarea, și evoluția Covid-19 în calitate de catalizator esențial al unei crize
globale. Reflecția asupra variilor păreri și atitudini legate de aspectele pozitive, dar și negative
ale perioadelor pre-, post pandemice, dar și a schimbărilor și lacunelor instituționale ale perioade
pandemice.
Tema tezei noastre de master este Rolul Organizației Mondiale a Sănătății în Gestionarea
Pandemiei de COVID-19, este constituită din trei capitole care urmează modelul standard în
atingerea scopului fundamental al lucrării, dar și a obiectivele menționate anterior.
Structura lucrări este următoarea:
În Introducere, oferim o privire de ansamblu asupra tezei și a temei abordate,
particularități esențiale, etalarea și trasarea scopului și obiectivelor lucrării.
Primul capitol, care reprezintă fundamentarea teoretică a subiectului abordat, este intitulat
Studiu Analitic Asupra Particularităților Sanitaro-Geopolitice ale Pandemiei Covid-19 și
reprezintă un sumar al principalelor caracteristici legate de apariția virusului, particularitățile
sanitare ale virusului, expansiunea pandemică, dar și tangența între apariția virusului și
geopolitică.
Al doilea capitol, care constituie aplicarea, cercetarea și evidențierea elementelor
principale ce caracterizează Organizația Mondială a Sănătății ca element cheie în gestionarea și
coordonarea crizei pandemice, este întitulat Particularități Instituționale ale OMS ca Element
Esențial în Gestiunea Crizei Sanitare Covid-19. Acest capitol reflectă un studio amplu cu privire
la apariția unei instituții mondiale cu pârghii și influență în domeniul sănătății, structura
instituției, aspecte generale legate de istoricul și guvernanța, dar și autoritatea instituției în
procesul decizional la nivel global.
Al treilea capitol, se bazează pe o analiză a subiectului tezei, dar și o sinteză reieșit din
specificul problemei abordate, este intitulat Rolul și Aportul OMS în Gestiunea Pandemiei
Covid-19. Evaluarea Factorilor Declanșării Unei Crize Sanitare la Nivel Internațional. Acest
capitol reflectă aportul OMS în depășirea și coordonarea globală a evoluției pandemice. Reflectă
aspectele pozitive și negative legate de reglementările și acțiunile întreprinse, dar și atitudinea
față de instituție ca element principal în procesul decisional internațional cu privire la domeniul
sanitar.
Concluzia rezumă toate concluziile cercetării.
Bibliografia include o listă de 50 de referințe utilizate în capitolele lucrării care au servit
drept bază factologică și teoretică asupra elementelor și subiectelor abordate în lucrare.
Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării este constituit din 50 resurse
bibliografice și este bazat strict pe particularitățile studiate, abordate și discutate în această
lucrare. În plus, suportul metodologic vizează domenii precum sănătate, relații internaționale,
geopolitică, managementul instituțional, cooperare internațională.

Cuvinte cheie: Covid-19, OMS, instituții cheie, geopolitică, sănătate, proces decizional,
management, pandemie, criză sanitară, strategii.
Înțelegerea modului în care tehnologia afectează/schimbă peisajul mediatic din țară și din lume și a
rolului pe care aceasta în joacă în dezvoltarea industriei media
Înțelegerea și însușirea noului ecosistem media, generat de criza vechiului sistem și de perturbațiile
profunde pe care dezvoltarea tehnologică le produce
Însușirea și înţelegerea dinamicii și a oportunităților de afaceri ce apar în industria media, atât pentru
organizațiile existente, cât și pentru cele noi
Însușirea și înţelegerea elementelor de bază ale unei afaceri, cum ar fi acelea de buget, finanțare,
marketing, venituri, cheltuieli etc.
Exemple de instituții media digitală, nouă, inovativă, sustenabilă din punct de vedere editorial și financiar
Însușirea, înțelegerea și aplicarea unor noi modele de afaceri în ecosistemul media digitale
Antreprenoriatul în media digitală (ca și antreprenoriatul în media) este o disciplină nouă, apărută și
dezvoltată odată cu tehnologia digitală, așadar este de mare actualizate Materia este relativ nouă atât
pentru comunitatea științifică, cât și pentru cea profesională. Disciplina face posibilă experimentarea și
probarea noilor teorii antreprenoriale
 1. MODELE DE AFACERI MEDIA DE SUCCES DIN REPUBLICA MOLDOVA
1.1. Evoluția istorică și dezvoltarea afacerilor media
Pe parcursul evoluției istorice, sectorul media a suferit o expansiune și evoluție
extraordinară, dezvoltând și reflectând nevoile, necesitățile și aspirațiile societății. Industria
media s-a dezvoltat ca reacție la descoperirile tehnologice, presiunile socio-politice și nevoile în
schimbare ale consumatorilor, de la originile sale simpliste, axate pe publicații tipărite până la
dominația sa actuală, de amploare și ireversibilă, în spațiul digital.
Pentru a putea defini activitatea antreprenorială media, o sintagmă atât de complexă, trebuie
să înțelegem, în primul rând, cum funcționează mass media în general.
Din punctul de vedere al teoreticianului Jean Cazeneuve. conceptul de mass media, poate fi
definit prin totalitatea mijloacelor de comunicare în masă, care transmit informații și mesaje unui
public larg. Cazeneuve a explicat că termenul medium (la plural media) este un cuvânt de origine
latină, ce desemnează în principiu procesele de mediere, mijloacele de comunicare și se traduce,
în general, cu expresia comunicațiile de masă.
În lucrarea Introducere în mass-media, autorul Chișu Lucian, afirmă că o industrie media, la
rândul său, este o ramură a economiei care se ocupă cu producerea, distribuirea și consumul de
conținut media, precum știri, filme, muzică, emisiuni TV și radio, reviste, cărți și jocuri. Această
industrie include companii și organizații care se ocupă cu producerea și distribuirea acestui
conținut, precum și cu furnizarea de servicii media, cum ar fi publicitatea și cercetarea de piață.
În acest context, evoluția istorică a afacerilor media devine un subiect important pentru a
înțelege mai bine această industrie, de la tipurile de afaceri media existente, până la modelele de
afaceri utilizate și la tendințele și perspectivele în evoluția acestei industrii dinamice.
Precum a fost menționat anterior, sectorul media s-a dezvoltat și extins de-a lungul timpului.
Evoluția istorică a mass-media poate fi urmărită de la apariția primelor forme de comunicare în
masă, cum ar fi desenele rupestre, până la tehnologiile digitale actuale.
Încă din perioada preistorică, picturile rupestre informau și transmiteau diverse aspecte
culturale și ritualice ale vânătorii și vieții de zi cu zi în cadrul tribului. Astfel, analizând
cercetările din acest domeniu, Jamie Davies, autorul lucrarii Istoria mass-media: de la picturile
rupestre la zilele moderne, constată faptul că picturile rupestre timpurii pot fi considerate o
formă incipientă de media.
Odată cu apariția limbajului verbal, oamenii au putut să-și împărtășească monologurile
interioare și să comunice mai bine cu semenii lor, iar în urma apariției cuvântului scris, aceste
monologuri puteau fi înregistrate și transmise mai departe. Ideogramele și hieroglifele egiptene
au jucat un rol important în comunicarea și transmiterea informațiilor în societatea egipteană
antică. Acestea erau simboluri grafice utilizate pentru a reprezenta cuvinte și idei, și erau utilizate
în principal pentru a scrie texte religioase, literatură și documente administrative.
Deși rădăcinile afacerii media pot fi urmărite până la civilizațiile antice, din punctul de
vedere al lui [un autor], istoria afacerilor media începe cu apariția tiparului în secolul al XV-lea
și cu dezvoltarea presei scrise. În secolele care au urmat, ziarele, revistele, radioul și televiziunea
au devenit cele mai populare și utilizate forme de media, care au oferit informații, divertisment și
educație publicului larg.
Ascensiunea mass-media, cronologic, ar putea acoperi mai multe etape, astfel considerăm
oportun să le caracterizăm succint într-o ordine logică specifică dezvoltării și evoluției sale.
Apariția presei tipărite: Imprimarea este unul dintre cele mai importante progrese tehnice
din istorie. A fost inventat de Johannes Gutenberg, un german din Mainz, în anii 1450. Mult mai
devreme, cărți precum „Sutra diamantului” fuseseră produse în China și Coreea, cu caractere
făcute mai întâi din lemn și mai târziu din bronz.
Totuți, Silvia Minguzzi, în lucrarea Revoluția tipografiei, constată faptul că invenția lui
Gutenberg a fost diferită fiind posibilă tipărirea rapidă a multor copii ale aceluiași text. Cu
această invenție, un mesaj, care anterior fusese destinat pentru un număr limitat de oameni, s-a
transformat într-un mesaj pentru mase, afirmă autoarea. Mici ziare distribuiau știri și povești de
interes uman. Astfel, mulți oameni, indiferent de nivelele sociale şi economice ale acestora, au
putut experimenta ceea ce anterior era disponibil doar pentru un grup restrâns de persoane [the
printing revolution].
După apariția presei de tipar, industria media a cunoscut o dezvoltare rapidă, conducând la
apariția unor noi forme de organizații media, precum companiile de publicații, acestea fiind
organizațiile care publicau ziare.
Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audiență. Din perspectiva autorului St.
Iancu, în lucrarea Mass-media de la ziar la internet, autorul susține că ziarele tipărite timpurii, în
secolul al XVII-lea, erau doar versiuni mecanizate ale buletinelor informative manuscrise,
oferind scurte rezumate ale știrilor din străinătate.
Conform lucrării Publicitate și societate, de Cathelat Bernard, succesul reclamei, atât de
evident în secolul al XVIII-lea, nu a fost nicidecum garantat încă de la începuturi. Amestecarea
reclamelor plătite pentru produse autohtone cu o tradiție consacrată de raportare politică și
militară, în principal despre afaceri externe, nu a fost o combinație firească.
Secolul al XIX-lea a fost era unor progrese semnificative în tehnologiile de comunicare,
ducând la progresul mass-media. Din perspectiva acestor dimensiuni, [autorul] precizează că în
secolul al XIX-lea, apariția tiparului a permis oamenilor să producă și să distribuie informații la
scară largă, ceea ce a dus la apariția primelor publicații și a jurnalismului modern. Invenția
tiparului și a tiparului mobil a avut un impact cultural enorm, astfel media devenind mai
accesibilă și mai ușor de utilizat.
Tehnologia imprimării a adus schimbări majore în ceea ce privește publicarea informației în
Europa Renașterii, inclusiv forme de litere standardizate, noi stiluri de scriere și design de pagini
și o distribuție largă a textelor reproduse, susține Silvia Minguzzi. Pe măsură ce tehnologia
tipografiei s-a răspândit în toată Europa, a transformat designul și producția atât din punct de
vedere conceptual, cât și grafic [the printing revolution].
Anume această perioadă a fost martor al apariției unor ziare proeminente, precum The Times
în Marea Britanie, care exercitau o influență puternică asupra clasei mijlocii educate care formau
opinia publică. Apariției acestor ziare au jucat un rol crucial în modelarea discursului public și a
ideologiilor politice.
Conform unui studiu, în anii 1990, 15 ziare naționale britanice - și 90% din vânzari erau
controlate de un grup de magnați. Unii dintre aceștia, cum ar fi Robert Maxwell, pretindeau că le
acorda editorilor libertate deplină, însă era evident ca publicațiile magnaților puneau în evidență
orientarea lor politică. Cu toate acestea, la începutul anilor 90, scandalul din presa părea să
preocupe publicul mai mult decât concentrarea mass-mediei în mâna unui număr atât de restrâns
de persoane.
Dezvoltarea tehnicii fotografice, precum şi lărgirea posibilităţii de a o utiliza în cele mai
variate domenii de activitate au determinat marele capital să creeze întreprinderi specializate în
fabricarea de aparate fotografice. Către 1900 se produc primele aparate foto portative, se
organizează producţia în serie şi se livrează primele materiale. [Autor], un cunoscut specialist în
domeniu, precizează că fotografia a intensificat puterea cuvântului scris întrucât au completat
textul de ziar cu imagini fotografice.
Filmul, la rândul său, este o peliculă impresionată de imagine şi sunet şi constituie produsul
cinematografiei – arta şi tehnica de a înregistra fotografic serii de imagini pe o peliculă şi de a le
proiecta succesiv pe un ecran, cu scopul de a produce iluzia mişcării. În același timp, autorii
lucrării Ecranul global. Cultura, mass-media și cinema în epoca hipermodernă, menționează că
pentru comunicarea în masă şi formarea opiniei publice un rol important îl joacă filmul
documentar – film realizat prin înregistrarea unor aspecte din realitate – care poate fi informativ,
documentar artistic sau ştiinţific.
Ulterior, odată cu apariția mass-media de difuzare, peisajul media a suferit o schimbare de
viziuni și concepte. Radiodifuziunea şi televiziunea au dat o nouă valoare fotografiei şi
filmului. Dezvoltarea electronicii au creat premisele pentru revoluţionarea tehnologiei. Din
perspectiva autorului [], Revoluţia Electronică, deși mai puțin cunoscută și recunoscută, a fost
foarte importantă. Consecința cea mai importantă a revoluției electronice, a constituit-o apariția
radioului.
În prima jumătate a secolului XX, radioul a devenit un important mijloc de comunicare în
masă, oferind o modalitate accesibilă și ușor de folosit pentru difuzarea știrilor și a programelor
de divertisment. Din punctul de vedere al lui [autor], radioul a fost, de asemenea, utilizat pentru
propagandă în timpul războiului și a jucat un rol important în construirea opiniei publice.
Astfel, radiodifuziunea a devenit cea mai importantă descoperire media la acea etapă, fiind
un mediu specific, puternic din perspectiva partajării informației, care ar putea să schimbe modul
în care știrile, muzica și divertismentul au fost percepute.
În cea de-a doua jumătate a secolului al-XX-lea s-a deschis un nou capitol al istoriei
imaginilor, al ecranului și deci al cinematografului. Primul mare vector al acestei transformări de
fond este televiziunea. Analizând procesele de evoluție a televiziunii, Lipovetsky și Serroy
constată că după cel de-al Doilea Război Mondial, televiziunea a devenit principalul mijloc de
comunicare în masă, oferind imagini și sunete și transformând modul în care oamenii primeau
știrile și informațiile. Astăzi, televiziunea rămâne unul dintre cele mai importante mijloace de
comunicare în masă.
Apariția televiziunii, la mijlocul secolului al XX-lea, a schimbat din nou industria media,
dând startul Epocii de Aur a Publicității. Din perspectiva autorului Managementul
Marketingului, publicitatea comercială și susținerile, ori finanțările brandurilor au crescut ca
urmare a faptului că specialiștii în marketing și-au dat seama de potențialul enorm al televiziunii
ca mediu de contact cu consumatorii.
Era digitală și convergența: invenția internetului la sfârșitul secolului al XX-lea a condus
la o schimbare fundamentală în ceea ce privește aspectele și particularitățile media. Industria
media a cunoscut o convergență a tipăritului, difuzării și publicității în mediul online, ca urmare
a creșterii platformelor digitale, iar acest lucru a conferit mediei un statut și o putere enormă.
Analizând originea inernetului, celebrul Manuel Castells constată că inițial, reţeaua
ARPANET a fost un dispozitiv al Ministerului Apărării din SUA, iar structura internetului a
apărut din aplicaţiile tehnologiilor militare pentru împiedicarea tentativelor Uniunii Sovietice de
a distruge comunicaţiile americane în caz de război nuclear. Manuel Castells, The Information Age:
Economy, Society and Culture Volume 1: The Rise of the Network Society, ed.cit, p.6.

Apariția platformelor de social media și a conținutului generat de utilizatori a reprezentat un

punct de cotitură în industria media în secolul XXI. Astfel, platforme precum Facebook, Twitter
și YouTube le-au oferit utilizatorilor posibilitatea de a-și crea propriul conținut, de a interacționa
cu publicul, dar și de-a influența lumea media. Analizând cercetările din acest domeniu, Cristina
[autor] constată faptul că actualmente, platformele de social media se află în centrul unei
dinamici în schimbare, în care diverși actori (tehnologie, utilizatori, conținut, actori juridici și
economici) construiesc un spațiu colectiv pentru comunicare și informare.
În urma unui studiu efectuat de Manuel Castells, s-a constatat faptul că utilizarea
Internetului are ritmul cel mai rapid dintre toate mijloacele de comunicare. În SUA, radioul a
avut nevoie de 30 de ani pentru a fi ascultat de 60 de milioane de persoane, televiziunea de 15
ani, iar Internetul de numai trei ani de la apariţia World Wide Web. Până în 2009 rata de
pătrundere a Internetului a ajuns la mai mult de 60 la sută în țările dezvoltate și a fost în creștere,
într-un ritm rapid, în țările în curs de dezvoltare. Manuel Castells, The Information Age: Economy, Society and
Culture Volume 1: The Rise of the Network Society, ed.cit, p.6.

Pătrunderea rapidă a Internetului în toate zonele lumii poate fi explicată prin utilizarea lui ca
modalitate eficientă de publicitate. În acest sens, comerţul electronic este elementul central al
Internetului contemporan. O bună parte din internet se transformă într-o uriaşa piaţă. Constantin
Schifirneț, Manuel Castells: Mass-media în Era Informației, Mass-media, modernitate tendențială şi europenizare în
era Internetului, Editura Tritonic, 2014, pp. 253-283.
Din perspectiva lui Douglas Kellner, cultura media devine o formă de cultură comercială și
produsele sale devin mărfuri care încearcă să atragă profit, fiind fabricate de corporații gigant
interesate de acumularea de capital.
Pe măsură ce viitorul bate la ușă, afacerea media este gata să sufere transformări ulterioare,
determinate, de fapt, de progresele substanțiale și fără precedent în inteligența artificială (AI) și
învățarea automată. Algoritmii bazați pe inteligență artificială sunt utilizați pentru a
personaliza și consolida informații și conținut, ceea ce duce la fluxuri de știri personalizate,
recomandări și reclame fără precedent.
Un bun exemplu al luptei pentru supraviețuire îl reprezintă transformările care au loc în
presa contemporană. În paginile ziarelor, lungimea articolelor de știri a fost scurtată, a crescut
numărul de infografice, iar designul a devenit mai dinamic și mai fragmentat [media evolution].
Tehnologia, societatea și comportamentul consumatorilor sunt toate implicate într-un
ansamblu în evoluția și dezvoltarea istorică, dar și continuă, a industriei media. Formatele media
s-au schimbat continuu, pornind de la era tiparului, până la era actualității digitale pentru a
satisface nevoile și preferințele în schimbare și continuă expansiune ale oamenilor.
Răspândirea mass-mediei electronice a dus la o creștere a interesului pentru teoria mediilor.
Gândindu-ne în termeni de astfel de factori sperăm să aruncăm lumină atât asupra naturii
distribuite, cât și asupra naturii hibride a muncii media (Liz McFall). Munca media nu implică
pur și simplu transferul de informații, ci este implicată în rețele complexe de informare și
înțelegere, inclusiv cea de concurență, piețe, organizare și structură, standardele industriei și
mediul media în evoluție (Terry Flew, Tim Marjoribanks, Susan Christopherson). Din managing media work
 În prezent, se atestă faptul că democratizarea creării de conținut a dus la o suprasaturare,
suprasolicitare a informațiilor, ceea ce face din ce în ce mai dificilă pentru consumatori și
utilizatori să facă diferența între sursele de încredere și cele bazate pe dezinformare. Pe
măsură ce publicitatea digitală domină, organizațiile media trebuie să dezvolte strategii
inovatoare pentru a genera venituri, asigurând în același timp confidențialitatea și satisfacția
utilizatorilor.
În ultimele decenii, mass-media a suferit o transformare radicală, odată cu avansul
tehnologic și cu apariția rețelelor sociale. De la Gutenberg și apariția tiparului, mass-media a
evoluat continuu, iar în prezent se află într-un punct de cotitură. În prezent, consumatorii de știri
și informații au la dispoziție o gamă largă de opțiuni, de la presa scrisă tradițională la media
online și rețelele sociale. Aceste schimbări majore din industria media au provocat o revoluție a
modului în care oamenii accesează și interacționează cu conținutul media.
Astfel, creșterea și dezvoltarea istorică a industriei media au fost marcate de schimbări de
paradigmă și descoperiri inovatoare. Pentru a supraviețui într-o lume din ce în ce mai digitală și
mai conectată, companiile media trebuie să accepte și să utilizeaze în tandem progresele
tehnologice, să negocieze dificultățile și aspectele ce aduc nemulțumire și să acorde prioritate
eticii jurnalismului.

1.2. Geneza ideilor despre afacerile media

Industria media și afacerile media reprezintă două concepte interconectate care joacă un rol
crucial în societatea noastră modernă. Din punctul de vedere al lui Philip Kotler, industria media
se referă la totalitatea companiilor și organizațiilor care sunt implicate în producerea și distribuția
de conținut media, cum ar fi știri, filme, televiziune, radio și muzică. Afacerile media sunt
companiile care operează în cadrul acestei industrii și care își desfășoară activitățile în scopul de
a genera venituri prin producerea și distribuția de conținut media.
Geneza ideilor despre industria media și afacerile media au o istorie îndelungată, care începe
încă din secolul al XVII-lea, de la apariția presei scrise și a tehnologiei tipografice. În această
perioadă, ziarele au devenit importante surse de informații și au început să devină o afacere
profitabilă.
Oamenii au dorit întotdeauna să fie informați, iar industria media a evoluat pentru a satisface
aceste nevoi. Cu toate acestea, primul ziar publicat în mod regulat a apărut abia în secolul al
XVII-lea în Germania, la Strasbourg. A fost lansat în 1605 de către Johann Carolus, un negustor
și tipograf din acea perioadă și era a fost format dintr-o singură foaie de hârtie, tipărită pe ambele
părți, care conținea știri și informații despre evenimentele importante ale vremii. Deși primul ziar
al lui Johann Carolus a fost distribuit gratuit în primele săptămâni, ulterior acesta a început să fie
vândut. În plus, el a început să accepte publicitate în paginile sale, ceea ce a adus venituri
suplimentare. În timp, ziarul a devenit popular, fiind distribuit în numeroase orașe din Europa.
Această afacere a deschis calea pentru dezvoltarea ulterioară a presei scrise, care a devenit
un mijloc important de comunicare și informare în secolele următoare. În secolul al XIX-lea, cu
dezvoltarea tehnologiei tipografice și a mașinilor de tipărit, producția și distribuția de ziare a
crescut rapid, iar publicul larg a început să consume tot mai mult conținut media scris.
În timp, proprietarii de ziare au început să înțeleagă importanța publicității pentru afacerile
lor și au început să dezvolte modele de afaceri care să le permită să obțină venituri din
publicitate. Aceasta a dus la creșterea numărului de publicații, diversificarea conținutului și a
formatelor, și, în cele din urmă, la crearea unei industrii media complexe și diversificate, care a
generat profituri semnificative pentru proprietarii de afaceri media.
În secolul al XX-lea, odată cu dezvoltarea mass-media, industria media a devenit una dintre
cele mai importante și influente industrii din lume. În această perioadă, s-au dezvoltat și idei și
teorii despre modul în care afacerile media funcționează și despre rolul lor în societate. Aceste
idei au pus bazele pentru înțelegerea impactului mass-media asupra societății și potențialul
acesteia ca entitate de afaceri.
Una dintre primele idei despre afacerile media a fost teoria "mass communication",
dezvoltată în anii 1940 de către sociologul american Paul Lazarsfeld. Această teorie a evidențiat
modul în care mass-media poate influența opinia publică și comportamentul social, prin
intermediul mesajelor de masă.
O altă idee importantă despre afacerile media a fost teoria economiei politice a comunicării,
dezvoltată în anii 1970 de către jurnalistul și cercetătorul canadian Dallas Smythe. Această teorie
a evidențiat modul în care mass-media este parte a unei structuri economice mai mari și este
utilizate pentru a genera profit prin intermediul publicității și a altor surse de venit.
În lucrarea Comportamentul consumatorului, Iacob Cătoiu și Nicolae Teodorescu susțin că
în anii 1980, ideea de "cultura de masă" a devenit populară, evidențiind modul în care mass-
media poat influența cultura populară și modul în care această cultură poate fi utilizată pentru a
genera profit.
De asemenea, savanți precum Marshall McLuhan și Walter Lippmann au contribuit la
formarea ideilor despre afacerile media. Marshall McLuhan a fost unul dintre primii teoreticieni
care a recunoscut importanța mediului în formarea modului în care oamenii percep și înțeleg
lumea. Marshall McLuhan a fost un filosof și teoretician media canadian care a adus o
contribuție importantă la dezvoltarea ideilor despre media prin lucrarea sa din 1964, "The
Medium is the Message". Această lucrare a analizat modul în care mijloacele de comunicare
influențează modul în care percepem lumea în jurul nostru.
 Conceptul lui McLuhan de „sat global” a evidențiat modul în care progresele în tehnologia
comunicațiilor ar putea crea o lume mai interconectată. McLuhan a susținut că mediul în care
comunicăm este mai important decât conținutul mesajului în sine. El a argumentat că fiecare
mediu de comunicare - de la alfabet la televiziune - are un impact semnificativ asupra modului în
care gândim și percepem lumea, și că aceste medii de comunicare modelează și influențează
modul în care comunicăm și ne raportăm la lumea din jurul nostru.
Această teorie a avut o influență majoră în dezvoltarea studiilor de media și a fost aplicată la
diverse forme de comunicare, de la presa la radio și televiziune, și, mai recent, la platformele de
social media și la tehnologiile mobile.
De exemplu, McLuhan a susținut că televiziunea schimbă felul în care oamenii percep și
înțeleg realitatea, datorită caracteristicilor sale de a fi un mediu vizual și auditiv. În același timp,
el a subliniat faptul că televiziunea poate avea și efecte negative, deoarece poate reduce
capacitatea oamenilor de a reflecta și de a gândi critic.
Contribuția lui McLuhan la dezvoltarea ideilor despre media a fost una fundamentală,
aducând o perspectivă inovatoare asupra modului în care mediile de comunicare modelează și
influențează modul în care percepem și experimentăm lumea. Această abordare a avut o
influență puternică în dezvoltarea teoriei media și a continuat să fie relevată și discutată în era
digitală.
Teoria lui Lippmann despre mass-media ca mediator între evenimente și public a subliniat
rolul mass-media în formarea opiniei publice și în generalizarea informațiilor. Walter Lippmann
a fost un jurnalist și scriitor american, care a adus o contribuție importantă la dezvoltarea teoriei
mass-media prin lucrarea sa din 1922, "Opinia Publică".
Lippmann a argumentat că opinia publică este formată de mass-media și că cetățenii
obișnuiți nu au acces la informațiile și resursele necesare pentru a-și forma propriile opinii
independente. El a susținut că, într-o societate modernă și complexă, cetățenii depind de mass-
media pentru a obține informații și a-și forma opinii și, prin urmare, mass-media deține un rol
crucial în ceea ce privește formarea și modelarea opiniei publice.
Walter Lippmann constată că mass-media nu prezintă întotdeauna informații obiective și
corecte, ci că aceasta poate fi influențată de interesele economice, politice și sociale. Prin urmare,
el a susținut că mass-media poate distorsiona realitatea și poate influența opinia publică în
direcții care nu sunt în interesul general.
Jean Baudrillard a fost un filosof și sociolog francez, care de asemenea a adus o contribuție
importantă la dezvoltarea ideilor despre media prin teoria sa. Potrivit lui Baudrillard, în lumea
contemporană, realitatea a devenit "o aparență înșelătoare", adică o copie a unei copii, o imagine
a unei imagini, fără legătură cu realitatea originală.
 El a argumentat că mass-media și tehnologia au creat o lume a aparențelor înșelătoare, în
care nu mai există o distincție clară între realitate și imagine. În loc să reflecte realitatea, mass-
media și tehnologia o reproduc și o amplifică într-un mod care devine o formă de control social
și o perpetuare a puterii.
Baudrillard a subliniat faptul că mass-media și tehnologia nu sunt doar instrumente de
comunicare și de informare, ci au și o putere de a crea realitatea în sine, prin intermediul
imaginilor și al simbolurilor pe care le transmit. El a argumentat că această putere de a crea
realitatea este utilizată de puterea politică și economică pentru a controla și manipula opinia
publică.
Teoria lui Baudrillard a avut o influență puternică în dezvoltarea studiilor de media, precum
și în sociologie și filosofie. Această teorie a adus o perspectivă critică asupra modului în care
mass-media și tehnologia au schimbat modul în care percepem și experimentăm realitatea și a
subliniat necesitatea de a avea o abordare mai critică și conștientă a acestor mijloace de
comunicare și control social.
Industria media a cunoscut schimbări majore odată cu introducerea difuzării, în special a
radioului și a televiziunii. Datorită academicienilor precum Harold Lasswell și Paul Lazarsfeld,
sa concentrat ideea despre modul în care publicul răspunde la mesajele media și modul în care
companiile media influențează comunicarea publică. Aceste idei oferă un cadru pentru
înțelegerea modului în care media, societatea și afacerile interacționează atunci când vine vorba
de difuzare.
Utilizarea pe scară largă a internetului și a tehnologiei digitale a schimbat complet mediul
industrial, iar această perioadă de timp a fost cunoscută drept „revoluția digitală” în domeniul
media.
Convergența media este una dintre ideile cheie care s-au dezvoltat în această perioadă.
Conceptul de convergență media a fost inventat în anii 1990 de către jurnalistul american
Nicholas Negroponte si se referă la combinarea mai multor platforme media, cum ar fi presa,
radioul, televiziunea, într-un singur mediu digital. Pe măsură ce diferite canale media se unesc,
permițând livrarea și consumul continuu de conținut pe mai multe platforme, granitele dintre
formatele media tradiționale devin din ce în ce mai neclare.
Mai mult ca atât, [autorul] susține că mediul de afaceri media a fost puternic afectat de
globalizare și de dezvoltarea instituțiilor media, prezentând atât oportunități, cât și provocări.
Analizând acest concept, autorul lucrării Globalizare și Cultură consemnează că globalizarea a
legat economiile și culturile din întreaga lume pentru a forma o piață globală pentru conținut
media. Companiile media pot ajunge acum la audiențe dincolo de piețele lor de origine,
extinzând acoperirea potențială și fluxurile de venituri.
 Globalizarea a îmbunătățit perspectivele pieței și a făcut mai ușor pentru oameni să schimbe
idei și materiale la nivel internațional, și a promovat, de asemenea, diversitatea culturală în mass-
media.
Analizând cercetările din acest domeniu, [autor] constată faptul că ideile despre industria
media au evoluat odată cu progresele rapide ale tehnologiei și tendințele în schimbare ale
consumatorilor. Tacticile de afaceri media s-au schimbat mereu, de la primele zile ale presei
tipărite până la era digitală a rețelelor sociale.
În concluzie, ideile despre afacerile media au evoluat în timp, reflectând schimbările și
dezvoltările din industria media și din societate în ansamblu. Aceste idei și teorii au fost
importante pentru a înțelege modul în care afacerile media funcționează și au continuat să fie
relevante și discutate în era digitală. Intelegerea genezei și originii ideilor despre afacerie media
pun o bază solidă pentru crearea unor planurilor de afaceri viitoare prin înțelegerea
fundamentelor teoretice și a contextului istoric.

1.3. Clasificarea activității antreprenoriale media

Industria media este una dintre cele mai dinamice și inovatoare industrii ale timpurilor
noastre. De la ziarele tipărite la televiziunea prin cablu, de la revistele de modă la site-urile de
știri online, lumea media a evoluat constant și s-a adaptat la schimbările în tehnologie, cultură și
comportamentul consumatorilor.
În această industrie, antreprenorii media joacă un rol important în dezvoltarea și gestionarea
afacerilor media, creând conținut și platforme care ajung la publicul larg. În acest context,
clasificarea afacerilor media devine un subiect important pentru a înțelege mai bine această
industrie, de la tipurile de afaceri media existente, până la modelele de afaceri utilizate și la
tendințele și perspectivele în evoluția acestei industrii dinamice.
[Autor], un cunoscut specialist în domeniu, definește conceptul de antreprenori media ca
fiind persoanele sau companiile care dețin și gestionează afaceri în această industrie. Aceștia pot
fi proprietarii și managerii ziarelor, televiziunilor, radiourilor, platformelor online sau a altor
tipuri de afaceri media.
Antreprenorii media sunt responsabili pentru crearea și dezvoltarea de afaceri media
profitabile, precum și pentru gestionarea și adaptarea acestora la schimbările în tehnologie și
preferințele consumatorilor. Aceștia trebuie să fie inovatori, să găsească modalități de a atrage și
reține audiența, să creeze conținut de calitate și să găsească modalități eficiente de monetizare a
afacerii.
 În ultimii ani, industria mass-media a suferit revoluții uriașe din cauza schimbărilor în
comportamentul consumatorilor și a progreselor tehnologice. Afacerile media au prosperat în
condițiile favorabile ale acestui mediu dinamic.
Denis McQuail și Sven Windahl1 identifică următoarele exemple de afaceri diferite care se
încadrează în domeniul media: media tradiționale (ziare, reviste, radio, televiziune), media
digitale (website-uri, blog-uri, podcast-uri, rețele sociale) și producătorii de conținut sunt doar
câteva. Acest subcapitol va examina clasificarea afacerilor media, evidențiind unele dintre
modelele de afaceri și calitățile lor distinctive.
Domeniul antreprenoriatului aplicat în media tradițională:
Acestea sunt companiile care lucrează în sectoare media bine stabilite, cum ar fi cinema,
presa scrisă, radio și televiziune. Deși revoluția digitală a generat obstacole semnificative pentru
aceste afaceri, antreprenorii tradiționali și-au demonstrat adaptabilitatea și tenacitatea utilizând
strategii avansate pentru a supraviețui în noua realitate.
Afacerile media tradiționale se concentrează pe dezvoltarea și producerea de conținut
original pentru diverse platforme. Aceștia își propun să creeze conținut atractiv și captivant, care
să se conecteze cu publicul lor țintă. Aceasta poate include emisiuni TV, programe de radio,
reviste, ziare și filme.
Antreprenoriatul tradițional media continuă să evolueze și să se adapteze ca răspuns la
progresele tehnologice și la schimbarea comportamentelor consumatorilor. Multe organizații
media tradiționale au îmbrățișat antreprenoriatul pentru a rămâne competitive și relevante. Ei
investesc în infrastructura digitală, dezvoltă platforme online și explorează noi fluxuri de venituri
dincolo de publicitatea tradițională. Valorificându-și expertiza, îmbrățișând instrumente digitale
și adoptând noi modele de afaceri, antreprenorii sunt pregătiți să modeleze viitorul industriei
media, păstrând în același timp valorile de bază și esența media tradițională.
Antreprenoriatul aplicat în media digitală:
În contextul exploziei tehnologice și al disfuncționalităților financiare din cadrul sistemului
media clasic, domeniul antreprenoriatului aplicat în media digitală a cunoscut o creștere
exponențială în ultimii ani.
Antreprenoriatul media digital, în lucrarea [o sursa] este definit ca fiind crearea de noi
întreprinderi și transformarea afacerilor existente prin dezvoltarea de tehnologii digitale noi
și/sau utilizarea nouă a acestor tehnologii. Această categorie de antreprenoriat media include
dezvoltarea și distribuirea de conținut media digital utilizând tehnologii digitale, precum
platformele online sau rețelele de socializare. Din perspectiva acestor dimensiuni, [autor]
precizează că antreprenoriatul media poate fi aplicat într-o varietate de domenii, inclusiv:
 ● Jurnalism digital: Antreprenorii din acest domeniu dezvolta site-uri de știri, bloguri sau
publicații online pentru a furniza informații publicului consumator. Aceștia pot folosi
tehnologia digitală pentru a colecta și distribui informații în timp real, pentru a
interacționa cu publicul și pentru a genera venituri prin publicitate sau prin modele de
afaceri bazate pe abonamente. Adesea se specializează în subiecte de nișă sau adoptă
abordări jurnalistice alternative pentru a răspunde unor audiențe specifice. Platformele de
publicare digitală și rețelele sociale le-au permis acestor antreprenori să ajungă la o
audiență globală, rupând barierele presei tipărite tradiționale. Metodele de generare de
bani pot include publicitate, conținut sponsorizat, abonamente sau donații de la cititori.
● Conținut multimedia: Antreprenorii pot dezvolta conținut educațional online, cum ar fi
cursuri sau tutoriale video, pentru a ajuta oamenii să învețe noi abilități și cunoștințe. De
asemenea, ei pot dezvolta conținut de divertisment digital, cum ar fi jocuri video,
podcasturi sau videoclipuri.
● Marketing digital: Antreprenorii pot dezvolta strategii de marketing digital pentru a ajuta
companiile să își promoveze produsele sau serviciile online. Acesta poate include crearea
de conținut pentru site-uri web, campanii publicitare pe rețelele sociale sau optimizarea
motorului de căutare.
● Platforme de streaming: Creșterea platformelor de streaming a revoluționat modul în care
este consumat conținutul media. Antreprenorii din acest segment dezvoltă platforme
online pentru streaming audio, video sau transmisiuni live. Aceste platforme oferă
diverse forme de divertisment, inclusiv muzică, filme, emisiuni TV, podcasturi și
evenimente live.
Antreprenoriatul digital este popular în zilele noastre, deoarece permite antreprenorilor să își
înceapă și să își dezvolte afacerile folosind internetul și alte platforme digitale. În plus,
antreprenoriatul digital poate fi mai puțin costisitor decât afacerile tradiționale, ceea ce îl face o
opțiune mai viabilă pentru multe persoane.
Interesant de menționat faptul că domeniul antreprenoriatului digital s-a dezvoltat extrem de
mult odată cu apariția pandemiei, antreprenorii fiind nevoiți să învețe într-un mod accelerat un
set de instrumente digitale care nu erau necesare înainte.
Specialiștii în domeniu afirma ca în ultimii ani, observăm că avem din ce în ce mai mulți
antreprenori digitali în spațiul digital și, datorită tehnologiilor informaționale, oricine are acces la
un dispozitiv digital și la internet poate înființa orice fel de afacere online. Flexibilitatea
instrumentelor media digitale disponibile a deschis accesul societății la posibilitatea de a
conduce o afacere la nivel mondial și de a oferi servicii precum gestionarea rețelelor sociale,
dropshipping, e-commerce, servicii cloud, marketing de conținut, coaching și multe altele.
 Evoluția continuă a tehnologiei media prezintă atât oportunități, cât și provocări pentru
antreprenorii din acest spațiu. Internetul a adus o lume de oportunități de afaceri pentru
dezvoltarea de noi proiecte, de la alegerea unei afaceri online ușor de demarat sau să se orienteze
către proiecte mai avansate, cum ar fi cele bazate pe învățare automată și inteligență artificială.
https://www.researchgate.net/publication/309242001_Digital_Entrepreneurship_Research_and_Practice
Clasificarea activității antreprenoriale media demonstrează natura diversă și evolutivă a
industriei media. Antreprenoriatul media tradițional continuă să se adapteze și să inoveze, în
timp ce antreprenoriatul media digital valorifică oportunitățile oferite de era digitală. Înțelegând
aceste clasificări, antreprenorii media pot identifica zone de interes și pot explora căi de inovare,
contribuind astfel la creșterea și transformarea continuă a industriei media.

1.4. Experiență mondială a activității antreprenoriale media: tendințe și perspective

Industria media a evoluat semnificativ în ultimele decenii, devenind din ce în ce mai
digitalizată și mai diversificată. Apariția tehnologiilor digitale și ascensiunea platformelor de
social media au perturbat modelele media tradiționale, oferind posibilități de a dezvolta și de a
gestiona afaceri inovatoare în acest sector.
În contextul actual al evoluției rapide a industriei media, ne propunem să analizam
experiența mondială a activității antreprenoriale, avand scopul de a identifica principalele
tendințe și perspective în acest domeniu. În special, ne vom concentra asupra schimbărilor
majore din paradigmele mass-media, inovațiilor și influenței rețelelor sociale asupra mass-media.
Precum s-a mentionat anterior, antreprenoriatul media se referă la dezvoltarea și gestionarea
unei afaceri în industria media, care poate include producția și distribuția de conținut media prin
intermediul canalelor media tradiționale și digitale. Transformarea digitală a avut un impact
profund asupra industriei media, permițând antreprenorilor media să ajungă la publicul din
întreaga lume. Smartphone-urile, internetului de mare viteză și platformele de social media au
democratizat crearea și distribuția de conținut. Acest lucru a redus barierele de intrare și a oferit
oportunități pentru startup-urile inovatoare de a prospera, provocând giganții media consacrați.
Din perspectiva acestor dimensiuni, [Phillip Kotler] precizează câteva dintre cele mai
importante tendințe actuale în antreprenoriatul media:
Creșterea consumului de conținut digital - în urma utilizării internetului și a smartphone-
urilor, consumul de conținut digital a crescut semnificativ în ultimii ani. În același timp, audiența
pentru televiziune și alte forme tradiționale de media a scăzut. Astfel, antreprenorii media sunt
nevoiți să se concentreze mai mult pe crearea și distribuirea de conținut digital pentru a rămâne
relevanți.
 Creșterea semnificativă a conținutului video online a dus la apariția unor noi platforme, cum
ar fi Netflix, Amazon Prime și Hulu. Aceste servicii au creat o nouă piață pentru producătorii de
conținut, care își pot distribui propriile creații direct către publicul lor, evitând intermediarii
tradiționali, cum ar fi televiziunea și cinematograful.
Importanța noilor tehnologii - în ultimii ani, noile tehnologii, precum inteligența
artificială, și realitatea virtuală, au început să influențeze puternic industria media. Aceste
tehnologii oferă noi oportunități pentru crearea și distribuirea de conținut, precum și pentru
colectarea și analizarea de date.
În era digitală, datele au devenit un atu de neprețuit pentru organizațiile media. Valorificând
puterea analizei, companiile pot obține informații despre preferințele consumatorilor, modelele
de comportament și obiceiurile de consum de conținut. Această abordare bazată pe date permite
companiilor media să-și rafineze ofertele, să optimizeze livrarea de conținut și să creeze
experiențe personalizate pentru publicul lor. În plus, modelele de publicitate bazate pe date
permit publicitatea direcționată, maximizând eficacitatea campaniilor de marketing,
îmbunătățind în același timp experiența utilizatorului prin furnizarea de conținut relevant.
Din perspectiva autorului Managementul Marketingului, prin monitorizarea tendințelor din
industrie și analizând datele privind performanța concurenților, antreprenorii pot identifica
oportunitățile emergente, potențialele lacune de pe piață și zonele în care se pot diferenția.
Aceste cunoștințe le împuternicesc să ia decizii cu privire la dezvoltarea conținutului, strategiile
de marketing și direcționarea către public, asigurându-se că rămân relevanți și competitivi. Prin
monitorizarea și analizarea datelor privind performanța conținutului, cum ar fi vizionări,
aprecieri, distribuiri și comentarii, antreprenorii pot identifica ce tipuri de conținut rezonează cel
mai mult cu publicul lor.
În plus, creșterea utilizării dispozitivelor mobile și a rețelelor sociale a dus la apariția unei
noi forme de marketing și publicitate. Companiile de media trebuie să se adapteze rapid la aceste
noi tendințe și să își schimbe strategiile pentru a-și menține relevanța și a se conecta cu publicul
lor.
Aceste schimbări rapide au creat și noi provocări pentru antreprenorii media, cum ar fi
concurența din ce în ce mai acerbă, necesitatea de a inova și de a oferi conținut de calitate
superioară pentru a atrage și menține publicul, dar și nevoia de a se adapta la noile reguli și
reglementări din domeniul media.
Trecerea la modele de afaceri bazate pe abonamente și servicii de plată - mulți
antreprenori media trec de la modelele tradiționale de publicitate la modele de afaceri bazate pe
abonamente și servicii de plată. Odată cu scăderea veniturilor din publicitate tradițională,
organizațiile media au căutat mijloace alternative pentru a-și monetiza conținutul. Modelele
bazate pe abonament, de exemplu, au câștigat importanță, oferind consumatorilor acces la
conținut exclusiv și experiențe personalizate contra cost. Prin implementarea structurilor de
prețuri pe niveluri sau a ofertelor grupate, companiile media își pot adapta serviciile la diferite
segmente de audiență și pot genera fluxuri de venituri durabile.
În lucrarea Marketing. Comportamentul consumatorului, autoarea Rodica Boier afirmă că,
evoluția digitală și convergența mass-media au adus schimbări semnificative și în modul de
publicitate. Pe măsură ce publicitatea digitală crește în popularitate, strategiile tradiționale de
publicitate, cum ar fi reclamele tipărite și reclamele de televiziune, se confrunta cu dificultăți.
Mai mult ca atat, apar noi oportunitati de a monetiza conținutul în afară de publicitatea
tradițională. Companiile media sunt acum capabile să genereze venituri direct de la clienții lor
datorită popularității modelelor de afaceri bazate pe abonament și a plăților efectuate online.
Odată cu apariția erei digitale, a apărut un val de noi modele de afaceri media. Facebook,
Twitter și Instagram sunt exemple de site-uri de social media care permit utilizatorilor să posteze
conținut generat de utilizatori și să ofere publicitate personalizată. Platformele de jurnalism
online au explorat strategii de ultimă oră de monetizare, cum ar fi paywall-uri și abonamente.
Colaborarea cu alte companii și parteneri - antreprenoriatul media este din ce în ce mai
caracterizat de colaborări și parteneriate globale. Antreprenorii profită de interconectarea lumii
digitale pentru a crea alianțe peste granițe. Parteneriatele strategice dintre creatorii de conținut
permit antreprenorilor să-și extindă acoperirea și să acceseze noi piețe. Aceste colaborări
facilitează schimburile interculturale, diversifică ofertele de conținut și creează sinergii care
stimulează inovația și creșterea.
Pentru a prospera într-un peisaj media în continuă evoluție, colaborarea și parteneriatele
devin din ce în ce mai importante. Organizațiile media formează alianțe cu companii de
tehnologie, creatori de conținut și influenți pentru a-și extinde acoperirea, a accesa noi piețe și a
explora formate de conținut inovatoare. Eforturile de colaborare pot duce, de asemenea, la
resurse partajate, progrese tehnologice și schimb de bune practici, permițând companiilor media
să se adapteze rapid la dinamica pieței în schimbare.
Focusul pe conținutul personalizat - în timp ce consumatorii de media au acces la o
varietate mai mare de conținut, multe companii media se concentrează pe crearea de conținut
personalizat, care se adresează nevoilor și intereselor individuale ale fiecărui utilizator.
Un exemplu de succes al antreprenoriatului media este BuzzFeed, o companie media
americană. Compania a fost fondată în 2006 de către Jonah Peretti și a devenit cunoscută pentru
conținutul său viral pe internet. BuzzFeed a dezvoltat o varietate de canale media, inclusiv site-
uri web, podcasturi, video-uri și postări pe rețelele de socializare, generând venituri din
publicitate, producție și distribuție de conținut.
 În Europa, un exemplu relevant este Spotify, o companie suedeză de streaming audio care a
fost fondată în 2006. Spotify a reușit să se adapteze la schimbările din industria muzicală,
dezvoltând un model de afaceri care permite utilizatorilor să acceseze conținut muzical prin
intermediul unei platforme digitale, cu abonamente plătite sau gratuite, cu reclame.
În timp ce antreprenoriatul media oferă oportunități interesante, acesta vine și cu provocări.
Problemele legate de drepturile de autor, protecția proprietății intelectuale și sustenabilitatea
modelelor de afaceri sunt preocupări permanente.
Privind în viitor, activitatea antreprenoriala media deține un potențial imens. Progresele în
tehnologii precum inteligența artificială și realitatea virtuală sunt de așteptat să modeleze noi
oportunități pentru antreprenorii media. Pe măsură ce tehnologiile digitale continuă să
remodeleze industria media, antreprenorii media au oportunitatea de a perturba modelele
tradiționale, de a implica publicul global și de a stimula inovația. Îmbrățișând tendințele
emergente, valorificând informații bazate pe date și creând parteneriate strategice, antreprenorii
media pot profita de oportunitățile vaste care le urmăresc. Cu un spirit antreprenorial și o
mentalitate globală, antreprenorii media pot modela viitorul media și pot redefini modul în care
consumăm conținutul.
Prin urmare, analiza critică a tendințelor și perspectivelor în domeniul antreprenoriatului
media la nivel global este esențială pentru a înțelege noile oportunități și provocări care apar în
această industrie și pentru a dezvolta strategii eficiente de afaceri și inovație.

2. Modele de afaceri ca instrumente pentru a gestiona schimbarea în mass –media

Revoluția digitală a adus o schimbare seismică în peisajul media, modificând modul în care
conținutul este produs, distribuit și consumat. Media tradiționale, cum ar fi ziarele și
televiziunea, se confruntă cu provocări semnificative, pe măsură ce publicul se îndreaptă către
platformele online pentru știri, divertisment și implicare socială.
Aceste schimbări au perturbat modelele tradiționale de afaceri, provocând organizațiile
media să se adapteze și să inoveze pentru a rămâne relevante într-un peisaj din ce în ce mai
dinamic. În acest capitol, vom explora modul în care modelele de afaceri pot servi ca instrumente
puternice pentru a gestiona schimbarea în industria media, permițând companiilor să valorifice
oportunitățile emergente, abordând în același timp nevoile și așteptările în evoluție ale
consumatorilor.
Analizând acest concept, autorul lucrării [o lucrare] consemnează că în prezent, există mai
multe modele de afaceri în media, fiecare adaptându-se la nevoile și cerințele pieței și ale
consumatorilor de conținut. Iată câteva dintre cele mai comune modele de afaceri în media,
susținute de [autor]:
 ● Publicitatea online: acest model se bazează pe veniturile generate de publicitatea online
afișată pe site-urile web, platformele sociale, bloguri sau alte medii online. Publicitatea poate fi
vândută fie prin intermediul unei agenții publicitare, fie prin intermediul unei rețele de
publicitate.
● Publicitatea tradițională: acest model de afaceri implică vânzarea de spații publicitare
pe platformele media tradiționale, cum ar fi televiziunea, radio-ul și presa scrisă. Aceste spații
publicitare pot fi vândute fie direct către advertiseri, fie prin intermediul unei agenții de
publicitate.
Potrivit unui studiu realizat de Hamelink (2015), modelul de afacere bazat pe publicitate este
utilizat în special în domeniul televiziunii, radioului și al presei scrise. Acest model se bazează
pe furnizarea de conținut gratuit pentru utilizatori, iar veniturile se obțin prin intermediul
reclamelor difuzate în timpul emisiunilor sau prin publicitatea tipărită în paginile revistelor sau
ziarului. Un exemplu de afacere media din Republica Moldova care utilizează acest model de
afacere este PRO TV Chișinău, un canal de televiziune care oferă conținut de divertisment și
știri, iar veniturile se obțin prin intermediul reclamelor difuzate pe canal.
● Abonamentele: acest model de afaceri implică vânzarea de conținut premium, care poate
fi accesat numai de utilizatorii care plătesc un abonament. Exemple de astfel de afaceri media
includ publicațiile online cu plată, vânzarea directă a publicațiilor în magazine sau chioșcuri de
ziare, serviciile de streaming video sau audio, și aplicațiile mobile cu plată.
Conform unui studiu realizat de Chang și Chen (2015), modelul de afacere bazat pe
abonamente este utilizat în special în domeniul presei online. Acest model se bazează pe
furnizarea de conținut premium contra unei taxe de abonament lunară sau anuală. Un exemplu de
afacere media din Moldova care utilizează acest model este Ziarul de Gardă, un ziar online
independent care oferă conținut de calitate și investigații jurnalistice contra unei taxe de
abonament.
● E-commerce: comerțul electronic, cunoscut și sub numele de comerț pe internet, se
referă la cumpărarea și vânzarea de bunuri sau servicii prin intermediul unui site web sau a unei
aplicații mobile. Acest model de afaceri media poate fi aplicat pentru a vinde cărți, muzică,
filme, jocuri video și alte produse media.
● Evenimentele media: acest model de afaceri implică organizarea de evenimente media
precum conferințe, expoziții sau festivaluri, dar și organizarea de evenimente de televiziune sau
radio, cum ar fi emisiuni de divertisment sau de sport. Evenimentele media pot genera venituri
din vânzarea de bilete, sponsorizări și parteneriate cu branduri. Un alt exemplu poate fi cursul
online, care reprezintă livrarea unei serii de lecții pe un browser web sau pe un dispozitiv mobil,
care poate fi accesat oricând și oriunde.
 Conform unui studiu realizat de Picard (2013), modelul de afacere bazat pe evenimente
este utilizat în special în domeniul radio și televiziunii. Acest model se bazează pe organizarea
de evenimente live, cum ar fi concerte, festivaluri sau emisiuni în direct, care atrag sponsorizări
și venituri din vânzarea de bilete sau produse conexe. Un exemplu de afacere media din Moldova
care utilizează acest model este Prime FM, o stație de radio care organizează evenimente
muzicale și concerte live, iar veniturile se obțin prin intermediul sponsorilor.
● Native advertising: acest model implică integrarea subtilă a publicității în conținutul
editorial al unui site web sau a unei publicații, astfel încât publicitatea să fie percepută ca parte
din conținut. Native advertising poate genera venituri prin intermediul unui tarif plătit de către
brandurile care doresc să promoveze produsele lor.
● Crearea de conținut: un creator de conținut este o persoană care creează conținut
atractiv și impresionant pentru spectatori.
● Marketing afiliat: este procesul prin care un afiliat primește un comision pentru
comercializarea produselor unei alte persoane sau companii.
Acestea sunt doar câteva exemple de modele de afaceri în media care sunt populare în
prezent. Cu toate acestea, industria media se adaptează în mod constant la noile tehnologii și la
schimbările de comportament ale consumatorilor, ceea ce duce la apariția unor noi modele de
afaceri în viitor.
Inovația este esențială pentru organizațiile media care doresc să gestioneze eficient
schimbarea. În plus, promovarea unei culturi a inovației în cadrul companiilor media încurajează
angajații să gândească creativ, să accepte schimbarea și să exploreze abordări neconvenționale
ale creării de conținut, distribuției și generării de venituri.
Pe măsură ce industria media continuă să sufere o transformare profundă, modelele de
afaceri servesc drept instrumente esențiale pentru a gestiona schimbarea și a se adapta la era
digitală. Diversificând fluxurile de venituri, valorificând datele și analizele, creând parteneriate
strategice și îmbrățișând inovația, organizațiile media pot naviga cu succes în peisajul în
evoluție. În timp ce provocările persistă, industria media prezintă, de asemenea, oportunități
interesante pentru cei dispuși să îmbrățișeze schimbarea și să îmbrățișeze puterea modelelor de
afaceri de a stimula creșterea și sustenabilitatea în peisajul media al viitorului.

2.1. Analiza organizării și funcționării afacerilor media

Industria media joacă un rol esențial în formarea opiniei publice, răspândirea informațiilor și
distracția publicului din întreaga lume. În acest capitol, ne aprofundăm în analiza organizării și
funcționării afacerii media. Printr-o explorare a structurii sale, a modelelor de venituri și a
tendințelor emergente, ne propunem să oferim o perspectivă cuprinzătoare asupra peisajului
dinamic al acestei industrii. Acest capitol își propune să facă lumină asupra complexității acestui
sector în evoluție, permițând o mai bună înțelegere a organizării și funcționării acestuia.
Analizând comportamentul de consum, celebrul G W. Allport constată că industria media
cuprinde diverse segmente, cum ar fi media tipărită, difuzată, digitală și rețelele de socializare.
Fiecare segment are caracteristicile sale distincte.
● Media tipărită se referă la ziare, reviste și alte publicații distribuite în format fizic. Acest
segment a jucat în mod tradițional un rol semnificativ în industria media. Organizațiile de presa
scrisă cuprind editori, redacori, jurnaliști și rețele de distribuție. Cu toate acestea, odată cu
apariția mass-mediei digitale, industria tipăritului s-a confruntat cu provocări precum scăderea
circulației și a veniturilor din publicitate.
● Mass-media de difuzare cuprinde rețele de televiziune și radio care transmit conținut
prin unde. Acest segment include radiodifuzori naționali și internaționali, posturi locale, rețele
prin cablu și prin satelit. Organizațiile media de difuzare produc știri, programe de divertisment,
documentare și alt conținut pentru publicul de masă. Ei se bazează pe publicitate, sponsorizări și
acorduri de licență pentru venituri.
● Media digitală a apărut ca o forță transformatoare în industria media. Include portaluri
de știri online, reviste digitale, bloguri, podcasturi, platforme de partajare video, rețele de
socializare și servicii de streaming. Organizațiile media digitale creează și distribuie conținut
prin site-uri web, aplicații mobile și platforme de social media. Acest segment a cunoscut o
creștere exponențială, determinată de utilizarea crescută a internetului și a smartphone-urilor.
● Media independentă și alternativă: Aceste organizații se concentrează adesea pe
comunități, interese sau puncte de vedere politice specifice. Acestea pot funcționa ca platforme
online, posturi de radio comunitare sau publicații tipărite. Organizațiile media independente își
propun să ofere voci diverse.
● Platformele de social media au devenit jucători puternici în sectorul media. Platforme
precum Facebook, Twitter, Instagram și YouTube permit persoanelor și organizațiilor să creeze
și să partajeze conținut și să interacționeze cu publicul. Ei generează venituri în primul rând prin
publicitate și parteneriate cu creatorii de conținut.
Analizând cercetările din acest domeniu, [autor] constată faptul că organizațiile media pot fi
clasificate în creatori de conținut și distribuitori, fiecare jucând un rol critic în ecosistemul media
general. Să explorăm aspectele cheie ale structurii afacerii media:
❖ Creatorii de conținut joacă un rol crucial în ecosistemul media. Aceștia includ jurnaliști,
scriitori, producători, regizori și influenceri care generează conținut original. Creatorii de
conținut pot lucra independent, ca parte a organizațiilor media sau pe platforme precum
YouTube sau Instagram.
 ❖ Distribuitorii facilitează diseminarea conținutului media către public. Aceștia pot fi
distribuitori tradiționali, precum rețele de televiziune, furnizori de cablu și chioșcuri de ziare, sau
distribuitori digitali, precum platformele de streaming și site-urile și blogurile. Distribuitorii se
asigură că conținutul media ajunge la publicul vizat prin difuzare, streaming online sau canale de
distribuție fizică.
Este important de remarcat faptul că liniile dintre aceste segmente devin din ce în ce mai
neclare, organizațiile media își diversifică ofertele pe diferite platforme. Companiile media
tradiționale își extind prezența digitală, în timp ce companiile native digitale se aventurează în
formatele media tradiționale. Această convergență a segmentelor media a remodelat industria și a
creat noi oportunități și provocări pentru organizațiile care operează în cadrul acesteia.
Industria media este dominată de câțiva jucători influenți. Conglomeratele media
tradiționale, precum Disney, Comcast și News Corp, și-au extins acoperirea prin fuziuni și
achiziții. Giganții tehnologici precum Google, Facebook și Amazon au apărut, de asemenea, ca
jucători importanți, valorificându-și platformele pentru a oferi conținut media unui public global.
Denis McQuail și Sven Windahl identifică următoarele modele de venituri ale afacerilor
mediai:
Publicitatea a fost mult timp o sursă principală de venit pentru afacerile media. Media
tradiționale, cum ar fi ziarele, revistele, radioul și televiziunea, se bazau în mare măsură pe
veniturile din publicitate. Cu toate acestea, odată cu ascensiunea media digitale, peisajul
publicitar a suferit transformări. Publicitatea online a devenit din ce în ce mai direcționată și
bazată pe date, permițând agenților de publicitate să ajungă la anumite audiențe și să măsoare
eficiența campaniilor lor.
Modelele Freemium combină accesul gratuit la conținut de bază cu funcții premium
disponibile printr-un abonament plătit. Această abordare este utilizată în mod obișnuit în mediile
digitale, cum ar fi site-urile de știri și serviciile de streaming de muzică. Utilizatorii pot accesa o
anumită cantitate de conținut gratuit, dar funcțiile suplimentare, conținutul exclusiv sau o
experiență fără anunțuri necesită un abonament plătit. Modelele Freemium urmăresc să atragă o
bază mare de utilizatori, în timp ce monetizează o parte din acea bază de utilizatori prin oferte
premium.
Potrivit unui studiu realizat de Rochet și Tirole (2006), modelul de afacere freemium este
utilizat în special în domeniul jocurilor video și a aplicațiilor mobile. Acest model se bazează pe
furnizarea unei versiuni gratuite a produsului, care conține anumite limitări sau reclame, și a unei
versiuni premium care oferă un conținut mai bogat și funcționalități suplimentare contra cost.
Conținutul de marcă implică parteneriatul cu agenții de publicitate pentru a crea conținut
care să integreze produsele sau mesajele lor. Această formă de publicitate este adesea subtilă și
concepută pentru a oferi valoare publicului în timp ce promovează brandul. Poate lua forma
articolelor sponsorizate, publicitate nativă, colaborări cu influenceri sau plasarea de produse în
emisiuni de televiziune și filme.
Licențiere și sindicare: Organizațiile media își licențează adesea conținutul sau îl distribuie
către alte puncte de vânzare, generând venituri prin distribuția de conținut. Acest model este
comun în industriile de televiziune și film, unde companiile de producție vând drepturile de
difuzare a conținutului lor către radiodifuzori sau platforme de streaming. În mod similar,
agențiile de presă distribuie articole, fotografii și videoclipuri altor instituții media, obținând
venituri prin acorduri de licență.
În același timp, menționează autorii lucrării Ecranul global. Cultura, mass-media și cinema
în epoca hipermodernă, că organizațiile media folosesc adesea o combinație a acestor modele de
venituri pentru a-și diversifica fluxurile de venituri și pentru a se adapta peisajului în schimbare.
Era digitală a introdus noi oportunități de monetizare, ridicând în același timp provocări, cum ar
fi blocarea reclamelor, frauda publicitară și concurența sporită.
Este important de menționat faptul ca industria media se confruntă cu o serie de provocări,
inclusiv scăderea veniturilor din publicitate, concurența din partea platformelor digitale și
probleme legate de știrile false și dezinformarea.
Întrucât afacerea media exercită o influență semnificativă asupra opiniei publice, este
esențial să se abordeze considerentele de reglementare și etice. Guvernele din întreaga lume
adoptă legislație pentru a asigura transparența, a combate dezinformarea și a proteja
confidențialitatea utilizatorilor. Organizațiile media trebuie să adere la liniile directoare etice
pentru a menține încrederea și credibilitatea publicului.
Afacerea media operează într-un ecosistem complex și dinamic, influențat de progresele
tehnologice, preferințele consumatorilor și cadrele de reglementare. Înțelegerea organizării și
funcționării acesteia este crucială atât pentru profesioniștii din mass-media, pentru factorii de
decizie, cât și pentru consumatori. Îmbrățișând tendințele emergente, abordând provocările și
susținând standardele etice, organizațiile media pot prospera în peisajul media în continuă
evoluție.

2.2. Efectele tranziției digitale asupra afacerilor media

Progresele rapide ale tehnologiei digitale au adus transformări semnificative în diverse
industrii, iar afacerea media nu face excepție. Tranziția digitală a revoluționat modul în care
media este produsă, distribuită și consumată, prezentând atât oportunități, cât și provocări pentru
companiile media. Acest capitol explorează efectele tranziției digitale asupra afacerii media și
examinează principalele schimbări pe care le-a adus.
 Perturbarea modelelor de afaceri tradiționale: Tranziția digitală a perturbat modelele
tradiționale de afaceri media, afectând dominația ziarelor tipărite, televiziunii și radioului, care
ceva timp în urma dețineau monopolul asupra creării și distribuției de conținut. Creșterea
platformelor digitale a permis creatorilor de conținut și editorilor independenți să ajungă la
publicul larg fără a fi nevoie de o infrastructură de distribuție costisitoare. Acest lucru a dus la o
scădere a veniturilor din publicitate pentru instituțiile media tradiționale, forțându-le să se
adapteze și să exploreze noi fluxuri de venituri, cum ar fi abonamentele digitale și conținutul
sponsorizat.
Una dintre provocările principale cu care se confruntă instituțiile media tradiționale este
scăderea veniturilor din publicitate. Pe măsură ce publicul își mută atenția către platformele
digitale, agenții de publicitate au urmat exemplul, realocându-și bugetele către publicitatea
online. Această schimbare a dus la o scădere a veniturilor din reclamele tipărite și la o scădere a
publicității televizate, impactând sustenabilitatea financiară a organizațiilor media tradiționale.
Pentru a se adapta la aceasta schimbare, companiile media tradiționale au fost obligate să
exploreze noi fluxuri de venituri. Mulți au apelat la abonamentele digitale ca mijloc de a genera
venituri. Oferind acces la conținut premium, organizațiile media își pot monetiza platformele
digitale și pot atenua pierderea veniturilor din publicitate. Cu toate acestea, succesul acestui
model depinde de capacitatea de a oferi conținut unic și valoros pentru care publicul este dispus
să plătească.
O altă cale de diversificare a veniturilor este prin conținutul sponsorizat. Aceste forme de
publicitate integrează perfect conținutul promoțional în cadrul editorial, oferind o abordare mai
subtilă și mai organică. Deși această abordare a fost întâmpinată cu un oarecare scepticism cu
privire la impactul său asupra independenței și transparenței editoriale, ea s-a dovedit a fi o sursă
viabilă de venituri pentru companiile media.
În plus, instituțiile media tradiționale au căutat să creeze parteneriate și colaborări strategice
pentru a-și extinde acoperirea și a valorifica punctele forte ale platformelor digitale. Făcând
echipă cu platformele de social media și editori digitali, organizațiile media tradiționale pot
accesa noi audiențe și pot explora modele inovatoare de distribuție a conținutului.
Editorii independenți, care operează adesea cu cheltuieli generale mai mici, pot folosi
platformele digitale pentru a oferi conținut specializat unor audiențe de nișă, provocând modelele
tradiționale de afaceri media care se bazează pe atracția în masă.
În general, perturbarea cauzată de tranziția digitală a forțat companiile media tradiționale să-
și regândească strategiile, să-și adapteze modelele de venituri și să exploreze noi parteneriate. De
asemenea, a dat naștere unui peisaj media mai divers și competitiv, oferind publicului o gamă
mai largă de opțiuni de conținut. Navigarea în această întrerupere necesită o combinație de
inovație, abordări centrate pe public și luare a deciziilor strategice pentru a asigura relevanța și
sustenabilitatea continuă a afacerilor media în era digitală.
Democratizarea creării și distribuției de conținut: Tranziția digitală a democratizat
crearea și distribuția de conținut, dând putere persoanelor și organizațiilor mai mici să producă și
să partajeze conținut media. Conținutul generat de utilizatori, influencerii din rețelele sociale și
activismul civic au permis ca voci și perspective diverse să fie auzite. Cu toate acestea, această
proliferare a conținutului a dus la supraîncărcare de informații și provocări în verificarea
autenticității și credibilității surselor.
Schimbarea tiparelor de consum: Tehnologiile digitale au modificat fundamental modul
în care publicul consumă media. Consumatorii își pot accesa rapid și ușor conținutul preferat, în
orice moment și de oriunde. Aceștia au acum libertatea de a accesa conținut la cerere prin
servicii de streaming, podcasturi și platforme de social media. Această schimbare a tiparelor de
consum a dus la o creștere a consumului de conținut digital și o scădere a consumului de media
tradiționale, forțând companiile să își adapteze strategiile de conținut și să exploreze noi căi de
implicare a publicului.
Serviciile de streaming digital precum Netflix, Hulu și Amazon Prime Video au revoluționat
industria divertismentului, permițând spectatorilor să acceseze o bibliotecă vastă de filme,
emisiuni TV și documentare în orice moment și de pe orice dispozitiv. Acest lucru a dus la o
scădere a audienței tradiționale de televiziune, deoarece publicul optează pentru experiențe de
streaming personalizate și fără reclame.
Una dintre cele mai notabile schimbări este creșterea consumului la cerere. Podcasturile
au cunoscut, de asemenea, o creștere a popularității, permițând ascultătorilor să acceseze conținut
audio pe diverse subiecte, de la știri și povestiri până la educație și crime adevărate. Comoditatea
podcasting-ului, cu capacitatea sa de a fi consumat din mers și personalizat în funcție de
interesele individuale, a captat atenția publicului și a provocat consumul tradițional de radio.
Platformele de social media au devenit o altă cale semnificativă pentru consumul media.
Platforme precum Facebook, Twitter, Instagram și TikTok oferă un flux constant de știri,
informații și divertisment în formate mici. Utilizatorii pot interacționa cu conținutul postat de
instituții media, influenți și conexiunile lor sociale, creând o experiență media participativă și
interactivă.
Mai mult, omniprezența dispozitivelor mobile a accelerat și mai mult schimbarea tiparelor
de consum. Smartphone-urile și tabletele au devenit dispozitivele principale pentru accesarea
media digitale, permițând utilizatorilor să consume conținut oricând și oriunde. Aplicațiile
mobile oferă acces fără probleme la știri, videoclipuri, rețele sociale și alte conținuturi digitale,
facilitând publicului să rămână conectat și implicat.
 Aceste modele de consum în schimbare au pus provocări pentru instituțiile media
tradiționale. Multe organizații media tradiționale au dezvoltat platforme online și aplicații mobile
pentru a-și livra conținutul într-un format care se aliniază preferințelor în schimbare ale
consumatorilor.
În plus, creșterea rețelelor sociale și a conținutului generat de utilizatori a oferit publicului o
voce și o platformă pentru a-și împărtăși perspectivele și opiniile. Acest lucru a condus la o
cerere crescută pentru conținut interactiv și participativ, unde publicul se poate implica, comenta
și împărtăși experiențele lor. Companiile media au trebuit să îmbrățișeze această schimbare,
încurajând participarea publicului și implementând strategii de social media pentru a-și amplifica
acoperirea și a stimula implicarea comunității.
Tranziția digitală a transformat modelele de consum, ducând la o creștere a consumului de
conținut la cerere, la popularitatea podcasturilor, la dominația platformelor de social media și la
utilizarea pe scară largă a dispozitivelor mobile pentru consumul media. Media tradiționale au
fost nevoite să își adapteze metodele de difuzare a conținutului, să adopte interactivitate și să
folosească platformele digitale pentru a rămâne relevante și a capta atenția publicului de astăzi
experimentat în domeniul digital. Înțelegerea și adaptarea la aceste modele de consum în
schimbare este esențială pentru ca afacerile media să prospere în era digitală.
Creșterea concurenței: Digitalizarea a permis apariția multor noi jucători pe piața media,
cum ar fi site-uri de știri și bloguri, ceea ce a crescut concurența în sectorul media. Această
concurență a dus la o presiune crescândă asupra veniturilor și a creat nevoia pentru afacerile
media de a-și adapta modelele de afaceri și strategiile de marketing.
Personalizarea conținutului: Tranziția digitală a permis companiilor media să adune
cantități mari de date despre utilizatori, oferind informații valoroase despre preferințele și
comportamentul publicului, ceea ce a dus la o creștere a angajamentului utilizatorilor și a
fidelizării acestora. Această abordare bazată pe date permite recomandări de conținut
personalizate, publicitat e direcționată și o segmentare îmbunătățită a publicului.
Cu toate acestea, au apărut preocupări cu privire la confidențialitatea datelor și la utilizarea
etică a informațiilor personale, ceea ce a determinat necesitatea unor reglementări solide și
transparență în practicile de prelucrare a datelor.
Provocări privind generarea de bani și diversificarea veniturilor:
În timp ce platformele digitale oferă oportunități vaste pentru a ajunge la un public mai largi,
provocările de monetizare persistă în afacerile media. Odată cu proliferarea conținutului gratuit
și a tehnologiilor de blocare a reclamelor, modelele tradiționale de publicitate au devenit mai
puțin eficiente. Companiile media au fost obligate să-și diversifice fluxurile de venituri prin
explorarea modelelor inovatoare, cum ar fi conținut de marcă, evenimente și parteneriate.
 Evoluția jurnalismului: Tranziția digitală a afectat semnificativ practicile jurnalistice.
Jurnaliştilor li se cere acum să se adapteze la natura rapidă a ştirilor online, oferind adesea
actualizări în timp real şi conţinut multimedia. Au apărut și formate interactive de povestire,
tehnologii imersive și realitatea augmentată, sporind implicarea publicului și creând noi
posibilități pentru experiențe narative.
Tranziția digitală a adus schimbări profunde în mediul de afaceri, perturbând modelele
tradiționale, provocând jucătorii consacrați și creând noi oportunități. Companiile media trebuie
să se adapteze peisajului în evoluție, îmbrățișând tehnologiile digitale, diversificând fluxurile de
venituri și acordând prioritate angajamentului publicului.
În timp ce tranziția digitală a prezentat provocări, ea a deschis, de asemenea, uși către
inovarea și democratizarea mass-media, modelând viitorul industriei. Prin valorificarea
potențialului platformelor digitale și înțelegerea comportamentelor în schimbare ale
consumatorilor, companiile media pot naviga prin aceste transformări și pot prospera în era
digitală.

2.3. Aplicabilitatea și impactul afacerilor media în context social

În era digitală de astăzi, afacerea media joacă un rol crucial în modelarea și influențarea
societății noastre. Cu capacitatea sa de a disemina informații, de a distra și de a conecta indivizi,
mass-media a devenit o parte integrantă a vieții noastre de zi cu zi. Acest capitol explorează
aplicabilitatea și impactul afacerii media într-un context social, aruncând lumină asupra
influenței sale profunde și asupra responsabilităților pe care le are.
Afacerile media reprezintă o industrie cu o importanță majoră în societatea contemporană.
Acestea au un impact semnificativ asupra modului în care oamenii primesc informațiile și se
informează, dar și asupra culturii și divertismentului. Astfel, afacerile media joacă un rol esențial
în societate și, în același timp, sunt influențate de aceasta.
Mass-media, în diferitele sale forme, cum ar fi televiziunea, radioul, ziarele, revistele și
platformele digitale, servește ca un instrument puternic de comunicare. Autorul lucrarii [o
lucrare] afirmă că mass-media facilitează fluxul de informații, idei și opinii, oferind indivizilor o
voce și permițându-le să participe activ la discursul public. Mass-media acționează ca un
supraveghetor, ținând la răspundere instituțiile și asigurând transparența guvernării. În plus, ajută
la crearea unui sentiment de identitate comună, încurajând coeziunea socială și înțelegerea între
diverse comunități.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale afacerilor media este responsabilitatea socială.
Ca proprietari de companii media, antreprenorii au o mare responsabilitate în ceea ce privește
informarea publicului și modelarea opiniei publice. Aceștia trebuie să își asume responsabilitatea
pentru conținutul pe care îl furnizează și să asigure că acesta este corect și echilibrat. În plus,
trebuie să promoveze valorile democratice și să susțină diversitatea culturală.
O altă problemă importantă în afacerile media este monopolul. De-a lungul istoriei, există
exemple de companii media care au avut un control absolut asupra pieței. Acest lucru poate avea
consecințe negative asupra pluralismului și libertății presei, prin restrângerea diversității și
perspectivelor prezentate. Astfel, este important ca autoritățile de reglementare să asigure un
mediu concurențial în care mai multe companii pot prospera și să existe un echilibru între
puterea mediatică și influența politică.
În plus, afacerile media au un impact semnificativ asupra culturii și divertismentului.
Acestea oferă o platformă pentru artiști și creatori de conținut să își promoveze lucrările și să
ajungă la un public mai larg. În același timp, există riscul ca mediul comercial să influențeze și
să distorsioneze cultura și să restrângă diversitatea artistică.
O altă problemă importantă este accesibilitatea. Oamenii ar trebui să aibă acces la informații
și conținut de înaltă calitate, indiferent de resursele lor financiare sau locația geografică. Prin
urmare, este important ca afacerile media să își asume responsabilitatea socială și să ofere
servicii și conținut de calitate, la prețuri accesibile.
Cartea [o carte] oferă multe exemple de aplicabilitate ale afacerilor mass-media într-un
context social. Iată câteva dintre cele mai comune:
Știri și jurnalism: instituțiile media servesc ca sursă principală de știri, oferind cetățenilor
informații esențiale despre evenimentele locale, naționale și globale. Jurnaliștii joacă un rol
esențial în investigarea și raportarea poveștilor, contribuind la formarea opiniei publice și la
stimularea schimbării sociale. Cu toate acestea, creșterea mass-media digitale a dat naștere și la
provocări, cum ar fi dezinformarea și știrile false, necesitând raportare responsabilă și verificarea
faptelor.
Divertisment și cultură: mass-media joacă un rol vital în distracția și implicarea publicului.
Prin emisiuni de televiziune, filme, muzică și platforme de social media, oferă o evadare din
realitate, oferind o experiență culturală comună. Media de divertisment poate reflecta societatea,
poate contesta normele și poate crește gradul de conștientizare cu privire la diverse probleme
sociale, stimulând empatia și înțelegerea.
Publicitate și consum: Afacerea media se bazează în mare măsură pe veniturile din
publicitate, ceea ce o face un motor esențial al consumerismului. Reclamele modelează
comportamentul consumatorului și influențează deciziile de cumpărare, perpetuând adesea valori
materialiste. Cu toate acestea, platformele media pot promova și practici de publicitate etice,
folosindu-și raza de acțiune pentru a încuraja consumul durabil și responsabilitatea socială.
 Activism social și advocacy: mass-media are puterea de a mobiliza mișcările sociale și de a
amplifica vocile comunităților marginalizate. Prin filme documentare, rapoarte de investigație și
campanii pe rețelele sociale, atrage atenția asupra problemelor sociale presante, stârnind
dezbateri publice și influențând schimbările de politică. Platformele media pot oferi o platformă
pentru grupurile subreprezentate, promovând incluziunea și diversitatea.
Toate acestea ne duc la idea că în prezent a luat naștere o cultură media în care imaginile,
sunetele și spectacolul sunt nelipsite din viața de zi cu zi, dominând timpul liber, modelând
opiniile politice și comportamentele sociale. Radioul, televiziunea, filmul și alte produse ale
industriilor mass media creează tipare și oferă materiale din care oamenii își construiesc propria
identitate.
Pe de altă parte, precizează Douglas Kellner, cultura media este și o cultură high-tech, a
înaltei tehnologii; este un sector economic dinamic, de importanță majoră și printre cele mai
profitabile. Această cultură este de fapt o formă a tehno-culturii, care combină cultura și
tehnologia în noi forme și configurații, producând noi tipuri de societăți în care media și
tehnologia devin principalii actori.
Din alt punct de vedere, trebuie ținut cont de procesul de globalizare care se referă la rețeaua
din ce în ce mai amplă și mai densă de interconexiuni și interdependențe ce caracterizează viața
socială modern, indică John Tomlinson.
În lucrarea Comunicare, relații publice și globalizare, autorul atrage atenția asupra faptului
că libertatea de exprimare, pluralismul mass-media, multilingvismul, egalitatea de acces la
exprimări artistice, la cunoașterea științifică și tehnică și posibilitatea pentru toate culturile de a fi
prezente în mediile de exprimare și de difuzare sunt garanția diversității culturale. Evoluția
tehnologică rapidă a permis interconectarea globală și accesul la informație din orice punct
geografic.
Aceasta lucrare oferă multe exemple și arată concret cum afacerile media au impactat
societatea, iar câteva dintre cele mai relevante dintre acestea sunt:
Informare și conștientizare: mass-media joacă un rol vital în formarea opiniei publice prin
furnizarea de informații și creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele sociale,
economice și politice. Ajută cetățenii să ia decizii în cunoștință de cauză, promovează
angajamentul civic și încurajează un cetățean informat. Cu toate acestea, prejudecățile media și
raportarea selectivă pot împiedica înțelegerea obiectivă a subiectelor complexe, necesitând
gândire critică și alfabetizare media.
Schimbarea socială și abilitarea: mass-media are puterea de a contesta normele societale,
de a inspira schimbarea și de a împuternici indivizii și comunitățile. Acționează ca un catalizator
pentru mișcările sociale, permițând grupurilor marginalizate să-și împărtășească poveștile și să
ceară dreptate. Prin puterea povestirii, mass-media poate promova empatia, poate reduce
diviziunile și poate crea o societate mai incluzivă.
Opinia publică și elaborarea politicilor: mass-media influențează opinia publică,
modelând atitudinea publicului față de diverse probleme sociale. Politicienii și factorii de decizie
politică evaluează adesea sentimentul publicului prin canalele media, ceea ce poate afecta
procesele de elaborare a politicilor.
Mass-media monitorizează realițiile social-politice pentru relatarea evenimentelor petrecute,
interpretează sensurilor profunde ale evenimentelor, are rolul de socializare și de manipulare a
procesului politic, de divertisment, are rolul de a conferi un statut, un prestigiu. De asemenea,
rolul mass-mediei este și de a consolida normele sociale, de a mobiliza, articula și coagula
anumite opinii care nu dispun de alte vehicule comunicaționale.
Stancu Șerb analizează formele de abatere de la informarea strict obiectivă , clasificându-le
în: persuasiune, manipulare, dezinformare și intoxicare, mijloace folosite și în propagandă de
război.
Ion Bucheru deosebește manipularea punctuală, semi- punctuală și de durata și amintește
procedee specifice de manipulare prin televiziune: utilizarea posibilităților montajului pentru
transformarea afirmației în negație și invers, contopirea unor elemente incompatibile și
distonanțe, precum sunetul și imaginea care se contrazic, minimizarea evenimentului prin
plasarea să încadrata de evenimente minore, refuzul de reflectare a unei anumite realități,
asocierea unor evenimente, instituții și persoane cu elemente din cea mai joasă zonă valorică.
Responsabilități etice: Organizațiile media poartă responsabilități etice în menținerea
integrității jurnalistice, evitarea senzaționalismului și susținerea valorilor democratice.
Promovarea alfabetizării media, verificarea faptelor și furnizarea de corecții transparente sunt
esențiale pentru combaterea dezinformării și consolidarea încrederii în instituțiile media.
Responsabilitățile etice în cadrul afacerii media sunt de cea mai mare importanță într-un
context social. Organizațiile media au un impact profund asupra opiniei publice, modelând
narațiunile și influențând valorile societale. Prin urmare, este esențial ca aceste organizații să
acorde prioritate considerentelor etice în operațiunile lor.
În analiza responsabilităților etice în cadrul afacerii media specialiștii în domeniu [autor]
enumeră câteva aspecte cheie:
❖ Integritatea jurnalistică: instituțiile media au responsabilitatea de a menține integritatea
jurnalistică prin furnizarea de informații exacte, echilibrate și imparțiale. Jurnaliștii ar trebui să
urmeze liniile directoare etice, cum ar fi verificarea faptelor, protejarea surselor și evitarea
conflictelor de interese. Independența editorială este esențială pentru a garanta că raportarea
rămâne liberă de influențe nejustificate.
 ❖ Raportare responsabilă: Organizațiile media ar trebui să se străduiască să raporteze în
mod responsabil, evitând senzaționalismul și acordând prioritate interesului public. Aceștia ar
trebui să verifice informațiile înainte de publicare sau difuzare, să facă o diferență clară între știri
și opinii și să corecteze prompt inexactitățile. Raportarea senzațională sau înșelătoare poate
submina încrederea publicului și poate perpetua dezinformarea.
❖ Diversitate și incluziune: Media are responsabilitatea de a reflecta diversitatea societății
și de a oferi platforme pentru vocile marginalizate. Este esențial pentru organizațiile media să
promoveze diversitatea în angajarea, acoperirea și reprezentarea lor. Oferind o gamă largă de
perspective, mass-media poate promova incluziunea, poate contesta stereotipurile și poate
contribui la o societate mai echitabilă.
❖ Confidențialitate și consimțământ: Respectarea confidențialității și consimțământului
persoanelor este esențială în practicile etice media. Jurnaliștii ar trebui să obțină consimțământul
informat atunci când intervievează sau prezintă persoane în conținutul lor, în special în situații
sensibile sau vulnerabile. Respectarea drepturilor la intimitate demonstrează respectul pentru
demnitatea și bunăstarea celor implicați.
❖ Evitarea vătămării și a senzaționalismului: organizațiile media ar trebui să fie precaute și
să evite să provoace rău prin conținutul lor. Aceștia ar trebui să se abțină de la publicarea sau
difuzarea de materiale care ar putea incita la violență, perpetua discriminarea sau invada
intimitatea personală fără justă cauză. Senzaționalismul și urmărirea unor evaluări mai ridicate
sau a traficului web nu ar trebui să depășească considerentele etice.
❖ Transparență și responsabilitate: organizațiile media ar trebui să fie transparente în ceea
ce privește practicile, proprietatea și sursele de finanțare. Dezvăluirea clară a conflictelor de
interese și a conținutului sponsorizat este crucială pentru a menține încrederea cu publicul.
Stabilirea unor mecanisme interne de responsabilitate, cum ar fi birourile ombudsmanului sau
editorii publici, poate ajuta la abordarea preocupărilor și la rectificarea greșelilor.
❖ Educație și educație media: organizațiile media pot contribui la inițiative de alfabetizare
media și la programe educaționale pentru a promova gândirea critică și consumul media
informat. Prin furnizarea de resurse și instrumente pentru ca publicul să navigheze în mod
eficient în peisajul media, organizațiile pot împuternici indivizii să fie consumatori cu
discernământ și participanți activi în ecosistemul media.
Responsabilitățile etice în cadrul afacerii media sunt esențiale pentru menținerea integrității
informațiilor, păstrarea încrederii publicului și contribuția pozitivă la țesutul social. Prin
asumarea acestor responsabilități, organizațiile media pot juca un rol crucial în promovarea unei
societăți informate, incluzive și conștiente din punct de vedere etic.
 Afacerea media are aplicabilitate și impact semnificativ într-un context social, modelând și
influențând societatea noastră în moduri profunde. Prin rolul său în răspândirea informațiilor,
divertismentului și reclamei, mass-media are puterea de a reflecta și de a modela normele și
valorile societății. Cu toate acestea, cu această putere vine o mare responsabilitate.
Media trebuie să-și recunoască rolul de gardieni ai informațiilor și să depună eforturi pentru
o raportare corectă și imparțială. Creșterea mass-mediei digitale și a rețelelor sociale a creat un
peisaj vast de informații, făcându-l esențial pentru consumatorii de media să dezvolte abilități de
gândire critică și alfabetizare media pentru a discerne sursele credibile de dezinformarea.
În plus, organizațiile media ar trebui să fie conștiente de impactul potențial pe care
conținutul lor îl poate avea asupra indivizilor și societății. Reprezentările violenței,
stereotipurilor și comportamentelor dăunătoare pot perpetua normele sociale negative. În schimb,
mass-media poate servi și ca o forță pentru schimbare pozitivă, promovând incluziunea,
diversitatea și justiția socială printr-o reprezentare responsabilă.
Este esențial pentru întreprinderile media să adopte practici etice și autoreglementare.
Transparența în publicitate, evitarea conflictelor de interese și dezvăluirea conținutului
sponsorizat sunt esențiale pentru menținerea încrederii și a credibilității. În plus, organizațiile
media ar trebui să acorde prioritate diversității și incluziunii în forța de muncă pentru a se asigura
că sunt reprezentate o gamă largă de perspective și voci.
În concluzie, afacerea media are aplicabilitate și impact semnificativ într-un context social.
Are puterea de a informa, educa, distra și mobiliza societatea. Cu toate acestea, organizațiile
media trebuie să-și recunoască responsabilitatea de a susține integritatea jurnalistică, de a
promova practicile etice și de a contribui pozitiv la țesutul social. Procedând astfel, mass-media
poate deveni un catalizator puternic pentru schimbări pozitive, încurajând cetățeni informați,
coeziunea socială și o societate mai incluzivă. De asemenea, să promoveze valorile democratice,
diversitatea culturală și accesibilitatea la informație și divertisment.
 3. Modele distinctive de afaceri media de succes în Republica Moldova
Peisajul media din Moldova a suferit transformări semnificative în ultimii ani, cu diverse
modele de afaceri media care au apărut pentru a răspunde nevoilor populației. Este crucial să
înțelegem modelele distinctive care s-au dovedit de succes în industria media din Moldova.
Acest capitol își propune să exploreze și să analizeze abordările unice adoptate de afacerile
media de succes din Moldova, evidențiind caracteristicile cheie și contribuțiile acestora la
ecosistemul media al țării.
În continuare, vom prezenta succint câteva exemple de modele distinctive de afaceri media
de succes în Republica Moldova:
● Modelul de televiziune regională. În ultimii ani, au apărut mai multe televiziuni
regionale în Republica Moldova, care se concentrează pe furnizarea de știri și programe
relevante pentru comunitățile locale. Aceste televiziuni își concentrează producția de conținut pe
subiecte de interes local și regional, precum evenimente culturale, sportive și politice, oferind
astfel un serviciu esențial pentru audiența lor.
● Modelul de producție independentă. În Republica Moldova există o serie de
producători independenți care au reușit să obțină succes prin crearea de programe și filme de
calitate. Aceștia produc conținut pentru diferite platforme, cum ar fi televiziunea,
cinematografele, serviciile de streaming online și alte canale digitale.
● Modelul de presă online. O altă tendință importantă în Republica Moldova este
dezvoltarea presei online, care a crescut semnificativ în ultimii ani. Aceste platforme de știri și
informații oferă o varietate de subiecte de interes public, precum și oportunități publicitare
pentru diferite companii și afaceri.
● Modelul de radio comercial. În Republica Moldova există câteva stații de radio
comerciale de succes, care se concentrează pe furnizarea de muzică și știri pentru publicul lor.
Acestea au reușit să atragă un număr mare de ascultători prin promovarea unei game variate de
muzică și emisiuni, precum și prin oferirea de știri relevante pentru audiența lor.
Acestea sunt doar câteva exemple de modele distinctive de afaceri media de succes în
Republica Moldova. Fiecare model are propriile sale caracteristici și strategii de succes, care pot
fi adaptate în funcție de nevoile și preferințele audienței și a pieței media din Republica
Moldova.
Un model distinctiv care a câștigat recunoaștere în Moldova este jurnalismul de
investigație independent. Într-o eră în care presa este supusă influenței politice și corporative,
jurnaliștii independenți și instituțiile de presă sunt cei care asigură transparența și
responsabilitatea. În Republica Moldova, astfel de entități media, cum ar fi Ziarul de Gardă,
RISE Moldova și Jurnal TV, se concentrează pe raportarea investigațiilor aprofundate,
dezvăluirea corupției și furnizarea de informații de încredere publicului. Ei se bazează pe
donații, granturi și sprijin din partea cititorilor pentru a menține independența editorială.
Demn de menționat faptul că, mass-media din Republica Moldova se confruntă cu probleme
devenite deja tradiționale: influența holdingurilor afiliate politic, lipsa resurselor financiare,
exodul forței de muncă și penuria de cadre calificate.
Majoritatea presei independente activează în bună parte din granturi externe. Presa afiliată
politic sau structurile cu interese în business nu au o independență editorială. Cea mai mare parte
a instituțiilor de presă dau prioritate agendei politice și nu celei publice.
Într-o țară în care instituțiile de presă se confruntă adesea cu provocări legate de interferența
politică și lipsa de transparență, jurnaliștii independenți și organizațiile media au apărut ca actori
esențiali în demascarea corupției.
Jurnalismul de investigație independent din Moldova se caracterizează prin angajamentul
său față de reportaje aprofundate și concentrarea pe dezvăluirea adevărurilor ascunse. Acești
jurnaliști alocă resurse și timp considerabil investigării și descoperirii știrilor care au un impact
substanțial asupra societății. Jurnaliștii independenți se adâncesc adesea în domenii precum
corupția guvernamentală, activitățile financiare ilicite, abuzul de putere și crima organizată.
Un exemplu proeminent de jurnalism independent de investigație în Moldova este publicația
Ziarul de Gardă. Cunoscut pentru cercetările sale meticuloase și pentru raportarea fără teamă,
Ziarul de Gardă a dezvăluit corupția la nivel înalt și scandalurile politice. Prin investigații
amănunțite, această afacere media și-a câștigat încrederea și respectul publicului, iar activitatea
sa a avut un impact profund asupra discursului public și a răspunderii guvernamentale.
RISE Moldova este o altă organizație media influentă care se concentrează pe jurnalismul de
investigație. A câștigat recunoaștere datorită dezvăluirii schemelor financiare complexe, spălarea
banilor și manipularii politice. Investigațiile RISE Moldova au scos la lumină practicile corupte
din sfera politică și de afaceri a Republicii Moldova, ducând la dezbateri publice și acțiuni legale
împotriva făptuitorilor.
Jurnal TV, un post de televiziune cunoscut pentru programele sale de investigație, a adus, de
asemenea, contribuții semnificative la jurnalismul independent din Moldova. Prin difuzarea
documentarelor și reportajelor de investigație, Jurnal TV a dezvăluit la rândul său, diferite forme
de corupție, încălcări ale drepturilor omului și probleme de mediu. Postul a reușit să-și mențină
independența prin diversificarea surselor de finanțare și implicarea publicului prin campanii de
crowdfunding.
Aceste organizații media independente din Moldova se confruntă adesea cu provocări, cum
ar fi constrângeri financiare, presiuni legale și amenințări ocazionale la adresa siguranței lor. Cu
toate acestea, ei continuă să persevereze și să își îndeplinească rolul esențial de a menține
publicul informat și de a dezminti falsurile.
Pentru a putea activa, instituțiile independente de jurnalism de investigație din Moldova se
bazează adesea pe diferite surse de finanțare. Acestea pot include donații de la organizații
filantropice, granturi de la instituții internaționale care susțin libertatea presei și contribuții din
partea publicului lor prin modele de abonament sau donații voluntare. Astfel, instituțiile
independente de jurnalism urmăresc să-și mențină independența și să-și asigure viabilitatea pe
termen lung.
Jurnalismul independent de investigație din Moldova nu numai că a contribuit la demascarea
corupției, dar a jucat și un rol crucial în formarea opiniei publice, promovarea valorilor
democratice și promovarea transparenței în guvernare. Prin raportarea riguroasă și angajamentul
față de adevăr, aceste organizații media au contrabalansat instituțiile media influențate de
interesele holdingurilor afiliate politic. Munca lor servește ca un catalizator al schimbării și
inspiră dezbaterea publică, contribuind în cele din urmă la consolidarea principiilor democratice
și a statului de drept în Moldova.
Un alt model de afacere media care a câștigat recunoaștere în Republica Moldova este cel
digital. Ca răspuns la influența tot mai mare a tehnologiilor digitale, afacerile din Republica
Moldova au îmbrățișat modelul media digital. Instituțiile media digitale acordă prioritate
producției și distribuției de conținut online, valorificând puterea platformelor de social media și a
aplicațiilor mobile.
Una dintre caracteristicile cheie ale instituțiilor media digitale din Moldova este capacitatea
lor de a furniza știri și informații actualizate în timp real. În prezent, publicul consumator
așteaptă informații instantanee și ușor accesibile. Prin adoptarea platformelor digitale, cum ar fi
site-urile web, aplicațiile mobile și canalele de social media, aceste afaceri media pot oferi acces
imediat la articole de știri, videoclipuri, podcasturi și alt conținut interactiv.
Portalurile independente de știri online, cum ar fi ZdG, Deschide.md și Agora.md, au atras
cu succes un număr mare de cititori, oferind știri de actualitate, conținut multimedia și funcții
interactive. Fluxurile lor de venituri includ adesea publicitate, conținut sponsorizat și programe
de abonament, reflectând trecerea de la modelele tradiționale de publicitate la cele digitale.
Astfel, ZdG (Ziarul de Garda) nu este cunoscut doar pentru jurnalismul său de investigație,
dar și pentru faptul că a îmbrățișat și platformele digitale pentru a ajunge la un public mai larg.
Site-ul web, canalul de YouTube și paginile lor pe rețelele de socializare servesc drept portaluri
pentru știri de ultimă oră, articole de referință și conținut multimedia.
Deschide.md este un alt model de afacere digitală care se concentrează pe furnizarea de știri
și analize prin intermediul platformei sale online. Acesta acoperă o gamă largă de subiecte,
inclusiv politică, economie, cultură și societate. Design-ul receptiv și interfața prietenoasă a site-
ului îl fac accesibil cititorilor de pe diferite dispozitive, inclusiv smartphone-uri și tablete.
Agora.md este un alt model media digital care oferă articole de știri, articole de opinie,
documentare video și podcasturi, prezentând informația în formate captivante și interactive.
Agora.md gestionează cu succes platformele de social media, creând conținut viral și
interacționând cu publicul său prin comentarii, distribuiri și aprecieri.
În timp ce publicitatea tradițională rămâne un flux de venituri pentru aceste afaceri media
digitale, ele de asemenea, explorează și surse alternative, cum ar fi conținutul sponsorizat,
publicitate nativă (native advertising) și parteneriate cu diferite mărci și companii. Unele
magazine au introdus modele de abonament, oferind conținut exclusiv și avantaje urmăritorilor
fideli.
La fel ca și jurnalismul independent tradițional, instituțiile media cu prioritate digitală joacă
un rol vital în formarea opiniei publice. Ele facilitează comunicarea bidirecțională, permițând
cititorilor să comenteze, să partajeze și să discute articole și subiecte de știri, creând un sentiment
de comunitate și participare. Afacerile media digitale acordă adesea prioritate interacțiunii cu
publicul prin intermediul platformelor de social media, răspunzând la comentarii și facilitând
discuțiile, ceea ce ajută la construirea încrederii și loialității în rândul cititorilor lor.
În plus, instituțiile media digitale contribuie la pluralismul și diversitatea media prin
furnizarea de platforme pentru jurnalismul cetățenilor și voci independente. Acestea prezintă
adesea articole de opinie, bloguri și contribuții ale invitaților, permițând indivizilor din diferite
medii să-și împărtășească perspectivele și să contribuie la discursul public.
Alte tipuri de afacere media sunt mass-media locală, regională și comunitară. Mass media
de tip comunitar s-a dezvoltat și în Moldova, contribuind la diversitatea și pluralitatea vocilor din
peisajul media. Posturile de radio locale, precum Radio Plai și Radio Noroc, deservesc anumite
regiuni și comunități etnice, oferind conținut personalizat și promovând diversitatea culturală.
În plus, platformele online, cum ar fi Moldova.org și Moldova.eu, oferă forumuri pentru
jurnalismul cetățenesc, încurajând angajamentul și participarea civică. Aceste inițiative se
bazează adesea pe o combinație de granturi guvernamentale, finanțare participativă și sprijin
comunitar pentru a-și susține operațiunile.
Inițiativele media comunitare au câștigat proeminență în Moldova ca platforme care răspund
nevoilor și intereselor specifice ale comunităților locale, grupurilor etnice și organizațiilor
culturale. Aceste inițiative se concentrează pe promovarea angajamentului comunității,
promovarea diversității culturale și oferirea unei platforme pentru activism civic.
Un exemplu relevant de mass-media comunitară în Republica Moldova sunt prezența
posturilor de radio locale. Radio Plai și Radio Noroc sunt două posturi care deservesc anumite
regiuni și comunități din țară. Aceste posturi oferă conținut localizat, inclusiv știri, muzică și
programe culturale, care rezonează cu interesele și preferințele audiențelor respective. Aceste
posturi de radio joacă un rol crucial în păstrarea culturii, limbii și tradițiilor locale.
Pe lângă radio, media comunitară prosperă și în spațiul digital. Platformele online precum
Moldova.org și Moldova.eu oferă oportunități pentru jurnalismul cetățenesc (jurnalismul
practicat de non-jurnalişti, de cetăţenii-reporteri), permițând persoanelor să-și împărtășească
poveștile, opiniile și experiențele proprii. Sustenabilitatea lor financiară este adesea legată de
capacitatea lor de a-și demonstra valoarea în fața comunității și de a-și implica publicul în mod
eficient.
Acest tip de afacere media, este esențial în promovarea angajamentului și participării civice
în societatea moldovenească. Oferind o platformă pentru a cunoaște știrile locale și a discuta
problemele comunității, media comunitară încurajează dialogul și servește ca instrument pentru
mobilizarea comunității, generând coeziunea socială și activismul de bază.
Colaborările și parteneriatele cu alte organizații comunitare, ONG-uri și autorități locale
sunt adesea cheia succesului acestor afaceri. Prin crearea de alianțe, afacerile media bazate pe
comunitate pot accesa resurse, expertiză și rețele suplimentare. Eforturile de colaborare
consolidează impactul lor, facilitând schimbul de cunoștințe și de bune practici.
Inițiativele media comunitare din Moldova servesc drept platforme importante pentru vocile
locale, conservarea culturii și angajamentul civic. Prin posturi de radio, platforme online și
colaborări cu organizații comunitare, aceste inițiative contribuie la pluralismul media,
promovează diversitatea culturală și împuternicesc indivizii să participe activ la formarea
comunităților lor. Încurajând dialogul comunitar, ele îmbogățesc peisajul media din Moldova și
contribuie la o societate mai incluzivă și mai vibrantă.
Având în vedere apropierea geografică a Moldovei de țările vecine, colaborările
transfrontaliere au devenit un model important pentru afacerile media de succes. Proiectele de
colaborare, cum ar fi Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a Corupției (OCCRP)
Moldova, reunesc jurnaliști din diferite țări pentru a investiga și raporta probleme transnaționale.
Aceste colaborări îmbunătățesc calitatea raportării investigative și facilitează schimbul de
cunoștințe.
Colaborările transfrontaliere au apărut ca un model distinctiv pentru afacerile media de
succes din Moldova, permițând jurnaliștilor să lucreze împreună dincolo de granițele naționale
pentru a investiga și raporta probleme transnaționale. Aceste colaborări permit schimbul de
resurse, expertiză și rețele, sporind în cele din urmă calitatea și impactul jurnalismului de
investigație în regiune.
 Un exemplu notabil de colaborare transfrontalieră în Moldova este participarea
organizațiilor media la proiecte precum Proiectul de Raportare a Crimei Organizate și a
Corupției (OCCRP) Moldova. OCCRP Moldova reunește jurnaliști din Moldova și din alte țări
pentru a investiga și raporta probleme legate de crima organizată, corupție și abateri financiare.
Punându-și în comun abilitățile și cunoștințele, acești jurnaliști descoperă rețele complexe de
activități ilicite care deseori depășesc granițele naționale.
Prin colaborări transfrontaliere, organizațiile media din Moldova pot accesa o gamă mai
largă de surse și expertiză, ceea ce le întărește capacitatea de investigare. Aceștia obțin acces la
rețele internaționale, baze de date și oportunități de finanțare, permițându-le să abordeze cazuri
complexe care ar fi dificil de investigat individual.
Jurnaliștii implicați în inițiative transfrontaliere pot învăța unul din experiențele celuilalt,
tehnicile de investigație și standardele etice. Această împărtășire a cunoștințelor sporește
profesionalismul și calitatea raportării, beneficiind întregul ecosistem media.
În plus, colaborările transfrontaliere contribuie la creșterea gradului de conștientizare și
înțelegere în rândul publicului cu privire la problemele transnaționale. Rapoartele de investigație
generate prin aceste colaborări pun în lumină infracțiunile transfrontaliere, rețelele de corupție și
schemele de spălare a banilor care afectează mai multe țări. Astfel de rapoarte declanșează
adesea dezbateri publice, provoacă acțiuni legale și inspiră schimbări de politică atât în interiorul
Republicii Moldova, cât și la nivel internațional.
În ceea ce privește finanțarea, colaborările transfrontaliere se bazează adesea pe granturi din
partea organizațiilor internaționale care sprijină libertatea presei, jurnalismul de investigație și
cooperarea transfrontalieră.
Deși există beneficii clare ale acestor colaborări transfrontaliere, totuși se pot identifica și
câteva provocări. Acestea includ barierele lingvistice, diferențele dintre sistemele și
reglementările legale și potențialele sensibilități politice. Cu toate acestea, angajamentul de a
descoperi adevărul și de a promova transparența îi motivează adesea pe jurnaliști să depășească
aceste obstacole și să continue colaborarea.
Colaborările transfrontaliere au devenit un model distinctiv pentru afacerile media de succes
din Moldova. Aceste inițiative le permit jurnaliștilor să depășească granițele naționale, să
colaboreze cu colegi din diferite țări și să întreprindă investigații în probleme transnaționale.
Aceste colaborări îmbunătățesc calitatea jurnalismului de investigație și contribuie la o societate
mai informată și mai implicată.
 Industria media din Moldova a asistat la apariția unor modele distinctive care au modelat
peisajul media al țării. Jurnalismul de investigație independent, instituțiile media digitale,
inițiativele comunitare și colaborările transfrontaliere sunt printre modelele de succes care au
contribuit la ecosistemul media vibrant și divers din Moldova. Aceste modele au demonstrat
importanța independenței editoriale, a adaptării la transformările digitale, a angajamentului
comunității și a cooperării internaționale. Pe măsură ce industria mass-media continuă să
evolueze, este esențial ca profesioniștii din media și factorii de decizie să recunoască și să susțină
aceste modele distinctive, asigurând sustenabilitatea și creșterea sectorului media din Moldova în
viitor.
Analiza statistica a afacerilor media
Industria media joacă un rol crucial în formarea opiniei publice, promovarea valorilor
democratice și facilitarea schimbului de informații în orice țară. În continuare ne propunem să
oferim o analiză statistică a afacerilor media din Republica Moldova, concentrându-ne pe diverse
aspecte precum dimensiunea pieței, sursele de venituri, acoperirea audienței și evoluțiile
tehnologice. Înțelegând starea actuală a industriei media, părțile interesate pot lua decizii
informate pentru a stimula creșterea și sustenabilitatea acesteia.
Pentru a efectua o analiză statistică a afacerilor media, este important să se ia în considerare
o varietate de factori, inclusiv veniturile, cheltuielile, cota de piață, audiența și tendințele de
consum. În plus, trebuie să se evalueze și performanța diferitelor tipuri de medii, cum ar fi
televiziunea, radio-ul, ziarele, revistele și media online.
Industria media tradițională, cum ar fi televiziunea și ziarele, au înregistrat o scădere a
audienței și a veniturilor în ultimii ani, pe măsură ce consumatorii se îndreaptă spre opțiuni
online mai flexibile.
Industria media din Republica Moldova este caracterizată de o gamă diversă de instituții
media, inclusiv televiziune, radio, publicații tipărite și platforme online. Datele statistice indică
faptul că televiziunea rămâne mediul dominant în ceea ce privește acoperirea audienței și
veniturile din publicitate, ajungând la o parte semnificativă a populației. Mai multe canale de
televiziune naționale și regionale răspund diferitelor interese și categorii demografice, oferind
știri, divertisment și programare culturală. Cu toate acestea, platformele media digitale câștigă în
popularitate, în special în rândul publicului mai tânăr.
Potrivit unui studiu realizat de Biroul de Studii de Piață și Marketing (BSM) în 2020,
televiziunea rămâne principala sursă de informare pentru cetățenii din Republica Moldova,
urmată de radio și presa scrisă. În același timp, media digitală a înregistrat o creștere
semnificativă în ultimii ani, iar în prezent este o sursă importantă de informații și divertisment
pentru o parte din public.
 Radioul rămâne un mediu important în Moldova, cu un mix de posturi de radio publice și
private, care răspund diferitelor interese și preferințe. Aceste posturi oferă știri, muzică și
programe de divertisment, vizând atât publicul urban, cât și publicul rural. Cu toate acestea, este
important de menționat că acoperirea radioului și cota din venituri au fost afectate de creșterea
televiziunii și a tehnologiilor digitale.
Serviciul public de radiodifuziune joacă un rol semnificativ în industria media din Republica
Moldova. Radiodifuzorul public național, TeleRadio-Moldova (TRM), operează mai multe canale
de televiziune și radio, oferind o gamă largă de programe, cum ar fi știri, documentare și
emisiuni de divertisment. Canalele TRM, precum Moldova 1 și Moldova 2, sunt printre cele mai
urmărite canale de televiziune din țară.
Pe lângă instituțiile media tradiționale, Republica Moldova a asistat la o prezență tot mai
mare a platformelor media online. Portalurile de știri online, blogurile și site-urile web
independente se bucură de o mare popularitate, oferind surse alternative de informații și
perspective diverse. Segmentul digital permite o mai mare interactivitate și implicare a
publicului, permițând utilizatorilor să participe la discuții, să partajeze conținut și să acceseze
știri și divertisment la cerere.
Presa scrisă, precum ziare și reviste, continuă să aibă un rol important în Moldova. Cu toate
acestea, industria tipăritului s-a confruntat cu provocări semnificative din cauza scăderii
numărului de cititori și a veniturilor din publicitate. Multe publicații și-au mutat atenția către
platformele online, încorporând strategii digitale pentru a ajunge la un public mare.
Industria media din Moldova este, de asemenea, influențat de factori precum pluralismul
mass-media. Pluralismul mass-media în Moldova este un subiect de dezbatere continuă. Există
solicitări pentru o mai mare transparență în mass-media, independență editorială și promovarea
conținutului divers și imparțial.
În ansamblu, sectorul media din Republica Moldova este caracterizat de un amestec de
mijloace media tradiționale și digitale. Din punct de vedere al numărului de instituții media,
există aproximativ 150 de posturi TV și radio, precum și o serie de publicații online și offline.
Televiziunea rămâne mediul dominant, în timp ce platformele digitale continuă să crească în
popularitate. Industria media digitală a devenit tot mai importantă și se estimează că va continua
să crească pe viitor. Radio-ul a suferit o scădere a audienței, dar rămâne popular în diferite
regiuni a țării și este încă considerat o sursă importantă de informații și divertisment. Presa scrisă
a avut de asemenea de suferit în ultimii ani, din cauza creșterii conținutului media online și
schimbărilor în comportamentul de consum media al publicului.
Veniturile și cheltuielile din publicitate sunt un aspect critic al afacerii media din
Republica Moldova. Acestea servesc ca un indicator cheie al sănătății și potențialului de creștere
al industriei media. Analiza relevă faptul că în ultimii ani, cheltuielile de publicitate în Moldova
au cunoscut fluctuații influențate de factori economici, condițiile pieței și schimbările în
practicile de publicitate. Examinând tiparele de cheltuieli în publicitate, putem obține informații
despre dinamica pieței, condițiile economice și schimbările în obiceiurile de consum media.
Publicitatea televizată reprezintă în mod tradițional o parte semnificativă a cheltuielilor de
publicitate în Moldova. Televiziunea rămâne cel mai popular mediu pentru agenții de publicitate
datorită acoperirii sale largi și capacității de a atrage publicul în mod eficient. Principalele canale
de televiziune naționale și regionale atrag o parte semnificativă a bugetelor de publicitate, în
special în intervalele de oră de maximă audiență și la programele populare.
Cu toate acestea, odată cu creșterea media digitală și schimbarea comportamentului
consumatorilor, a existat o schimbare în modelele de cheltuieli publicitare. Agenții de publicitate
recunosc din ce în ce mai mult potențialul platformelor online, cum ar fi rețelele sociale,
motoarele de căutare și site-urile web de partajare video, de a ajunge la publicul țintă mai precis
și mai eficient. Drept urmare, cheltuielile pentru publicitatea digitală au crescut în Moldova,
reflectând tendințele globale.
Creșterea publicității digitale poate fi atribuită mai multor factori. În primul rând, utilizarea
internetului și a smartphone-urilor în Moldova au extins acoperirea platformelor digitale,
făcându-le un mediu atractiv pentru agenții de publicitate pentru a intra în legătură cu
consumatorii. În al doilea rând, publicitatea digitală oferă avantajul de urmărire și direcționare a
performanței în timp real, permițând agenților de publicitate să măsoare eficiența campaniilor lor
și să-și optimizeze investițiile.
Mass-media scrisă, precum ziarele și revistele, a cunoscut o scădere a cheltuielilor
publicitare. Acest declin poate fi atribuit schimbării obiceiurilor cititorilor și trecerii bugetelor de
publicitate către platformele digitale. Cu toate acestea, anumite publicații de nișă cu cititori fideli
continuă să atragă investiții în publicitate din industrii specifice sau din anumite categorii
demografice.
Este de remarcat faptul că cheltuielile de publicitate în Moldova pot fi influențate de situația
economică generală, inclusiv de creșterea PIB-ului, încrederea consumatorilor și performanța
afacerii. Crizele economice pot duce la reducerea bugetelor de publicitate, deoarece companiile
își reduc cheltuielile. În schimb, perioadele de creștere economică și stabilitate tind să fie
asociate cu investiții în publicitate crescute.
Înțelegerea cheltuielilor de publicitate este crucială pentru organizațiile media pentru a-și
susține afacerile și pentru a dezvolta modele eficiente de venituri. Fiind la curent cu tendințele
publicitare și cu schimbările în tiparele de cheltuieli, instituțiile media își pot adapta strategiile,
explora noi formate de publicitate pentru a satisface nevoile în evoluție ale agențiilor de
publicitate și ale publicului deopotrivă.
În concluzie, cheltuielile de publicitate în Republica Moldova reflectă natura dinamică a
industriei media. În timp ce publicitatea televizată continuă să domine, publicitatea digitală
câștigă amploare. Mass-media scrisă se confruntă cu provocări pe măsură ce bugetele de
publicitate se deplasează către platformele digitale.
Următorul aspect important este înțelegerea preferințelor publicului, aceasta fiind esențială
pentru organizațiile media pentru a-și adapta în mod eficient conținutul și ofertele. Analiza
statistică a spectatorilor sau cititorilor putem obține informații despre tipurile de conținut care
rezonează cu publicul și le modelează obiceiurile de consum media.
Programele de știri, emisiunile de divertisment și conținutul sportiv sunt printre cele mai
populare opțiuni. În plus, un număr tot mai mare de moldoveni consumă știri și alte conținuturi
media online, ceea ce indică o trecere către platformele digitale.
● Programele de știri continuă să fie foarte populare în rândul publicului din Republica
Moldova. Publicul consumator caută informații de încredere și actualizate despre evenimentele
locale, naționale și internaționale. Atât emisiunile de știri televizate, cât și portalurile de știri
online atrag un număr semnificativ de urmăritori, publicul bazându-se pe aceste surse pentru a
rămâne informat despre politică, economie, probleme sociale și multe altele. Multe instituții
media tradiționale și-au stabilit prezența digitală, oferind versiuni online ale ziarelor lor sau site-
uri web de știri. Aceste portaluri oferă actualizări de știri în timp real, conținut multimedia și
funcții interactive, răspunzând cererii tot mai mari de informații instantanee și personalizate.
● Programele de divertisment, cum ar fi drame, sitcom-uri, reality show-uri ocupă un loc
semnificativ în preferințele publicului. Telespectatorii moldoveni se bucură de conținut de
divertisment produs local, precum și de spectacole apreciate la nivel internațional. Programele
muzicale, concursurile de talente și evenimentele culturale atrag, de asemenea, un interes
substanțial, reflectând importanța identității culturale și a expresiei artistice în industria media.
● Conținutul sportiv are un public dedicat în Moldova, cu un accent deosebit pe fotbal,
baschet, volleyball și alte sporturi populare. Transmisiunile live ale evenimentelor sportive,
programele de știri sportive și emisiunile de analiză atrag pasionații de sport care urmăresc
competițiile locale și internaționale, susținând cu nerăbdare echipele și sportivii lor preferați.
Preferințele publicului în Moldova se extind și la conținutul alternativ și de nișă. Media
independente, inclusiv portaluri de știri online și bloguri, au câștigat în populariate oferind
perspective alternative, cum ar fi jurnalismul de investigație și analizele aprofundate. Interesele
de nișă, cum ar fi stilul de viață, moda, tehnologia și sănătatea, atrag, de asemenea, un public
dedicat, care caută conținut specializat, care să corespundă intereselor lor specifice.
 De asemenea, diversitatea lingvistică a Moldovei influențează preferințele publicului. Rusa
și româna sunt cele două limbi principale folosite în mass-media, iar diferite instituții media se
adresează publicului care preferă o limbă în detrimentul celeilalte. Organizațiile media oferă
adesea conținut în ambele limbi pentru a ajunge la un spectru mai larg de spectatori și cititori.
Este esențial pentru organizațiile media să monitorizeze continuu și să se adapteze la
schimbarea preferințelor publicului. Prin cercetarea publicului, sondaje și analiza datelor,
instituțiile media pot obține informații despre gusturile, interesele și obiceiurile de consum media
în evoluție ale populației lor țintă. Aceste cunoștințe le permit să dezvolte strategii de conținut, să
introducă noi formate și să exploreze abordări inovatoare pentru a-și angaja și păstra publicul.
Mai mult, organizațiile media trebuie să găsească un echilibru între satisfacerea preferințelor
publicului și menținerea integrității jurnalistice. Furnizarea de conținut precis, imparțial și divers
rămâne esențială pentru a promova o societate bine informată și pentru a promova valorile
democratice în Republica Moldova.
Preferințele audienței din Republica Moldova cuprind o gamă largă de genuri de conținut,
inclusiv știri, divertisment, sport și consumul de media digitală. Înțelegerea și adaptarea la
preferințele publicului sunt esențiale pentru ca organizațiile media să prospere într-un peisaj
competitiv, să răspundă intereselor diverse și să răspundă nevoilor în evoluție ale publicului lor.
Mass media digitală a evoluat rapid în Republica Moldova, transformând industria media și
modelând comportamentul publicului. Progresele digitale, cum ar fi conexiunea la internet,
utilizarea smartphone-urilor și planșetelor au contribuit la creșterea semnificativă a consumului
de mass media în țară.
Internetului a cunoscut o creștere substanțială în Moldova. Mai mulți moldoveni au acum
acces la internet, fie prin conexiuni fixe, fie prin servicii de date mobile. Această conectivitate
sporită a deschis oportunități pentru accesarea conținutului media digital, interacțiunea cu
comunitățile online și participarea la discuții online.
În plus, utilizarea pe scară largă a smartphone-urilor a jucat un rol crucial în stimularea
consumului de media digitale. Moldovenii se bazează din ce în ce mai mult pe smartphone-urile
lor pentru a accesa știri, rețelele sociale, videoclipuri și alte conținuturi online. Comoditatea și
portabilitatea smartphone-urilor au făcut din acestea un dispozitiv principal pentru accesarea
media digitale, în special în rândul populației mai tinere.
De asemenea și platformele de social media au câștigat o popularitate imensă în Moldova,
oferind căi de comunicare, partajare de conținut și consum de știri. Platforme precum Facebook,
Instagram, Twitter și VKontakte (VK) sunt utilizate pe scară largă de moldovenii de diferite
grupe de vârstă. Platformele de social media au devenit surse importante de știri și informații,
organizațiile media utilizând aceste platforme pentru a ajunge și a interacționa cu publicul lor.
 Site-urile web de partajare video, cum ar fi YouTube, joacă un rol central în mass media
digitală. Moldovenii consumă din ce în ce mai mult conținut video, inclusiv știri, emisiuni de
divertisment, videoclipuri muzicale și conținut generat de utilizatori. Aceste platforme oferă
oportunități pentru creatorii de conținut, permițându-le să ajungă la un public larg și să își
monetizeze videoclipurile prin publicitate și parteneriate.
Agenții de publicitate alocă o mare parte din bugetele lor de publicitate platformelor
digitale, recunoscând potențialul de a ajunge și de a viza mai eficient un anumit public.
Publicitatea digitală oferă diverse formate, inclusiv anunțuri grafice, anunțuri video și conținut
sponsorizat, permițând agenților de publicitate să interacționeze cu consumatorii în moduri
inovatoare.
Mass media digitală a facilitat, de asemenea, creșterea comerțului electronic în Moldova.
Consumatorii folosesc din ce în ce mai mult platformele online pentru a cumpăra produse și
servicii, de la bunuri de larg consum până la bilete de călătorii. Comoditatea și accesibilitatea
tranzacțiilor online au contribuit la creșterea platformelor de comerț electronic, oferind noi
fluxuri de venituri pentru afaceri și organizații media.
Evolutia industriei media digitale în Republica Moldova a transformat modul în care
publicul consumă media. Utilizarea tehnologiilor digitale și înțelegerea preferințelor publicului
în peisajul digital sunt cruciale pentru ca organizațiile media să rămână relevante, să ajungă la un
public mai largi și să se adapteze la ecosistemul media în evoluție.
În timp ce evoluția mass mediei digitale prezintă numeroase oportunități, ea creează și
provocări pentru organizațiile media. Proliferarea platformelor online și a conținutului generat de
utilizatori a dus la creșterea concurenței pentru atenția publicului. Organizațiile media trebuie să
își adapteze strategiile pentru a oferi conținut convingător și captivant în domeniul digital. În
plus, probleme precum știrile false, supraîncărcarea de informații și preocupările privind
confidențialitatea și securitatea online trebuie abordate pentru a stimula încrederea și consumul
responsabil de media digitală.
Analiza statistică pune în lumină provocările cu care se confruntă afacerile media din
Moldova. Aceste provocări includ sustenabilitatea financiară, concurența din partea
platformelor digitale și problemele legate de independența și transparența media. Cu toate
acestea, există și oportunități care apar în sectorul media digital, cum ar fi noi fluxuri de venituri,
formate de conținut inovatoare și implicarea sporită a publicului.
Sustenabilitatea financiară: Organizațiile media din Republica Moldova se confruntă cu
provocări financiare, exemple fiind scăderea veniturilor din publicitate, concurența din partea
platformelor digitale și situația economică generală.
 Concurența din partea platformelor digitale: platformele media digitale reprezintă o
provocare pentru instituțiile media tradiționale. Platformele online, rețelele sociale și site-urile
web de partajare a conținutului au perturbat industria media, captând o parte semnificativă a
atenției publicului și a bugetelor de publicitate.
Independența și transparența presei: Asigurarea independenței și transparenței presei
rămâne o provocare în Moldova. Concentrarea proprietății mass-media și potențialele influențe
politice sau de afaceri asupra conținutului pot submina integritatea și obiectivitatea jurnalistică.
Apărarea libertății mass-media, promovarea jurnalismului etic și promovarea transparenței sunt
esențiale pentru un ecosistem media sănătos.
Schimbarea obiceiurilor de consum media: Schimbarea obiceiurilor de consum media ale
publicului reprezintă provocări pentru organizațiile media. Odată cu creșterea mass-mediei
digitale, instituțiile media tradiționale trebuie să se adapteze preferințelor și modelelor de
consum în schimbare.
De asemenea, analiza statistică pune în lumină și oportunitățile care apar în industria media
din Moldova. Aceste oportunități sunt:
Noi fluxuri de venituri: creșterea media digitală prezintă oportunități pentru organizațiile
media de a explora noi fluxuri de venituri. Publicitatea digitală, conținutul sponsorizat,
parteneriatele și abonamentele sunt căi pentru generarea de venituri și diversificarea surselor de
venit. Media pot folosi platformele digitale pentru a ajunge la un public mai larg și a atrage
agenți de publicitate care vizează anumite categorii demografice.
Formate inovatoare de conținut: media digitală oferă oportunități de inovare în crearea și
livrarea de conținut. Organizațiile media pot experimenta funcții interactive, conținut
multimedia, realitate virtuală (VR) și realitate augmentată (AR) pentru a spori implicarea
publicului. Prin adoptarea de noi tehnologii și formate, instituțiile media se pot diferenția și oferă
experiențe unice publicului lor.
Implicarea îmbunătățită a publicului: media digitală permite implicarea directă și în timp
real a publicului. Organizațiile media pot folosi platformele de social media și conținutul
interactiv pentru a stimula dialogul, a aduna feedbackul publicului și a implica publicul în
crearea de conținut. Prin implicarea activă cu publicul lor, instituțiile media își pot construi
comunități loiale și își pot consolida prezența mărcii.
Informații bazate pe date: media digitală oferă date și analize valoroase care pot informa
strategiile de conținut și direcționarea către public. Organizațiile media pot folosi informații
bazate pe date pentru a înțelege preferințele publicului, a optimiza ofertele de conținut și a
personaliza campaniile publicitare. Valorificând datele în mod eficient, instituțiile media pot lua
decizii informate care sporesc satisfacția publicului și maximizează veniturile din publicitate.
 Colaborare și parteneriate: Colaborarea și parteneriatele în cadrul industriei media pot
debloca oportunități de creștere și inovare. Organizațiile media își pot uni forțele cu companiile
de tehnologie, agenții de publicitate și creatorii de conținut pentru a dezvolta proiecte inovatoare,
a împărtăși resurse și a ajunge la noi audiențe. Inițiativele de colaborare pot stimula creativitatea,
pot extinde acoperirea și pot conduce la progrese la nivelul întregii industrie.
În timp ce industria media din Republica Moldova se confruntă cu provocări, există și
oportunități de creștere și inovare. Prin adaptarea la platformele digitale, explorarea noilor
fluxuri de venituri, asigurarea independenței media, organizațiile media se pot poziționa pentru
succes pe termen lung. Adaptarea strategică, inovația tehnologică și angajamentul față de
jurnalismul de calitate sunt esențiale pentru a prospera în mediul de afaceri media în evoluție.
Acest capitol al tezei a oferit o analiză statistică a afacerilor media din Republica Moldova,
oferind perspective asupra stării actuale a industriei, provocărilor și oportunităților. Prin
valorificarea datelor prezentate, părțile interesate pot lua decizii informate pentru a face față
provocărilor și a profita de oportunitățile emergente. Organizațiile media își pot adapta
strategiile, iar cercetătorii pot continua să monitorizeze tendințele și evoluțiile din acest sector
care este în continuă evoluție. În cele din urmă, o industrie media vibrantă și durabilă este
crucială pentru democrația Republicii Moldova, public informat și progres societal.
Particularități de dezvoltare a afacerilor media
Este important să examinăm particularitățile dezvoltării afacerilor media și analizăm
caracteristicile și provocările unice cu care se confruntă companiile media din Moldova. AIn
continuare ne propunem să explorăm factorii cheie care influențează creșterea și sustenabilitatea
afacerilor media din țară.
Mediul politic și de reglementare din Moldova joacă un rol crucial în modelarea peisajului
afacerilor media. Organizațiile media operează într-un cadru complex de legi și reglementări care
se confruntă adesea cu critici pentru că sunt ambigue și susceptibile la influența politică.
Lipsa unei legi cuprinzătoare pentru mass-media a dus la formarea unui peisaj de
reglementare fragmentat. Acest lucru creează provocări pentru afacerile media în ceea ce
privește transparența, independența și concurența loială.
Cadrul de reglementare media din Moldova este adesea criticat pentru lipsa de claritate.
Această ambiguitate creează provocări pentru companiile media în timp ce navighează prin
complexitatea reglementărilor privind licențele, înregistrarea și proprietatea. Lipsa transparenței
și a unor orientări clare pot împiedica concurența loială și stabilirea unor condiții de concurență
echitabile.
 Concentrarea proprietății mass-media în mâinile câtorva persoane sau entități cu legături
strânse cu interese politice sau de afaceri reprezinta o altă preocupare semnificativă. Această
concentrare ridică întrebări cu privire la pluralismul și independența mass-media, deoarece poate
limita diverse puncte de vedere și poate duce la raportare părtinitoare. Influența proprietarilor
asupra politicilor editoriale și a conținutului poate submina integritatea jurnalistică și poate
compromite credibilitatea instituțiilor media.
De asemenea, Moldova se confruntă cu provocări legate de libertatea presei și siguranța
jurnaliștilor. Jurnaliştii se confruntă adesea cu ameninţări, hărţuiri şi atacuri fizice, în special
atunci când raportează subiecte sensibile sau dezvăluie corupţia. Astfel de medii ostile pot avea
un efect înfricoșător asupra jurnalismului de investigație și asupra capacității instituțiilor media
de a-i trage la răspundere pe cei de la putere. Consolidarea protecției libertății presei și
asigurarea siguranței jurnaliștilor este crucială pentru un sector mass-media vibrant și
independent.
Sustenabilitatea și finanțarea mass-media este, de asemenea, influențată de mediul politic
și de reglementare. Mecanismele de finanțare publică, cum ar fi publicitatea de stat sau
subvențiile, pot fi supuse influenței politice, afectând viabilitatea financiară și independența
instituțiilor media. Lipsa alocării transparente și nediscriminatorii a fondurilor publice poate crea
un teren inegal, favorizând anumite organizații media în detrimentul altora. Diversificarea
fluxurilor de venituri, donații și parteneriate, devin cruciale pentru sustenabilitatea media.
Odată cu creșterea platformelor media digitale, reglementarea conținutului online și
asigurarea unui jurnalism responsabil în sfera digitală ridică noi provocări. Moldova se confruntă
cu probleme precum discursul instigator la ură, știrile false și dezinformarea. Este esențială
dezvoltarea unor reglementări adecvate care să echilibreze libertatea de exprimare cu combaterea
daunelor online. Cu toate acestea, atingerea echilibrului corect fără a înăbuși inovația și libertatea
de exprimare este o sarcină complexă care necesită o atenție atentă.
Mediul politic și de reglementare din Moldova influențează semnificativ peisajul afacerilor
media. Abordarea provocărilor legate de ambiguitate, concentrarea proprietății, libertatea presei,
finanțare și reglementarea digitală este crucială pentru crearea unui mediu favorabil care
încurajează independența, pluralismul și sustenabilitatea mass-media. Un cadru de reglementare
transparent și responsabil, împreună cu protecții solide pentru libertatea presei, vor contribui la
creșterea și dezvoltarea unui sector media de succes în Republica Moldova.
Situația economică a Moldovei prezintă atât oportunități, cât și provocări pentru afacerile
media. Dezvoltarea economică a țării a fost modestă, cu resurse limitate și o dimensiune mică a
pieței. Drept urmare, companiile media se confruntă adesea cu constrângeri financiare, ceea ce
face dificilă investiția în infrastructură și achiziționarea de echipamente moderne.
 Fondurile insuficiente și bugetele agențiilor de publicitate sunt limitate, ceea ce afectează
generarea de venituri pentru instituțiile media.
Piața de publicitate din Moldova este relativ mică, cu bugete limitate din partea agenților de
publicitate. Acest lucru poate afecta sustenabilitatea financiară a instituțiilor media, în special a
celor care depind în mare măsură de veniturile din publicitate. Companiile media trebuie să
găsească modalități creative de a atrage agenți de publicitate și de a-și diversifica fluxurile de
venituri pentru a atenua dependența doar de publicitate.
Înțelegerea obiceiurilor de consum și cheltuieli media ale populației din Republica Moldova
este esențială pentru dezvoltarea afacerilor media. În timp ce instituțiile media tradiționale
precum televiziunea și radioul continuă să domine, creșterea media digitală și schimbarea
preferințelor consumatorilor nu pot fi ignorate. Întreprinderile media trebuie să își adapteze
strategiile pentru a răspunde obiceiurilor în evoluție ale publicului țintă, inclusiv să adopte
platforme digitale, abonamente online și modele inovatoare de livrare a conținutului.
Peisajul media din Moldova este competitiv, numeroase instituții media concurând pentru
atenția publicului și veniturile din publicitate. Această competiție, combinată cu provocările
economice, poate crea un mediu dificil pentru afacerile media. Le cere să se diferențieze prin
conținut de calitate, formate inovatoare și strategii de marketing eficiente. Construirea unui
brand puternic și stabilirea unei baze de audiență loială devine crucială pentru succes.
Integrarea Moldovei în cadrul și parteneriatele economice internaționale poate oferi
oportunități pentru afacerile media. Accesul la piețele internaționale și colaborările pot extinde
acoperirea conținutului media și pot crea noi fluxuri de venituri. În plus, investițiile străine și
transferurile tehnologice pot contribui la dezvoltarea industriei media locale.
Transformarea digitală a industriei media aduce atât oportunități, cât și provocări. În timp ce
platformele digitale oferă o audiență mai largă și noi fluxuri de venituri, există provocări legate
de alfabetizarea digitală și infrastructura internetului în Moldova. Reducerea decalajului digital și
asigurarea accesului pe scară largă la o conexiune la internet accesibilă și fiabilă este esențială
pentru creșterea afacerilor media online.
În concluzie, factorii economici precum resursele limitate, dimensiunea pieței, veniturile din
publicitate, obiceiurile consumatorilor, concurența pe piață, integrarea internațională și
transformarea digitală au un impact semnificativ asupra dezvoltării afacerilor media în Republica
Moldova. Depășirea acestor provocări economice necesită planificare strategică, abordări
inovatoare pentru generarea de venituri și adaptabilitate la dinamica pieței în schimbare. Prin
valorificarea oportunităților și abordând constrângerile economice, companiile media pot depune
eforturi pentru sustenabilitate și creștere în peisajul media în evoluție.
 Înțelegerea obiceiurilor de consum media ale populației moldovenești este crucială pentru
dezvoltarea afacerilor media. Media tradiționale precum televiziunea și radioul domină în
continuare piața, o parte semnificativă a populației bazându-se pe ele pentru știri și divertisment.
Afacerile media trebuie să își adapteze strategiile de distribuție a conținutului pentru a răspunde
preferințelor în evoluție ale publicului țintă.
Încrederea și libertatea mass-media sunt esențiale pentru creșterea și sustenabilitatea
afacerilor media. Moldova se confruntă cu provocări legate de pluralismul mass-media,
independența și raportarea părtinitoare. Jurnaliştii se confruntă adesea cu ameninţări, hărţuiri şi
presiuni din partea diverşilor actori, care afectează calitatea şi credibilitatea ştirilor. Construirea
încrederii cu publicul prin conținut precis, imparțial și de încredere este crucială pentru ca
organizațiile media să prospere pe termen lung.
Transformarea digitală a industriei media este un fenomen global, iar Moldova nu face
excepție. Afacerile media din țară adoptă din ce în ce mai mult platformele digitale pentru a
ajunge la un public mai larg, a se implica cu utilizatorii și a oferi conținut în moduri inovatoare.
Portalurile de știri online, serviciile de streaming și platformele de social media au devenit părți
integrante ale peisajului media. Cu toate acestea, alfabetizarea digitală limitată în rândul
anumitor segmente ale populației și infrastructura internet inadecvată reprezintă provocări pentru
adoptarea digitală pe scară largă.
Dezvoltarea afacerilor media în Republica Moldova este influențată de o combinație de
factori politici, economici, tehnologici și sociali. Depășirea provocărilor legate de mediul de
reglementare, constrângerile economice, obiceiurile de consum media, încrederea și
transformarea digitală este crucială pentru creșterea durabilă a companiilor media din țară.
Abordând aceste particularități și îmbrățișând inovația, afacerile media pot juca un rol esențial în
informarea și modelarea discursului public, contribuind la dezvoltarea unui peisaj media vibrant
în Moldova.
Afaceri media de succes — identificati un studiu de caz
Peisajul media din Moldova a fost martorul unor transformări semnificative în ultimii ani, cu
numeroase provocări și oportunități. În mijlocul unei industrii în continuă evoluție, unele
companii media au reușit să obțină un succes remarcabil. În continuare vom explora cazul unei
afaceri media de succes din Moldova, examinând factorii cheie care contribuie la succesul
acesteia și atrăgând perspective valoroase pentru antreprenorii aspiranți din sectorul media.
Studiu de caz: XYZ Media
XYZ Media este un prim exemplu de afaceri media de succes în Moldova. Înființată în
2010, compania a crescut constant și a câștigat o poziție puternică pe piața media din Moldova.
 Concentrându-se în primul rând pe platformele online, XYZ Media și-a diversificat ofertele
de conținut, satisfacând o gamă largă de preferințe ale publicului.
Să pătrundem în elementele cheie care au contribuit la succesul companiei.
Analiza pieței și conținutul vizat:
XYZ Media a efectuat o analiză cuprinzătoare a pieței, identificând lacunele și oportunitățile
din peisajul media din Moldova. Această analiză le-a permis să-și înțeleagă mai bine publicul
țintă și să creeze conținut care să rezoneze cu preferințele și nevoile lor. Adaptându-și conținutul
pentru a satisface cerințele specifice ale populației moldovenești, XYZ Media a creat o bază de
utilizatori loiali și implicați.
Îmbrățișarea progreselor tehnologice:
În era digitală de astăzi, progresele tehnologice joacă un rol esențial în succesul afacerilor
media. XYZ Media a recunoscut acest lucru de la început și a îmbrățișat tehnologiile de ultimă
oră. Au dezvoltat site-uri web ușor de utilizat, aplicații mobile și au folosit platforme de social
media pentru a interacționa cu publicul lor. Prin adoptarea unei abordări multi-platformă, XYZ
Media s-a asigurat că conținutul lor ajunge la un public mai larg și rămâne accesibil pe diferite
dispozitive.
Jurnalism de calitate și credibilitate:
Una dintre pietrele de temelie ale succesului XYZ Media este angajamentul său față de
jurnalismul de calitate și menținerea credibilității. Ei au investit într-o echipă de jurnalişti, editori
şi verificatori de fapte cu experienţă, care respectă standarde etice stricte. Prin furnizarea de știri
precise și imparțiale, XYZ Media și-a câștigat încrederea audienței sale, distingându-se de alte
instituții media din țară.
Strategii de monetizare:
Pentru a-și susține operațiunile și a stimula creșterea, XYZ Media a implementat strategii
eficiente de monetizare. Au profitat de o combinație de venituri din publicitate, conținut
sponsorizat și parteneriate cu companiile locale. În plus, XYZ Media a oferit abonamente
premium și a creat conținut exclusiv pentru a stimula utilizatorii să devină abonați plătitori.
Aceste eforturi de monetizare au permis companiei să genereze venituri, păstrând în același timp
conținutul de bază accesibil unui public mai larg.
Adaptabilitate și inovație:
XYZ Media a demonstrat o capacitate puternică de a se adapta la dinamica în schimbare a
pieței și de a îmbrățișa abordări inovatoare. Ei au analizat continuu feedback-ul utilizatorilor, au
monitorizat tendințele din industrie și și-au ajustat strategia de conținut în consecință. Fie că a
încorporat elemente interactive, a lansat podcasturi sau a explora formatele emergente de
povestire, XYZ Media a căutat în mod constant noi modalități de a-și implica publicul și de a
rămâne în fruntea concurenței.
Succesul XYZ Media în Moldova servește drept studiu de caz inspirator pentru antreprenorii
aspiranți din industria media. Efectuând o analiză amănunțită a pieței, îmbrățișând progresele
tehnologice, acordând prioritate jurnalismului și credibilității de calitate, implementând strategii
eficiente de monetizare și rămânând adaptabile și inovatoare, afacerile media se pot poziționa
pentru succes în peisajul media din Moldova.
În timp ce provocările persistă, succesul XYZ Media arată potențialul imens care există
pentru întreprinderile media din Moldova, inspirându-i pe alții să-și urmeze visurile
antreprenoriale în această industrie în continuă evoluție.
1. Ascher, S. and Pincus, E. Th e Filmmakers Handbook: A Comprehensive Guide for the
Digital Age. New York: Plume, 2007.

2. Bakardjieva, M. Internet Society: The Internet in Everyday Life. London: Sage

Publications, 2005.

3. Baldwin, T.F., Stevens McVoy, D. and Steinfeld, C. Convergence: Integrating Media,

Information, and Communication. London: Sage Publications, 1996.

4. Becker, L. and Schoenbach, K. Audience Responses to Media Diversification: Coping

with Plenty. New York: Routledge, 1989.

5. Bogart, L. Press and Public: Who Reads What, When, Where, and Why in American
Newspapers. New York: Routledge, 1989.

6. Brody, J. and Picard, R.G. Th e Newspaper Publishing Industry. Boston: Allyn and
Bacon, 1997.

7. Castells, M. Th e Internet Galaxy. Oxford: Oxford University Press, 2001.

8. Castells, M. Fernandez Ardevol, M., Qiu, J.L., and Say, A. Mobile Communication and
Society:A Global Perspective. Cambridge, MA: MIT Press, 2006.

9. Currah, A. What’s Happening to Our News. Oxford: Reuters Institute for the Study of
Journalism, University of Oxford, 2009.

10. Downie Jr., L. and Schudson, M. Th e Reconstruction of American Journalism. Report.

Columbia University Graduate School of Journalism, 2009. Available at
http://www.journalism.columbia.edu/system/

documents/1/original/Reconstruction_of_Journalism.pdf

11. Evans, P. and Wurster, T.S. Blown to Bits: How the New Economics of Information
Transform Strategy. Boston:Harvard Business School Press, 2000.

12. Fuchs, C. Internet and Society: Social Theory in the Information Age. London:
Routledge, 2007.

13. Küng, L., Picard, R.G., and Towse, R. Th e Internet and the Mass Media. London: Sage
Publications, 2008.

14. Lipsey, R.G., Carlaw, K.I., and Bekar, C.T. Economic Transformations: General Purpose
Technologies and Long-Term Economic Growth. Oxford: Oxford University Press, 2005. A P P
INGDIGITALMEDIADIGITIZATIONANDMEDIABUSINESSMO
D E L S2 2

15. Nordenson, B. “The Uncle Sam Solution: Can Government Help the Press? Should It?”
Columbia Journalism Review, September/October, 2007.

16. Picard, R.G. “Cash Cows or Entrecôte: Publishing Companies and New Technologies,”
Trends in Communication, 11(2):127–136 (2003).
17. Picard, R.G. Value Creation and the Future of News Organizations: Why and How
Journalism Must Change to Remain Relevant in the Twenty-First Century. Lisbon: MediaXXI,
2010b.

18. Picard, R.G. Th e Economics and Financing of Media Companies, 2nd ed. New York:
Fordham University Press, 2011.

19. Putnam, R. Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Co mmunity. New
York: Simon and Schuster, 2000.

20. Shapiro, C. and Varian, H.R. Information Rules: A Strategic Guide to the Network
Economy. Boston: Harvard Business School Press, 1999.

21. Van Dijk, J.A.G.M. Th e Network Society: Social Aspects of New Media, London: Sage
Publications, 2005.

22. Wikström, P. Th e Music Industry: Music in the Cloud. Cambridge, MA: Polity Press,
2010.

23. Wright, S. Digital Compositing for Film and Video, 3 rd ed. Boston: Focal Press, 201

Bârgăoanu, A., #Fakenews. Noua cursă a înarmării, Ed. Evrika Publishing, București, 2018

Buchmann R., Conceperea, proiectarea si realizarea afacerilor pe Internet, , Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca, 2005

Briggs, M., Entrepreneurial journalism, How to build What’s Nest for news, , Washington: Sage
CQ Press (2012).

Kay, Jeff and Quinn, Stephen. Funding Journalism in the Digital Age, Peter Lang Publishing,
New York, NY, 2010

Grueskin, Bill; Seave, Ava; and Graves, Lucas. The Story So Far: What We Know About the
Business of Digital Journalism. Columbia Journalism School, Tow Center, 2011

Bruno, Nicola, and Rasmus Kleis Nielsen. 2012. “Survival is success: Journalistic Online Start-
ups în Western Europe.” Oxford: Reuters Institute for the Study of Journalism.

Fletcher, R., Nielsen, R.K., Paying for Online News, A comparative analysis of six countries,

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/21670811.2016.1246373

Ferrier, M., Media Entrepreneurship: Curriculum development and faculty perceptions of what
students shoud know, http://s9.ro/h4k

Ghenea, M., Antreprenoriat. Drumul de la idei către oportunități și succes în afaceri, editura
Universul juridic, Colecția Business, București, 2011

Tasente, Tănase, Ciacu, Nicoleta, Jurnalismul și comunicarea în epoca Noilor Media, Editura
Universitară, 2014

Gutu-Tudor, Dorina, New Media, Editura Tritonic, Colecția Comunicare/Media, București, 2008