Sunteți pe pagina 1din 43

EXAMEN ATESTAT

2013

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BALCESCU”

OLTENITA

2013 LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BALCESCU” OLTENITA EXAMENUL DE ATESTAT an scolar 2012-2013 Calificarea

EXAMENUL DE ATESTAT

an scolar 2012-2013 Calificarea profesionala

TEHNICIAN PRELUCRĂRI LA CALD

TEMA

TEHNOLOGIA TURNĂRII METALELOR ŞI ALIAJELOR

Autor:

Autor:

Clasa

Indrumator atestat,

1

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

EXAMEN ATESTAT

2013

2013

CUPRINS

EXAMEN ATESTAT 2013 2013 CUPRINS 1. Tema atestatului 1 2. Cuprinsul 2 3. Argumentul 3 4.

1. Tema atestatului

1

2. Cuprinsul

2

3. Argumentul

3

4. Tehnologia nturnarii metalelor si aliajelor

5

4.1.Notiuni generale

5

4.2.Proprietati tehnologice pentru turnare

5

4.2.1.Tensiunea superficiala

7

4.2.2.Viscozitatea si fluiditatea

7

4.3.Solidificarea pieselor turnate

8

4.3.1.Structura cristalina a pieselor turnate

8

4.3.2.Contractia pieselor turnate

10

4.3.3.Tensiuni si deformatii

10

4.4.Confectionarea garniturii de model

11

4.4.1.Generalitati

11

4.4.2.Materiale utilizate

12

4.4.3.Executarea modelelor si a cutiilor de miez

14

4.4.4.Vopsirea garniturii de model

15

4.5.Ramele de formare

16

4.6.Scule utilizate la formare

17

4.7.Materiale de formare

18

4.8.Turnarea in forme temporare

21

4.8.1.Executarea formelor si a miezurilor

21

4.8.2.Formarea manuala

22

4.8.3.Formarea mecanica

25

4.8.4.Operatii auxiliare in turnatorie

29

4.9.Procedee speciale de turnare in forme temporare

31

4.10.Turnarea in forme permanente

36

5. Norme de tehnica securitatii muncii la turnarea metalelor si aliajelor

40

6. Bibliografie

43

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

2

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 3.ARGUMENTUL Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi,

3.ARGUMENTUL

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini pro-

cesul de învăţare continuă, prin posibilitatea meserii inrudite.

Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.

Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.

Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie. Prin parcurgerea curriculum-urilor se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire Profesională specifice calificărilor de nivelul 3 pentru domeniul Tehnic, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale şi care trebuie să fie utilizate împreună cu respectivele curriculum-uri.

Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştin- ţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.

Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene pre- supune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.

Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe.

Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativi-

unei reconversii profesoinale flexibile catre

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

3

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 tatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi

tatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Lucrarea de atestat „TEHNOLOGA TURNARII METALELOR SI ALIAJELOR” implica ele- vul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.

Lucrarea este conceputa in zece capitole:

1. Notiuni generale

2. Proprietati tehnologice pentru turnare

3. Solidificarea pieselor turnate

4. Confectionarea garniturii de model

5. Ramele de formare

6. Scule utilizate la formare

7. Materiale de formare

8. Turnarea in forme temporare

9. Procedee speciale de turnare in forme temporare

10.Turnarea in forme permanente

Normele de protectia muncii la turnarea metaleor si aliajelor intregesc cadrul informational care sa asigure exploatarea rationala a echipamentelor si care sa ofere siguranta maxima personalului calificat.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta cheie legate de utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei, lucrul in echipa.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

4

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 4.TEHNOLOGIA TURNARII METALELOR SI ALIAJELOR 4.1.NOTIUNI GENERALE Turnarea reprezintă metoda

4.TEHNOLOGIA TURNARII METALELOR SI ALIAJELOR

4.1.NOTIUNI GENERALE

Turnarea reprezintă metoda tehnologică de fabricaţie a unei piese prin solidificarea unei cantităţi determinate de metal lichid, introdus într-o cavitate de configuraţie şi di- mensiuni corespunzătoare unei forme de turnare. Turnarea este o metodă de semifabricare a pieselor, supuse ulterior prelucrărilor me- canice prin aşchiere pentru a fi aduse la condiţiile tehnice finale. În practică, se constată că din punctul de vedere al greutăţii, 50…70% din totalitatea pieselor utilizate în construcţia de maşini se obţin din semifabricate turnate. În funcţie de materialele utilizate, structura pieselor turnate este aproximativ: 8% din oţel, 73% din fontă cu grafit lamelar; 5% din fontă cu grafit nodular; 7% din fontă maleabilă; 7% aliaje neferoa- se.

În general, fabricaţia pieselor turnate, din punctul de vedere al terminologiei, a întocmirii documentaţiei tehnologice etc., este reglementată prin standarde. Fazele tehnologice necesare realizării unei piese turnate sunt următoarele:

executarea modelului;

prepararea amestecului de formare;

executarea formelor;

executarea miezurilor;

uscarea formei (dacă este cazul) şi a miezurilor;

controlul, repararea şi asamblarea formei;

elaborarea aliajului;

turnarea aliajului;

dezbaterea pieselor din formă şi finisarea lor;

controlul şi recepţia.

Prin turnare se pot obţine piese oricât de complicate, lucru care nu este posibil prin nici un alt proces tehnologic (laminare, forjare, matriţare, sudare etc.), piesa turnată având di- mensiuni foarte apropiate de cele ale piesei finite. Dacă la fabricarea unei piese de complexitate medie aşchiile reprezintă 75% din masa piesei în cazul pieselor forjate liber şi 50% în cazul forjării în matriţă, la piesele turnate din oţel această pierdere de material reprezintă cca 30…40%, iar la cele din fontă numai 20%.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

5

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Dezvoltarea pe care a căpătat - o turnarea pieselor metalice se explică prin

Dezvoltarea pe care a căpătat-o turnarea pieselor metalice se explică prin următoarele avantaje ale procedeului:

permite obţinerea unor piese cu configuraţii complexe;

permite executarea unor piese care nu necesită prelucrări mecanice ulterioare sau necesită un volum mic de prelucrări;

asigură un cost mai redus al pieselor turnate în raport cu cel al pieselor realizate prin alte procedee de prelucrare, în special la producţia în serie sau în masă;

nu necesită instalaţii industriale complexe şi costisitoare.

Dezavantajul principal care limitează extinderea turnării este dificultatea obţinerii pieselor turnate cu proprietăţi mecanice comparabile cu cele ale pieselor obţinute prin de- formare plastică. Principalele operaţii legate de executarea pieselor turnate sînt: executarea modelelor, formelor şi a miezurilor, topirea şi elaborarea metalului şi aliajului, turnarea metalului pentru umplerea cavităţii formei, solidificarea şi răcirea metalului sau aliajului în formă. Dintre operaţiile auxiliare din turnătorie fac parte: pregătirea materialelor pentru execu- tarea formelor şi a miezurilor, pregătirea materialelor de încărcare pentru topire, curăţirea pieselor turnate, adică tăierea reţelelor de turnare a bavurilor şi a maselotelor şi tratamen- tul termic al pieselor turnate. Se deosebesc două feluri principale de turnare: în lingouri şi în piese. Lingourile sînt semi- fabricate de forme simple, destinate prelucrării prin deformare plastică (laminare, forjare, presare etc.) sau retopirii (lingouri mici numite blocuri) pentru elaborarea de aliaje. Piesele turnate nu mai sînt supuse ulterior unor modificări esenţiale ale formei şi dimensiunii lor, cu excepţia prelucrării prin aşchiere. De asemenea există producţii specializate de produse turnate: turnarea ţevilor, turnarea cilindrilor de laminare, turnarea roţilor de vagoane etc. Turnarea lingourilor se execută în forme metalice numite lingotiere sau se foloseşte turn- area continuă sau semicontinuă. Piesele pot fi turnate în forme temporare folosite la o singură turnare (forme ex- ecutate din nisip şi argilă, forme coji etc.), în forme semipermanente care servesc la un număr limitat de turnări fiind reparate după fiecare turnare, în forme permanente numite cochilii, care folosesc la mii de turnări, fără a trebui să fie reparate. Fiecare din aceste pro- cedee prezintă avantajele şi dezavantajele sale care vor fi analizate In continuare.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

6

EXAMEN ATESTAT

EXAMEN ATESTAT 2013 4.2.PROPRIETATILE TEHNOLOGICE PENTRU TURNARE 4.2. 1. Tensiunea superficială Forţa cu care metalul

2013

4.2.PROPRIETATILE TEHNOLOGICE PENTRU TURNARE

4.2.1. Tensiunea superficială

Forţa cu care metalul sau aliajul lichid tind să-şi micşoreze suprafaţa se numeşte tensiune superficială. Fiecare metal (aliaj) lichid are o anumită tensiune superficială care depinde de proprietăţile şi de compoziţia chimică a metalului sau aliajului respectiv. Astfel, impurităţile din metale şi aliaje lichide şi pelicule de oxizi ai metalelor măresc tensiunea su- perficială. În schimb unele adaosuri de elemente pot reduce tensiunea superficială a metalu- lui de bază, de exemplu, cuprul şi siliciul introduse în aluminiu reduc tensiunea superficială a acestuia. Ridicarea temperaturii metalului sau aliajului lichid determină scăderea tensiunii su- perficiale datorită micşorării forţei de atracţie reciproce între atomii din interior şi din stratul superficial. Tensiunea superficială a metalelor şi aliajelor lichide are un rol important în procesul de turnare, fiind în strînsă legătură cu pătrunderea topiturii în pereţii formei, prin canalele capilare, constituite din porii amestecului de formare.

4.2.2. Viscozitatea ţi fluiditatea

Viscozitatea este rezistenţa pe care o opune metalul lichid faţă de deplasarea unuia din straturile sale în raport cu un alt strat. Ea influenţează curgerea metalului lichid la umplerea formei, gradul de umplere a formei, ridicarea la suprafaţă a metalului piesei turnate în timpul solidificării. Creşterea temperaturii determină omogenizarea metalului sau aliajului lichid şi deci micşorarea viscozităţii. In ceea ce priveşte compoziţia chimică, metalele pure precum şi ali- ajele eutectice au o viscozitate mai mică decit aliajele. Mărirea viscozităţii metalului provoacă dificultăţi la umplerea formei pe unitate de timp, îndeosebi în cazul pieselor cu pereţi subţiri, întrucît se micşorează capacitatea de ridicare la suprafaţă a incluziunilor nemetalice şi a gazelor. Fluiditatea metalului lichid este o proprietate tehnologică care cuprinde totalitatea proprietăţilor fizico-chimice care determină curgerea metalului sau aliajului în stare lichidă. În procesul de turnare, fluiditatea metalului lichid reprezintă capacitatea acestuia de a um- ple toate detaliile cavităţii formei de turnare.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

7

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fluiditatea depinde în principal de proprietăţile metalului lichid şi anume ea este cu

Fluiditatea depinde în principal de proprietăţile metalului lichid şi anume ea este cu atit mai mare cu cît sînt mai mici viscozitatea şi tensiunea superficială, cu cît este mai mică oxidarea şi cu cît metalul conţine mai puţini oxizi. Pentru a se mări fluiditatea metalelor şi aliajelor, care cristalizează într-un interval de temperaturi, acestea se supraîncălzesc cu 50—100°C peste temperatura de topire.

4.3.SOLIDIFICAREA PIESELOR TURNATE

4.3.1.Structura cristalină a pieselor turnate

Pentru realizarea solidificării unui metal sau aliaj este necesar ca metalul sau aliajul să fie răcit permanent. Există două ipoteze cu privire la caracterul solidificării. Potrivit primei ipoteze solidificarea metalului turnat în cavitatea formei poate începe din cîteva centre care se formează spontan sau simultan şi care cresc în tot volumul metalului sau aliajului şi se termină prin îmbinarea cristalelor după creşterea lor. Conform celei de a doua ipoteze, care corespunde mai bine observaţiilor practice, so- lidificarea poate avea loc succesiv şi dirijat cînd în piesa turnată procesul începe de la supra- faţa de contact a metalului cu forma şi continuă succesiv de la periferie spre centrul piesei. In centrul piesei volumele de metal care s-au solidificat din diferite părţi se îmbină sau se poate forma un gol numit retasură, dacă nu există suficient metal lichid, pentru a compensa contracţia . Metalul sau aliajul lichid, introdus în cavitatea formei, venind în contact cu pereţii formei, formează o crustă de cristalite mici „echiaxiale“ după care urmează un strat de cris- talite columnare. Miezul piesei turnate se compune din cristalite echiaxiale, care însă au di- mensiuni mai mari decît cei din straturile exterioare. Creşterea centrelor de cristalizare poate avea loc numai dacă căldura de supraîncăl- zire sau căldura latentă de cristalizare a metalului sau aliajului este evacuată de pereţii formei de turnare sau de stratul solidificat anterior. Retasura formată este concentrată la partea superioară a piesei; de aceea este numită re- tasură principală. La piesele turnate se remarcă şi formarea, in afara retasurii principale, un- or retasuri secundare, în general, sub formă de pori. Retasurile secundare se formează la aglomerările locale de metal numite noduri termice. Volumul retasurii este proporţional cu volumul piesei turnate, coeficientul de con- tracţie al metalului de răcire şi solidificare şi temperatura de turnare.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

8

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Retasura principală poate fi preve nită cel mai uş or prin alimentarea s

Retasura principală poate fi prevenită cel mai uşor prin alimentarea s plimentară cu metal lichid In timpul solidificării piesei realizată cu o maselotă deschisă amplasată la partea superioară a piesei. Pentru prevenirea retasurilor secundare se asigură o alimentare supli- mentară cu metal lichid, cu ajutorul unor maselote Închise, ataşate lateral, sau se prevăd răcitoare interioare sau exterioare metalice care provoacă răcirea accele rată a metalului din nodurile termice. Forma şi volumul maselotei se determină pe baza unei condiţii de bază: avlnd un volum minim, maselota trebuie să asigure, in timpul solidificării părţii pe care o alimentează, curgerea continuă a metalului lichid din maselotă în piesa turnată. Pentru creşterea eficacităţii maselotelor şi micşorarea greutăţii lor în raport cu greu- tatea piesei turnate, se prevăd o serie de măsuri cum ar fi izolarea termică pentru reducerea vitezei de solidificare a metalului din ele utilizarea maselotelor care acţionează cu suprapre- siune; încălzirea metalulu în maselotă şi altele.

e- siune; încălzirea metalulu în maselotă şi altele. Fig.4.3.1.Structura unui lingou Solidificarea şi structura

Fig.4.3.1.Structura unui lingou

Solidificarea şi structura cristalină a pieselor turnate sînt influenţate, in principal, de următorii factori: proprietăţile metalului şi aliajului, impurităţile şi condiţiile de turnare. Metalele pure se solidifică cu o structură dendritică columnară, iar aliajele au o structură dendritică echiaxială. Impurităţile din metale şi aliaje împiedică creşterea normală şi alimentarea crista- litelor şi, prin urmare, nu permit obţinerea unei structuri compacte.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

9

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Condiţiile de turnare (temperatura şi viteza de turnare, metoda de umplere a cavităţii

Condiţiile de turnare (temperatura şi viteza de turnare, metoda de umplere a cavităţii formei, viteza de răcire etc.) influenţează într-o măsură însemnată solidificarea şi structura cristalină a piesei turnate.

Astfel, o viteză mică de turnare duce la obţinerea unei structuri compacte; tempera- tura joasă de turnare contribuie la formarea unei structuri fine; la o viteză de răcire mică rezultă o structură dendritică echiaxială grosolană, iar la o viteză de răcire mare se obţine o structură fină şi compactă.

4.3.2.Contractia pieselor turnate

Majoritatea metalelor şi aliajelor se solidifică cu micşorarea volumului, adică se con- tractă. Contracţia metalelor poate fi volumică sau liniară. Contracţia volumică constituie reducerea volumului metalului de la temperatura de turnare pînă la temperatura obişnuită, adică:

în care:

100%

ΔV este contracţia volumică a metalului; Vtur volumul metalului la temperatura de turnare; Vsol volumul metalului la temperatura de solidificare. Contracţia liniară a unui metal reprezintă reducerea dimensiunilor liniare a unei piese cilindrice de la temperatura de turnare pînă la temperatura obişnuită Pentru compensarea contracţiei liniare, dimensiunile formei se iau mai mari decît cele ale piesei turnate în stare rece, cu valoarea contracţiei metalului sau aliajului turnat. Solidificarea metalelor şi aliajelor în formă este însoţită de contracţia volumică şi liniară care determină apariţia în piesele turnate a unor micro- şi macroretasuri. Pentru a se evita formarea retasurilor se toarnă în formă o cantitate suplimentară de metal sau se prevăd maselote (alimentatoare). Metalul din maselotă trebuie să pătrundă continuu în piesa turnată; de aceea solidificarea piesei trebuie să aibă loc spre maselotă.

4.3.3.Tensiuni si deformatii

După solidificare are loc răcirea treptată a piesei turnate însoţită de contracţia în stare solidă. în cazul unei piese de lungime l şi cu pereţi de grosimi diferite 51 > S2 ; viteza de

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

10

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 răcire a celor doi pereţi va fi diferită întrucît masele lor sînt diferite.

răcire a celor doi pereţi va fi diferită întrucît masele lor sînt diferite. Peretele subţire răcin- du-se mai repede va fi solicitat la întindere, iar peretele gros răcindu-se mai încet va fi supus la compresiune. Ca urmare, în piesa turnată se formează tensiuni interne ale căror valori vor fi cu atît mai ridicate cu cît viteza de răcire va fi mai mare. Prin răcire lentă se egalează tem- peratura dintre diferitele secţiuni ale piesei turnate. Prin urmare, pentru obţinerea unor piese fără tensiuni sau cu tensiuni interne minime, este necesar să se realizeze o solidificare rapida.

4.4.CONFECTIONAREA GARNITURII DE MODEL

4.4.1. Generalităţi. Clasificarea modelelor şi cutiilor de miez.

Prin garnitură de model se înţelege totalitatea elementelor tehnologice utilizate la realizarea negativului configuraţiei unei piese, reprezentând forma de turnare, în care, prin turnarea aliajului topit se obţine piesa turnată. Garnitura de model se compune din model sau şabloane de formare, cutii de miez,şabloane de control. Modelul sau şablonul de formare este elementul garniturii de model utilizat pentru realizarea în forma de turnare a negativului configuraţiei exterioare a unei piese, a locaşurilor pentru fixarea miezurilor (mărci), a elementelor reţelei de turnare şi a mase- lotelor.

a elementelor reţelei de turnare şi a mas e- lotelor. Fig.4.4.1.Modelul Cutiile de miez sunt elementele
a elementelor reţelei de turnare şi a mas e- lotelor. Fig.4.4.1.Modelul Cutiile de miez sunt elementele

Fig.4.4.1.Modelul

Cutiile de miez sunt elementele garniturii de model cu care se execută miezuri, ce determină în forma de turnare, negativul configuraţiei cavităţilor interioare şi exterioare ale unei piese, precum şi mărcile pentru fixarea miezurilor în formă.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

11

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.4.2.Cutia de miez Şablonul de control reprezintă scula sau dispozitivul care serveşte
EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.4.2.Cutia de miez Şablonul de control reprezintă scula sau dispozitivul care serveşte
EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.4.2.Cutia de miez Şablonul de control reprezintă scula sau dispozitivul care serveşte

Fig.4.4.2.Cutia de miez Şablonul de control reprezintă scula sau dispozitivul care serveşte pentru controlul dimensional al cavităţii formei de turnare inclusiv al centrării miezurilor, sau pentru verifi- carea dimensională a pieselor brut turnate din producţia de serie. Pentru proiectarea garniturii de model se utilizează desenul tehnologic al piesei turnate. În acest desen se fixează poziţia piesei la turnare, suprafaţa de separaţie, adaosurile de prelucrare, razele de racordare, înclinaţiile de formare, adaosurile tehnologice, miezurile şi mărcile miezurilor, maselotele, reţeaua de turnare, plasarea răcitorilor şi alte elemente. Toate acestea se notează pe desenul de execuţie al piesei cu diferite culori şi semne convenţionale.

4.4.2. Materiale utilizate la confecţionarea garniturilor de model Materialele utilizate pentru confecţionarea garniturilor de model se împart în mate- riale de bază şi materiale auxiliare. Materialele de bază folosite pentru confecţionarea garni- turilor de model sunt: lemnul, cimentul, ipsosul, metale şi aliaje feroase, materiale plastice. Lemnul Se utilizează, în general pentru formarea manuală şi mai rar la formarea mecanizată cu plăci de modele. Faţă de celelalte materiale, lemnul, prezintă următoarele avantaje principale:

prelucrabilitate bună cu mijloace manuale sau mecanizate; densitate mică, deci greutate redusă a modelului; îmbinare uşoară prin încleiere sau alte metode; aderenţă bună pentru lacuri şi vopsele; proprietăţi mecanice suficient de bune; preţ de cost relativ scăzut. Dintre dezavantaje enumerăm proprietăţi mecanice neuniforme, rezistenţă la uzare prin frecare relativ scăzută.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

12

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Ipsosul şi cimentul Utilizate pentru executarea unor modele pentru turnarea de unicate şi

Ipsosul şi cimentul Utilizate pentru executarea unor modele pentru turnarea de unicate şi piese de serie mică, ipsosul şi cimentul se folosesc în mod curent la pregătirea formelor în care se toarnă modele din plastic. Metale şi aliaje metalice La producţia de serie mijlocie, mare şi de masă, utilizarea modelelor de lemn nu este raţională datorită coeficientului său redus de mentenabilitate şi datorită variaţiilor dimensi- unilor sale în timp. Pentru aceasta, construirea şi întrebuinţarea modelelor metalice, cu toate că aparent au preţ mai mare, este recomandată de o durată mare de funcţionare, la dimensiuni con- stante, de obţinerea unor piese de calitate superioară şi de posibilitatea de reducere a con- sumului de metal prin micşorarea adaosurilor de prelucrare. Modelele metalice şi plăcile de model se realizează, în general, din aliaje neferoase, dintre care cele mai utilizate sunt aliajele de aluminiu. Având o prelucrabilitate foarte bună

şi o bună rezistenţă la oxidare în atmosferă, modelele realizate din aliaje de aluminiu au însă

o rezistenţă mecanică mai redusă decât cele din alamă, bronz sau fontă. Fonta ca material pentru realizarea modelelor, cu toate că are prelucrabilitate, pro- prietăţi mecanice şi rezistenţă la uzură bune, nu este folosită decât la construirea modelelor mici, fixate pe plăci de model. Folosirea ei mai largă este proprie pentru forme metalice, când la proprietăţile enumerate anterior se mai adaugă şi cele legate de o contracţie mai mică, rezistenţă bună la variaţii de temperatură şi durabilitate mai mare. Materiale plastice Materialele plastice de tipul polistirenului expandat, plăcilor PVC (vinidur) şi a răşinilor epoxidice sau poliesterice, au început să fie din ce în ce mai utilizate la confecţionarea garniturilor de model, deoarece au unele avantaje importante: greutate specifică mică, cost redus, diminuarea manoperei de prelucrare a modelului, uzinare uşoară şi rapidă. Polistirenul expandat se poate utiliza la confecţionarea modelelor pentru turnarea pieselor mari din fontă şi oţel. Specific modelelor realizate din polistiren este contracţia acestora în timpul depozitării îndelungate. Mărimea contracţiei poate fi calculată în funcţie de durata de depozitare a modelului. Polistirenul expandat nu este toxic, dar se aprinde destul de uşor, necesitând luarea unor măsuri speciale în zonele de realizare a modelelor. Vinidurul se foloseşte în general pentru confecţionarea garniturilor de model mici şi foarte mici, din producţia de serie mică sau mijlocie, fiind un bun înlocuitor al aliajelor de aluminiu pentru astfel de modele. Executarea formelor cu astfel de modele se poate face manual sau

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

13

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 mecanizat. Plăcile de vinidur se mai pot utiliza şi la placarea garniturilor de

mecanizat. Plăcile de vinidur se mai pot utiliza şi la placarea garniturilor de model mari şi foarte mari, din lemn. Răşinile epoxidice sunt produse moleculare sub forma unui lichid vâscos de culoare gălbuie. Avantajele economice ale utilizării lor sunt: înlocuiesc unele materiale deficitare, cost scăzut, rezistenţă mare la abraziune şi nu sunt influenţate de umiditate. Pentru economisirea răşinilor epoxidice, ca material de umplutură a corpului modelelor, se utilizează un amestec de răşină epoxidică cu pilitură metalică, nisip etc. Pentru mărirea re- zistenţei stratului de suprafaţă se folosesc ţesături de sârmă, fibre de sticlă, bumbac etc.

4.4.3. Executarea modelelor şi cutiilor de miez

În cazul garniturii de model din lemn, nu se întocmeşte un desen special, executându- se după desenul de piesă turnată. Sarcina modelorului constă în stabilirea elementelor ge- ometrice simple care vor forma modelul, a metodelor de îmbinare, încât să se asigure stabil- itatedimensională, rigiditate, funcţionalitate în concordanţă cu necesităţile tehnologiei de formare, cost redus. Procesul tehnologic de execuţie a unei garnituri de model din lemn cuprinde o serie de operaţii tehnologice, în următoarea succesiune: studierea desenului tehnologic; efec- tuarea trasajului de execuţie a garniturii de model; întocmirea listei de materiale necesare; prelucrarea mecanică a materialului lemnos la dimensiunile şi formele necesare; con-

fecţionarea semifabricatelor pentru garnitura de model; finisarea şi vopsirea garniturilor de model; inscripţionarea şi recepţia finală a garniturii de model. Modelele metalice sunt folosite, în general, la executarea formelor de turnare prin procedee mecanice, în care caz ele se montează pe plăci denumite plăci port-model. Confecţionarea garniturilor de model din aliaje metalice cuprinde următoarele operaţii tehnologice principale:

conceperea constructivă şi proiectarea elementelor garniturii de model;

întocmirea tehnologiei de execuţie a semifabricatelor şi realizarea lor;

prelucrarea şi asamblarea elementelor componente ale garniturii de model;

centrarea şi fixarea modelelor pe plăcile port-model.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

14

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 4.4 .4. Vopsirea şi inscripţionarea garniturilor de model Vopsirea suprafeţelor modelelor şi

4.4.4. Vopsirea şi inscripţionarea garniturilor de model

Vopsirea suprafeţelor modelelor şi cutiilor de miez este necesară pentru a proteja modelul sau cutia de miez contra umidităţii din atmosferă şi din amestecul de formare sau de miezuire. Prin vopsire se urmăreşte pe lângă realizarea unei suprafeţe netede şi indicarea prin culori convenţionale a unor elemente tehnologice. Culorile convenţionale pentru vopsirea garniturilor de model din lemn şi uneori a celor din fontă, sunt prezentate în tabelul 4.1. În prealabil, înainte de vopsirea propriu-zisă, suprafeţele active ale modelelor şi cutiilor de miez se şlefuiesc şi se acoperă cu un strat de grund. Pentru identificarea garniturilor de model şi a părţilor componente ale acestora, se efec- tuează operaţia de inscripţionare fie prin scriere cu vopsea, fie prin poansonare. Tabelul 4.1.

fie prin scriere cu vopsea, fie prin poansonare. Tabelul 4.1. Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor Autor:

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

15

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.4.3.Model.Retea de turnare 4.5.RAMELE DE FORMARE Ramele de formare sînt cutii metalice fără
EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.4.3.Model.Retea de turnare 4.5.RAMELE DE FORMARE Ramele de formare sînt cutii metalice fără

Fig.4.4.3.Model.Retea de turnare

4.5.RAMELE DE FORMARE

2013 Fig.4.4.3.Model.Retea de turnare 4.5.RAMELE DE FORMARE Ramele de formare sînt cutii metalice fără fund, care

Ramele de formare sînt cutii metalice fără fund, care se utilizează la executarea man- uală şi mecanică a formelor de turnare. Ele pot fi: permanente, folosite întrebuinţate la turnarea fără în rame, şi demontabile, la formarea rame.

fără în rame, şi demontabile, la formarea rame. Fig.4.5.1.Rame de formare Ramele de formare se execută

Fig.4.5.1.Rame de formare

Ramele de formare se execută din oţel laminat, din fontă cenuşie şi din aliaje de alu- miniu dacă au dimensiuni mici. Pentru formare se folosesc, de obicei, două sau chiar mai multe rame. Pentru ghidare, în timpul asamblării una din ramele pereche este prevăzută cu tija de centrare 1 , iar cealaltă cu urechi de ghidare 2. Ramele pot fi manevrate cu ajutorul mînerelor 3, iar pentru menţi-

16

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 nerea amestecului ramele sînt prevăzute, în dreptul planului de separaţie, cu gulerele 4

nerea amestecului ramele sînt prevăzute, în dreptul planului de separaţie, cu gulerele 4 sau cu nervurile interioare.

4.6.SCULE UTILIZATE LA FORMARE

La executarea formelor se folosesc următoarele scule : lopata, bătătoare, vergele de oţel, ciocane de lemn, perii, clrlige pentru demulare, lanţete, troile, croşete, esuri, netezitoare şi alte scule simple.

troile, croşete, esuri, netezitoare şi alte scule simple. Autor: Fig.4.6.1.Scule utilizate la formare 17 Tehnologia

Autor:

Fig.4.6.1.Scule utilizate la formare

17

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Bătătoarele pot fi manuale sau mecanice şi servesc la Indesarea amestecului de fo

Bătătoarele pot fi manuale sau mecanice şi servesc la Indesarea amestecului de for- mare în rame şi în cutiile de miez. Lanţetele slnt folosite pentru netezirea formelor şi înlătu- rarea defectelor acestora; ele mai servesc şi la refacerea miezurilor. Troila are partea de lu- cru plană, fiind utilizată la netezirea suprafeţelor plane ale formelor şi miezurilor. Croşetele sînt în formă de cîrlig plat, cu ajutorul cărora se scot din formă corpurile străine căzute în cavitate; uneori, ele se folosesc şi la unele mici reparaţii ale formelor. Netezitoarele sînt piese profilate care servesc la netezirea porţiunilor curbe ale formelor.

4.7.MATERIALE DE FORMARE

Pentru executarea formelor şi a miezurilor se folosesc amestecuri alcătuite din nisipu- ri cuarţoase cărora li se adaugă lianţi şi eventual alte adaosuri pentru îmbunătăţirea proprie- tăţilor. Amestecurile de formare nu sint standardizate. Ele se pot clasifica in: amestecuri de model, amestecuri de umplere, amestecuri unice şi amestecuri de miez. Prin amestec de model se Înţelege amestecul care se aşază intr-un strat gros de 1530 mm direct pe model, iar prin amestec de umplere se înţelege amestecul de formare cu care se completează for- ma.

Amestecul unic este întrebuinţat la formarea mecanică şi ca amestec de model şi ca amestec de umplere, ridiclndu-se productivitatea muncii de formare. Amestecul de miez se foloseşte la executarea miezurilor. a. Nisipuri şi lianţi de turnătorie. Amestecurile de formare folosite în turnătorii conţin granule de nisip care sînt legate intre ele cu o peliculă subţire de liant, de obicei argilă. Nisipurile de turnătorie sînt alcătuite în cea mai mare parte din silice, cu o granulaţie de 0,02—3 mm şi cu un conţinut de maximum 15% componenta levigabilă şi impurităţi. Prin componenta levigabilă a unui nisip se înţelege acea parte care, în anumite condiţii, poate fi spălată. Ea este consti- tuită în cea mai mare parte din argilă. Impurităţile conţinute în ni- sipul de turnătorie sînt oxizii de fier, oxizii metalelor alcaline, sulfurile şi substanţele organ- ice.

Lianţii folosiţi în turnătorie sînt substanţe care servesc la legarea granulelor de nisip din amestecul de formare. Cel mai folosit liant este argila în care se adaugă apă, care îi asig- ură plasticitatea. Cele mai importante argile de turnătorie folosite în ţara noastră se extrag din carierele de la: Aghireş, Medgidia, Suncuiaşi şi altele. În afara argilei, pentru prepararea amestecului de formare se foloseşte şi bentonita, o varietate de argilă. Bentonita asigură formelor crude o capacitate ridicată de a lăsa la turn-

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

18

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 are gazele să treacă prin ele. Cele mai impor tante zăcăminte de bentonită

are gazele să treacă prin ele. Cele mai importante zăcăminte de bentonită pentru turnătorie din ţara noastră se află în localităţile Răzoare, Tufări şi Rugi. Lianţii folosiţi pentru miezuri pot fi vegetali: uleiuri de in, melasa, dextrina şi leşia sul- fitică, sau minerali: sticla solubilă, petrolatum oxidat şi cimentul. Pentru amestecuri speciale de formare se folosesc lianţi sintetici: bachelite, novolacul, colofoniul etc. b. Proprietăţile amestecurilor de formare. Principalele proprietăţi ale amestecurilor de formare sînt plasticitatea, permeabilitatea şi refractaritatea. In afara acestor însuşiri, amestecurile de formare trebuie să fie rezistente la solicitări mecanice şi durabile.

Prin plasticitatea amestecurilor de formare se înţelege proprietatea acestora de a re- produce şi de a menţine configuraţia modelului sau a cutiei de miez. Această proprietate depinde de o serie de factori dintre care cei mai importanţi sint:

conţinutul în componenta levigabilă şi calitatea acesteia;

cantitatea de apă din amestec;

uniformitatea peliculei de liant care acoperă granulele de nisip;

forma granulelor de nisip şi mărimea acestora.

Prin permeabilitate se înţelege proprietatea amestecurilor de formare de a lăsa să treacă prin ele gazele. Amestecurile de formare permeabile permit evacuarea gazelor provenite de la metalul topit şi a vaporilor de apă formati la turnare

Permeabilitatea amestecurilor de formare depinde de:

dimensiunile, uniformitatea şi forma granulelor de nisip;

conţinutul în componentă levigabilă;

cantitatea de apă din amestec;

gradul de îndesare al formei.

Prin refractaritate se înţelege proprietatea nisipurilor şi a amestecurilor de formare de a rezista la temperaturile de turnare fără a se vitrifia. Prin vitrificare se înţelege formarea pe suprafaţa -piesei turnate a unei cruste compacte- sticloase care îngreuiază operaţia de curăţire. Principalii factori care determină refractaritatea amestecurilor de formare sînt: com- poziţia chimică şi granulaţia nisipurilor.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

19

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Amestecurile de formare trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare, care să împiedice

Amestecurile de formare trebuie să aibă rezistenţa mecanică corespunzătoare, care să împiedice deteriorarea formelor şi a miezurilor în timpul turnării metalului topit sau în tim- pul manipulărilor. Rezistenţa mecanică creşte, de obicei, în dauna permeabilităţii, de aceea trebuie menţinută o anumită corelaţie între aceşti doi parametri. Prin durabilitate se înţelege proprietatea nisipurilor şi a amestecurilor de formare de a-şi păstra caracteristicile fizice şi tehnologice la turnări repetate. La turnare, granulele de nisip se fărîmiţează iar componenta lavigabilă îşi pierde apa de cristalizare şi deci proprie- tatea de liant. De aceea, după un număr de turnări, amestecurile de turnare sînt regenerate, adică li se adaugă o anumită cantitate de nisip şi liant proaspăt. c. Adaosuri pentru îmbunătăţirea amestecurilor de formare. Pentru îmbunătăţirea re- fractarităţii sau a compresibilităţii în amestecurile de formare se introduc adaosuri antia- derente, respectiv adaosuri care măresc compresibilitatea acestora. Adaosurile antiaderente cele mai importante sînt praful de cărbune, smoala de cărbune, păcura, motorina şi ţiţeiul. în timpul turnării, aceste adaosuri formează o peliculă izolantă de substanţe volatile între amestecul de formare şi metalul topit. La răcirea metalului turnat, acesta se contractă supunînd miezurile şi uneori pereţii formelor la eforturi de compresiune. Pentru a se evita crăparea miezurilor, respectiv a pereţilor formelor, atît în stare crudă cît şi în stare uscată, în amestecurile de formare se introduc rumeguşul de lemn, pleava şi turba care măresc compresibilitatea.

Pudrele sînt materiale de formare folosite la izolare între model şi formă sau între jumătăţile de formă. Aceste pudre pot fi de izolaţie sau de protecţie. Din grupa pudrelor de izolaţie fac parte licopodiumul, praful de talc, pudra de cuarţ uscată etc. Pudrele de pro- tecţie sînt mangalul măcinat fin, pudra de grafit etc. Vopselele de turnătorie pot fi de izolaţie sau de protecţie. Vopselele de izolaţie se folosesc pentru umezirea plăcilor de model (75% petrol şi 25% păcură) şi pentru umezirea cutiilor de miez metalice (40% ulei de in şi 60% petrol). Vopselele de protecţie sînt emulsii constituite dintr-un amestec refractar (pudră de cuarţ, grafit amorf etc.) şi un liant (dextrină, bentonită, leşie sulfitică); Vopselele de protecţie se întind cu pensulă pe suprafeţele formelor sau ale miezur- ilor, care apoi se supun uscării.

Pudrele de protecţie se întrebuinţează la formele crude, în vopsele de protecţie, la formele şi la miezurile care se usucă.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

20

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Pentru lipirea miezurilor compuse din mai multe bucăţi se folosesc cleiuri şi paste.

Pentru lipirea miezurilor compuse din mai multe bucăţi se folosesc cleiuri şi paste. Cleiurile sînt constituite din 52% leşie sulfitică, 45% argilă refractară şi 3% apă, iar pastele sint compuse din 72% pudră de cuarţ, 8% bentonită şi 20% apă.

4.8.TURNAREA IN FORME TEMPORARE

4.8.1. Executarea formelor şi a miezurilor Prin formare se înţelege operaţia de executare a unui ansamblu numit formă, prevăzut cu una sau mai multe cavităţi destinate turnării pieselor. La producţia individuală sau de serie mică, forma se obţine prin îndesarea manuală a amestecului de formare în rame, formele executîndu-se în întregime cu ajutorul uneltelor manuale. La producţia în serie sau in masa se foloseşte formarea mecanică la care cel puţin operaţia de îndesare a amestecului se execută pe maşini. După locul în care se execută cavitatea se deosebesc: formarea în solul turnătoriei şi for- marea în rame. După elementele care servesc la obţinerea cavităţii, formarea se poate executa cu modele sau cu şabloane. Formarea cu modele se foloseşte în cazul producţiei în serie sau în masă, precum şi în cazul producţiei de unicate, atunci cînd piesele nu au profil constant sau nu sînt corpuri de rotaţie, în caz contrar, la producţia de unicate, pentru executarea formelor sim- ple, în locul modelelor se folosesc şabloane. Şablonarea poate fi de rotaţie sau de translaţie.

a. Elemente constructive ale reţelei de turnare. Odată cu formele se execută şi reţeaua de turnare care cuprinde totalitatea canalelor şi cavităţilor ce servesc la introduc- erea metalului lichid in formă. Reţeaua de turnare se compune din următoarele elemente:

cupa sau pîlnia de turnare , piciorul cupei , canalul de distribuţie (canalul colector de zgură) şi canalele de alimentare . Pîlnia de turnare are rolul de a prelua metalul lichid din oala de turnare şi care este in- trodus apoi în cavitatea formei. De asemenea, pîlnia micşorează presiunea dinamică a metalului în cădere, asigură debit constant de metal lichid şi reţine zgura sau alte impurităţi din metal. Sunt reprezentate diferite forme constructive ale pîlniei de turnare: tronconică , cupă şi bazin. Piciorul pîlniei este un canal vertical, care serveşte pentru trecerea metalului lichid din pîlnia de turnare în canalul de distribuţie. Picioarele pilniei se execută drepte, conice sau cilindrice. Canalul de distribuţie are rolul de a conduce metalul lichid din piciorul pilniei in alimenta- toare şi să reţină zgura şi impurităţile existente in metalul lichid. Pentru a-şi îndeplini acest

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

21

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 rol, canalul de distribuţie se execută cu lungime mare şi cu secţiunea transversală

rol, canalul de distribuţie se execută cu lungime mare şi cu secţiunea transversală trapezoi- dală .

Alimentatoarele fac legătura între canalul de distribuţie şi cavitatea formei. Secţiunea transversală a alimentatoarelor poate fi dreptunghiulară (la turnarea aliajelor de Al şi Mg), trapezoidală (oţel, fontă, alamă şi bronz) şi mai rar circulară întrucît este greu de executat. Pentru a se asigura curgerea liniştită a metalului lichid în cavitatea formei, secţiunea alimen- tatoarelor creşte treptat spre cavitatea formei, contribuind astfel la reducerea vitezei de mişcare a metalului lichid. In funcţie de cavitatea formei, reţeaua de turnare poate fi astfel poziţionată încît pătrunderea metalului să şe facă pe la partea superioară (turnarea directă) , pe la partea inferioară (turnarea indirectă sau prin sifon) şi lateral la o anumită înălţime a cavităţii (turn- are cu atac lateral . Pentru dimensionarea reţelei, de turnare se determină în primul rind aria alimentatoarelor iar in raport cu aceasta se stabilesc apoi ariile celorlalte elemente ale reţelei.

4.8.2.Formarea manuală.

La formarea manuală, amestecul de formare se îndeasă cu ajutorul bătătoarelor, acţionate manual sau mecanic. Pentru a nu .se crea o diferenţă prea mare in straturile Îndesate, înălţimea optimă a stratului de amestec supus îndesării nu trebuie să depăşească 120 mm. Formarea se poate executa cu modele dintr-o singură bucată sau cu modele din două sau din mai multe bucăţi.

bucată sau cu modele din două sau din mai multe bucăţi. Fig.4.8.1. Fig.4.8.2. La formarea in

Fig.4.8.1.

cu modele din două sau din mai multe bucăţi. Fig.4.8.1. Fig.4.8.2. La formarea in rame cu

Fig.4.8.2.

La formarea in rame cu model dintr-o bucată, cavitatea formei se execută, de obicei, într-una din rame. Această metodă de formare se aplică în cazul pieselor mici şi de configu- raţie simplă.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

22

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Rama de formare se aşază cu urechile de ghidare In jos pe planşeta

Rama de formare se aşază cu urechile de ghidare In jos pe planşeta . În mijlocul ramei se aşază modelul cu suprafaţa sa plană pe planşetă. Se introduce amestec de model în grosime de 25—30 mm care se îndeasă manual. Se completează rama cu amestec de umplere, care se îndeasă cu bătătorul. Surplusul de amestec se înlătură cu o şipcă şi se ex- ecută canalele de aerisire , folosindu-se o vergea din oţel.

canalele de aerisire , folosindu- se o vergea din oţel. Fig.4.8.3 Fig.4.8.4. Pentru executarea celeilalte

Fig.4.8.3

de aerisire , folosindu- se o vergea din oţel. Fig.4.8.3 Fig.4.8.4. Pentru executarea celeilalte jumătăţi a

Fig.4.8.4.

Pentru executarea celeilalte jumătăţi a formei, rama se intoarce cu 180° şi pe supra- faţa de separaţie se presară praf de licopodium. Deasupra ramei inferioare se aşază rama superioara, care se centrează cu ajutorul tijelor . Pe suprafaţa de separaţie a formei se aşază modelele piciorului de turnare , al canalului de dis- tribuţie şi al răsuflătorului . In rama se introduce mai întîi amestec de model, care se îndeasă cu mîna, apoi amestec de umplere pînă la completarea ramei. Amestecul de for- mare se îndeasă cu bătătorul începind de la pereţii ramei spre centru. Se îndepărtează cu o şipcă surplusul de amestec, se execută canalele de aerisire , pllnia de turnare şi cupa a răsuflătorului.

, pllnia de turnare şi cupa a răsuflătorului. Fig.4.8.5. Fig.4.8.6. Tehnologia turnarii metalelor si

Fig.4.8.5.

pllnia de turnare şi cupa a răsuflătorului. Fig.4.8.5. Fig.4.8.6. Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor Autor:

Fig.4.8.6.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

23

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Î n vederea scoaterii modelelor şi ale reţelei de turnare, suprafaţa amestecului î

În vederea scoaterii modelelor şi ale reţelei de turnare, suprafaţa amestecului în- vecinată cu aceste modele se umezeşte uşor cu o pensulă înmuiată în apă. În vederea demulării, ramele de formare se desperechează. Rama superioară se aşază cu suprafaţa de separaţie în sus. Pentru ca la scoaterea modelului să nu se deterioreze mar- ginile formei, pereţii acesteia se umezesc, după care se aplică cîteva lovituri uşoare, cu un ciocan de lemn, modelului şi modelului piesei , în scopul desprinderii lor de amestecul de formare. Modelele se scot din formă cu ajutorul unui cîrlig .

Modelele se scot din formă cu ajutorul unui cîrlig . Fig.4.8.7. Suprafaţa cavităţii se pudrează cu

Fig.4.8.7.

Suprafaţa cavităţii se pudrează cu pudră de protecţie, după care ramele se asamblează în vederea turnării şi se balastează cu greutăţile . În figura este reprezentată desfăşurarea operaţiilor la formarea manuală în două rame. Miezul pentru obţinerea prin turnare a golului din piesă se execută în cutia de miez .

Desfăşurarea fazelor de lucru pentru executarea formei este reprezentată în figurile de mai sus. Astfel, jumătatea modelului , prevăzută cu orificii de ghidare, se aşază pe

planşeta în rama şi se pudrează cu licopodium . În rama se îndeasă amestec de formare . Se înlătură surplusul de amestec şi se execută canalele de aerisire . Se întoarce rama , se execută suprafaţa de separaţie şi se aşază cealaltă jumătate a modelului, se execută modelul canalului de distribuţie, modelul piciorului de turnare şi modelele şi ale răsuflătoarelor. Pe rama se centrează, prin intermediul tijelor , rama . Se pudrează modelul şi suprafaţa de separaţie cu praf de licopodium, apoi în rama se îndeasă amestec de formare, iar surplusul se îndepărtează . După scoaterea modelului şi cel al

canalului de distribuţie se finisează formele şi se montează miezul

prin intermediul mărci-

lor. Apoi suprafaţa activă a formei se pudrează cu praf de grafit şi se asamblează ramele . Pentru a preveni apariţia defectelor de turnare (bavuri, deplasări în planul de separaţie

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

24

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 etc.)pe forme se pun 1 —2 greutăţi (se balastează), care în cazul pieselor

etc.)pe forme se pun 1—2 greutăţi (se balastează), care în cazul pieselor mici cîntăresc circa 30 kg. Piesa turnată, după dezbatere înainte de îndepărtarea reţelei de turnare. Pentru executarea manuală a miezurilor se folosesc cutii de miez sau şabloane. Cutiile de miez se pot executa dintr-o singură bucată sau din mai multe bucăţi pentru a se uşura scoaterea modelului. Executarea manuală a unui miez. Cutiile de miez se pudrează cu licopodium după care se asamblează, se umple cu amestec de miez care se îndeasă şi se introduce armătura . Cu o vergea se execută canalele de aerisire , după care cutia de miez se aşază pe o placă şi împreună se întoarce cu 180°. Apoi se demontează cutia şi se scoate miezul.

4.8.3.Formarea mecanică.

Prin formare mecanică se înţelege executarea formelor la care amestecul de formare se îndeasă cu ajutorul maşinilor. La cele mai răspîndite tipuri de maşini de format şi demu- larea se execută tot mecanic cu ajutorul unor mecanisme auxiliare ale maşinii. Principalele avantaje ale formării mecanice sînt: creşterea productivităţii, uniformi- zarea calităţii pieselor turnate prin îndesarea egală a amestecului în rame de formare, iden- titatea dimensională a pieselor, reducerea efortului fizic depus de muncitori etc. Formarea mecanică impune însă, în afara maşinilor de format, un număr însemnat de dis- pozitive ca: modele metalice, plăci de model, rame de construcţie specială etc., care fac ca procedeul să fie rentabil numai în cazul producţiei în serie şi in masă. Îndesarea mecanică în ramele de formare se poate executa prin presare, prin scu- turare sau prin aruncare centrifugă. 1) La îndesarea prin presare se pot folosi două procedee şi anume: presarea de sus şi presarea de jos. La presarea de sus pe masa 1 a maşinii se aşază placa de model 2, faţă de care este ghidată, prin cepuri, rama de formare 3. Deasupra acesteia din urmă se montează rama de umplere 4. Ramele 3 şi 4 se umplu mecanic dintr-un buncăr cu amestec de formare, apoi traversa 6, prevăzută cu sabotul 5, este adusă deasupra ramelor. Presarea se poate executa fie prin ridicarea mesei 1, fie prin coborîrea sabotului 5, odată cu traversa. La presarea de jos , placa model 2 se aşază pe masa 1 a maşinii, iar rama de formare 4 este ghidată pe cadrul fix 3 al maşinii. Rezultă că, înainte de presare, între suprafaţa plăcii model şi planul interior al ramei 4 trebuie creată o rezervă de amestec de formare necesară îndesării după coborîrea traversei 5 pe suprafaţa ramei, masa maşinii se ridică, astfel că amestecul din ramă este presat dinspre model. Cînd masa ajunge la capătul cursei, partea

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

25

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 superi oară a plăcii model trebuie să coincidă cu planul inferior al ramei

superioară a plăcii model trebuie să coincidă cu planul inferior al ramei de formare 4 (planul de separaţie al formei). Dacă modelul este prea înalt, Îndesarea amestecului în rama de formare va fi inegală, şi anume va fi mai mare deasupra modelului unde presarea coloanei de amestec se face pe o înălţime mică, iar în jurul modelului îndesarea va fi redusă. Acest neajuns poate fi înlăturat prin folosirea capului de presare echipat cu pistonaşe .

prin folosirea capului de presare echipat cu pistonaşe . Fig.4.8.8.Formarea prin presare de sus Fig.4.8.9.Formarea
prin folosirea capului de presare echipat cu pistonaşe . Fig.4.8.8.Formarea prin presare de sus Fig.4.8.9.Formarea

Fig.4.8.8.Formarea prin presare de sus

cu pistonaşe . Fig.4.8.8.Formarea prin presare de sus Fig.4.8.9.Formarea prin presare cu pistonase

Fig.4.8.9.Formarea prin presare cu pistonase

presare de sus Fig.4.8.9.Formarea prin presare cu pistonase Fig.4.8.10.Formarea prin presare cu diafragma

Fig.4.8.10.Formarea prin presare cu diafragma

Fig.4.8.11.Formarea prin presare de jos

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

26

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 De asemenea, pentru realizarea unei îndesări uniforme a amestecului de formare se folosesc

De asemenea, pentru realizarea unei îndesări uniforme a amestecului de formare se folosesc diafragme elastice . Cu acest sistem de presare se obţine o mărire de 2—2,5 ori a forţei totale de presare, faţă de o maşină cu placă rigidă de presare, pentru aceeaşi suprafaţă de model şi de ramă de formare. Acest lucru permite folosirea unor mestecuri de formare cu umiditatea şi fluiditatea mai mici. În timpul presării clasice, în amestecul de formare apar importante forţe de frecare in- terne şi externe, care se opun procesului de presare. Aceste forme determină apariţia în amestec a unor însemnate tensiuni interne care pot modifica dimensiunile formei sau chiar s-o distrugă. Pentru a înlătura aceste neajunsuri se aplică metoda vibropresării care asigură o aşezare densă şi uniformă a particulelor amestecului de formare.

2) îndesarea prin scuturare a amestecului de formare în rame de formare se execută cu ajutorul unor maşini . Pe masa 1 a maşinii sînt fixate placa de model şi rama de formare. Acestea sînt ridicate sub acţiunea aerului comprimat care este dirijat pe faţa pistonului 2. Cînd se atinge cursa maximă , aerul comprimat din cilindrul 3 este evacuat în atmosferă, astfel că masa revine în poziţia iniţială lovindu-se de opritorii 4 (v. fig. 1.22, a) pro- ducîndu- se îndesarea amestecului din ramă. 3) îndesarea amestecului de formare prin aruncare centrifugă a acestuia. Corpul de aruncare centrifug este alcătuit din carcasa 1 în care se roteşte cu 1 500—2 000 rot/min un ax 2, pe care este fixată cupa demontabilă 4. Amestecul de formare este adus cu ajutorul unei benzi în cupa 4 printr-o deschidere 3 executată în carcasă. Cînd cupa trece prin dreptul deschiderii 5, amestecul din ea este aruncat sub acţiunea forţei centrifuge in rama de format 6 unde se îndeasă şi se umple rama. Pentru îndesarea amestecului în orice parte a ramei, capul de aruncare centrifug se montează pe o maşină, de formare la 1—2 m înălţime de la sol, putîndu-se manevra în plan orizontal deasupra ramei.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

27

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.8.12.Formarea prin aruncare centrifuga Miezurile se pot executa mecanic pe maşini cu ajutaj,
EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.8.12.Formarea prin aruncare centrifuga Miezurile se pot executa mecanic pe maşini cu ajutaj,

Fig.4.8.12.Formarea prin aruncare centrifuga Miezurile se pot executa mecanic pe maşini cu ajutaj, prin scuturare şi prin suflarea amestecului. Maşinile cu ajutaj pot fi cu şurub sau cu piston; ele se folosesc la executarea miezur- ilor mici cu secţiunea constantă pe toată lungimea. Aceste maşini sînt echipate cu cîte o gar- nitură de tuburi calibrate care servesc ca cutii de miez. Miezurile executate pot fi de secţi- une rotundă, ovală, dreptunghiulară sau cu alte forme. Maşinile de executat miezuri prin scuturare funcţionează în mod asemănător cu maşinile de format prin scuturare. Ele lucrează, de obicei, cu acţionare pneumatică şi folo- sesc numai cutii de miez demontabile. Pentru executarea miezurilor la producţia în masă, se folosesc maşinile de miezuit cu su- flarea amestecului cu aer comprimat la 67 at într-o cutie cu miezuri. Schema de îndesare a miezului prin suflarea amestecului. Maşina are un rezervor , umplut periodic cu amestec; de acest rezervor se fixează în partea de jos o placă sub care se aşază cutia . Pentru evacuarea aerului utilizat, în cutia de miez se execută canalele de aer- isire închise cu o sită deasă. în cazul folosirii unei plăci universale , aceasta este prevăzută, în afara găurilor de suflare, şi cu canalele de aerisire.

28

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

EXAMEN ATESTAT

2013

4.8.4.Operaţii auxiliare din turnătorie

a. Uscarea formelor şi a miezurilor.

din turnătorie a. Uscarea f ormelor şi a miezurilor. Formele executate pentru turnarea pieselor mari şi

Formele executate pentru turnarea pieselor mari şi a pieselor cu pereţi subţiri se folosesc în stare uscată. Miezurile se montează în forme aproape totdeauna în stare uscată. Formele şi miezurile uscate au o permeabilitate mai bună, capacitate mai mică de a genera gazele şi o rezistenţă mai ridicată. Pentru uscare, formele şi miezurile se încălzesc la o anumită temperatură pentru eliminarea apei şi mărirea capacităţii de liere a argilei şi a celorlalţi lianţi. Temperatura de uscare depinde de mărimea şi configuraţia formelor şi a miezurilor şi de natura liantului. Astfel, miezurile executate cu lianţi organici se usucă la 180—270°C, iar formele şi miezurile executate din amestecuri cu argilă la 270-350°C. Durata de uscare a formelor variază între 10 şi 40 h, în funcţie de dimensiunile lor, iar durata de uscare a miezurilor între 1 şi 15 h. Uscarea se execută în cuptoare cu funcţionare periodică sau continuă prin care circulă gazele arse fierbinţi care vin în contact cu formele şi miezurile. Formele mari se pot usca di- rect şi cu flacăra de gaz obţinută de la un arzător mobil, care este orientat spre forma de us- cat.

De asemenea, se pot folosi uscătoarele electrice, cu elemente de încălzire din sîrmă sau cu lămpi infraroşii, care usucă bine fără să producă gaze nocive Lămpile infraroşii se montează pe cadre mobile, cîte 30—50 buc., iar puterea unei lămpi es- te de 250500 W. In timp de 10 min forma se usucă pe o adîncime de 48 mm.

b. Asamblarea formelor şi turnarea metalului. Prin asamblarea formelor se înţelege

îmbinarea tuturor elementelor formei de turnare într-un întreg. Elementele componente ale formei sînt: jumătăţile formei, miezurile, elementele reţelei de turnare şi elementele sis- temelor de alimentare. După controlul cavităţii formei, se montează miezurile în mărci; în cazul miezurilor mari se folosesc diferite suporturi metalice pentru a se asigura o poziţie stabilă a miezurilor în formă. Poziţia corectă a miezurilor se verifică cu şabloane, rigle şi nivele.

Pentru a se preveni scurgerea metalului lichid în suprafaţa de separaţie a formelor se ex- ecută canale în jurul cavităţii în care se introduce argila. Formele asamblate se fixează cu şuruburi, scoabe sau alte sisteme pentru a împiedica ridicarea semiformei superioare sub acţiunea presiunii metalostatice a metalului lichid. Tot

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

29

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 in acest scop, pe formele asamblate se pun greutăţi de 1,5—5 ori mai

in acest scop, pe formele asamblate se pun greutăţi de 1,5—5 ori mai mari decît greutatea

piesei turnate (operaţia se numeşte balastare ). Metalul elaborat în cuptoare se toarnă în forme cu oale de diferite construcţii şi capacităţi. Oalele de turnare se pot manevra manual (cu capacităţi de 0,5—22 1) sau mecanizat pentru capacităţi mai mari. c. Dezbaterea şi curăţirea pieselor turnate. Dezbaterea formelor şi miezurilor se ex- ecută manual la producţia individuală şi pe instalaţii mecanizate la producţia în serie şi în

masă. Instalaţiile mecanizate pot fi: prin vibrare (grătare şi traverse vibratoare), cu inerţie (mese de dezbatere cu şoc) şi prin presare. Grătarul de dezbatere cu inerţie. Formele de turnare 1 se aşază pe partea mobilă a grătarului 2 care se reazemă pe ar- curi elicoidale 4. Axul inerţial 3 este pus în mişcare de un motor electric prin intermediul curelelor trapezoidale. După dezbaterea piesei turnate se îndepărtează maselotele, reţelele de turnare, răsuflătoarele şi eventualele bavuri care pot apărea în suprafaţa de separaţie. Apoi piesele

se supun operaţiei de curăţire care poate fi efectuată manual sau mecanic. In cazul procedeului manual, suprafeţele pieselor se curăţă cu perii de sîrmă şi se îndepărtează toate neregularităţile cu dalta de mînă sau pneumatică. Curăţirea mecanică se execută în tobe de curăţire şi în instalaţii cu jet de alice.

Tobele de curăţire au secţiunea circulară, pătrată sau hexagonală cu diametrul de 1 1,15

m şi lungimea de 1,5—2 m.

Ele sînt acţionate de motoare electrice, prin transmisii cu curea sau cu angrenaje, avînd tu- raţia de 20— 60 rot/min. Piesele se încarcă în tobe, împreună cu bucăţi de oţel de formă sferică, poliedrică sau de steluţe. Prin frecarea pieselor una de alta (la rotirea tobei) şi prin frecarea lor de steluţe, piesele se curăţă de amestecul de formare.

Tobele se folosesc la curăţirea pieselor mici şi mijlocii; durata de curăţire este de 1,52 h. Instalaţiile de curăţire cu jet de alice pot fi cu masă rotativă pentru piese mici sau cu transportor pentru piese mijlocii la producţia în serie, în cazul pieselor mari şi pentru scoaterea miezurilor se folosesc instalaţii de curăţire cu apă sub presiune la 35 200 daN/cm 2 .

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

30

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 4.9.PROCEDEE SPECIAL E DE TURNARE ÎN FORM E TEMPORARE În ultimii ani există

4.9.PROCEDEE SPECIALE DE TURNARE ÎN FORME TEMPORARE

În ultimii ani există o tendinţă de dezvoltare a metodelor noi de turnare în forme temporare. Din practica industrială s-a constatat că utilizarea meto- delor speciale de turnare permite ca în construcţia de maşini să se micşoreze cheltuielile de fabricaţie cu 30—40%, iar volumul prelucrărilor mecanice cu 50-70%. Factorul principal care frînează dezvoltarea metodelor speciale de turnare este seria de fabricaţie relativ mică a pieselor care se pretează pentru aceste tehnologii. Dintre metodele speciale mai des întîlnite în producţie se menţionează:

— turnarea în forme coji cu liant termoreactiv;

— turnarea cu modele uşor fuzibile;

— turnarea în forme întărite cu bioxid de carbon. 4.9.1. Turnarea în forme coji. La turnarea în coji, executate cu lianţi termoreactivi, ramele cu amestecul de formare se înlocuiesc cu două coji subţiri de amestec refractar, avînd rezistenţa mecanică şi permeabilitatea mari, care urmăresc îndeaproape configuraţia piesei.

Metoda se caracterizează prin consum redus de mateitiale de formare, productivitate ridicată, procent mic de rebuturi şi cost relativ scăzut al manoperei. Piesele turnate prin această metodă au suprafaţă curată (înălţimea maximă a asperităţilor este de 30—60 μm; abaterile lor dimensionale fiind de ordinul ±0,2 mm, iar adaosurile de prelucrare folosite au valori mici.

mm, iar adaosurile de prelucrare folosite au valori mici. Fig.4.9.1. Autor: Fig.4.9.2. Tehnologia turnarii metalelor

Fig.4.9.1.

Autor:

de prelucrare folosite au valori mici. Fig.4.9.1. Autor: Fig.4.9.2. Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Fig.4.9.2.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

prelucrare folosite au valori mici. Fig.4.9.1. Autor: Fig.4.9.2. Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor Fig.4.9.3. 31

Fig.4.9.3.

31

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.9.4. Fig.4.9.5. Fig.4.9.6. Fig.4.9.7. Fig.4.9.8. Ca dezavantaje ale acestei metode se
EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.9.4. Fig.4.9.5. Fig.4.9.6. Fig.4.9.7. Fig.4.9.8. Ca dezavantaje ale acestei metode se
EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.9.4. Fig.4.9.5. Fig.4.9.6. Fig.4.9.7. Fig.4.9.8. Ca dezavantaje ale acestei metode se

Fig.4.9.4.

Fig.4.9.5.

Fig.4.9.6.

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.9.4. Fig.4.9.5. Fig.4.9.6. Fig.4.9.7. Fig.4.9.8. Ca dezavantaje ale acestei metode se
EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.9.4. Fig.4.9.5. Fig.4.9.6. Fig.4.9.7. Fig.4.9.8. Ca dezavantaje ale acestei metode se

Fig.4.9.7.

Fig.4.9.8.

Ca dezavantaje ale acestei metode se menţionează costul ridicat al răşinilor sintetice şi prin urmare şi al formei şi insuficienta rezistenţă a formei la contactul cu metalul lichid, fapt ce determină micşorarea preciziei dimensionale a pieselor turnate. Pentru executarea cojilor se folosesc următoarele materiale:

— nisipuri cuarţoase de granulaţie fină, avînd un conţinut în componentă levigabilă sub

0,9%;

— răşini sintetice, novolacul şi bachelita, care îndeplinesc rolul de liant. La executarea formelor coji se folosesc plăci de model din aluminiu sau din fontă pe care se fixează modelele executate din acelaşi material. Principalele operaţii tehnologice pentru executarea formelor coji cu liant termoreactiv sînt:

a) Pregătirea plăcilor model, care constă în:

— încălzirea plăcilor model într-un cuptor electric cu rezistenţa pînă la 300—350°C;

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

32

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 — ungerea suprafeţelor modelului cu stearat de calciu sau de aluminiu, pentru a

— ungerea suprafeţelor modelului cu stearat de calciu sau de aluminiu, pentru a împiedica aderenţa amestecului de formare la model.

b) Formarea cojilor constă in:

— aşezarea plăcii model pe un rezervor în care se află amestec de formare şi liant termore- activ ;

— răsturnarea rezervorului cu 180° şi vibrarea timp de 15—20 s; Căldura degajată de placa model produce o polimerizare parţială a liantului, ceea ce determină formarea unei coji crude avînd o grosime de 6—10 mm ;

— introducerea ansamblului placă model-coajă crudă într-un cuptor unde se ţin, la 250—

300°C, timp de 3—5 min, pentru Întărirea cojii

scoaterea cojilor de pe model , asamblarea două cîte două prin lipire şi aşezarea lor în

rame de for- mare umplute cu alice pentru mărirea preciziei dimensionale a pieselor turnate, se pretează cu uşurinţă la mecanizare şi automatizare.

se pretează cu uşurinţă la mecanizare şi automatizare. Fig.4.9.9.Confectionarea miezurilor 4.9.2.Formarea cu modele

Fig.4.9.9.Confectionarea miezurilor

4.9.2.Formarea cu modele fuzibile. Prin turnare cu modele fuzibile se înţelege turn- area în forme care au fost obţinute cu modele care se extrag prin topire. Principalele avantaje ale acestei metode sînt:

— posibilitatea obţinerii unor piese finite de configuraţie complexă, care nu mai trebuie prelucrate prin aşchiere de loc sau parţial;

— calitatea suprafeţelor turnate este superioară, iar precizia dimensională este ridicată;

— posibilitatea utilizării unor aliaje greu prelucrabile prin deformare sau aşchiere (aliajele refractare şi aliajele dure);

— suprafaţa redusă a locului de muncă;

simplitatea utilajului folosit.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

33

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.9.10.Procesul tehnologic-Forme-coji din amestec usor fuzibil Ca dezavantaj al acestei metode se
EXAMEN ATESTAT 2013 Fig.4.9.10.Procesul tehnologic-Forme-coji din amestec usor fuzibil Ca dezavantaj al acestei metode se

Fig.4.9.10.Procesul tehnologic-Forme-coji din amestec usor fuzibil Ca dezavantaj al acestei metode se aminteşte costul uneori ridicat al dispozitivelor de executare a modelelor fuzibile şi greutatea relativ scăzută a pieselor ce pot fi turnate (max- imum 50 kg). Metoda se aplică unei game de piese pentru pompele de injecţie ale motoarelor die- sel (întreprinderea de mecanică fină din Sinaia), roţi dinţate pentru automobile şi tractoare (întreprinderile din Braşov). De asemenea se foloseşte la obţinerea paletelor de turbină ale motoarelor cu reacţie, cu gaze care pot funcţiona la temperaturi de 850—900°C. Materialele de formare întrebuinţate:

a) Materiale pentru modele. în industria din ţara noastră, modelele se execută din amestecuri de parafină 55% şi 45% stearină. Se mai pot folosi ceara de albine, cerezina sau polistiren. b) Materiale pentru executarea crustei. Crusta se obţine din materiale refractare con- stituite din făină de cuarţ (marşalita), nisip cuarţos şi ca liant se foloseşte silicatul de sodiu. De asemenea, se mai utilizează şi clorura de amoniu ca fixator. Modelele se execută prin injectarea în matriţe a materialelor uşor fuzibile in stare păstoasă. Matriţele se execută din aliaje de aluminiu, aliaje de staniu sau din materiale nemetalice (dentacryl). Pentru turnarea pieselor mici, modelele se montează sub formă de ciorchine pe piciorul de turnare . Ciorchinele se scufundă intr-o baie de vopsea, se presară cu nisip şi apoi se introduce într-o soluţie de clorură de amoniu unde se menţine 1—2 min.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

34

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Bioxidul de siliciu coloidal rezultat din reacţie leagă granulele de nisip, formînd un

Bioxidul de siliciu coloidal rezultat din reacţie leagă granulele de nisip, formînd un strat refractar dur. Pentru a se realiza grosimea necesară a crustei, ciorchinele se acoperă cu 3—6 straturi refractare. După executarea formelor, acestea se lasă să se întărească în aer 230 h. În continuare se evacuează modelul, formele coji se calcinează la temperatura de 900°C, pentru mărirea rezisteuţei mecanice, după care se toarnă metalul cînd prin răcire formele au atins o temperatură de 600—700°C. După turnare, ciorchinele se răcesc timp de 45—60 min şi apoi se înlătură crusta ceramică.

4.9.3.Turnarea în forme întărite cu bioxid de carbon. Pentru a se elimina operaţia de uscare, care prelungeşte durata procesului tehnologic de obţinere a pieselor turnate, se fol- oseşte sistemul de Întărire a formelor şi a miezurilor cu bioxid de carbon, clnd liantul este constituit din sticlă solubilă. Bioxidul de siliciu hidrat se dizolvă în sticla apoasă sau în soluţia de Na 2 C0 3 pe grăunte de nisip, formîndu-se pelicule semisolide pînă la solide. Gelul de acid silicic nu se produce în toată masa amestecului, în rest se formează gelul de silicat de sodiu care este mult mai rezistent şi mai elastic. Suflarea cu bioxid de carbon se poate executa înainte de demularea modelului sau după demulare şi finisarea formei.

demularea modelului sau după demulare şi finisarea formei. Fig.4.9.11 Î n figura este reprezentat schematic procedeul

Fig.4.9.11

În figura este reprezentat schematic procedeul de întărire cu C0 2 a formelor finisate. C0 2 este adus de la butelie prin tubul de cauciuc 1 montat în robinetul 2. Prin deschiderea robinetului, C0 2 trece în hota 3 aşezată, prin intermediul unui cadru de lemn 4 şi a garni- turilor 5, pe rame în care se află amestecul de formare 6.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

35

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Presiunea de lucru la suflarea cu C02 este cuprinsă Intre 1 şi 2,5

Presiunea de lucru la suflarea cu C02 este cuprinsă Intre 1 şi 2,5 daN/cm 2 . Pentru întărirea miezurilor, bioxidul de carbon se suflă prin canale speciale executate în cutii sau dacă este posibil prin orificiul central al miezurilor.

4.10.TURNAREA ÎN FORME PERMANENTE

Turnarea in forme permanente, în comparaţie cu turnarea în forme temporare, pre- zintă următoarele avantaje:

— îmbunătăţirea calităţii pieselor turnate;

precizia mai mare a dimensiunilor pieselor turnate;

— mărirea productivităţii de piese bune, pe metru pătrat de suprafaţă utilă, de 3—6 ori;

reducerea maselotelor sau chiar eliminarea lor completă. Procedeul prezintă şi unele dezavantaje:

cost ridicat al formelor permanente; de aceea nu sînt indicate decît în producţia în serie

sau în masă;

— dificultăţi la turnarea pieselor cu pereţi, din cauza micşorării fluidităţii;

— tendinţa de formare a crăpăturilor, datorită lipsei de compresibilitate;

— durificarea suprafeţelor pieselor turnate din fontă datorită conducti- bilităţii mari a for- melor metalice.

Metoda de turnare în forme permanente continuă să se dezvolte pentru piesele în serie şi în masă; principalele procedee de turnare în forme permanente sînt: turnarea cen- trifugă, în cochilie sub presiune, în vid şi continuă.

4.10.1.Turnarea în cochilie (forme metalice statice)

Formele metalice se execută din două bucăţi pentru piese de formă simplă şi din cîteva părţi demontabile, după planele de separaţie, pentru piese mai complicate. Pentru obţinerea golurilor interioare ale pieselor din fontă şi oţel se folosesc, de obicei, mie- zuri din amestec de miez iar la turnarea pieselor din aliaje neferoase, miezuri metalice. În figura este reprezentată o cochilie folosită la turnarea piBtoanelor din aliaje de al- uminiu. Corpul cochiliei este alcătuit din trei părţi demontabile (1,2,3) In care se introduce metalul lichid. Golul interior se realizează cu miezurile metalice 4, 5 şi 6. Pentru golurile ori- zontale se folosesc miezurile 7 şi 8. Formele metalice se execută prin turnare din fontă şi mai rar din oţel.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

36

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Înainte de introducerea metalului lichid în cavitatea formei se execută următoarele operaţii: —

Înainte de introducerea metalului lichid în cavitatea formei se execută următoarele operaţii:

— suprafeţele active ale formei se acoperă cu un strat de vopsea refractară;

— prelncălzirea formei la 100—300°C in funcţie de aliajul turnat.

formei la 100—300°C in funcţie de aliajul turnat. Fig.4.10.1 Piesele turnate se extrag din formă în

Fig.4.10.1

Piesele turnate se extrag din formă în stare caldă, imediat după solidificare pentru a permite contracţia liberă la răcire. În turnătorii cu producţie în serie mare se folosesc maşini speciale de turnare în cochi- lii, la care sînt de obicei mecanizate următoarele operaţii: deschiderea şi închiderea for- melor, montarea şi demontarea miezurilor şi scoaterea pieselor turnate din forme.

4.10.2.Turnarea centrifugă (forme metalice cu miscare de rotaţie)

Procedeul constă In introducerea metalului lichid Intr-o formă în stare de rotaţie. Sub acţiunea forţei centrifuge, metalul este distribuit pe suprafaţa interioară a formei unde se solidifică. Acest procedeu se aplică atît la turnarea pieselor ou formă de revoluţie cit şi a celor cu diferite configuraţii. Procedeele de turnare centrifugă se pot clasifica in:

1. turnarea centrifugă cu rotirea formei in jurul unui ax orizontal;

2. turnarea centrifugă cu rotirea formei in jurul unui ax vertical;

3. turnarea centrifugă indirectă.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

37

EXAMEN ATESTAT

2013

4.10.3.Turnarea sub presiune

EXAMEN ATESTAT 2013 4.10.3.Turnarea sub presiune Procedeul constă în injectarea sau presarea metalului topit Intr -

Procedeul constă în injectarea sau presarea metalului topit Intr-o formă metalică (matriţă) din oţel. Turnarea sub presiune se aplică la producţia în serie mare sau în masă da- torită costului ridicat al matriţelor. Piesele realizate prin acest procedeu au suprafeţe netede şi curate, reproduc întocmai con- figuraţia locaşului matriţei, prezintă o precizie dimensională ridicată şi au caracte- ristici me- canice superioare pieselor turnate prin alte procedee.

me- canice superioare pieselor turnate prin alte procedee. Fig.4.10.2.Masina de turnat cu piston Fig.4.10.3.Masina de

Fig.4.10.2.Masina de turnat cu piston

prin alte procedee. Fig.4.10.2.Masina de turnat cu piston Fig.4.10.3.Masina de turnat- Gât de lebada După presiunea

Fig.4.10.3.Masina de turnat-Gât de lebada

După presiunea utilizată la turnare, se deosebesc următoarele maşini:

— maşini de turnat cu presiune joasă (10—100 daN/cm 2 ), care pot fi cu piston sau cu com- presor şi cu camera caldă; — maşini de turnat cu presiune înaltă (100—2 000 daN/cm 2 ) şi cu camera de presiune rece. În figura este reprezentată maşina de turnat cu piston folosită la turnarea aliajelor pe plumb, staniu şi zinc, cu temperatura de topire sub 450°C. La temperaturi peste 500°C se formează pelicule de oxizi pe piston, care împiedică funcţionarea maşinii.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

38

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 În figura este reprezentată maşina de turnat cu compresor şi cu glt de

În figura este reprezentată maşina de turnat cu compresor şi cu glt de lebădă. Pro- cedeul se foloseşte la turnarea aliajelor cu temperaturi joase de topire, fiind caracterizat printr-o productivitate ridicată. Metalul lichid se menţine la temperatură constantă în vasul de fontă 1. In acest vas se află camera de presiune mobilă 2, acţionată la fiecare umplere de un sistem de pîrghii 4 care acţionează şi asupra matriţei 5. Legătura dintre camera de presiune şi matriţă se realizează prin ajutajul 3. Maşini de turnat cu presiune înaltă şi cu cameră rece se folosesc la turnarea aliajelor cu bază de cupru. Pentru transmiterea presiunii, aceste maşini pot fi acţionate mecanic sau pneumatic.

4.10.4.Turnarea continua

Procedeul se aplică la obţinerea unor semifabricate profilate cum sînt bare de secţi- une cilindrică şi dreptunghiulară, ţevi sau alte profile. Turnarea continuă constă în introducerea metalului lichid într-un cristalizator, o îm- binare constructivă într-o cochilie şi un răcitor; metalul venind în contact cu pereţii reci ai cristalizatorului se solidifică iar bara rezultată este continuu evacuată cu ajutorul unui dis- pozitiv de antrenare. Alimentarea cu metal a cristalizatorului trebuie să se facă astfel încît nivelul să nu varieze mult. În figura este reprezentat principiul de lucru la maşină cu presiune înaltă. Astfel, în poziţia I, metalul lichid se introduce in cilindrul 1, în care se află pistonul inferior 2, ce închide canalul de alimentare a formei. în poziţia a II-a pistonul superior 3 presează metalul care pătrunde în forma 4, iar în poziţia a III-a se ridică pistonul superior, iar pistonul inferior taie bavura după care forma se deschide şi se scoate piesa.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

39

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 5.NORME DE SECURITATEA MUNCII Generalităţi Obţinerea pieselor turnate în secţiile de

5.NORME DE SECURITATEA MUNCII

Generalităţi Obţinerea pieselor turnate în secţiile de turnătorie, este necesar să se facă în condiţii optime de muncă, fără a se periclita sănătatea sau viaţa muncitorilor. Prin cunoaşterea normelor de protecţia muncii se urmăreşte nu numai evitarea accidentelor ci şi o creştere a productivităţii muncii, prin exploatarea raţională a instalaţiilor şi utilajelor secţiei, fără ca acestea să sufere întreruperi funcţionale sau degradări premature. Căile de acces şi trecerile de circulaţie din hale vor avea marginile marcate vizibil. Pardoselile secţiilor vor fi rezistente la acţiunea metalului topit şi la celelalte condiţii impuse de tehnologia de lucru, să fie plane şi să nu prezinte pericol de alunecare. Se va asigura iluminat natural adecvat şi alimentarea secţiei cu apă potabilă şi carbogazoasă. Pregătirea amestecurilor de formare Depozitarea amestecurilor de formare se va face în buncăre special amenajate, am- plasate în apropierea instalaţiilor de preparare. Buncărele vor fi prevăzute cu grătare la gurile de alimentare, iar accesul în interiorul lor va fi interzis. Prepararea amestecurilor de formare se va face în încăperi special amenajate, izolate de celelalte încăperi de lucru. La utilajele de dezagregare, măcinare sau malaxare ce servesc la prepararea amestec- urilor de formare, gura de alimentare va fi acoperită cu un grătar care să nu permită intro- ducerea mâinii în zona periculoasă. Luarea probelor este interzisă în timpul funcţionării agregatelor. Instalaţiile de preparat amestecuri, amplasate la înălţimi diferite vor fi prevăzute cu platforme şi pasarele de trecere. Se va asigura accesul normal şi comod în gropile şi canalele subterane, folosind scări metalice fixe. La utilizarea unor lianţi toxici (răşini furanice etc) se va asigura o ventilare corespunzătoare. În cazul defectării agregatelor, separarea lor se face numai de echipele de reparaţie şi întreţinere, cu avertizarea derigoare “ATENŢIE AGREGAT ÎN REPARAŢIE” Confecţionarea modelelor, formelor şi miezurilor Modelele se confecţionează în ateliere separate. Se vor respecta normele de tehnica securităţii pentru lucrul la maşinile de prelucrat. Păstrarea modelelor se va face în încăperi uscate, unde se vor aşeza în stive după dimensiuni sau pe stelaje. La executarea formelor nu se admite folosirea ramelor de formare care prezintă crăpături, deformări, ochiuri de fixare dezaxate.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

40

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Ramele de formare goale se depozitează în locuri prevăzute cu mijloace de ridicare

Ramele de formare goale se depozitează în locuri prevăzute cu mijloace de ridicare şi manipulare nepericuloase. Se interzice efectuarea oricărei operaţii, când ramele sunt suspendate în cîrligul macaralei. Când forma se execută în solul turnătoriei, gropile se îngrădesc. Umplerea şi îndesarea amestecului de formare în jurul modelului se va face cu multă atenţie. La deservirea maşinilor de format se vor lua toate măsurile pentru prevenirea prinderii mâinilor. Înainte de uscare, formele se vor găuri în vederea evacuării gazelor.

Atelierele unde se realizează miezurile vor fi amplasate în spaţii separate de atelierul de formare şi turnare. Vor fi prevăzute cu mese de lucru comode. În cazul lucrului cu mate- riale fuzibile – stearină, ceară, parafină, se vor utiliza magazii speciale. La formarea cu CO 2 se vor verifica cu atenţie recipientele de CO 2 şi reductoarele de presiune, pentru a se evita scăpările de gaz. Operaţiile de vopsire a miezurilor cu pulverizatorul se vor executa în camere închise, prevăzute cu aspiratoare. Uscarea şi pregătirea formelor pentru turnare Se va asigura o ventilare corespunzătoare a zonei în care are loc uscarea formelor mari cu uscătoare cu flacără. Pentru forme mici se vor utiliza cuptoare de uscare prevăzute cu uşi şi instalaţii de captare a gazelor. Pentru a se evita deschiderea formelor în timpul turnării, acestea se vor prinde cu cleme sau se vor încărca cu greutăţi repartizate uniform. Se va interzice urcarea pe forme sau trecerea pe sub greutatea suspendată de cârligul macaralei. Topirea metalelor şi aliajelor Secţia de topire şi turnare a metalelor şi aliajelor neferoase va fi prevăzută cu un sis- tem de ventilare care să asigure în perioadele de vârf o concentraţie a substanţelor nocive sub limita prevăzută de standarde. Fluxurile se vor păstra în saci de polietilenă, la loc uscat. Creuzetele cuptoarelor nu se folosesc dacă prezintă fisuri sau spărturi sau dacă au pereţii subţiaţi sub 10 mm. Înainte de folosire, creuzetele se vor usca şi apoi se vor încălzi. Încărcătura cuptorului se va preîncălzi în prealabil. Deasupra cuptoarelor cu creuzet se montează hote pentru evacuarea gazelor. Lingotierele precum şi formele metalice vor fi bine uscate şi preîncălzite înainte de turnare.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

41

EXAMEN ATESTAT

2013

EXAMEN ATESTAT 2013 Muncitorii vor purta ochelari de protecţie adecvaţi, şorţuri, mănuşi şi jambiere de a

Muncitorii vor purta ochelari de protecţie adecvaţi, şorţuri, mănuşi şi jambiere de az- best. În caz de defecţiune se deconectează instalaţia de la reţea şi apoi se remediază. Stamparea cuptorului se va face cu materiale refractare adecvate din punct de vedere al compoziţiei chimice, granulometrice etc. Oale de turnare Se vor verifica cu atenţie, neadmiţându-se folosirea oalelor de turnare cu căptuşeala sau mantaua fisurată. Înainte de folosire, oalele se usucă bine până la îndepărtarea completă a apei din căptuşeala refractară. Oalele de turnare manipulate manual de doi muncitori nu vor depăşi 60 kg în stare încăr- cată. Oalele ce depăşesc 0,5 tone vor fi prevăzute cu dispozitiv de basculare cu angrenaj cu melc care să asigure oala împotriva basculării la orice unghi de basculare. Umplerea oalei se va face în proporţie de 7/8 din volumul ei. Turnarea metalelor şi aliajelor în forme Înainte de începerea turnării trebuie să se verifice asigurarea ramelor de formare; pâ- lnia de turnare trebuie să fie bine uscată. Gazele toxice emanate de formă se vor aprinde imediat. Locurile de trecere printre rândurile de forme trebuie să fie de cel puţin 0,8 m lăţime. La turnarea manuală trebuie să fie de cel puţin un metru. Este interzisă trecerea peste formele cu metal topit. Tunelele de răcire vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare prin absorbţie a gazelor. După turnări repetate, formele metalice se încălzesc şi se impune răcirea lor cu aer. Dezbaterea formelor şi curăţirea pieselor turnate Încăperile în care se execută dezbaterea formelor vor fi izolate şi prevăzute cu instalaţii de ventilaţie pentru absorbţia prafului. Piesele mici se vor lua cu furci sau cleşti, nu cu mâna. La dezbaterea manuală temperatura pieselor nu va depăşi 200°C. Pentru uşurarea dezbaterii şi evitarea prafului se poate umezi amestecul din forme. Curăţirea pieselor se va executa într-o zonă izolată a halei sau în încăperi speciale. În timpul curăţirii manuale piesa va avea o temperatură sub 50°C şi o poziţie stabilă. Polizoarele se prevăd cu apărători solide. La maşinile de curăţire cu alice se impune asigurarea etanşeităţii spaţiului de lucru. Datorită uzurii rapide a elementelor instalaţiilor de sablare expuse jetului de sablare, se va prevedea înlocuirea lor din timp.

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

42

EXAMEN ATESTAT

2013

6.BIBLIOGRAFIE

EXAMEN ATESTAT 2013 6.BIBLIOGRAFIE 1. Stiinta si ingineria materialelor www.regielive.ro 2012 2. Stiinta

1. Stiinta si ingineria materialelor

2012

2. Stiinta materialelor-Curs

2010

3. Imagini

2013

4.Tehnologia prelucrarii metalelor

N. Atanasiu s.a.

1978

Editura Didactica si pedagogica Bucuresti

5.Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

2013

Tehnologia turnarii metalelor si aliajelor

Autor:

43