Sunteți pe pagina 1din 28

EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLCESCU” OLTENIŢA

din

PROIECT

pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Tema:

STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL). Î NTREŢINERE ŞI REPARARE

ÎNDRUMĂTOR:

2013

Elev:

Clasa:

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS

1.Tema proiectului

1

2.Cuprins

2

3.Argument

3

4.Introducere

6

5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte

8

6.Masini-unelte pentru strunjit

10

6.1.Probleme generale.Clasificare

10

7.Strunguri Carusel

11

7.1.Generalitati

11

7.2.Strunguri Carusel cu un montant

11

7.3.Strunguri Carusel cu doi montanti

15

7.4.Prelucrari pe strungul Carusel

17

8.Intretinerea si repararea strungurilor Carusel

18

8.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului

18

8.2.Organizarea locului de munca

19

8.3.Revizuirea si reglarea strungului

20

8.4.Ungerea si curatirea strungului

21

8.5.Intretinerea strungului

22

9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor Ca-

rusel

24

9.1.Deservirea masinilor-unelte

24

9.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare

26

10.Bibliografie

28

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT

Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abil- ităţi, cunoştinţe, deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie trans- ferabile, cu scopul de a sprijini procesul de învăţare continuă, prin posibili- tatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.

Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de competenţă generale şi specializate.

Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat motivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.

Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel încât să dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie

Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se anga- jeze, fie să-şi continue pregătirea la un nivel superior.

Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate pe elev.

Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei echipe.

Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum- ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea. Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea conştientă a cu- noştinţelor dobândite.

Lucrarea de atestat STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL).INTRETINERE SI REPARAREimplica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesi- onala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.

EXAMEN ATESTAT

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neântrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de

masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini- unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a orga- nelor de masini au rezultate economice importante:

micsoreaza opririle neproductive ;

maresc perioada dintre reparatii ;

reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi

timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utila- jelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizi- co-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori ex- terni, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este carac- teristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile ci- lindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utila- je si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.

Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructi- ve sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt:

alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor;

EXAMEN ATESTAT

alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;

utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;

datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;

alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de unge- re pe suprafete de frecare;

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau regla-

rea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis- temelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea piese- lor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansambluri- lor, mecanismelor etc Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piese- le principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor- unelte.

Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :

1. Comunicare si iteratie.

2. Asigurarea calitatii.

3. Igiena si securitatea muncii.

4. Lucrul in echipa.

5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

EXAMEN ATESTAT

4.INTRODUCERE

Istoria omenirii este strâns legată de dezvoltarea mijloacelor de producţie.

Pentru a-şi procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiecte din natură pe care le-a utilizat ca arme şi unelte. Treptat el a trecut la confecţionarea acestora, astfel ca ele să corespundă mai bine scopului urmărit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta din urmă continuând şi în zilele noastre şi diversificându-se prin utilizarea pe scară largă a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc.

Concepute şi realizate empiric şi acţionate manual sau cu forţa ani- malelor, uneltele primitive asigurau performanţe reduse.

Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a determinat creşterea şi diversificarea continuă a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face faţă nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit să perfecţioneze continuu uneltele de producţie, pentru a realiza performanţe din ce în ce mai ridicate privind precizia, productivitatea şi costul prelucrărilor. Dezvoltarea aces- tora a fost posibilă datorită progreselor realizate în domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaţie, al sistemelor de acţionare şi al automatizării, ajungându-se în zilele noastre la o gamă foarte largă de maşini-unelte.

Ca urmare a progreselor realizate în diferitele domenii ale ştiinţei, în ultimele decenii a fost posibilă realizarea celei mai moderne unelte create de om până acum – calculatorul electronic numeric – care a deschis o nouă epocă în istoria omenirii – epoca informaţională.

Efectele benefice ale implicării ştiinţei în producţie au făcut ca aceas- ta să devină principala forţă de producţie, având ca efect realizarea sis- temelor de producţie moderne. Sistemele care reunesc maşini-unelte, sis- teme de deservire şi calculatoare electronice reprezintă cele mai per- fecţionate sisteme de producţie realizate de om până acum – sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) – care realizează procesarea au- tomată atât a materiei cât şi a informaţiei.

Privind dezvoltarea maşinilor-unelte, primele realizări consemnate de istorie apar în secolele XV – XVI, în perioada renaşterii europene, prin lucrările lui Leonardo da Vinci care a conceput şi realizat strunguri, maşini de găurit, fierăstraie, maşini de rectificat şi maşini automate de ascuţit ace.

EXAMEN ATESTAT

În secolul al XVIII-lea inventarea maşinii cu abur de către James Watt marchează începutul revoluţiei industriale şi dă un puternic impuls dez- voltării maşinilor-unelte, prin conceperea şi realizarea primei maşini de alezat cilindrii, în 1765, de către Smeaton, maşină perfecţionată ulterior în 1775 de către John Wilkinson.

Primele strunguri în accepţiunea modernă, adică având cărucior şi şurub conducător, au fost realizate la 1797, tot în Anglia de către Maudsley.

Între 1800 şi 1900 apar şi se diversifică aproape toate tipurile de ,maşini-unelte cunoscute şi astăzi, şi anume: ,maşinile de rabotat şi morte- zat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver şi automate, etc. Perfecţionarea lor se realizează prin utilizarea unor materiale noi, a unor mecanisme mai performante, prin introducerea acţionării electrice individ- uale şi a automatizării, obţinându-se o creştere substanţială a preciziei de prelucrare şi a productivităţii. O contribuţie importantă au avut-o cer- cetările privind procesul de aşchiere, concretizate în lucrările teoretice ale lui Time şi Taylor apărute în 1870, precum şi dezvoltarea mijloacelor de măsurare a dimensiunilor, prin începerea în 1850 a fabricaţiei industriale a şublerelor (precizie 0,1 mm), în 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm), iar în 1907 a minimetrelor (precizie 0,001 mm). Ca materiale pentru fabri- carea sculelor în această perioadă s-au utilizat oţelurile carbon pentru scule, care nu au permis realizarea unor viteze mari de aşchiere, limitând produc- tivitatea.

După 1900 apar maşinile de broşat, cele de copiat electrice şi hidrau- lice, maşinile de danturat, şi continuă diversificarea şi perfecţionarea celor- lalte tipuri, prin lărgirea gamei dispozitivelor accesorii şi introducerea acţionărilor hidraulice şi pneumatice. Apariţia unor noi materiale pentru fabricarea sculelor aşchietoare ca oţelurile rapide (1900), carburile metalice (1940), materialele mineralo-ceramice (1950) şi a diamantelor artificiale (1970), a permis creşterea continuă a vitezei de aşchiere, deci a productivi- tăţii şi a impus perfecţionări corespunzătoare privind cinematica şi dinamica maşinilor-unelte.

Cea mai importantă revoluţie în domeniul maşinilor-unelte a început în deceniul al şaselea prin apariţia maşinilor-unelte cu comandă numerică când, ca urmare a schimbării cerinţelor pieţei, care pretindea o diversitate tot mai mare de produse şi o înlocuire tot mai rapidă a lor cu altele noi, cu caracteristici superioare, se modifică şi concepţia asupra fabricaţiei prin trecerea de la sistemele “rigide” (caracteristice fabricaţiei îndelungate şi în serie mare a aceluiaşi produs) la sistemele “flexibile”, capabile să permită trecerea rapidă la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse în paralel pe acelaşi sistem de producţie, cu productivitate ridicată şi costuri

EXAMEN ATESTAT

tot mai mici. Maşinile cu comandă numerică, apărute în anii ’60, au re- prezentat primul pas spre realizarea în anii ’70 a centrelor de prelucrare iar apoi a sistemelor flexibile de fabricaţie (celule flexibile 1975, linii flexibile- 1980) având în vârful ierarhiei sistemele CIM (1985).

5.DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA MAŞINILOR- UNELTE.

Maşinile-unelte fac parte din grupa mai largă a maşinilor de lucru, care cuprinde toate maşinile destinate efectuării unor activităţi diverse de prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.

Maşinile-unelte sunt maşini de lucru destinate prelucrării pieselor prin metoda aşchierii. Ele deţin ponderea în sectorul construcţiilor de maşini, datorită faptului că metoda de prelucrare prin aşchiere asigură re- alizarea unei precizii dimensionale şi de formă foarte bune şi rugozităţi din- tre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realizând productivităţi mai mari şi costuri mai reduse decât multe alte metode de prelucrare.

Datorită existenţei mai multor procedee de prelucrare, diversităţii foarte mari a formelor şi dimensiunilor pieselor prelucrate, şi evoluţiei conceptelor de fabricaţie ale produselor, maşinile-unelte s-au diversificat continuu, în prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.

Clasificarea maşinilor-unelte se poate face după mai multe criterii, cele mai importante fiind prezentate în continuare:

După procedeul de prelucrare, există: maşini de strunjit (strunguri); maşini de găurit; maşini de frezat; maşini de rabotat şi mortezat; maşini de broşat; maşini de rectificat, etc.

După gradul de universalitate (sau specializare în producţie),maşinile-unelte pot fi:

universale – destinate prelucrării unor piese diverse ca forme şi di- mensiuni, în condiţiile unei producţii de unicate sau serie mică; per- mit realizarea unei game largi de operaţii de prelucrare, printr-un procedeu de bază sau prin diferite procedee de prelucrare; dispun de o cinematică complexă, cu posibilităţi largi de reglare a parametrilor de lucru; în general sunt deservite manual şi au o productivitate re- dusă;

EXAMEN ATESTAT

specializate – destinate prelucrării unui anumit tip de piesă, sau de suprafaţă, într-o gamă largă de dimensiuni (de exemplu: maşini de filetat, de danturat, de detalonat, etc.), într-o producţie de serie, dar şi de unicate; au o cinematică specifică cerinţelor de generare a su- prafeţei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizându-se prin mecanisme cu roţi de schimb; au o productivitate ridicată;

speciale – destinate prelucrării anumitor suprafeţe, la un anumit tip de piesă (de exemplu: maşinile-unelte agregat), pentru producţia de serie mare; au cinematică şi construcţie specifică, fiind realizate din module normalizate, şi sunt înalt automatizate, realizând productivi- tăţi foarte mari.

După modul de comandă şi deservire (determinat de gradul

de automatizare) se cunosc:

maşini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile sunt date de operatorul uman; sunt, de regulă, maşini universale şi au o productivitate redusă;

maşini semiautomate – la care ciclul de lucru se desfăşoară automat, pe baza unor comenzi interne emise de maşină, dar alimentarea cu semifabricat, evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realiza- te de operatorul uman; sunt, de regulă, maşini specializate; au productivităţi ridicate;

maşini automate – la care toate comenzile şi deservirea se realizează automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimen- tarea cu semifabricate, controlul pieselor şi corectarea reglajelor, schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicată, fiind destinate producţiei de serie. După principiul de automatizare ele pot fi:

automate secvenţiale, la care se programează succesiunea fazelor ciclului de lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare sau realizate cu limitatori de cursă; elementele de automatizare pot fi mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice;

automate numerice care permit programarea numerică atât a des- făşurării ciclului de lucru, cât şi a cotelor de prelucrare.

După mărime, maşinile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele şi foarte grele, împărţirea fiind determinată de dimensiunile max- ime ale piesei de prelucrat, care determină dimensiunile şi gre- utatea maşinii şi implicit complexitatea cinematică şi me- canismele utilizate, gradul de mecanizare, etc.

După precizie, maşinile-unelte se împart în două grupe: de precizie normală şi de precizie ridicată, la acestea din urmă fi-

EXAMEN ATESTAT

ind utilizate soluţii cinematice şi constructive care fac să creas- că precizia, dar măresc costul.

6.MAŞINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.

6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.

Maşinile de strunjit, sau strungurile, sunt maşini-unelte destinate prelucrării suprafeţelor de revoluţie prin procedeul strunjirii , la care mişcarea principală de aşchiere este o mişcare de rotaţie executată de piesă, iar mişcarea (sau mişcările) de avans este de regulă o mişcare de translaţie executată de sculă, cuţitul de strunjit. Pe lângă procedeul strun- jirii, pe strunguri se pot realiza prelucrări şi prin alte procedee, cum ar fi:

gaurirea , frezarea sau rectificarea , utilizând scule şi accesorii speciale.

Clasificarea strungurilor se poate face după criteriile generale de clasificare a maşinilor-unelte, dar şi după unele criterii specifice, după cum urmează:

după gradul de universalitate, există:

- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, caru- sel);

- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotiţi, de prelucrat suprafeţe poligonale etc.);

- strunguri speciale;

după poziţia arborelui principal, se deosebesc:

- strunguri orizontale;

- strunguri verticale;

după gradul de automatizare, se cunosc:

- strunguri cu comenzi manuale;

- strunguri semiautomate;

- strunguri automate;

după numărul arborilor principali, există:

- strunguri monoax;

- strunguri multiaxe;

după numărul sculelor utilizate simultan, pot fi:

- strunguri monocuţit;

- strunguri multicuţite;

EXAMEN ATESTAT

după mărime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele şi foarte grele;

după precizie, strungurile pot fi de precizie normală; sau de precizie ridicată.

7.STRUNGURI CARUSEL

7.1.GENERALITATI

Sunt destinate prelucrării pieselor în formă de disc de diametre şi

reutăţi mari. Datorită poziţiei verticale a arborelui principal, prezintă mai multe avantaje faţă de strungurile frontale:

prinderea şi centrarea pieselor pe platoul maşinii se realizează mult mai uşor şi mai precis;

arborele principal este solicitat la compresiune astfel că preia mult mai bine greutăţile mari ale pieselor prelucrate;

permit prelucrarea unor piese foarte mari, având diametrul până la 25 [m];

realizează o precizie de prelucrare superioară;

au productivitate mare;

având dimensiuni mai mici în plan orizontal, asigură o utilizare mai

bună a spaţiului de producţie. Clasificarea strungurilor carusel se face în principal după trei criterii:

după construcţie, privind numărul montanţilor, strungurile carusel sunt: cu un montant şi cu doi montanţi;

după tipul traversei, pot fi cu traversă fixă, destinate prelucrării pieselor de înălţime mică ([mm]), şi cu traversă mobilă;

după gradul de universalitate, există strunguri universale, destinate

producţiei individuale şi de serie mică, şi strunguri speciale, destinate

prelucrării unui anumit tip de piesă în producţia de serie mare.

7.2.STRUNGURI CARUSEL CU UN MONTANT

Sunt strunguri de dimensiuni mai mici, fiind destinate prelucrărilor până la diametrul maxim de 2000[mm]. Principiul constructiv şi funcţional al strungurilor carusel cu un mon- tant şi traversă mobilă este prezentat în figura . Ele sunt alcătuite din următoarele părţi componente:

1-batiu;

2-platou (masă rotativă); 3-cap revolver portscule;

EXAMEN ATESTAT

4-sanie portcuţit verticală; 5-suport rotativ; 6-sanie transversală; 7-traversă mobilă;

8-montant;

9-sanie portcuţit transversală; 10 - suport portcuţit; 11-sanie verticală; C1, C2- cărucioare. Mişcarea principală, de rotaţie n, este executată de platoul strungului,

2, pe care se centrează şi fixează piesa de prelucrat.

2, pe care se centrează şi fixează piesa de prelucrat. Fig.7.2.1.Strungul Carusel cu un montant În

Fig.7.2.1.Strungul Carusel cu un montant

În partea superioară, pe montantul 8, este amplasată traversa mobilă 7, care poate fi deplasată pe verticală în mişcarea de poziţionare w p2 şi blocată apoi pe poziţie. Pe traversă este amplasat căruciorul superior C1, a cărui sanie transversală 6 permite deplasarea în mişcarea de avans transversal w t1 . Pe sania transversală este prevăzut suportul rotativ 5, care poate efectua o mişcare de poziţionare w p1 , astfel încât mişcarea de avans w v1 a saniei 4 se poate realiza pe direcţie verticală sau înclinată.

EXAMEN ATESTAT

Capul revolver 3 execută mişcarea de divizare w d , în vederea schimbării sculei active. Lateral faţă de masă, pe ghidajele montantului este amplasat căruci- orul lateral C2, care se poate deplasa într-o mişcare de avans vertical w v2 . Suportul portcuţit 10 poate primi de asemenea o mişcare de avans trans- versal w t2 . Unele strunguri sunt prevăzute cu două cărucioare superioare, am- plasate pe traversă; având posibilitatea efectuării de prelucrări simultane cu mai multe scule, productivitatea strungurilor carusel este mai mare decât a celor frontale.

strungurilor carusel este mai mare decât a celor frontale. Fig.7.2.2.Strungul Carusel cu un montant Schema cinematică

Fig.7.2.2.Strungul Carusel cu un montant

Schema cinematică de principiu a unui strung vertical cu un mon-

tant este redată în figura 7.2.3

lanţul cinematic 1-2-AB-CV-3-4 avînd ca elemente extreme motorul electric M1 şi arborele principal (pe care este montat platoul). Turaţia se reglează cu ajutorul cutiei de viteze CV şi al roţilor de schimb AB. Mişcarea de avans vertical II se obţine prin lanţul cinematic 3-5-CA1- 6-7-8, elementele extreme fiind arborele roţii de antrenare al platoului şi angrenajul pinion-cremalieră Crl-Z1. Mişcarea de avans orizontal III are acelaşi lanţ cinematic pînă la ele- mentul 7 la care se adaugă elementele 9 şi cel final Cr2-Z2. Mişcările de avans orizontalIV şi vertical V se transmit prin elemen- tele 3-10-CA2-ll-12,de unde se separă spre elementele 13 cu şurubul con- ducător orizontal şi piuliţă So1-P1 obţinîndu- se avansul orizontal IV şi prin elementul 14-Cr 3-z5 realizand avansul vertical V.

Mişcarea principală I se realizează prin

EXAMEN ATESTAT

Deplasarea de reglare VI pe direcţia verticală se realizează prin lanţul cinematic 15-16, avînd ca elemente extreme motorul electric M2 şi me- canismul şurub conducător vertical-piuliţă Sv-P2. Deplasările rapide pe direcţie orizontală şi verticală se efectuează prin elementele 15-16 pentru căruciorul lateral şi prin 15-12 pentru

căruciorul vertical. Aceste elemente, cînd funcţionează, scot din circuit me- canismele pentru avansuri de lucru. Sistemul de acţionare a strungului vertical cu doi montanţi se deose- beşte de sistemul de acţionare al strungului cu un montant prin:

existenţa traseelor cinematice datorate celui de al doilea cărucior vertical şi a deplasării traversei pe al doilea montant;

existenţa a două motoare electrice separate pentru deplasările rapide de reglare pentru fiecare cărucior;

existenţa unui motor electric separat pentru deplasa rea rapidă pe verticală a traversei mobile;

lipsa roţilor de schimb ca element de reglare a turaţiei platoului. Ex- istă strunguri verticale atît cu un montant cît şi cu doi montanţi la care lanţurile cinematice sînt acţionate de către un singur motor elec- tric.

la care lanţurile cinematice sînt acţionate de către un singur motor ele c- tric. Fig.7.2.3.Schema cinematica

Fig.7.2.3.Schema cinematica

EXAMEN ATESTAT

7.3.STRUNGURI CARUSEL CU DOI MONTANTI

Din această grupă fac parte cele mai mari strunguri, care permit prelucrări până la diametre de 25 m, construcţia portal oferindu-le o rigidi- tate ridicată. Principiul constructiv şi funcţional al acestor maşini rezultă din fig- ura 7.3.1., în care s-au notat:

1. batiu

2. platou

3. montant

4. suport portcutit

5. sanie portcutit verticala

6. suport rotativ

7. sanie transversala

8. grinda de rigidizare

9. montant

10.traversa mobila

11.sanie portcutit

12. sanie portcutit transversala

13.sanie verticala

C1, C2 si C3 carucioare

12. sanie portcutit transversala 13.sanie verticala C1, C2 si C3 carucioare Fig.7.3.1.Strungul Carusel cu doi montanti

Fig.7.3.1.Strungul Carusel cu doi montanti

EXAMEN ATESTAT

Mişcările executate de diferitele elemente componente sunt următoarele:

n – mişcarea principală de aşchiere, efectuată de platoul 2, pe care se prinde piesa de prelucrat; unele strunguri, datorită variaţiei mari a razei la prelucrarea suprafeţelor plane frontale, sunt prevăzute cu variatoare continue de turaţie, comandate de poziţia săniilor trans- versale, care să permită menţinerea aproximativ constantă a vitezei de aşchiere;

w v – mişcări de avans, sau de poziţionare, verticale sau înclinate;

w v1 – mişcare de avans vertical sau de poziţionare;

w t – mişcări de avans, sau de poziţionare transversale;

w p1 – mişcări de poziţionare, pentru reglarea unghiului direcţiei mişcărilor w v faţă de axa piesei;

w p2 – mişcarea de poziţionare verticală a traversei.

Unele strunguri sunt echipate cu încă un cărucior lateral, amplasat pe montantul din stânga, sau sania portsculă a căruciorului lateral se poate şi ea înclina în vederea prelucrării suprafeţelor conice.

ea înclina în vederea prelucrării suprafeţelor conice. Fig.7.3.2.Strungul Carusel cu doi montanti

Fig.7.3.2.Strungul Carusel cu doi montanti

vederea prelucrării suprafeţelor conice. Fig.7.3.2.Strungul Carusel cu doi montanti Fig.7.3.3.Strungul Carusel CNC 16

Fig.7.3.3.Strungul Carusel CNC

EXAMEN ATESTAT

Ca accesorii speciale, unele strunguri sunt dotate cu dispozitive de copi- at, pentru prelucrarea suprafeţelor conice sau profilate şi cu dispozitive de rectificat, care permit prelucrarea suprafeţelor de revoluţie sau plane.

7.4.PRELUCRARI PE STRUNGUL CARUSEL

Pe strungurile carusel verticale se pot prelucra suprafeţe cilindrice exterioare şi interioare, suprafeţe conice exteri-oare şi interioare, su- prafeţe plane, canale elicoidale şi speciale. Suprafeţele cilindrice şi plane se prelucrează utilizând direct avansurile existente la maşină. În figura 7.4.1. este prezentată prelucrarea simultană a mai multor suprafeţe de acest tip, în cazul prelucrării unui volant. La o primă fixare a piesei se prelucrează anumite suprafeţe, iar după întoarcerea ei pe cealaltă parte se prelucrează şi celelalte suprafeţe. Suprafeţele conice se pot prelucra prin mai multe metode, care nece- sită reglaje specifice. O primă metodă, cea mai accesibilă, constă în înclinarea suporţilor portsculă verticali, 5, cu unghiul dintre generatoare şi axa piesei, utilizând mişcarea de poziţionare w p1 , prelucrarea realizându-se cu avansul înclinat wv. Metoda are dezavantajul că lungimea generatoarei prelucrate este mică, determinată de lungimea cursei săniilor portcuţit 5, iar unghiul este limitat la maxim 30 0 faţă de axa piesei. Prelucrarea suprafeţelor conice cu unghiuri mari, între 60 0 …90 0 , se poate realiza prin înclinarea suportului portsculă lateral 12 (dacă strungul este prevăzut cu acest reglaj), utilizând avansul transversal w t1 al acestuia.

cu acest reglaj), utilizând avansul transversal w t 1 al acestuia. Fig.7.4.1.Prelucrari pe strungul Carusel 17

Fig.7.4.1.Prelucrari pe strungul Carusel

EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR CARUSEL

8.1. IMPORTANŢA ŞI SARCINILE REPARĂRII UTILAJULUI

Desfăşurarea in mod ritmic a activităţii de producţie a unei intre- prinderi industriale necesită, ca o condiţie de bază, o bună organizare a re- parării şi intreţinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul că in proce- sul folosirii lor productive, mijloacele fixe şi utilajul de producţie, ca o com- ponentă a acestora, sunt supuse uzurii fizice şi morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producţie are loc un proces de pierdere treptată a valorii de intrebuinţare şi, in cele din urmă, o pierdere a capacităţii lui de a satisface o necesitate socială, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizică a utilajului de producţie, in condiţiile folosirii utilajului in procesul de producţie, este insoţită de transferarea valorii asupra produse- lor create şi recuperarea ei continuă prin desfacerea acestora la diferiţi be- neficiari . In vederea menţinerii caracteristicilor funcţionale ale utilajului pe durata folosirii lui şi a funcţionării in condiţii optime şi cu posibilităţi cat mai apropiate de cele iniţiale, in cadrul intreprinderilor se organizează un sistem de intreţinere şi reparare a utilajului de producţie . Organizarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de intreţinere şi reparare a utila- jelor trebuie să ţină seama de particularităţile utilajului şi de modul de uzu- ră fizică a diferitelor părţi componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizică a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producţie se con- stată că uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pildă, cel mai rapid se uzează lagărele, pistoanele, segmenţii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor ş.a., procesul de uzură este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzură mai mare şi folosi- rea in continuare a maşinii, fără a renunţa la utilizarea ei . Folosirea utilajului de producţie in condiţii optime necesită, de ase- menea, efectuarea in scopuri preventive a unor măsuri de intreţinere, care să impiedice uzura prematură şi operaţii de control şi revizie care să per- mită depistarea din timp a eventualelor defecţiuni . Ca urmare a particularităţilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul că in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioadă oarecare de timp, iar celelalte au o durată de folosire indelungată, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreţinere şi reparare a acestora .

EXAMEN ATESTAT

Pentru o intreprindere industrială intreţinerea şi repararea utilajului de producţie prezintă o importanţă deosebită . Astfel, executarea acestor activităţi in condiţii optime asigură funcţionarea in mod normal a utilajelor de producţie, conformgraficelor de producţie, evitandu-se astfel scoaterile din funcţiune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activităţi rit- mice .

O bună intreţinere şi reparare a utilajului de producţie asigură men- ţinerea funcţionării acestuia potrivit performanţelor tehnico-economice prevăzute in cartea tehnică, influenţand direct randamentul şi precizia de funcţionare şi realizarea producţiei in cantităţile şi calitatea prevăzute . Organizarea intreţinerii şi reparării utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de produc- ţie, prin realizarea acestor activităţi la un nivel redus de cheltuieli .

Organizarea executării lucrărilor de intreţinere şi reparaţii la nivelul unei unităţi industriale trebuie să permită realizarea următoarelor sarcini de bază :

a) asigurarea menţinerii utilajului în perfectă stare de funcţionare ;

b) evitarea uzurii excesive a utilajului şi a scoaterii înainte de termen sau

accidental a acestuia din funcţiune ;

c) creştere timpului de funcţionare a utilajului, atât prin mărirea timpului

de funcţionare între două reparaţii, cât şi prin reducerea timpilor necesari executării reparaţiilor ,

d) ridicarea productivităţii muncii muncitorilor care execută reparaţii,

asigurarea executării reparaţiilor cu cheltuieli minime şi de o calitate ridica- tă ;

e) modernizarea maşinilor şi utilajelor învechite .

8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Locul de muncă al strungarului este format din suprafaţa ocupată de strung cu un mic spaţiu în jurul lui necesar strungarului pentru deservirea strungului, cum şi din suprafeţele ocupate de diferite amenajări pentru păs- trarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor prelu- crate etc. Dimensiunile locului de muncă al strungarului se determină în func- ţie de mărimea strungului, de dimensiunile şi felul pieselor de prelucrat, cum şi de metoda de prelucrare (cu bucata, în serie sau în masă). Suprafaţa locului de muncă trebuie să fie suficient de mare, pentru ca strungarul să poată circula în jurul strungului.

EXAMEN ATESTAT

Organizarea locului de muncă este una din cele mai importante con- diţii pentru obţinerea unei productivităţi înalte. Sculele si instrumentele de măsurat vor fi aşezate în dreapta strungarului. Nu este permisă aşezarea sculelor pe ghidajul patului. După folosire, sculele trebuie aşezate la locurile lor iniţiale pentru a nu se pierde timp cu căutarea lor. In dulapul de scule să fie întotdeauna or- dine şi curăţenie perfectă . Dulapul de scule este împărţit în două părţi ega- le printr-un perete despărţitor vertical. In despărţitura de sus se ţin obiec- tele uşoare, documentele, desenele. Lîngă acestea se pot aşeza aparatele de măsurat. Sub ele se aranjează cuţitele de strung, grupate după mărime şi scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separată, pe rafturi, se ţin burghiele,

adîncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuţitele. Cheile, mandrinele şi alte scu-

le şi dispozitive mai grele se ţin în rafturile de jos. Strungarul trebuie să se îngrijească ca, înainte de a începe lucrul, lo-

cul de muncă să fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pînă

la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dacă se întîmplă eventuale de-

fecte (avarii) , trebuie să se respecte cu , stricteţe, prescripţiile din planurile

de operaţii. La executarea pieselor noi, înainte de a începe operaţia respec- tivă să se studieze cu atenţie desenul, să se pregătească cuţitele, sculele, in- strumentele şi aparatele de măsurat şi dispozitivele care vor fi eventual ne- cesare. La terminarea schimbului se curăţă maşina, se strîng aşchiile de pe locul de muncă, se şterge maşina de emulsia de răcire şi se ung uşor cu ulei suprafeţele de alunecare. Sculele, instrumentele de măsurat se şterg cu,atenţie şi se aşază la locurile lor, în dulap.

8.3.REVIZUIREA ŞI REGLAREA STRUNGULUI.

Pentru funcţionarea corectă a strungului, adică pentru obţinerea di- mensiunilor exacte ale pieselor care se prelucrează, cum şi pentru obţine- rea unei calităţi bune a suprafeţelor pieselor, este necesar ca fiecare dintre mecanismele strungului să fie în perfectă stare. Strungarul are datoria de a întreţine maşina şi de a o regla. Axul pricipal al strungului trebuie să se rotească uşor în lagăre, fără

să aibă joc axial. Pentru controlarea strîngerii corecte a lagărelor, se contro- lează dacă strungul n-are vibraţii la mersul în gol.

O altă metodă pentru controlul lagărelor constă în introducerea, in extre-

mitatea axului principal (langă universul sau platou), a unei grinzi de lemn lungă de 750—1000 mm, care manevrată ca o pîrghie, dă posibilitatea con- statării stringerii slabe a lagărelor.

EXAMEN ATESTAT

Jocul axului principal în sens axial se determină cu aceeaşi pîrghie, acţionînd însă în acest caz asupra feţei frontale a axului principal. Strîngerea prea tare a lagărelor este tot atît de dăunătoare ca şi strîngerea lor insuficientă. Strîngerea prea puternică se constată rotind cu mîna axul principal. Lagărele strinse prea tare se încălzesc repede şi duc la uzarea lor prematură. Cutia de viteze a strungului şi cutia de avansuri trebuie să funcţione- ze fără zgomot, puţind fi decuplate cu uşurinţă. Cu ocazia revizuirii cutiilor de viteze, trebuie să se verifice dacă acestea se cuplează corect în timpul lucrului şi, invers, dacă nu se produce cuplarea lor nedorită. Cu ocazia revizuirii căruciorului trebuie să se verifice dacă acesta se deplasează uşor şi lin pe ghidaje, dacă nu are jocuri prea mari, care să pro- voace vibraţii. Dacă jocurile sînt prea mari se vor regla (strînge) penele respective. O dată cu revizuirea căruciorului se verifică dacă cuplarea şi decuplarea manetelor avansului longitudinal şi transversal se face uşor.

8.4.UNGEREA ŞI CURĂŢIREA STRUNGULUI.

De ungerea la timp a organelor în mişcare ale strungului depinde precizia funcţionării sale.Dacă piesele mobile ale strungului nu sînt unse ele se uzează repede şi strungul îşi pierde precizia. In afară de aceasta, in cazul unei ungeri defectuoase, lagărele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat dis- trugerea inevitabilă a pieselor strungului. Trebuie să se dea o atenţie deosebită ungerii lagărelor păpuşii fixe, care funcţionează in condiţii grele. Ungerea acestor lagăre trebuie făcută cu regularitate, în fiecare zi sau chiar de cîteva ori pe zi, în cazul cînd strungul prelucrează piese grele, sau piese uşoare, cu viteze mari de prelucrare. Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o cană de un- gere, după care se plimbă căruciorul manual de cîteva ori în lungul lor. In mod analog se ung şi ghidajele săniilor transversale şi portcuţit. Pentru protejarea ghidajelor de aşchii şi praf, cum şi a şurubului căruciorului transversal sînt prevăzute apărători de tablă fixate cu şuruburi. Dacă aceste apărători împiedică ungerea, se demontează şi imediat după terminarea ungerii se fixează la locul lor. Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se foloseşte uleiul prevă- zut în cartea maşinii. Unele axe, cum şi roţile dinţate ale cutiei de viteze şi de avansuri se ung cu unsoare consistentă. în cutiile de viteze şi de avan- suri, unsoarea consistentă se introduce direct prin nişte orificii mari, ame- najate în acest scop, iar ungerea axelor şi a unor bucşe se face cu ajutorul ungătoarelor.

EXAMEN ATESTAT

Tot atîta importanţă prezintă şi curăţirea strungului de aşchii şi praf.

Curăţirea strungului se face numai atunci cînd el nu funcţionează. Murdăria şi unsoarea uscată se spală de pe strung cu o cîrpă sau cu deşeuri de bum- bac muiate în petrol, apoi se şterge tot cu deşeuri de bumbac uscate. Ghidajele patului şi alte părţi descoperite ale strungului trebuie să fie minu- ţios curăţite de praf şi numai după aceea unse. Prezenţa uleiului pe aceste organe nu scuteşte pe strungar de a le cu- răţi şi de a le unge din nou. Praful şi aşchiile mărunte, amestecate cu ulei, uzează foarte repede ghidajele patului şi ale căruciorului. Din această cau- ză, cel puţin o dată pe zi. ghidajele patului trebuie să fie curăţite cu multă atenţie de uleiul vechi şi unse cu ulei proaspăt. Se recomandă ca strungarii să ţină seamă de următoarele recomandări:

1. Să-şi însuşească şi să respecte instrucţiunile privind deservirea şi îngriji-

rea strungului şi a sculelor.

2. La fiecare început de schimb să ungă cu grijă organele în mişcare ale strungului. Uzura rapidă a strungului este o consecinţă a ungerii neîngrijite a maşinii.

3. înainte de a porni strungul să verifice dacă manetele se află în poziţiile

iniţiale de cuplare. Poziţiile greşite ale manetelor pot duce la avarii grave ale maşinii.

4. Să ferească ghidajele patului de aşchii şi pilituri. Dacă aşchiile şi piliturile

ajung între suprafeţele de alunecare, acestea cauzează uzura prematură a maşinii şi, în consecinţă, reduc precizia maşinii, deci precizia pieselor pre-

lucrate.

5. Părţile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu apărătoare

de scîndură , pe care se aşază sculele şi instrumentele de măsurat.

6. După terminarea schimbului de lucru să curăţe maşina şi s-o predea cu-

rată schimbului următor.

7. Partea conică a axului principal şi partea conică a pinolei în care se intro-

duc vîrfurile trebuie bine curăţate, deoarece, în caz contrar, vîrfurile, bur- ghiele şi mandrinele nu se pot fixa corect şi, în consecinţă, fie că piesele se rebutează, fie că se produc accidente grave.

8.5.INTRETINEREA STRUNGULUI

Inainte de orice pornire a strungului se va verifica dacă manetele pentru schimbarea turaţiilor sînt în poziţie corectă şi dacă maneta de co- mandă este în poziţia de zero, pentru a se evita orice degradări în cinemati- ca maşinii.

EXAMEN ATESTAT

Nu se admite schimbarea turaţiilor în timpul procesului de aşchiere sau la viteze mari, pentru a nu deteriora dinţii roţilor dinţate. Pentru a se asigura o ungere corespunzătoare trebuie ca uleiul să nu pre- zinte bule de aer. In cazul că apar astfel de bule, se strîng şuruburile de la racordurile ce ies din pompă şi dacă prezenţa bulelor de aer persistă, se completează uleiul din bazin. La cărucior, nivelul uleiului va ajunge pină în dreptul vizorului. Fil- trele de ulei se vor spăla în mod periodic şi se vor respecta toate pre- scripţiile din schema de ungere. Rezervorul pentru lichidul de răcire se va curăţa periodic de aşchii şi de alte murdării, iar zilnic se va verifica întinderea corectă a curelelor de transmitere a mişcării. Şurubul conducător nu se va folosi decît pentru tăierea filetelor. La prelucrarea între vîrfuri a barelor lungi, se vor unge cepurile sau rulmenţii de sprijin a lunetelor. Buna funcţionare în exploatare a strungului depinde în mare măsură de reglarea corectă a ambreiajului şi frînei. Dacă ambreiajul este lăsat prea liber, discurile alunecă uşor unul faţă de altul, aceasta ducînd la uzarea prematură a discurilor şi la transmiterea unei puteri mai mici la arborele principal. Cînd şurubul săniei transversale are joc axial, acest joc se va elimina cu ajutorul penei de reglaj existentă între cele două piuliţe de pe şurub. Aparatura electrică se va verifica lunar, cînd se va controla starea contactelor întrerupătoarelor, contactoarelor şi releelor. In timpul funcţionării sub sarcină, va fi controlată încălzirea motoarelor electrice. La perturbaţii în funcţionare se vor verifica cuplajele electromag- netice in ceea ce priveşte împiedicarea la conectare prin pătrunderea corpurilor străine intre lamele sau prin deteriorări la cuplaj sau la conduc- toarele de alimentare. Dacă este necesară o spălare a cuplajelor se va folosi pentru aceasta numai ulei cald de aceeaşi marcă cu care se va unge şi în exploatare. In cazul strungurilor automate se vor avea în vedere următoarele:

suprafeţele de lucru ale camelor trebuie să fie acoperite de lubrifiant; înainte de începerea lucrului, strungul va fi lăsat „să se încălzească" în gol, fără bară, pînă cînd operatorul va fi convins că piesele care se rotesc nu se supraîncălzesc şi că toate mecanismele strungului funcţionează normal; la introducerea barei în arborele principal se vor verifica dimensiunile reale ale acesteia, iar în cazul cînd bara nu poate trece, se va regla mărimea secţiunii capului arborelui principal. Dacă în timpul programului de lucru, pentru prelucrarea unei piese este necesară comutarea de la o turaţie relativ joasă la turaţia maximă a arborelui principal, pentru circa două secunde se exercită o turaţie inter-

EXAMEN ATESTAT

mediară. Prin aceasta se evită o sarcină mare asupra motorului şi me- canismului de transmitere a mişcării.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA IN- TRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR CARUSEL

9.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE

Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii,

a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului

miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace

etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de

protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile,

cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centura de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor

fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere

atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

EXAMEN ATESTAT

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este

actionata de la aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de an- trenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele ca- zuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru

un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori pre- zenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

EXAMEN ATESTAT

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

9.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate com- plexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt di- verse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de pre- venire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucra- re a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:

la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa;

uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;

inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”

la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;

dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;

inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina;

darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;

in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflama- bile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;

EXAMEN ATESTAT

la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si infla- mabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;

soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;

piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;

la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o ali- fie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;

nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;

cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului;

in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;

EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE

1.Norme de protectia muncii

2.Intretinerea tehnica a utilajelor

(NSSM 1)

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere

4.Imagini

5.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz

Editura Didactica si Pedagogica

1979