EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII

NTREINEREA I REPARAREA MECANISMELOR DE RIDICAT. SCRIPEI I PALANE

NDRUMTOR: Elev: Clasa:

Tema:

2013

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 2.Cuprins 3.Argument 4.Masini de ridicat si transportat 4.1.Generalitati 5.Masini de ridicat.Macarale 5.1.Tipuri constructive 5.2.Sisteme de actionare 6.Mecanisme si instalatii de ridicat 6.1.Sisteme de scripeti si palane 6.2.Palanul mecanic cu lant 6.3.Electropalane 7.Importanta si sarcinile repararii utilajului 8.Intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 8.1.Organele flexibile 8.1.1.Franghiile 8.1.2.Cablurile 8.1.3.Lanturile 8.1.4.Fixarea franghiilor, cablurilor si lanturilor 8.2.Organe pentru ghidarea si actionarea elementelor flexibile 8.2.1.Role pentru franghii si cabluri 8.2.2.Role si roti pentru lanturi 8.2.3.Tobe pentru franghii, cabluri si lanturi 9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat 10.Bibliografie 27 29 1 2 3 6 6 8 8 9 10 11 14 16 17 19 20 21 21 21 22 24 24 25 25

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE RIDICAT.SCRIPETI SI PALANE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen3

EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
4

EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

EXAMEN ATESTAT

4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT 4.1.GENERALITATI

Mainile de ridicat i transportat joac un rol foarte important in diferitele ramuri de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv acionarea electric. Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor de ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al productivitii. Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat i transportat se poate aminti: in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs, minereuri i adausuri, macarale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascensoare pentru furnale inalte, i diferite tipuri de poduri rulante; n metalurgia prelucrtoare: macarale rotitoare i poduri rulante; in domeniul construciilor: macarale turn i escavatoare; in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, instalaii pentru descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i pentru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in silozurile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere, benzi de transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport, monorailuri i ascensoare; in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile ridicate ating sute de tone; in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane. Instalatiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice, ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de ncarcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transporturilor. Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri pe platforme simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor. Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului si depozitarii unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura. Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc. care serveste n mod repetat la transportul mecanizat. Pentru aplicarea paletizarii si containerizarii sarcinile de transportat si ridicat trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manipularii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6

EXAMEN ATESTAT

speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manipulare, depozitare si transport. Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transporta sarcini la distante mari, dispozitivele de ridicat si transportat, deplaseaza sarcinile pe distante relativ scurte si numai n anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei comunicatii permanente ntre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie). Transportul aferent unei ntreprinderi cuprinde operatii de manipulare a sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau. Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate, combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea deseurilor. Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor, pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin procesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor la punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatiile de acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si din operatiile de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispozitivele de ridicat si transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte care efectueaza diversele operatii tehnologice. Pentru executarea operatiilor de ncarcare si descarcare unele masini de ridicat si transportat sunt prevazute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor (electromagneti, graifare), altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare speciale, altele necesitnd o deservire manuala. Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre ateliere si transportul n interiorul atelierului (depozitului). O categorie speciala a transportului din interiorul atelierului il constituie transportul dintre doua operatii tehnologice succesive care executa deplasarea produselor de la o instalatie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea operatiilor tehnologice din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol important n productia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte independente, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de lucru.

EXAMEN ATESTAT

5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxului de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti: a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata. b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de tavan; macarale velociped; macarale turn; macarale portal. c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe tractoare; macarale autopropulsate. d) Macarale de cale ferata sau pe senile: e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si semicapra.

Fig.5.1.1,Macara pe senile.Palane

Fig.5.1.2.Automacara.Palane

EXAMEN ATESTAT

5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau mecanic. Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capaciti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran, roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii. Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta datorit forei limitate a omului. Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i motoare electrice. Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macaralele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum neproductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari, pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazanmain sczut. Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la macaralele de cale ferat (macarale montate pe vagon). Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune, gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun comparativ cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere intern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui personal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot folosi motoare cu benzin sau motoare diesel. Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru ntreinere i reparaii.

EXAMEN ATESTAT

Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care funcioneaz n ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de acionare const n posibilitatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai mare chiar dect la acionarea electric. Dezavantajele instalaiilor de acionare pneumatic snt: construcia complicat a distribuitoarelor de aer deci cost ridicat i distana relativ mic pe care se poate deplasa sarcina. Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avantaje fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionare prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i comoda (comanda se poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n limite largi. Fiecare mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat. In cazul acionrii electrice se poate folosi att curent continuu ct i curent alternativ.

6. MECANISME l INSTALAII DE RIDICAT

Mecanismele i instalaiile de ridicat utilizate n mod frecvent in ntreprinderile constructoare de maini i n atelierele de ntreinere i reparaie pot fi grupate n: mecanisme de ridicat simple, ascensoare i macarale.

Fig.6.1.Palane cu lant
10

EXAMEN ATESTAT

6.1.SISTEME DE SCRIPETI SI PALANE

Scripeii i angrenajele fac legtura dintre sursa de energie i sarcin, introducnd ntre acestea un factor de multiplicare sau de demultiplicare. La mainile i i nstalaiile de ridicat se folosesc scripei fici, mobili, precum i combinaii de scripei. Scripeii ficsi numii i scripei de ghidare, se compun dintr-o rol , care se rotete liber pe un ax, susinut de o furc . Dac se neglijeaz frecrile F=Q, In practic, la orice scripete exist pierderi prin frecarea rolei pe ax i prin rigiditatea organului flexibil de traciune. Din cauza rigiditii cablului, acesta ia forma din figura , adic se mrete braul de prghie al sarcinii Q i se micoreaz braul de prghie al forei active F cu valoarea e; datorit acestor pierderi, pentru ridicarea sarcinii Q, fora P trebuie s fie mai mare dect aceasta, adic F= Q/ = Q n care: - este randamentul scripetelui. [daN]

Fig.6.1.1.Scripeti(a-scripete fix; b-scripete mobil) Cele mai intalnite sisteme de scripeti sunt:palanul exponential, palanul factorial si palanul diferential.

11

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.1.2.Palanul exponential

Fig.6.1.3.Palanul factorial

Cele mai reprezentative tipuri de palane snt: palanul factorial, palanul diferenial,palanele acionate manual i electropalanele.

Fig.6.1.4.Palane cu 2 si 3 scripeti

Fig.6.1.5.Palan vertical
12

EXAMEN ATESTAT

Palanul este un mecanism format din mai muli scripei fici i mobili, montai pe cel puin dou axe, cu ajutorul cruia se poate ridica o sarcin, folosindu -se o for mai mic dect greutatea sarcinii. Palanul exponential este constituit dintr-un scripete fix si un numar, n de scripeti mobili. Palanul factorial este constituit din doua mufle: una fixa si una mobila, fiecare cu un numar egal de scripeti montati pe aceeasi furca. Palanul factorial este folosit mai rar separat, cel mai frecvent fiind nglobat n construcia unei maini de ridicat, pentru a realiza distribuirea sarcinii de ridicat pe mai multe ramuri de cablu, n timp ce ramura activ a cablului se nfoar pe un fir activ la palanele simple sau pe dou fire active la palanele gemene. Palanul factorial simplu , realizeaz mprirea sarcinii Q pe mai multe ramuri de cablu prin rolele montate fix (mufla fix ) i prin rolele montate ntr-o carcas mpreun cu crligul de ridicare mufla mobil . Palanele factoriale gemene au avantajul c asigur o ridicare perfect vertical a sarcinii Q.

Palanul diferential numit si macara diferentiala este constituit dintr-un troliu cu roti solitare de raze R si r si un scripete mobil de raza r1

Fig.6.1.6.Palanul diferential Palanul diferenial este folosit, n special, n industria construciilor de maini la lucrri de reparaii sau de montaj pentru sarcini nu prea mari. Sarcina nominal a
13

EXAMEN ATESTAT

palanelor difereniale cuprinde o gam de la 250 la 12 500 daN. Randamentul este mic 0,35. Planul diferenial este alctuit dintr-un lan calibrat fr sfrit, care se nfoar pe cele dou roi de lan , solidarizate pe acelai ax i pe roata , asamblat cu crligul de suspendare a sarcinii.

6.2.PALANUL MECANIC CU LANT

Palanul mecanic cu lant este un dispozitiv de ridicare portabil usor de manevrat cu ajutorul unui lant manual. Se poate folosi in ateliere de reparatii, ferme, pe santiere de constructii, docuri sau in depozite pentru instalare de echipamente, dar si pentru incarcarea sau descarcarea de marfuri. Este util pentru ridicarea mai ales din locurile unde nu exista o retea electrica disponibila. Se poate atasa unui carucior de macara de orice tip ca un palan cu lant mobil. Se potriveste sistemului de transport cu macara mobila sau pivotanta. Caracteristici : utilizare sigura cu intretinere minima; eficienta ridicata cu efort manual scazut; greutate scazuta si manevrabilitate; aspect placut si dimensiuni mici; durata lunga in exploatare. Pentru a folosi palanul trebuie intai sa agatati carligul superior de un inel metalic, o grinda sau o structura de rezistenta care sa permita sustinerea unei greutati mai mari decat cea a sarcinii si a palanului impreuna. Sarcina trebuie agatata numai de carligul inferior. Tragand lantul de manevra de una din parti, carligul inferior va cobori. Tragand de cealalta parte, carligul (impreuna cu sarcina) se va ridica. Fig.6.2.1..Palan cu lant
14

EXAMEN ATESTAT

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE Amplasati palanul mecanic pe o suprafata curata, plana si fixa. In prima faza de instalare este indicat sa aveti o persoana de asistenta care sa va ajute la sustinerea si prinderea palanului mecanic. Inainte de ridicare sarcina trebuie sa fie plasata vertical sub palan. Verificati intotdeauna siguranta si carligul inainte de a incepe actionarea palanului cu lant. Verificati buna functionare a palanului inainte de a incepe lucrul cu acesta. Asigurativa ca carligul superior este bine agatat si ca nu se poate desface in timpul utilizarii palanului. Asigurativa inainte de a ridica sarcina, ca acesta nu isi modifica centrul de greutate si nu se poate desprinde si cadea din carlig in timpul sidicarii. Nu utilizati palanul mecanic daca carligul este alungit, deformat sau daca siguranta carligului lipseste. Asigurati-va ca sarcina este ridicata direct de catre palan si ca lantul este corect pozitionat pentru a transporta incarcatura in conditii de siguranta. Nu incercati niciodata sa ridicati o sarcina cu greutatea mai mare decat cea admisa si recomandata de catre producatorul palanului. Aveti in vedere ca sarcina sa nu fie lasata sa cada agatata in carlig. Exploatarea palanului este permisa numai daca acesta este suspendat in mod corespunzator, asigurandu-se prin aceasta ca in cursul ridicarilor si al transportului ramura de lant care iese din palan sa poata iesi usor sub influenta propriei sale greutati. Neluarea in seama a acestei indicatii conduce la incurcarea lantului si prin aceasta la distrugerea palanului. ATENTIE! Pentru protectia palanului, atunci cand este folosit in mediul exterior se recomanda sa nu fie expus la ploaie sau in mediu umed. Atunci cand reparati palanul nu-l amplasati pe suprafete umede, cu igrasie si folositi un banc de lucru daca este disponibil. Lantul de sarcina trebuie sa fie uns cu ulei de angrenaj pe toata lungimea lui, inainte de a incepe lucrul cu palanul, dar si in mod regulat in timpul utilizarii in stare libera de sarcina. In functie de conditiile de exploatare, punctele de articulatie trebuie sa fie unse, dupa ce in prealabil au fost curatate. Lantul de sarcina trebuie sa fie verificat inainte de punerea in functiune a palanului si trebuie sa acordati o atentie deosebita verificarii zalelor in punctele de contact, uzura acestora, aparitia fisurilor, eventualelor deformatii sau deteriorari. Lantul trebuie schimbat daca: grosimea nominala a scazut in punctele de contact; zaua s-a alungit, conducand la scaderea rezistentei lantului prin lungirea acestuia; zalele s-au intepenit.
15

EXAMEN ATESTAT

ATENTIE! La schimbarea lantului folositi numai lant de sarcina original livrat de fabricant.

6.3.ELECTROPALANE
Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor electric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu organ flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.

Fig.6.3.1.Electropalan Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe snt atrnate fie de grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixeaz pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspendat, astfel c electropalanul poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcinii i deplasarea sarcinii n lungul cii. Mecanismul de ridicare este acionat de un motor electric de curent alternativ cu prindere pe flan, care se cupleaz prin cuplajul 21 cu arborele principal 2 i antreneaz transmisia cu roi dintate 3,4,5. Perechea de roi dinate 5 pune in micare arborele le tubular 6 al tobei duble 7. Franarea se realizeaz cu ajutorul franei 13 care calc pe discul de fran 12 montat pe arborele principal.

16

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.3.2.Electropalan

7. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI

Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari . In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie . Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferitelor pri componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea17

EXAMEN ATESTAT

z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni . Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice . O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute . Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz : a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau accidental a acestuia din funciune ; c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii reparaiilor , d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii, asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ; e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .

18

EXAMEN ATESTAT

8.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Sigurana in exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De modul cum snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalului calificat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i revizii, depinde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii. Pentru obinerea unor rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand formarea de echipe complexe de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai de un cadru tehnic (tehnician, maistru) care s poal interveni n orice moment cnd prezena lor este necesar. Acest personal trebuie s fie bine pregtit profesional, instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc instalaiile. O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la transmiterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul trebuie schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care funcioneaz fr ungere. In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alung irea zalelor, fapt ce modific pasul lanului, rezultnd o funcionare cu ocuri a mecanismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast cauz este necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare.

Fig.8.1.Lanturi

Fig.8.2.Cabluri

Uzarea benzilor se datorete diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materialul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de batiul mainii etc.
19

EXAMEN ATESTAT

La roile pentru cablu se uzeaz canalele n care se aeaz cablurile, datorit alunecrii dintre cabluri i roi. In cazul cuzineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete ungerii insuficiente, utilizrii unui ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre suprafeele de frecare sau a montajului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie s fie tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune maxim. Pentru a se evita uzarea prematur a transmisiilor cu roi dinate i cu urub melc, trebuie s se asigure ungerea dinilor, s nu intre impuriti ntre suprafeele de lucru i s se evite ocurile puternice. La frne se uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de frn, conurile discurilor de frn etc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecare este eliminat printr-o reglare corect a frnei i prin curirea acestor suprafee. In timpul lucrrilor de ntreinere vor fi respectate ntocmai msurile de protecie a muncii specifice instalaiilor de ridicat prevzute n normativele in vigoare. Cu ocazia efecturii lucrrilor de ntreinere, se va urmri n primul rnd executarea acelor operaii care s asigure n continuare funcionarea mecanismului de ridicat, macaralei etc. Verificarea echipamentului mecanic i electric al macaralelor, a dispozitivelor de siguran i protecie, a cii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecrii, a cablurilor sau lanurilor de traciune, respectiv a strii tehnice, trebuie s stea n atenia co mponenilor echipei care fac lucrrile de ntreinere. De efectuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor eful de echip. Acestuia i revine responsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i dac s -au luat toate msurile de protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astfel se va urmri dac motoarele, reductoarele i celelalte elemente componente snt bine ce ntrate i fixate, dac toate legturile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse corespunztor. Pentru certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea terminrii lucrrilor de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s co nsemneze acestea, sub semntur, n registrul de supraveghere.

8.1.ORGANELE FLEXIBILE
La mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat se utilizeaz, n general, ca elemente flexibile pentru ridicare i traciune, fringhii, cabluri i lanuri. Ele fac legtura ntre organele pentru suspendarea i apucarea sarcinii i elementele pentru ghidare i acionare.
20

EXAMEN ATESTAT

8.1.1.FRANGHIILE
Frnghiile se execut din cnep prin mpletirea a trei sau mai multor toroane care, la rndul lor, se obin prin rsucirea mai multor fire de cnep cu lungimi mai mari de 300 mm. In cazuri speciale, frnghiile se pot executa i din alte fibre textile: bumbac, iut, manila etc.In scopul micorrii tendinei de dezrsucire, sensul toarcerii firului iniial va fi invers sensului rsucirii toronului, iar acesta, la rndul lui, va fi invers sensului de cablare a frnghiei. Frnghiile prezint o flexibilitate mult mai mare dect celelalte elemente pentru ridicare i traciune: cablurile i lanurile. Franghiile cu care se lucreaz iu aer liber se impregneaz cu gudron vegetal, n scopul micorrii sensibil itii la umezeal. Datorit caracteristicilor mecanice inferioare, folosirea frnghiilor ca organe pentru ridicare i traciune este limitat la instalaii de ridicat simple i numai cu acionare manual.

8.1.2.CABLURI
Cablurile din srme de oel snt cele mai rspndite organe de traciune pentru mainile de ridicat, fiind formate dintr-un ansamblu de srme de oel sau toroane grupate prin nfurare n jurul unei inimi, ntr-unui sau mai multe straturi concentrice, cu excepia cablurilor plate, care snt construite din cabluri alturate n plan i cusute. Snt preferate cablurile cu toroane de seciune rotund, deoarece au o durat de serviciu mai ndelungat. Toronul este format dintr-un mnunchi de srme rsucite n jurul unei srme centrale sau a unei inimi, ntr-un singur strat sau n mai multe straturi concentrice. Din punctul de vedere al materialului inimii, se recomand n condiii normale de exploatare, folosirea cablurilor cu inim vegetal, deoarece aceasta se poate impregna cu o unsoare neutr, care s o fereasc de coroziune sau putrezire i, n acelai timp, s formeze un rezervor de unsoare care s asigure ungerea ca ablului n interiorul su. Cablurile cu inima mineral (azbest) se folosesc atunci cnd temperatura mediului n care lucreaz maina este ridicat, iar cablurile cu inima metalic se folosesc n condiiile n care cablul trebuie s suporte o compresiune transversal puternic (cabluri ce se nfoar pe tobe netede n mai multe straturi). Cablarea, adic nfurarea srmelor n toroane i nfurarea toroanelor pe inima cablului, se poate executa spre dreapta, cablare in Z sau spre stnga, cablare .In urma cablrii, se formeaz: 1. cabluri simple construite dintr-un singur toron; 2. cabluri duble construite din ase cabluri simple sau toroane nfurate n jurul unei inimi; 3. cabluri triple obinute prin nfurarea n jurul unei i n i m i a sase cabluri duble.
21

EXAMEN ATESTAT

Dintre acestea, cele mai folosite snt cablurile duble de construcie normal.

Fig.8.1.2.1.Cabluri Cablurile snt caracterizate prin diametrul d, prin numrul de toroane, numrul i diametrul srmelor i prin rezistena teoretic de rupere la ntindere.

8.1.3.LANURI

Fig.8.1.3.1.Lanturi Lanurile sunt constituite din zale sudate sau articulate. Ele pot antrena o roat de lan sau pot servi la prinderea sarcinilor. La mainile de ridicat se folosesc lanurile cu zale sudate (lanuri industriale) i lanurile articulate (lanuri Gal). Lanturile sudate sunt constituite d i n elemente numite zale, executate din oel rotund, zalele fiind sudate electric. Dup lungimea zalelor, lanurile se mpart in: lanuri cu zale lungi cu pasul p (dimensiunea interioar a zalei) >3,5 d d fiind diametrul nominal al barei de oel rotund pentru lan); lanuri cu zale scurte cu pasul p, cuprins ntre 2,5 d i 3 d .
22

EXAMEN ATESTAT

Lanurile cu zale lungi se folosesc Ia transportoare i elevatoare.Lanurile cu zale scurte, cu diametrul stimei de 5 i de 6 mm, se folosesc pentru acionarea manual a mecanismelor de ridicat, iar cele cu diametrul de 741 mm se folosesc att ca organe de traciune cit i pentru legarea sarcinilor, caz n care snt prevzute la un capt cu o za de capt i la cellalt cu un crlig sau la ambele capete cu zale de capt . Dup precizia dimensiunilor, lanurile se mpart n: lanuri necalibrate, avnd o abatere maxim de 60% la pas i de 10% la diametrul oelului rotund pentru lan; zalele acestor lanuri rmn cu dimensiunile cu care au ieit d i n fabricaie; lanuri calibrate, cu abaterea maxim de 3% la pas de 5%, la fiametrul oelului rotund pentru lan. Lanurile calibrate se execut cu zale scurte sau lungi i snt folosite pe tobe sau pe role, cu dini sau cu locauri.

8.1.4.FIXAREA CAPETELOR FRNGHIILOR, CABLURILOR I LANURILOR

Frnghiile, avnd rezisten mic la uzur, se fixeaz de organele care trebuie s fie legale cu ajutorul unor piese de protecie metalice cu an periferic, numite ochiuri de cablu sau ochei ; n acest scop, captul frnghiei se trece peste ochete, apoi bucla astfel format este nchis, mpletind poriunile suprapuse ale fringhiei, dup care se matiseaz cu sfoar. Capetele cablurilor din srme de oel se pot fixa de cadrul troliilor, de braul macaralelor rotitoare sau de alte pri ale mecanismelor de ridicat n diferite moduri. La fixarea prin ochet de cablu, captul cablului se trece n jurul ochetului de oel i apoi se leag prin matisare cu srm de ramura lung a cablului. Lungimea matisrii l trebuie s fie de cel puin 15 d, dar nu mai mic de 300 mm. Captul cablului poate fi legat, dup trecerea peste ochete, i cu ajutorul a cel puin 3 cleme de strngere. Piuliele de strngere trebuie s se gseasc pe partea captului lung al cablului. Clemele se vor verifica regulat in timpul funcionrii, deoarece cablurile cedeaz ntotdeauna la cleme. La fixarea prin pan captul cablului se nfoar n jurul unei pene de oel , prevzut cu un canal periferic i apoi se introduce, mpreun cu pana, ntr-un manon , executat din oel turnat. Alunecarea cablului din manon este mpiedicat datorit forei de frecare dintre cablu i pan. La fixarea prin plumbuire n manon conic , piesa de fixare este un manon conic, executat din oel turnat, avnd i un ochi de prindere. Pentru fixare, captul cablului se trece prin manon; dup aceea, firele se desfac, se ndoaie n form de crlige i
23

EXAMEN ATESTAT

apoi cablul se trage n manon. In interiorul manonului se toarn un aliaj de 70% Pb, 10% Sn i 20 Sb.

8.2. ORGANE PENTRU GHIDAREA l ACIONAREA ELEMENTELOR FLEXIBILE

Organele pentru ghidarea i ac ionarea clementelor flexibile servesc la modificarea direciei i transmiterea micrii la organul flexibil pentru ridicare. Din categoria acestora parte: role, roi, tobe (tambure), scripei fici i mobili i palanele. Pentru ridicarea sarcinii, organul flexibil (frnghia, cablul de oel sau lantul) se nfoar pe o tob . In cazul sarcinilor mari, pentru micorarea efortului n organul flexibil se folosesc una sau mai multe role, formnd un scripete sau un sistem de scripei. Aceste role au Ia periferia lor un profil special, care s permit micarea organului flexibil, fr ca acesta s scape de pe rol i fr s se nepeneasca in c a n a l u l prevzut pentru ghidarea lui.

8.2.1.ROLE PENTRU FRNGHII I CABLURI

Rolele pentru frnghii i cabluri se execut din font sau din oel turnat. La rolele pentru cabluri din srm de oel (fig. 8.2.1.) canalul rolei este astfel dimensionat, nct cablul s se sprijine cu un joc lateral, pentru a nu fi strivit ntre pereii laterali ai rolei. In general, adncimea canalului se ia 2d sau 3 d (d fiind diametrul cablului), pentru o bun conducere a cablului. Profilul acestor roi este standardizat, n funcie de diametrul cablului.

Fig.8.2.1.Role pentru cabluri

24

EXAMEN ATESTAT

Diametrul rolelor pentru cabluri D=400... 500 , n cazul acionrilor manuale si D=-500..,1 000 , n cazul acionrilor mecanice ( este diametrul sarmelor din care se execut cablul)

8.2.2.ROLE I ROI PENTRU LAN

Din aceast categorie fac parte rolele simple pentru lan, roile pentru lanuri calibrate i roile pentru lanuri cu eclise i boluri. Rolele simple pentru lanuri cu zale se execut din font.Rolele pentru lant se folosesc la scripeti mobili sau drept role de conducere la masini de ridicat cu actionare manuala. Rotile pentru lanturi calibrate ,numite si roti cu locasuri sau roti profilate,sunt prevazute cu canale profilate dupa forma zalelor, in care lanul intra i iese cu un mic joc . Roata se toarn din font sau d i n oel i se folosete fr alte prelucrri. Datorit marii mobiliti a zalelor, roile pentru lan calibrat se execut cu un numr redus de locauri i pot avea dimensiuni reduse.Din cauza frecrilor mari care au loc n timpul funcionrii se produce o uzare rapid a lanului i a roii, ceea ce face ca zalele s nu mai calce n locaurile roii. Roile pentru lanuri calibrate se prevd cu aprtori, pentru mpiedicarea ieirii lanului de pe roat. Aceste roi se ntrebuineaz ca roi de acionare la palanele i vinciurile manuale. Roile pentru lanuri cu eclise i bolturi au la periferia lor dini, care angreneaz cu zalele lanului. Dinii ptrund prin spaiile dintre dou boluri consecutive i eclisele respective ale lanului.

8.2.3.TOBE PENTRU FRNGHII, CABLURI I LANURI

La mainile de ridicat, organul flexibil de traciune se nfoar n spire elicoidale, ntr-unui sau mai multe straturi, la suprafaa unei tobe de care este fixat cu un capt. Tobele se executa prin turnare, din font sau din oel. Tobele pentru franghii au o suprafa cilindric neted. Frnghia se nfoar de obicei pe un singur rnd, spirele fiind alturate (fig. 8.2.3.1.). Pentru a avea o tob de lungime util mai mic, frnghiile pot fi nfurate n straturi suprapuse. Captul frnghiei se prinde de tob, prin legarea acesteia de o pies de prindere, fixat pe t ob cu piulie. Pentru evitarea deteriorrii frnghiei la locul de prindere pe tob trebuie ca atunci cnd sarcina este complet cobort s rmn nfurate pe tob cel puin dou spire.

25

EXAMEN ATESTAT

Fig.8.2.3.1.Toba Diametrul nominal al tobei este n funcie de diametrul d al frnghiei . Tobele pentru cabluri din otel au suprafaa neted sau cu caneluri elicoidale care ajut la aezarea uniform a cablului de tob, eliminnd uzarea cablului prin frecarea spirelor ntre ele. Canelura are profilul n form de arc de cerc avind raza r cu 0,54 mm mai mare dect raza seciunii cablului, deoarece sub aciunea sarcinii, cand intr n canelura tobei, cablul se turtete p u i n i, dac nu ar avea acest joc, s-ar uza prea repede prin efectul de mpnare.Pasul elicei de nfurare t = d + (1...6) mm, pentru ca n t i m p u l nfurrii pe toba spirele vecine ale cablului s nu se frece intre ele. La sarcini mai mari, greutatea este repartizat pe dou cabluri, care se infasoar pe aceeai tob i lucreaz asupra unui crlig unic de ridicare. In acest caz toba trebuie s aib canelura elicoidal pe una dintre jumti pe dreapta. iar pe cealalt jumtate, pe stnga . Cablul se nfoar pe tob simultan dinspre ambele capete spre mijloc; mijlocul lui formeaz un ochi, care susine rola cu crligul, pentru suspendarea sarcinii. Pe msur ce se ridic sarcina, cele dou cabluri se apropie de vertical. Captul cablului se poate fixa pe tob cu: bride de fixare; pan paralel si uruburi de fixare; pan nclinat. Fixarea captului cablului cu ajutorul bridelor este foarte des utilizat datorit uurinei la montaj i siguranei n exploatare. Bridele se fixeaza de corpul tobei prin intermediul unor prezoane. Pentru fixarea cablului cu pan paralel i uruburi de fixare sau cu pan nclinat este necesar s fie executate n corpul tobei locauri pentru montarea penelor. Pana paralel de fixare are o form special i este presat de captul cablului cu ajutorul uruburilor. Pana nclinata este prevzut cu un canal longitudinal semicircular pe care se nfoar captul cablului.
26

EXAMEN ATESTAT

Toba poate fi liber pe ax sau solidarizat cu acesta prin intermediul penelor. In primul caz, axul este fixat prin plcile de gard ,care nu permit rotirea i deplasarea longitudinal a axului i n acelai timp a tobei. Toba este antrenat n micarea de rotaie cu ajutorul unei roi dinate care se monteaz pe tob cu uruburi. Pentru o bun centrare, roata dinat are un guler , iar toba un loca corespunztor gulerului. Toba se rotete pe ax prin intermediul a dou buce de bronz . In capetele axului se afl ungtoarele cu plnie i canalele axial-radiale pentru asigurarea ungerii. Tobele pentru lanuri se execut cu suprafaa exterioar neted sau profilat, (canalele executate trebuie s permit aezarea corect a zalelor lanurilor i au aceeai form ca i roile pentru lan calibrat. Lanul se nfoar numai pe un singur rnd i numai n mod excepional pe mai multe rnduri. Extremitile lantului se fixeaz cu un crlig simplu i urub .Diametrul minim D al tobei se ia n funcie de diametrul d al barei de oel pentru lan: D>20 d.

9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri: indicarea capacitii de transport; construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste lanuri, asupra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc; folosirea dispozitivelor de protecie cu semnalizare sonor, luminoas sau mecanic n construcia mainii i asigurarea funcionrii lor permanente prin e xaminarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor; asigurarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii, al comenzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru personalul de deservire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade; cunoaterea riguroas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj sau instalaie; verificarea izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea evitrii accidentelor datorit aciunii curentului electric; interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntreruptoarelor electrice, ntruct scanteile ce apar la aceste ntreruptoare pot
27

EXAMEN ATESTAT

provoca incendii; utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu estinctoare; efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul care lucreaz cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreasc pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii muncii.

28

EXAMEN ATESTAT

10.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor http://www.scribd.com 2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini N.Huzum, G Rantz Editura Didactica si Pedagogica 1979 3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat http://tvet.ro 4.Imagini http://www.google.com

29