Anexa2 Metodologie

ANEXA 2
Situația actuală a cercetării în domeniul valorificării

deșeurilor din construcții și demolări
Elaborat de: S.C. Public Research S.R.L.

Universitatea Tehnică de Construcții București
Cuprins:
1. Identificarea cercetărilor anterioare legate de valorificarea deșeurilor din construcții și

demolări și a actorilor implicați în acest domeniu în România 4
1.1. Introducere. Principii generale referitoare la valorificarea deșeurilor din construcții și
demolări.............................................................................................................................................. 4
1.2. Situația actuală a producerii și depozitării deșeurilor rezultate din construcții și demolări .. 6
1.2.1. Gestionarea deșeurilor industriale ................................................................................. 6
1.2.2. Gestionarea deșeurilor provenite din construcții și demolări ........................................ 8
1.3. Cercetări privind valorificarea deșeurilor din construcții și demolări................................... 13
2. Laboratoare din România capabile de a presta servicii privind analiza deșeurilor rezultate din
construcții și demolări în vederea valorificării acestora ............................................................... 62
3. Analiza încadrării problemei „încetarea statutului de deșeu” pentru deșeurile din construcții și
demolări raportat la pachetul de standarde europene armonizate pentru produse de construcții
transpuse sau nu ca standarde românești ................................................................................... 68
3.1. Încetarea statutului de deșeu – End of Waste ...................................................................... 68

3.2. Valorificarea și reciclarea deșeurilor în acord cu cadrul legislativ european și național ...... 72
3.3. Reglementări, ghiduri, standarde privind utilizarea unor deșeurilor provenite din
construcții și demolări în construcții ................................................................................................ 79
3.4. Criterii pentru încetarea statutului de deșeu conform legii 211/2011 republicată în 2014
privind regimul deșeurilor ................................................................................................................ 81
3.4.1. Încetarea statutului de deșeu ....................................................................................... 81
3.4.2. Lista deșeurilor .............................................................................................................. 82
3.4.3. Obligațiile producătorilor si deținătorilor de deșeuri inclusiv a celor provenite din
construcții si demolări .................................................................................................................. 82
3.4.4. Valorificarea deșeurilor ................................................................................................. 82
3.4.5. Responsabilități și obligații pentru gestionarea deșeurilor .......................................... 83
3.4.6. Costurile ........................................................................................................................ 85
4. Aspecte generale privind REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN

ȘI AL CONSILIULUI din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea
produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, rectificat În
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 88 din 04.04.2011 .............................................................. 86
5. Bibliografie ......................................................................................................................... 89
Lista figurilor:
Figura 1-1. Opțiuni de gestionare a deșeurilor industriale ........................................................ 7

Figura 1-2. Generarea și gestionarea deșeurilor din construcții și demolări ............................ 8
Figura 1-3. Gestionarea deșeurilor din demolări. .................................................................... 13
Figura 3-1. Valorificarea și punctele de intervenție pentru încetarea statutului de deșeu a
unui material/produs rezultat din construcții și demolări. ..................................................... 70
Figura 3-2. Gestionarea deșeurilor. Abordarea nedurabilă. .................................................... 74
Figura 3-3. Gestionarea deșeurilor. Abordarea durabilă. ........................................................ 75
Lista tabelelor:
Tabel 1-1. Obiective privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări cuprinse în
cadrul Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor ............................................................ 9
Tabel 1-2. Categoriile de deșeuri din construcții și demolări nepericuloaseși periculoase
catalogate conform H.G. nr. 856/2002. ................................................................................... 11
Tabel 1-3. Elemente potențial periculoase în deșeurile din construcții și demolări (Sursa:
Studiul de fezabilitate pentru Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări în Regiunea 7
Centru) ..................................................................................................................................... 19
Tabel 1-4. Centre de cercetare cu preocupări în domeniul agregatelor minerale .................. 34
Tabel 1-5. Laboratoare de analize şi încercări în activitatea de construcţii, autorizate de
Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. - Profil BBABP – Beton, beton armat si beton
precomprimat .......................................................................................................................... 51
Tabel 1-6. Laboratoare de analize şi încercări în activitatea de construcţii, autorizate de
Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. - Profil ANCFD – Agregate naturale pentru lucrari
de cai ferate si drumuri ............................................................................................................ 57
Tabel 1-7. Laboratoare acreditate RENAR - Beton .................................................................. 61
Tabel 1-8. Laboratoare acreditate RENAR - Agregate ............................................................. 61
Tabel 2-1. Laboratoare din România capabile să realizeze determinări pe eluate deşeuri/ape
de suprafaţă/apă subterane/ape uzate ................................................................................... 62
Tabel 3-1. Standarde adoptate de ASRO, în domeniul deșeurilor ........................................... 79
1. IDENTIFICAREA CERCETĂRILOR ANTERIOARE LEGATE DE
VALORIFICAREA DEȘEURILOR DIN CONSTRUCȚII ȘI DEMOLĂRI
ȘI A ACTORILOR IMPLICAȚI ÎN ACEST DOMENIU ÎN ROMÂNIA
1.1. Introducere. Principii generale referitoare la valorificarea deșeurilor

din construcții și demolări
Din activitățile umane rezultă deșeuri în cantități din ce în ce mai mari și mai variate,
printre care și deșeuri din construcții și demolări. Pentru depozitarea acestora,
practicile actuale (tendințele) corelate cu protecția mediului sunt din ce în ce mai
costisitoareși necesită un timp îndelungat pentru aplicare. Multe din practici s-au
axat sau încă se mai bazează pe depozitarea propriu zisă a deșeurilor prin
îmbunătățirea facilităților și a procedurilor existente, acordându-se un rol mai puțin
important valorificării sau reciclării deșeurilor. În prezent, orientarea în practicile
actuale de gestionare a deșeurilor este spre valorificarea sau reciclarea deșeurilor.
Creșterea atât a volumului de lucrări de construcții în general, de infrastructură în

mod special, cât și al celui de deșeuri industriale a făcut ca o parte din cererea
crescută de materiale de construcții să fie acoperită de unele deșeuri industriale.
Este vorba în special de materiale pentru producerea de agregate, ciment, beton,
materiale de umplutură, asfalt etc. De exemplu, sterilele miniere au fost utilizate
extensiv și cu succes pentru a realiza umpluturi la lucrări de drumuri, ramblee de cale
ferată, consolidări de maluri etc.
Industria construcțiilor, ca toate celelalte industrii, are un impact semnificativ asupra

mediului, fiecare etapă, de la producerea materialelor de construcții și până,
eventual, la demolarea unei construcții, creează direct sau indirect diferite forme de
poluare. Cu excepția lemnului și a produselor derivate din acesta, puține materii
prime utilizate în construcții pot fi înlocuite. De aici rezultă necesitatea, din punct de
vedere al protecției mediului, de a se utiliza unele deșeuri în locul unora dintre
materiile prime clasice.
În ultimii ani se utilizează din ce în ce mai mult un concept nou privind abordarea
deșeurilorși anume: „încetarea statutului de deșeu” (end of waste criteria). Criteriul
„încetarea statutului de deșeu” se bazează pe principiile ecologiei industriale (un
sistem bazat pe multidisciplinaritate, care urmărește comportamentul emergent al
complexului integrat om-sistem natural; ieșirile – deșeurile dintr-o industrie pot
deveni intrări – materii prime pentru alte industrii, astfel reducându-se utilizarea
irațională a resurselor, nivelul poluării și depozitările de deșeuri). Acest criteriu este
promovat prin „Strategia tematică privind prevenireași reciclarea deșeurilor”
4
adoptată de Comisia Europeană (2007), prin care s-a propus printre alteleși
revizuirea Directivei Cadru privind deșeurile.
Acest concept definește criteriileși condițiile, la nivelul Uniunii Europene, în care un

deșeu încetează să fie considerat deșeu și poate fi privit ca material secundar
(subprodus) pentru a fi introdus pe piață. Selectarea criteriilor privind stabilirea
încetării unui material de a fi considerat deșeu se face prin analiza următorilor
factori:
 ciclul de viață al materialuluiși balanța energetică;

 trendul și piața materialelor secundare;
 beneficiile economice pentru utilizarea de materiale secundare.
Un alt concept des utilizat în ultima vreme este „utilizarea durabilă a resurselor”,
concept ce se bazează pe „ciclul de viață al materialelor” de la extracția materiilor
prime, producția materialului, consum, valorificareși reciclare. Obiectivul este de a
conserva resursele naturaleși a reduce impactul asupra mediului. Acest obiectiv
poate fi atins prin:
 utilizarea eficientă a materiilor prime (concomitent cu reducerea cantităților

de deșeuriși creșterea reciclării);
 stimularea noilor forme de cooperare între părțile interesateși între factorii
de decizie, cu scopul de a obține lanțuri de gestionare durabilă a resurselor;
 dezvoltarea tehnicilorși inovațiilor în domeniul recuperării și reutilizării
materiilor reziduale, ca resurse secundare;
 dezvoltarea de noi modele comerciale și stimulente economice, care să fie
compatibile cu utilizarea durabilă a resurselor;
 coordonarea actualelor politici privind materiile prime, producția și
consumul, deșeurile pentru crearea unei politici în domeniul gestionării
resurselor.
Deșeurile din construcții și demolări, datorită caracteristicilor lor specifice, au fost

studiate pentru diferite utilizări. Aceste utilizări se referă în general la:
 umpluturi pentru terasamente sau diguri;

 construcția de drumuri (fundații sau strat de bază);
 material inclus în betoane de ciment sau mixturi asfaltice;
 bariere hidraulice sau straturi acoperitoare pentru deșeuri în depozite.
Asocierea deșeurilor din construcții și demolări cu resursele naturale este cea mai
uzuală metodă de cercetare a acestei categorii de deșeuri.
Pentru limitarea tendințelor de depozitare a deșeurilor se pot urmări câteva

obiective tehnice, corelate cu nevoile de resurse:
5
 încorporarea deșeurilor în componente structurale ale sistemelor inginerești;
 utilizarea unor deșeuri depozitate în diferite proiecte, pentru a crea spațiu și
a reda terenurile ocupate pentru folosințe socio-economice locale;
 crearea unor compozite din deșeuri cu alte deșeuri sau cu alte materiale,
inclusiv geo-sintetice, pentru a dezvolta produse sau aplicații noi;
 evaluarea unor tehnici in-situ pentru a verifica stabilitateași reactivitatea
deșeului în contact cu mediul în care este inclus;
 extinderea utilizării unor subproduse și în alte aplicații decât ingineria civilă;
neutralizarea sau inertizarea deșeurilor pentru a favoriza dezvoltarea unor
tehnici privind securitateași protecția mediului, mult mai puțin costisitoare
decât depozitarea propriu-zisă.
Dacă există o sursă adecvată de deșeuri care poate fi utilizată în construcții, decizia
de a o utiliza depinde de un calcul economic, dar și de beneficiile pe care această
utilizare o poate aduce mediului (nu mai sunt necesare gropi de împrumut sau
cariere, se păstrează agregatele de calitate superioară pentru alte lucrări etc.). Sigur,
existăși inconveniente ale acestei valorificări, cum ar fi: probleme de poluare pe
termen lung generate prin lixivierea unor substanțe chimice din deșeuri în teren
și/sau apa subterană dacă deșeurile nu sunt inerte, creșterea distanței de transport
în unele cazuri, ceea ce duce la afectarea mediului, creșterea concentrației de CO2
etc.
Pe lângă aceste aspecte mai este luat în considerareși cel tehnic – deșeul trebuie
caracterizat pentru a se vedea dacă proprietățile sale sunt potrivite utilizării dorite.
Variabilitatea acestor caracteristici este de asemenea luată în calcul pentru că ea
poate afecta metodele de construcție, calitatea acestora, comportarea sa etc. Multe
dintre proprietățile ce trebuie analizate sunt de tip geotehnic.
In concluzie, există nevoia reutilizării sau valorificării unor deșeuri industriale (mai
ales cele provenite din construcții și demolări) la activități de construcții, există
beneficii pentru mediu, dar toate aceste aspecte trebuie evaluate corect înainte de a
lua o astfel de decizie.
1.2. Situația actuală a producerii și depozitării deșeurilor rezultate din

construcții și demolări
1.2.1. Gestionarea deșeurilor industriale
În România, gestionarea deșeurilor industriale produse constă în valorificare, stocare

temporară, depozitare finală sau incinerare. Ponderea acestor opțiuni a fost în
ultimii ani aproximativ aceeași (fig. 1-1).
6
Figura 1-1. Opțiuni de gestionare a deșeurilor industriale
În România, depozitarea deșeurilor pe sol a reprezentat calea cea mai importantă

pentru eliminarea deșeurilor industriale (peste 80% din deșeurile generate sunt
depozitate în fiecare an). Astfel, s-au acumulat cantități foarte mari de deșeuricare
continuă să crească, atâta timp cât nu se iau măsuri de diminuare a volumelor
depozitate.
Astfel, în cursul anului 2004, cantitatea de deșeuri generate de industrie, a fost de

cca. 355 milioane tone, din care 326 milioane tone sunt deșeuri rezultate din
activitățile de extracție, reprezentând 92% din deșeurile de producție.
În cursul anului 2008, cantitatea de deșeuri generate de industria a fost de 159

milioane tone, din care, cea mai mare parte (88%) sunt deșeuri rezultate din
activitățile de extracție (minerit) - 140 milioane tone, iar 19 milioane tone sunt
deșeuri generate din industria energeticăși prelucrătoare.
Analizând datele de mai sus, se observă o diminuare a cantității de deșeuri generate

de industrie, datorită reducerii activităților extractive și a industriei producătoare.
În anul 2000, în România erau înregistrate 951 depozite industriale care ocupau
peste 11.000 ha. Cele mai numeroase depozite de deșeuri industriale (354) sunt
simple, pe platforme betonate; de asemenea, există un număr mare de halde de
steril minier (251) și iazuri de decantare/bataluri (209).
Din punct de vedere al poziționării, 34% din depozitele industriale sunt amplasate
intravilan, iar 6% din depozitele industriale sunt amplasate pe malul unor cursuri de
apă. Doar 60% din depozite sunt în afara localităților.
Din totalul depozitelor de deșeuri industriale, cel puțin 50% nu dispun de nici un fel
de amenajare pentru protecția mediului, iar cele mai multe sunt doar împrejmuite.
Unele dintre depozite au una sau mai multe amenajări speciale (impermeabilizare,
drenuri, canal de gardă, foraj de monitorizare), dar foarte puține dispun de toate
7
amenajările astfel încât să îndeplinească condițiile necesare pentru protecția calității
mediului.
1.2.2. Gestionarea deșeurilor provenite din construcții și demolări
Cantitatea de deșeuri provenite din construcții și demolări generată în România este

relativ scăzută. În viitor este preconizată o creștere a cantității de deșeuri din
construcții și demolări generate determinată de:
 dezvoltarea economică;
 constrângerile legislative privind valorificarea deșeurilor;
 trendul pieței de materiale secundare.
Deșeurile din construcții și demolări rezultă din construcția, renovareași demolarea

clădirilor, proiecte de repavare a străzilor: repararea podurilor: curățenia asociata
dezastrelor naturale. Chiar dacăîn prezent este valorificat un procent mic de deșeuri
din construcții și demolări, o cantitate semnificativ de mare va fi probabil reciclatăîn
viitor ca rezultat al taxelor de depozitare, precumși al legislației. Multe depozite deja
utilizează molozul pentru construcția de căi de acces.
Figura 1-2. Generarea și gestionarea deșeurilor din construcții și demolări
8
Pentru municipalitățile care colectează deșeurile din construcțiiși demolări în
amestec cu alte deșeuri menajere, programele de reciclare oferă o oportunitate
excelentăpentru începerea colectării selective în vederea recuperării materialelor
reciclabile.
Din păcate, la ora actuală, în România nu există, în ceea ce privește deșeurile din
construcții și demolări, un sistem adecvat de valorificare a acestor deșeuri, ci doar o
reutilizare internă sau o comercializare la scară redusă (de obicei nedeclarată).
Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor specifică o serie de obiective în ceea ce

privește gestionarea deșeurilor din construcții și demolări,prezentate în tabelul 1-1.
Tabel 1-1. Obiective privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări cuprinse în cadrul
Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor
Deșeuri din construcții și

Obiectiv principal Obiectiv subsidiar
demolări
Deșeuri din construcții Susținerea reutilizării și reciclării Recuperarea și valorificarea
și demolări (contaminate deșeurilor din construcții și demolări materialăși/sau energeticăa
și necontaminate) necontaminate deșeurilor rezultate din
demolări.
Tratarea deșeurilor contaminate din
construcții și demolări în vederea
recuperării sau eliminării.
Dezvoltarea sistemului de facilități în
vederea eliminării corespunzătoare.
Deșeuri din excavarea Reutilizareași reciclarea, în măsura în
solurilor (contaminate și care acestea nu sunt contaminate
necontaminate) Dezvoltarea sistemului de facilități
pentru tratarea deșeurilor contaminate
de la excavarea solurilor în vederea
recuperării sau eliminării și eliminarea
corespunzătoare.
Deșeuri din construcția Reutilizareași reciclarea, în măsura în
drumurilor care acestea nu sunt contaminate
Tratarea deșeurilor contaminate din
construcția drumurilor în vederea
recuperării sau eliminării și eliminarea
corespunzătoare.
Deșeurile provenite din construcții și demolări pot fi ușor contaminate. De aceea,

este recomandată separarea deșeurilor periculoase utilizate în construcțiiși demolări
de restul de deșeuri inerte sau necontaminate.
9
Oportunitățile de reutilizareși reciclare a deșeurilor din construcțiiși demolări depind
de abilitatea de prelucrare a deșeurilor combinate sau separate. Materialele
principale care pot fi valorificate din deșeurile din construcțiiși demolări sunt:
 materialul excavat (sol, nisip, pietriș, argila, argila grasa, roci);

 materiale de la construcția drumurilor (bitum, smoala, pavaj, nisip, pietriș,
roci zdrobite);
 materiale de la construcția sau demolarea clădirilor (sol, ciment, țigle,
cărămizi, beton, ipsos, lemn, metale, sticlă);
 materiale de pe șantierele de construcții (lemn, plastic, hârtie, carton,
metale, cabluri, soluții de lăcuitși vopsit).
Aceste deșeuri pot fi prelucrate la dimensiunile dorite, cu condiția ca acestea sa nu

fie contaminate,și pot fi utilizate la construcția de drumuri ca materiale de
umplutură, la umplerea minelor goaleși dezafectate, la acoperirea straturilor de
deșeuri de pe depozite, la fabricarea de cărămiziși a altor materiale de construcție:
excepție fac deșeurile de la construcția drumurilor unde componentele
bituminoaseși minerale sunt o resursă economică importantă. Deșeurile rezultate pe
șantierele de construcții ca lemnul, plasticul, hârtiași cartonul pot fi valorificate
energetic.
Creștea gradului de reciclare și recuperare a deșeurilor din construcții și demolări,

vizează:
 reutilizarea solurilor necontaminate fără alte tratamente, în diferite activități

de construcții;
 stocarea strict separată a solurilor contaminate și a celor necontaminate;
 separarea strictă a deșeurilor din construcții față de cele din demolări;
 procesarea deșeurilor din construcții în stații de sortare (pentru recuperarea
calitativă a diferitelor materiale reciclabile);
 procesarea deșeurilor din demolări prin tehnologii de concasare, clasificare
și/sau sortare în funcție de densitate în stații mobile, semi-mobile sau
staționare;
 utilizarea fracției fine (8-40 mm) rezultate, pentru diferite activități de
construcție, în special pentru construcția de străzi.
Compoziția deșeurilor din construcții și demolări este foarte variabilă atât datorită
originii diferite a deșeurilor (fig. 1-2), cât și altor factori precum tipurileși tehnicile de
construcție locale, clima, activitatea economicăși dezvoltarea tehnologică a zonei,
precum și materiile prime și materialele de construcție disponibile pe plan localși
regional. Deșeurile provenite din construcțiiși demolări sunt alcătuite din materiale
diferite, multe din ele putând fi reciclate într-un fel sau altul, cum ar fi:
 sol excavat, cărămizi, betonși placări 73%;
10
 lemn 12%
 sticla, plasticși izolatori 5%;
 metale 5%;
 altele în amestec 5%.
Conform HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilorși pentru aprobarea listei

cuprinzând deșeurile inclusiv deșeurile periculoase, actualizată prin Hotărârea
210/2007, categoriile de deșeuri din construcții și demolări sunt prezentate în tabelul
următor.
Tabel 1-2. Categoriile de deșeuri din construcții și demolări nepericuloaseși periculoase catalogate
conform H.G. nr. 856/2002.
COD CED DESCRIERE

17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI (INCLUSIV PĂMÂNTUL EXCAVAT DIN
SITURI CONTAMINATE)
1701 CIMENT, CĂRĂMIZI, ŢIGLE și MATERIALE CERAMICE
170101 Ciment
170102 Cărămizi
170103 Ţigleși ceramică
170106* amestecuri sau fracții separate de beton, cărămizi, țigle sau materiale ceramice
cu
conținut de substanțe periculoase
170107 amestecuri de beton, cărămizi, țigleși materiale ceramice, altele decât cele
specificate
la 17 01 06
1702 LEMN, STICLĂși PLASTIC
170201 Lemn
170202 Sticlă
170203 Plastic
170204* Sticlă, plastic și lemn cu conținut de sau contaminate cu substanțe periculoase
1703 ASFALTURI, GUDROANE DE HUILĂ ŞI PRODUSE CU CONŢINUT DE GUDROANE
170301* asfalturi cu conținut de gudron de huilă
170302 asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01
170303* gudron de huilăși produse cu conținut de gudroane
1704 METALE (INCLUSIV ALIAJELE LOR)
170401 cupru, bronz, alamă
170402 Aluminiu
170403 Plumb
11
COD CED DESCRIERE
170404 Zinc
170405 Fierși oțel
170406 Staniu
170407 Amestecuri metalice
170409* Deșeuri metalice contaminate cu substanțe periculoase
170410* cabluri cu conținut de ulei, gudron sau alte substanțe periculoase
170411 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
1705 PĂMÂNT (INCLUSIV PĂMÂNT EXCAVAT DIN SITURILE CONTAMINATE),
PIETRE ŞI NĂMOLURI DE DRAGARE
170503* Pământ și pietre cu conținut de substanțe periculoase
170504 Pământși pietre, altele decât cele specificate la 170503
170505* Nămoluri de dragare cu conținut de substanțe periculoase
170506 Nămoluri de dragare altele decât cele specificate la 170505
170507* resturi de balast cu conținut de substanțe periculoase
170508 resturi de balast, altele decât cele specificate la 170507
1706 MATERIALE IZOLANTE
170601* Materiale izolante cu conținut de azbest
170603* Alte materiale izolante cu conținut de o constituiți din substanțe periculoase
170604 Materiale izolante diverse de cele menționate la 170601și 170603
170605* Materiale de construcții cu conținut de azbest
1708 MATERIALE DA CONSTRUCŢIE PE BAZĂ DE GHIPS
170801* Materiale da construcții pe bază de ghips contaminate cu substanțe periculoase
170802 Materiale da construcții pe bază de ghips, altele decât cele menționate la 170801
1709 ALTE DEŞEURI DIN ACTIVITATEA DE CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI
170901* Deșeuri din activitatea de construcții și demolări cu conținut de mercur
170902* Deșeuri din activitatea de construcții și demolări cu conținut de PCB (de ex:
cleiuri cu
conținut de PCB, dușumele pe bază de rășini cu conținut de PCB, elemente cu
cleiuri de glazură cu PCB, condensatori cu conținut de PCB)
170903* Alte deșeuri din activitatea de construcții și demolări (inclusiv amestecuri de
deșeuri) cu conținut de substanțe periculoase
170904 Deșeuri din activitatea de construcții și demolări, altele decât cele menționate la
170901, 170902și 170903
Dezvoltareași aprofundarea traseului de reciclare a deșeurilor din construcții și

demolări este un aspect extrem de important, atât din punct de vedere ecologic –
12
reutilizarea deșeurilor din construcții de clădiriși străzi reduce spațiul destinat
depozitelor de deșeuri autorizate și permiteși o economie a materialelor naturale din
mine – câtși din punct de vedere economic – utilizarea materialelor reciclate în locul
resurselor naturale, care ating costuri extrem de mari, devine, de la un an la altul, o
soluție din ce în ce mai avantajoasă.
În figura de mai jos sunt prezentate principalele modalități de gestionare a deșeurilor

rezultate din demolări.
Figura 1-3. Gestionarea deșeurilor din demolări.
1.3. Cercetări privind valorificarea deșeurilor din construcții și demolări
După cum s-a specificat în capitolul anterior, în România nu există un sistem adecvat
de valorificare a deșeurilor provenite din construcții și demolări.
Activitatea în acest domeniu s-a concretizat prin proiecte de cercetare, cum ar fi

PROMED şi SARMa.
Proiectul PROMED - CERCETARI MULTIDISCIPLINARE IN VEDEREA STABILIRII UNOR

SOLUTII PARTICULARE ŞI GLOBALE DE REDUCERE A IMPACTULUI REALIZARII,
CONSOLIDARII ŞI POSTUTILIZARII CONSTRUCŢIILOR ASUPRA MEDIULUI NATURAL -
Perioada de derulare: 2008-2010
Coordonator : INCERC
Parteneri: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Universitatea Babeş-Bolyai
CEPROCIM
13
AGC Construct SRL
CARPATCEMENT
HOLCIM
LAFARGE
Scop şi obiective [http://www.incerc2004.ro/Proiecte/PROMED.htm#Scurta

prezentare]
Proiectul îşi propune rezolvarea unei probleme complexe de nivel naţional şi

european de reducere a impactului construcţiilor asupra mediului.
Obiectivele urmărite prin proiect sunt:
 Reducerea impactului negativ al construcţiilor asupra mediului natural (in

exploatare şi prin produsele de demolare).
 Crearea de produse, procese şi tehnologii curate şi valorificarea deseurilor.
 Dezvoltarea de noi materiale, produse şi procese cu înaltă valoare adăugată.
 Concepte de extindere a duratei de viaţă a structurilor şi de crestere a
capacităţii de rezistenţă la impactul dezastrelor naturale sau atropice.
 Soluţii tehnice de reducere a riscului-cladiri noi şi consolidarea postdezastru.
Rezultatele etapelor de cercetare
Etapa I /2008-Studiu privind impactul construcţiilor din beton asupra mediului
Obiectivul primei faze este analiza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan

internaţional privind impactul industriei construcţiilor din beton asupra mediului.
Studiul cuprinde:
- analiza şi ierarhizarea factorilor specifici din industria construcţiilor cu impact

asupra mediului;
- analiza rezultatelor cercetărilor privind aspectele de mediu din industria betonului

(producţia de agregate, beton, executie, exploatare, demolare, reciclare).
Etapa II / 2009 -Cercetări experimentale privind producerea de lianţi ecologici

realizaţi cu consumuri reduse de energie şi prin utilizarea unor materii prime
reziduale şi definirea domeniilor de utilizare in betoane
14
In etapa II/2009, partenerul P3-CEPROCIM a realizat (în condiţii de laborator) şi
testat patru tipuri de lianti ecologici, cu conţinut ridicat de adaos (zgură granulată de
furnal şi cenuşă de termocentrală), şi anume:CEM II/B-S, CEM II/BV, CEM V/A (S-V) şi
CEM V/A(V-S).
CO - INCERC, a elaborat şi aplicat două metode importante - metode de stabilire a

compoziţiei betonului preparat cu noile tipuri de lianţi: CEM II/B-S, CEM II/B-V, CEM
V/A(S-V), CEM V/A(V-S), funcţie de mediul de expunere, de modelare a mediilor de
expunere şi de determinare a caracteristicilor betonului şi metode de analiza a
comportarii betonului pe baza rezultatelor experimentale obtinute şi stabilirea
domeniilor de utilizare a liantilor ecologici.
Programul de cercetare a cuprins determinarea valorilor unor caracteristici care pot

oferi o imagine asupra performantelor de rezistenta şi durabilitate a betoanelor.
Utilizarea cimenturilor cu adaosuri prezinta interes ecologic şi economic. Acest lucru

este datorat pe de o parte reducerii consumului de energie, a reducerii emişiilor de
CO2 , iar pe de altă parte utilizarii unor materii prime reziduale, cu efectul
suplimentar important de îmbunătăţire a durabilităţii construcţiilor.
P1 - UTCB, a elaborat şi aplicat două metode importante - metode de stabilire a

compoziţiei betonului preparat cu diferite tipuri de lianţi: CA, CB1, CB2, V/A, metode
de analiză a comportării betonului pe baza rezultatelor experimentale obţinute şi
stabilirea domeniilor de utilizare a liantilor ecologici. Rezultatele obţinute în cadrul
cercetarilor efectuate la UTCB in cadrul acestei etape au aratat ca utilizarea la
prepararea betoanelor a liantilor cu adaosuri este o necesitate având în vedere
avantajele pe care le oferă în ceea ce priveşte reducerea emisiei de CO2 la fabricarea
liantilor şi de asemenea în utilizarea unor materiale reciclate. Utilizarea acestora nu
trebuie să influenţeze decât în sens pozitiv durabilitatea structurilor din beton.
P2 - UBB, a testat noi tipuri de lianţi ecologici precum şi celelalte materiale care intră
în compoziţia betonului, din punct de vedere al radioactivităţii.
Valorile exhalaţiei de radon măsurate pe probe de lianţi ecologici, beton

confecţionat în laborator şi agregat natural de balastieră, puse la dispoziţie de către
INCERC, sunt cuprinse în intervalul 0.003 şi 0.034 Bqkg -1h-1. Se impune ca înainte de
introducerea în fabricaţie sau exploatare a unor zăcăminte să se efectueze
determinările de radioactivitate.
Etapa III/2009 - Studii şi cercetari experimentale privind agregatele reciclate
Reutilizarea betonului a rezultat ca soluţie având în vedere atât conservarea

resurselor naturale cât şi factori de ordin ecologic, fiind influenţată, în mod deosebit,
de perfecţionarea tehnologiilor de demolare/ reciclare.
15
In această etapă au fost realizate sorturi de agregate provenite din reciclarea
betonului şi studiate în condiţii de laborator. Furnizarea de agregate provenite din
reciclarea betonului s-a făcut de catre partenerul P4-AGC Construct SRL (partener
fără finanţare din proiect).
Au fost elaborate şi aplicate două metode importante (Metoda de reciclare a

betonului provenit din demolări şi metoda de analiză a caracteristicilor agregatelor
reciclate privind determinarea granulozităţii agregatelor, determinarea
caracteristicilor fizico-mecanice şi determinarea conţinutului de impurităţi) care au
ca obiectiv crearea de produse, procese, tehnologii curate şi valorificarea deşeurilor.
Proiectul SARMa - MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE AGREGATE

(SUSTAINABLE AGGREGATES RESOURCE MANAGEMENT)
Numărul proiectului (EoI Reference Number): SEE EoI/A/151/2.4/X –
[http://www.igr.ro/proiecte/sarma/index.php?optiune=1]
Axa prioritară 2: Protecţia şi ameliorarea mediului
Aria de intervenţie: Aol 2.4: Promovarea eficienţei energetice şi a resurselor
Coordonator: Serviciul Geologic al Sloveniei
Parteneri: Institute of Geology and Mineral Exploration, Technical Univerşity of

Crete, Prefectural Authority of Pella – Grecia
University of Leoben – Austria
Hungarian Office for Mining and Geology – Ungaria
Parma Province, Emilia-Romagna Region - Environment, Soil and Coast

Defence Department - Italia
University of Bucharest, Faculty of Geology and Geophysics, National

Institut for Research-Development in domain of Geology, Geophysics,
Geochemistry and Remote Sensing - România
Ministry of Economy Herzegbosnian Canton - Bosnia & Herzegovina
University of Belgrade, Faculty of Mining and Geology - Serbia
Ministry of Economy, Trade and Energy – Albania
Ministry of Economy, Labour and Entrepreneurship, Directorate for Mining

- Croaţia
Rezumatul proiectului
16
Agregatele (piatra concasată, nisip şi pietris), sunt resurse naturale esentiale pentru
infrastructură şi construcţii. Ţările membre SSE sunt bogate în agregate, dar
aprovizionarea nu este coordonată în interiorul acestor ţări sau de-a lungul acestei
arii.
Provocările în domeniu sunt reprezentate de carierele neeconomice şi ilegale, site-
uri nereabilitate, reciclarea limitată şi opoziţia comunităţilor faţă de lucrările de
exploatare. Satisfacerea cererii presupune un lanţ de aprovizionare eficient şi durabil
(planificare, extracţie, transport, utilizare şi reciclare) şi o exploatare socio-
economică raţională, pentru a înlătura opoziţia faţă de extracţie, blocajele de
aprovizionare şi creşterea restricţionată.
Obiectivele principale ale proiectului sunt de a elabora o abordare comună a
gestionării durabile a resurselor de agregate (sustainable aggregate resource
management - SARM) şi planificarea durabilă a ofertei din surse mixte (sustainable
supply mix - SSM), la trei scări, pentru a asigura o aprovizionare eficientă şi sigură în
SEE.
Obiectivele specifice includ consolidarea competentelor, crearea de infrastructuri de

informaţii, precum şi programarea realizării unui Centru Regional SARM şi SSM. La
nivel local, activităţile se vor concentra pe extracţia raţională avându-se în vedere
protejarea mediului prin intermediul celor mai bune practici, reducerea numărului
carierelor ilegale şi reciclare, pentru reducerea utilizării agregatelor primare.
Activităţile regionale / naţionale vor crea un cadru SARM pentru gestionarea

eficientă şi definirea SSM, recomandând cum se poate integra SSM în planificare şi
legislaţie. Activităţile transnaţionale se concentrează pe armonizarea politicilor
relevante şi a legislaţiei in spatiul SEE, pe transferul de informaţii, precum şi pe
crearea unui Sistem de Informatii asupra Agregatelor.
Proiectul va pune bazele unui Centru Regional privind gestionarea durabilă a
agregatelor şi a ofertei.
Rezultate principale
Creşterea gradului de conştientizare a părţilor interesante prin activităţi relevante

cum ar Principalele produse vor include materiale destinate cresterii competentelor
în domeniul agregatelor, materiale tipărite (manuale) privind (1) ameliorarea
operaţiunilor legate de agregate la nivel local, (2) politicile regionale, naţionale şi
transnaţionale, legislaţia, managementul şi oferta de produse mixte, (3) gestionarea
deşeurilor. Rezultatele vor include utilizarea celor mai bune practici, adoptarea
planurilor SARM şi SSM, a politicilor armonizate şi stimularea colaborarii.
17
Cercetările și studiile recente privind filierele de valorificare a deșeurilor (agregate
nevalorificabile și cele reciclate) din construcții și demolări, precum și abordarea
conceptului de „încetarea statutului de deșeu” demonstrează necesitatea
aprofundării acestor cercetări pentru stabilirea unor metodologii de valorificare a
acestor deșeuri. Aceste metodologii trebuie îndreptate către încadrarea deșeurilor
provenite din construcții și demolări în non-deșeuri și verificarea compatibilității
materialului rezultat pentru potențiale domenii de utilizare.
Cercetările și studiile recente pun, de asemenea, în evidență faptul că în ultimii ani,

atenția crescută acordată aspectelor de mediu a făcut din ce în ce mai dificilă
extracția materialelor inerte din mine naturale și, în același timp, din ce în ce mai
restrictivă reglementarea privind gestiunea depozitelor. Din acest motiv, materialele
reciclate din activitățile de construcțiiși demolări au devenit cu rapiditate un material
de mare interes pentru construcțiile civile.
Marea cantitate de deșeuri produse de sectorul de construcții a generat o cerere de

instalații de eliminare a acestora greu de satisfăcut și, în plus, a dus la abandonarea
frecventă a deșeurilor din construcțiiși demolări în afara depozitelor.
Un alt aspect des cercetat în legătură cu deșeurile din construcții și demolări se

referă la deșeurile periculoase. Astfel, în cadrul deșeurilor provenite din construcții și
demolări pot fi prezente și unele substanțe periculoase, precum azbest, crom,
cadmiu, zinc, plumb, mercurși PCB, conținute în unele materiale de construcții sau
generate de reabilitarea siturilor contaminate, dar aceste materiale se găsesc în
procente destul de reduse.
Îndepărtarea materialelor periculoase este fundamentală pentru a obține din

procesul de demolări materiale necontaminate care pot fi apoi reciclate ușor. Unele
substanțe eliberate în timpul demolării pot contamina nu doar celelalte deșeuri din
construcții și demolări, ci se pot răspândi în aer sau pătrunde în sol, expunând la
riscuri muncitorii care lucrează la demolări. Într-un proces de demolare corect,
materialele potențial periculoase trebuie să fie îndepărtate primele, din două
motive:
 dacă materialele sunt recunoscuteși pot fi îndepărtate manual, riscurile

pentru muncitori vor fi mai mici;
 îndepărtarea materialelor cu conținut de substanțe periculoase permite
obținerea de deșeuri din construcții și demolări necontaminate cu substanțe
nocive, deci reciclabile mai ușor și care pot fi considerate deșeuri
nepericuloase, cu avantajele legislative de rigoare.
În Studiul de fezabilitate pentru Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări în

Regiunea 7 Centru, este realizată o analiză a principalelor componente periculoase
care se pot găsi în deșeurile din construcții și demolări (tabel 1-3).
18
Tabel 1-3. Elemente potențial periculoase în deșeurile din construcții și demolări (Sursa: Studiul de
fezabilitate pentru Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări în Regiunea 7 Centru)
Componente
Produs/ Proprietăți
potențial Tratare /Eliminare
materiale periculoase
periculoase
Azbest Fibre Toxic, • eliminare în condiții controlate
cancerigen
Țevi Plumb Toxic • reciclare
• eliminare în condiții controlate
Vopsele Plumb, crom, Inflamabil, • returnare la furnizor
vanadiu, solvenți toxic • eliminare în condiții controlate
Aditivi beton Solvenți Inflamabil • returnare la furnizor
hidrocarburi • reciclare
Produse de Solvenți, bitum Inflamabil, • returnare la furnizor
impermeabilizare toxic • reciclare
• tratare înainte de eliminare
Adezivi Solvenți, bitum Inflamabil, • returnare la furnizor
Toxic, • reciclare
Iritant • eliminare în condiții controlate
• a se căuta produse alternative mai puțin
periculoase
Lipici/cleiuri Solvenți Inflamabil, • returnare la furnizor
Toxic • reciclare
Lemn tratat Fibre respirabileToxic, • reciclare
Ecotoxic, • incinerare cu recuperare de energie
Inflamabil
Fibre minerale Fibre respirabile Iritant • eliminare în condiții controlate
pentru
piele și
plămâni
Rășini/ Anhidride Toxic, • returnare la furnizor
materiale de Iritant • reciclare
umplere • eliminare în condiții controlate
Podele din Gudroane, asfalt, Inflamabil, • reciclare dacă sunt tratate
conglomerate solvenți Toxic • eliminare în condiții controlate
bituminoase
Plăci din rigips Posibilă sursă de Inflamabil, • returnare la furnizor
hidrogen sulfuros Toxic • reciclare
19
Se prezinta in continuare proiecte de cercetare legate de activitatea de utilizare a
unor produse provenite din demolarea constructiilor din beton. Descrierea
proiectelor este prezentată in paginile de internet indicate.
1. CERCETARI MULTIDISCIPLINARE IN VEDEREA STABILIRII UNOR SOLUTII

PARTICULARE SI GLOBALE DE REDUCERE A IMPACTULUI REALIZARII,
CONSOLIDARII SI POSTUTILIZARII CONSTRUCTIILOR ASUPRA MEDIULUI
NATURAL - PROMED
Contract nr. 31-052/14.09.2007, finantat in cadrul programului PNCDI 2, Programul

"Parteneriate in domenii prioritare"
BENEFICIAR: UEFISCDI
Parteneri: INCERC, P1- UTCB; P2-UBB; P3 - CEPROCIM; P4 - AGC Construct SRL; P5 -

CARPATCEMENT; P6 - HOLCIM; P7 - LAFARGE
http://www.incerc2004.ro/Proiecte/PROMED.htm
Descrierea proiectului
LABORATORUL DE CERCETARE SI INCERCARI PENTRU MATERIALE, ELEMENTE

SI STRUCTURI DE CONSTRUCTII
Contract nr. 31-052/14.09.2007,

finantat in cadrul programului PNCDI 2,
Programul "Parteneriate in domenii prioritare"
CERCETARI MULTIDISCIPLINARE IN VEDEREA STABILIRII UNOR SOLUTII

PARTICULARE SI GLOBALE
DE REDUCERE A IMPACTULUI REALIZARII, CONSOLIDARII SI POSTUTILIZARII
CONSTRUCTIILOR
ASUPRA MEDIULUI NATURAL
PROMED
20
 Scurta prezentare
 Participanti
 Date de contact director proiect
 Scop si obiective
 Activitati
 Rezultate preconizate
 Bugetul proiectului
 Rezultatele etapelor
● Scurta prezentare
Avand in vedere ponderea utilizarii betonului la realizarea constructiilor (productia

mondiala de beton depaseste 1 tona/cap de locuitor) proiectul isi propune
analizarea , sub aspect ecologic, a constructiilor din beton. Se urmareste analizarea
aspectelor de mediu in toate etapele de realizare, consolidare si postutilizare a
constructiilor si identificarea solutii lor optime de reducere a posibilelor efecte
negative ale constructiilor asupra mediului in fiecarea din aceste etape si pe
ansamblul duratei de viata. In proiect se fac propuneri concrete privind utilizarea la
proiectarea, executia, mentenanta, reparatia, consolidarea constructiilor, a unor
materiale de constructii, matode si tehnologii cu impact redus asupra mediului,
precum si reutilizarea materialelor(reciclare) provenite din demolari.
● Participanti
Coordonator :INCERC
Parteneri:
P1- UTCB; P2-UBB; P3 - CEPROCIM; P4 - AGC Construct SRL;
P5 - CARPATCEMENT; P6 - HOLCIM; P7 - LAFARGE
21
● Date contact director proiect
ing.Bedrulea Maria , tel.021-2550355, fax.021-2550062, e-mail: bedruleamaria@ yahoo.com
● Scop si obiective
Proiectul isi propune rezolvarea unei probleme complexe de nivel national si european de reducere
a impactului constructiilor asupra mediului.
Obiectivele urmarite prin proiect sunt:
o Reducerea impactului negativ al constructiilor asupra mediului natural (in exploatare si prin
produsele de demolare).
o Crearea de produse, procese si tehnologii curate si valorificarea deseurilor.
o Dezvoltarea de noi materiale, produse si procese cu inalta valoare adaugata.
o Concepte de extindere a duratei de viata a structurilor si de crestere a

capacitatii de rezistenta la impactul dezastrelor naturale sau atropice.
o Solutii tehnice de reducere a riscului-cladiri noi si consolidarea postdezastru.
● Activitatile si responsabilitatile aferente fiecarui participant
Categoria de
Rezultate/
activ.
Organizatia Documente de
Anul Etape/ Activitati conform Termene
executanta prezentare a
schemei de
rezultatelor
ajutor de stat
Studii privind
identificarea si
analizarea
Etapa I Studii principalilor
privind impactul factori specifici
2008 constructiilor din 18.iun.08 din industria
beton asupra constructiilor din
mediului beton cu impact
asupra mediului/
Raport de
cercetare
22
Activitate I.1
Identificarea si
analizarea
factorilor specifici
din industria
constructiilor din Studii privind
beton (productia identificarea si
de agregate, analizarea
beton, A.2.1 21.mai.08 factorilor specifici
proiectare, si detalierea
executie, directiilor de
exploatare, cercetare
consolidare,
demolare,
reciclare) cu
impact asupra
mediului
Identificarea si
analizarea
factorilor specifici
din industria Studii privind
constructiilor din identificarea si
beton (productia analizarea
Partener 1 CO
de agregate, 21.mai.08 factorilor specifici
INCERC
beton, executie, si detalierea
exploatare, directiilor de
demolare, cercetare
reciclare) cu
impact asupra
mediului
Analize privind
aspectele de
mediu din Partener 3 P2 UBB 21.mai.08 Studii de mediu
industria
constructiilor
Analiza
impactului pozitiv
Studii privind
al reciclarii
Partener 5 P4 AGC 21.mai.08 reciclarea
betonului
agregatelor
provenit din
demolari
Analize privind
Studii privind
impactul
Partener 6 P5 impactul industriei
industriei 21.mai.08
CARPATCEMENT cimentului asupra
cimentului
mediului
asupra mediului
Analize privind
Studii privind
impactul
Partener 7 P6 impactul industriei
industriei 21.mai.08
HOLCIM cimentului asupra
cimentului
mediului
asupra mediului
Analize privind Studii privind
impactul Partener 8 P7 impactul industriei
21.mai.08
industriei Lafarge cimentului asupra
cimentului mediului
23
asupra mediului
Activitate I.2
Realizarea Materiale de
comunicarii informare, pagina
B.2 18.iun.08
rezultatelor si web, retea intra-
coordonare internet
parteneri
Realizarea 18.iun.08
Materiale de
comunicarii
Partener 1 CO informare, pagina
rezultatelor si
INCERC web, retea intra-
coordonare inter-
net
parteneri
comunicarii
Materiale de
rezultatelor si Partener 3 P2 UBB
informare
coordonare inter-
parteneri
comunicarii
Materiale de
rezultatelor si Partener 5 P4 AGC
informare
coordonare inter-
parteneri
comunicarii
Partener 6 P5 Materiale de
rezultatelor si
CARPATCEMENT informare
coordonare inter-
parteneri
comunicarii
rezultatelor si
HOLCIM informare
coordonare inter-
parteneri
comunicarii
rezultatelor si
LAFARGE informare
coordonare inter-
parteneri
Etapa II -
Cercetari
experimentale
privind
producerea de Metode de
lianti ecologici producere a
realizati cu liantilor ecologici
consumuri si definirea
2009 reduse de 16 mar.09 domeniilor de
energie si prin utilizare in
utilizarea unor betoane/
materii prime Raport de
reziduale si experimentare
definirea
domeniilor de
utilizare in
betoane
24
Activitate
II.1.Cercetari
pentru
producerea
liantilor ecologici
Producerea
si stabilirea
liantilor ecologici
compozitiei
si metode de
betoanelor
stabilire a
preparate cu A.2.2, A2.5 30.sept.08
compozitiei
aceste noi tipuri
betonului functie
de lianti in
de mediul de
functie de mediile
expunere
de expunere;
determinarea
caracteristicilor
betonului
proaspat si intarit
Realizare si Realizare de noi
Partener 4 P3
testare lianti 30.sept.08 tipuri de lianti
CEPROCIM
ecologici ecologici
Furnizarea
materialelor
necesare
cercetarilor Partener 6 P5 Producere de noi
30.sept.08
experimentale CARPATCEMENT lianti ecologici
inclusiv a noilor
tipuri de lianti
ecologici realizati
Furnizarea
materialelor
necesare
30.sept.08
experimentale HOLCIM lianti ecologici
inclusiv a noilor
tipuri de lianti
ecologici realizati
Furnizarea
materialelor
necesare
30.sept.08
experimentale LAFARGE lianti ecologici
inclusiv a noilor
tipuri de lianti
ecologici realizati
Stabilirea Metode de
compozitiei stabilire a
betoanelor compozitiei
preparate cu noi betonului functie
tipuri de lianti de mediul de
Partener 1 CO
ecologici, in 16.mar.09 expunere, de
INCERC
functie de mediul modelare a
de expunere si mediilor de
determinarea expunere si de
caracteristicilor determinare a
betonului caracteristicilor
25
proaspat si intarit betonului
Stabilirea
compozitiei
betoanelor Metode de
preparate cu Partener 2 P1 stabilire a
16.mar.09
diferite tipuri de UTCB compozitiei
lianti ecologici, in betonului
functie de mediul
de expunere
Raport privind
Stabilirea
stabilirea
compozitiei
Partener 3 P2 UBB 16.mar.09 compozitiei
betoanelor cu
betoanelor cu
emisii reduse
emisii reduse
II.2 Comunicarea
rezultatelor in Materiale de
vederea Partener 2 P1 informare, articole
B2, B3 16.mar.09
implementarii pe UTCB in reviste de
piata specialitate
constructiilor
Etapa III - Studii Metode de
si cercetari utilizare in
experimentale betoane a
Credit de
2009 privind 10.dec.09 agregatelor
angajament
caracteristicile provenite din
agregatelor demolari/Raport
reciclate de cercetare
Activitate III.1
Metoda de
Stabilire metoda
reciclare a
de reciclare a
betonului provenit
betonului
din demolari si
provenit din
A2.2, A2.6 10.dec.09 raport de
demolari, studii si
cercetare privind
cercetari
caracteristicile
experimentale
agregatelor
privind
reciclate
caracteristicile
Aplicarea
metodei si
tehnologiei de
reciclare a
betonului Metoda de
Partener 5 P4 AGC 10.sep.09
Furnizarea de reciclare beton
agregate
provenite din
reciclarea
betonului
Stabilire metoda Metoda de
de reutilizare a reutilizare a
agregatelor agregatelor
Partener 1 CO
provenite din 10.dec.09 provenite din
INCERC
reciclarea reciclarea
betonului. betonului Raport
Cercetari de cercetare
26
experimentale privind
privind caracteristicile
caracteristicile agregatelor
agregatelor reciclate
reciclate
Metode de
utilizare in
betoane a
agregatelor
Etapa IV - provenite din
Metodologie de demolari/
evaluare a Raport de
impactului experimentare
structurilor Metode de
asupra mediului proiectare a
tinand seama de constructiilor noi
2010 producerea, 10.dec.2010 si de consolidare
domeniile de a celor existente.
utilizare, Metodologie de
proiectarea si evaluare a
realizarea impactului
constructiilor din constructiilor
materiale asupra mediului si
ecologice. solutii de
reducerea
impactului/
Raport de
cercetare
Activitate IV.1
Aplicarea
metodelor de
determinare a
Raport privind
caracteristicilor
verificarea
betoanelor
metodelor de
preparate cu
determinare a
agregate
caracteristicilor
reciclate si lianti
A2.6 10.dec.10 betoanelor cu
ecologici.
agregate reciclate
Definirea
si lianti ecologici,
domeniilor de
particularitati si
utilizare a
domenii de
betoanelor
utilizare
preparate cu
agregate
reciclate si lianti
ecologici
Determinarea Raport privind
caracteristicilor verificarea
betoanelor metodelor de
preparate cu determinare a
Partener 1 CO
agregate 10.dec.10 caracteristicilor
INCERC
reciclate si lianti betoanelor cu
ecologici in agregate reciclate
vederea stabilirii si lianti ecologici,
domeniilor de particularitati si
27
utilizare a domenii de
agregatelor utilizare
Activitate IV.2
Elaborarea unor Metode si solutii
metode si solutii de proiectare a
de proiectare a constructiilor noi,
constructiilor noi, realizate din
realizate din betoane de inalta
betoane de inalta performanta,
performanta, obtinute cu
A.2.2 10.dec.10
obtinute cu materiale
materiale ecologice. Metode
ecologice si de de consolidare a
consolidare a constructiilor
constructiilor existente cu
existente cu impact redus
impact redus asupra mediului
asupra mediului
Elaborarea unor
Metode si solutii
metode si solutii
de proiectare a
de proiectare a
constructiilor noi,
constructiilor noi,
realizate din
realizate din
betoane de inalta
betoane de inalta
performanta,
performanta,
Partener 2 P1 obtinute cu
obtinute cu 10.dec.10
UTCB materiale
materiale
ecologice Metode
ecologice si de
de consolidare a
consolidare a
constructiilor
constructiilor
existente cu
existente cu
impact redus
impact redus
asupra mediului
asupra mediului
Activitate IV.3
Cercetari pentru
elaborarea unei
metodologii de
Metodologie de
evaluare a
evaluare a
impactului
impactului
constructiilor din
A2.2 10.dec.10 constructiilor
beton armat
asupra mediului si
asupra mediului
solutii de reducere
si a unor solutii
a acestui impact
particulare si
globale de
reducere a
acestui impact
Cercetari pentru
Metodologie de
elaborarea unei
evaluare a
metodologii de
impactului
evaluare a Partener 1 CO
10.dec.10 constructiilor
impactului INCERC
asupra mediului si
constructiilor din
solutii de reducere
beton armat
a acestui impact
asupra mediului
28
si a unor solutii
particulare si
globale de
reducere a
acestui impact
Cercetari pentru
elaborarea unei
metodologii de
evaluare a Metodologie de
impactului evaluare a
constructiilor din impactului
Partener 2 P1
beton armat 10.dec.10 constructiilor
UTCB
asupra mediului asupra mediului si
si a unor solutii solutii de reducere
particulare si a acestui impact
globale de
reducere a
acestui impact
Cercetari pentru
elaborarea unei
metodologii de
evaluare a Metodologie de
impactului evaluare a
constructiilor din impactului
beton armat Partener 3 P2 UBB 10.dec.10 constructiilor
asupra mediului asupra mediului si
si a unor solutii solutii de reducere
particulare si a acestui impact
globale de
reducere a
acestui impact
Activitate IV.4
Diseminarea la
nivel national / Articole, materiale
international a de informare,
cunostintelor si mese rotunde,
B2,B3 10.dec.10
rezultatelor, web site,
comunicare cu comunicari
mediul academic stiintifice
si cu potentiali
beneficiari
Diseminarea la
nivel national /
Articole, materiale
international a
de informare,
cunostintelor si
Partener 1 CO mese rotunde,
rezultatelor, 10.dec.10
INCERC web site,
comunicare cu
comunicari
mediul academic
stiintifice
si cu potentiali
beneficiari
Diseminarea la
Articole, materiale
nivel local si
Partener 2 P1 de informare, web
national / 10.dec.10
UTCB site, comunicari
international a
stiintifice
cunostintelor si
29
rezultatelor,
comunicare cu
mediul academic
si cu potentiali
beneficiari
Diseminarea la
nivel local si
national /
international a Articole, materiale
cunostintelor si de informare, web
Partener 3 P2 UBB 10.dec.10
rezultatelor, site, comunicari
comunicare cu stiintifice
mediul academic
si cu potentiali
beneficiari
Diseminarea la
nivel national /
international a
Articole, materiale
cunostintelor si
Partener 6 P5 de informare,
CARPATCEMENT mese rotunde,
comunicare cu
web site
mediul academic
si cu potentiali
beneficiari
Diseminarea la
nivel national /
international a
Articole, materiale
cunostintelor si
Holcim mese rotunde,
comunicare cu
web site
mediul academic
si cu potentiali
beneficiari
Diseminarea la
nivel national /
international a
Articole, materiale
cunostintelor si
LAFARGE mese rotunde,
comunicare cu
web site
mediul academic
si cu potentiali
beneficiari
● Rezultate preconizate
Identificarea si analizarea principalilor factori specifici din industria

constructiilor din beton cu impact asupra mediului.
Producerea liantilor ecologici si stabilirea domeniilor de utilizare
Elaborarea unor metode moderne de reciclare a betoanelor prin reutilizarea

agregatelor.
30
Elaborarea de solutii noi, ecologice, de proiectare si consolidare a structurilor
din beton armat.
Elaborarea unei metodologii de evaluare a impactului constructiilor din

beton asupra mediului si a unor solutii globale si particulare de reducere a
acestui impact.
● Bugetul proiectului
TOTAL 2007 2008 2009 2010

B C B C B C B C B C
CO 474.898 0 0 0 120.000 0 163.705 0 191.193 0
P1 176.317 0 0 0 0 0 60.967 0 115.350 0
P2 82.643 0 0 0 30.000 0 27.743 0 24.900 0
P3 73.646 50.000 0 0 0 0 73.646 50.000 0 0
P4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
P5 0 5.400 0 0 0 0 0 0 0 5.400
P6 0 5.400 0 0 0 0 0 0 0 5.400
P7 0 5.400 0 0 0 0 0 0 0 5.400
TOTAL 807.504 66.200 0 0 150.000 0 326.061 50.000 331.443 16.200
· Rezultatele etapelor de cercetare
Etapa I /2008-Studiu privind impactul constructiilor din beton asupra mediului

Obiectivul primei faze este analiza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan international
privind impactul industriei constructiilor din beton asupra mediului.
Studiul cuprinde:
- analiza si ierarhizarea factorilor specifici din industria constructiilor cu impact asupra
mediului;
- analiza rezultatelor cercetarilor privind aspectele de mediu din industria betonului

(productia de agregate, beton, executie, exploatare, demolare, reciclare).
Etapa II / 2009 -Cercetari experimentale privind producerea de lianti ecologici realizati cu

consumuri reduse de energie si prin utilizarea unor materii prime reziduale si definirea
domeniilor de utilizare in betoane
In etapa II/2009, partenerul P3-CEPROCIM a realizat (in conditii de laborator) si testat patru
tipuri de lianti ecologici, cu continut ridicat de adaos (zgura granulata de furnal si cenusa de
termocentrala), si anume:CEM II/B-S, CEM II/BV, CEM V/A (S-V) si CEM V/A(V-S).
CO - INCERC, a elaborat si aplicat doua metode importante - metode de stabilire a

compozitiei betonului preparat cu noile tipuri de lianti: CEM II/B-S, CEM II/B-V, CEM V/A(S-
V), CEM V/A(V-S), functie de mediul de expunere, de modelare a mediilor de expunere si de
determinare a caracteristicilor betonului si metode de analiza a comportarii betonului pe baza
31
rezultatelor experimentale obtinute si stabilirea domeniilor de utilizare a liantilor ecologici.
Programul de cercetare a cuprins determinarea valorilor unor caracteristici care pot oferi o
imagine asupra performantelor de rezistenta si durabilitate a betoanelor.
Utilizarea cimenturilor cu adaosuri prezinta interes ecologic si economic. Acest lucru este
datorat pe de o parte reducerii consumului de energie, a reducerii emisiilor de CO2 , iar pe de
alta parte utilizarii unor materii prime reziduale, cu efectul suplimentar important de
imbunatatire a durabilitatii constructiilor.
P1 - UTCB, a elaborat si aplicat doua metode importante - metode de stabilire a compozitiei

betonului preparat cu diferite tipuri de lianti: CA, CB1, CB2, V/A, metode de analiza a
comportarii betonului pe baza rezultatelor experimentale obtinute si stabilirea domeniilor de
utilizare a liantilor ecologici. Rezultatele obtinute in cadrul cercetarilor efectuate la UTCB in
cadrul acestei etape au aratat ca utilizarea la prepararea betoanelor a liantilor cu adaosuri
este o necesitate avand in vedere avantajele pe care le ofera in ceea ce priveste reducerea
emisiei de CO2la fabricarea liantilor si de asemenea in utilizarea unor materiale
reciclate. Utilizarea acestora nu trebuie sa influenteze decat in sens pozitiv durabilitatea
structurilor din beton.
P2 - UBB, a testat noi tipuri de lianti ecologici precum si celelalte materiale care intra in
compozitia betonului, din punct d vedere al radioactivitatii.
Valorile exhalatiei de radon masurate pe probe de lianti ecologici, beton confectionat in

laborator si agregat natural de balastiera, puse la dispozitie de catre INCERC (CO), sunt
cuprinse in intervalul 0.003 si 0.034 Bqkg -1h-1.
Se impune ca inainte de introducerea in fabricatie sau exploatare a unor zacaminte sa se

efectueze determinarile de radioactivitate.
Etapa III/2009 - Studii si cercetari experimentale privind agregatele reciclate
Reutilizarea betonului a rezultat ca solutie avand in vedere atat conservarea resurselor

naturale cat si factori de ordin ecologic, fiind influentata, in mod deosebit, de perfectionarea
tehnologiilor de demolare/ reciclare.
In aceasta etapa au fost realizate sorturi de agregate provenite din reciclarea betonului si
studiate in conditii de laborator. Furnizarea de agregate provenite din reciclarea betonului s-a
facut de catre partenerul P4-AGC Construct SRL (partener fara finantare din proiect).
Au fost elaborate si aplicate doua metode importante (Metoda de reciclare a betonului

provenit din demolari si metoda de analiza a caracteristicilor agregatelor reciclate privind
determinarea granulozitatii agregatelor,determinarea caracteristicilor fizico-mecanice si
determinarea continutului de impuritati) care au ca obiectiv crearea de produse, procese,
tehnologii curate si valorificarea deseurilor.
32
2. TEHNOLOGIE INOVATIVA DE RECICLARE A BETONULUI RADIOACTIV REZULTAT
DIN DEZAFECTAREA INSTALATIILOR NUCLEARE
Contract nr. 145/2012
BENEFICIAR: UEFISCDI
Parteneri: IFIN-HH, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
http://cdrwm.nipne.ro/conrec/obiective.html
3. STUDII PRIVIND RECICLAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII PROVENITE DIN

DEMOLĂRI ŞI/SAU DEZAFECTĂRI, ÎN VEDEREA REUTILIZĂRII ACESTORA (PLUS
PROPUNERE DE O.M. PRIVIND COLECTAREA, VALORIFICAREA, ELIMINAREA
MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII PROVENITE DIN DEMOLĂRI)
CONTRACT: M10/19.04.2005, FAZA 10.2
BENEFICIAR: MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
http://www.mmediu.ro/vechi/departament_mediu/gestiune_deseuri/Studii/Reciclar
e2005.pdf
4. „PROCEDURA PENTRU INSPECŢIA TEHNICĂ A INSTALAŢIILOR PENTRU

PRODUCEREA (PROCESAREA) AGREGATELOR MINERALE PENTRU BETOANE ŞI
LUCRĂRI DE DRUMURI”
Contract nr. 504/30.05.2011
Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
http://www.mdrap.ro/userfiles/ancheta_publica_504_faza2.pdf
În tabelul de mai jos, sunt prezentate principalele instituții de cercetare (universități

și instituții de cercetare-dezvoltare) cu preocupări (cercetări științifice) în domeniul
valorificării deșeurilor provenite din construcții și demolări.
33
Tabel 1-4. Centre de cercetare cu preocupări în domeniul agregatelor minerale
Certificat
Date de Acreditare
Denumire Judeţ Încercări
contact /autorizar
e
ICECON S.A. Sos. Bucureşti - Determinarea granulozităţii agregatelor RENAR
Pantelimon nr. - Coeficient de aplatizare LI 779
266, sector 2 - Coeficient de formă
Tel.:021- - Determinarea echivalentului de nisip
2553747 - Determinarea masei reale si a
Fax: 0374- coeficientului de absorbţie a apei. Metoda
201272 cu cos din sârma
- Determinarea rezistenţei la înghet-
dezghet
- Determinarea rezistenţei la uzura (micro-
Deval)
- Determinarea rezistenţei la sfarâmare.
Metoda Los-Angeles
Laborator Calea Giulesti Bucureşti - Determinarea granulozităţii : RENAR
Central nr. 242, sector -continutul de particule fine LI 366
Constructii 6 -coeficient de uniformitate granulometrica
CCF SRL Tel.: 021- - Evaluarea părţilor fine. Determinarea
2210814 echivalentului de nisip
Fax: 021- - Determinarea masei reale si a
2210814 coeficientului de absorbţie a apei
- Determinarea masei volumice în vrac si a
porozităţii intergranulare
- Determinarea formei particulelor.
Coeficient de forma. Coeficient de
aplatizare
- Determinarea procentului de suprafeţe
sparte în agregate
- Determinarea conţinutului de impuritati
- Granule alterate, moi, friabile, poroase si
34
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
Vacuolare
- Determinarea solubilitatii în apa
- Încercarea cu sulfat de magneziu
- Determinarea pierderii la calcinare
- Determinarea conţinutului total de sulf
- Determinarea sulfatilor solubili în acid
- Determinarea sulfatilor solubili în apa
- Determinarea clorurilor solubile în apa
prin metoda Mohr
- Evaluarea părţilor fine. Încercarea cu
albastru de metilen
- Determinarea prezentei posibile a
humusului
- Determinarea rezistenţei la sfarâmare
- Metoda Los Angeles
- Metoda la impact
- Determinarea rezistenţei la strivire
- Determinarea rezistenţei la uzura
(micro-Deval)
S.C.LABORA B-dul Bucureşti - Determinarea granulozităţii RENAR
TORUL DE Energeticienilo a) Analiză granulometrică prin cernere LI 659
CONSTRUCŢI r nr. 9- b) Procent parti fine
I BUCUREŞTI 11,sector 3 c) Coeficient de neuniformitate
S.A. Tel.:021- d) Indice de concasaj
3461605 - Incercare cu albastru de metilen
Fax: 021- (Aprecierea finetii)
3467985 - Determinarea formei particulelor.
Coeficient de formă
- Determinarea masei volumice reale si a
coeficientului de absorbţie a apei.
35
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
a)metoda cu coş din sârmă (granule
cuprinse între 31,5 mm si 63 mm) b)
metoda cu picnometru (granule cuprinse
între4mm si 31,5 mm)
c)metoda cu picnometru (granule cuprinse
între 0,06 3mm si 4 mm)
- Determinarea procentului de suprafete
sparte în agregate.
- Determinarea rezistenţei la inghet –
dezghet. Incercarea cu sulfat de magneziu.
- Determinarea conţinutului de apa prin
uscare în etuvă ventilată
- Continutul de cloruri . Metoda Mohr
- Determinarea echivalentului de nisip.
Determinarea coeficientului de activitate al
nisipului de concasare .
- Determinarea rezistenţei la sfărâmare
(LA)
- Determinarea rezistenţei la uzura.(micro-
Deval)
S.C. B-dul Preciziei Bucureşti - Determinarea granulozităţii . RENAR
PROCEMA nr. 6, sector 6 Analiză granulometrică prin cernere. 676/1.2 LI
CERCETARE Tel.: 021- Continut de particule fine
S.R.L. 3180851 - Determinarea echivalentului de nisip
Fax: 021- - Determinarea formei particulelor.
3180850 Coeficient de formă
sparte în agregate
36
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
- Determinarea masei reale si a
coeficientului de absorbţie a apei
- Determinarea rezistenţei la înghet-
dezghet
- Determinarea rezistenţei
«Sonnenbrand»,
pierderea de masa prin fierbere
- Încercarea cu sulfat de magneziu
- Analiza chimică
- Continut de carbonat de calciu
- Sulfaţi solubili în acid
- Determinarea conţinutului în substanţă
humică
S.C. Str. Bucureşti -Determinarea sulfaţilor RENAR
PROSPECŢIU Caransebeş nr. - Determinarea conţinutului de carbon LI 075
NI S.A. 1, sector 1 total, carbon organic şi a dioxidului de
Tel. : 021- carbon
3196660 - Determinarea masei volumice reale şi a
Fax : 021- coeficientului de absorbţie
3196656 - Densitate, densitate aparentă şi absorbţia
de apă
-Determinarea granulozităţii
-Determinarea formei particulelor.
Coeficient
de forma.
- Determinarea densităţii în grămadă şi a
volumului de goluri
- Determinarea conţinutului de impurităţi:
- argilă in bucăţi şi corpuri străine
37
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
- humus
- părţi levigabile
- Determinarea rezistenţei la
îngheţdezgheţ.
Incercarea cu sulfat de magneziu
- Determinarea rezistenţei la uzura (micro-
Deval )
- Determinarea rezistenţei la sfarâmare.
Încercarea Los Angeles
- Determinarea rezistenţei la strivire prin
compresiune
- Descriere petrografică
Universitate Bdul Lacul Tei Bucureşti - Descriere petrografică Autorizaţie
a Tehnică de nr. 122-124, - Determinarea formei granulelor- Inspectora
Construcții Sector 2, coeficient de forma, coeficient de tul de Stat
București - 020396 aplatizare în
Laborator de Bucuresti - Determinarea coeficientului de polizare Construcţii
Materiale de Tel.:+40 21 accelerata 2397/11.1
Construcții 242.12.08/int. - Determinarea masei volumice în vrac 1.2011
147 - Determinarea masei volumice reale şi a
Fax: +40 21 coeficientului de absorbţie de apă
242.07.81 - Determinarea potenţialului de reacţii
alcalii-silice
- Determinarea rezistenţei agregatelor la
acţiunea sulfatului de magneziu
- Determinarea rezistenţei la fragmentare
(Los Angeles)
- Determinarea rezistenţei la uzură (micro-
Deval)
- Determinarea umidităţii prin uscare în
38
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
etuvă ventilată
- Determinarea granulozităţii
-Determinarea rezistenţei la înghţ-dezgheţ
S.C. IRIDEX B-dul Eroilor Ilfov Determinarea granulozităţii agregatelor RENAR
GROUP nr. 6-8, - Coeficient de aplatizare LI 476
PLASTIC Voluntari - Coeficient de formă
S.R.L. Tel.: 021- - Determinarea echivalentului de nisip
2400844 - Determinarea rezistenţei la uzura (micro-
Fax: 021- Deval)
2404041 - Determinarea rezistenţei la sfărâmare
(Los Angeles)
TPA - Şos. Giurgiului Ilfov - Determinarea granulozităţii - Analiza RENAR
SOCIETATE nr. 3, Jilava granulometrica prin cernere LI 951
PENTRU Tel.:021- -Determinarea formei
ASIGURARE 4056035 particulelor.Coeficient de formă
A CALITĂŢII Fax: 021- - Determinarea masei reale si a
ŞI INOVAŢII 4056036 coeficientului de absorbţie a apei. Metoda
S.R.L. cu picnometrul
- Determinarea masei volumice in vrac si a
- Determinarea conţinutului de apă prin
„URBAN – Calea Floresti Cluj Determinarea granulozităţii agregatelor RENAR
INCERC”- nr. 117, Cluj- - Coeficient de aplatizare LI 320
Sucursala Napoca - Coeficient de formă
Cluj-Napoca Tel.: 0264- - Evaluarea părţilor fine. Determinarea
Fax: 0264- - Evaluarea părţilor fine
425462 Incercare cu albastru de metilen
- Metode pentru determinarea masei
39
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
volumice in vrac si a porozităţii
intergranulare
concasate si sfaramate din agregate
grosiere
- Metode pentru determinarea rezistenţei
la sfărâmare
Deval)
- Determinarea caracteristicilor termice şi
de alterabilitate a agregatelor. Încercarea
cu sulfat de magneziu
- Determinarea proprietatilor chimice ale
agregatelor. Determinarea clorurilor
solubile în apă cu metoda Volhard
S.C. AQ Str. Piculinei Bucureşti -Determinarea granulozităţii -Analiză RENAR
TESTING B.T. nr. 5A, sector 1 granulometrică prin cernere. Coeficient de LI 1018
S.R.L. Tel.:021- neuniformitate
3302047 -Evaluarea părţilor fine. Determinarea
Fax: 0372- echivalentului de nisip
875074 -Deteminarea formei particulelor.Coeficient
http://www.aq de formă, Coeficient de aplatizare
testingbt.ro/ - Determinarea procentului de suprafeţe
concasate si sfarâmate
- Metoda de determinare în laborator a
masei volumice de referinta si a
conţinutului de apa. Compactarea Proctor
- Determinarea masei volumice în vrac si
40
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
-Determinarea rezistenţei la sfarâmare.
Metoda Los Angeles
- Determinarea clorurilor solubile in apa
prin metoda Mohr
-Incercarea cu sulfat de magneziu
- Evaluarea părţilor fine. Incercarea cu
albastru de metilen
SC B-dul Preciziei Bucureşti - Determinarea SO3 RENAR
CEPROCIM nr. 6, sector 6 - Determinarea clorurilor LI 109
SA Tel.:021- - Analiza prin microscopie optica
3188893
Fax: 021-
3188894
www.ceprocim
.ro
SC EURO Str. Drumul Bucureşti - Evaluarea părţilor fine. Determinarea RENAR
CONSTRUCT Bercenarului echivalentului de nisip LI 1006
TRADING 98 nr. 2-4, sector - Determinarea masei reale si a
SRL 4 coeficientului de absorbţie a apei
Tel. :021- - Determinarea umiditatii
4506280 - Determinarea rezistenţei la sfărâmare.
Fax : 021- Metoda Los Angeles
4504330 - Determinarea masei volumice de referinta
si a conţinutului de apa. Compactare
Proctor
- Determinarea conţinutului de humus
41
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
albastru de metilen
Compania B-dul Iuliu - Determinarea granulozităţii . Analiza RENAR
Nationala de Maniu nr. 401 granulometrica prin cernere LI 220
Autostrazi si A, sector 6 -Aprecierea finetii.Determinarea
Drumuri Tel.:021- echivalentului de nisip
Nationale 4340022 - Determinarea formei particulelor.
din România Fax.: 021- Coeficient de formă. Coeficient de
SA 4340025 aplatizare
– CNADNR - www.cestrin.r - Determinarea procentului de suprafete
Centrul de o sparte in agregate
studii - Determinarea masei volumice in vrac si a
tehnice porozităţii intergranulare
rutiere si - Determinarea masei volumice reale si a
informatica coeficientului de absorbţie a apei
– CESTRIN - Determinarea masei volumice reale
preuscate a agregatelor
prin
metoda de încercare Los Angeles
Deval)
- Rezistenţa la strivire a agregatelor
-în stare uscată
-în stare saturate
- Analiza chimica. Determinarea solubilităţii
in apa
- Incercarea cu sulfat de magneziu
- Rezistenta la acţiunea repetată a
sulfatului
de sodiu
42
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
- Aprecierea fineţii. Incercarea cu albastru
de metilen
S.C.GEOSTU Str. Singerului Bucureşti - Determinarea granulozităţii RENAR
D SRL nr. 11, sector 1 LI 974
Tel. : 021-
2202266
Fax : 021-
2202267
INCERTRANS Calea Griviţei Bucureşti - Metode pentru determinarea masei RENAR
S.A. nr. 391-393, volumice în vrac şi a porozităţii LI 567
sector 1 intergranulare
Tel. :021- - Determinarea formei particulelor.
3162337 Coeficient de formă. Coeficient de
Fax : 021- aplatizare
3161370 -Procedură şi terminologie pentru descriere
petrografică simplificată
sparte în agregate
- Determinarea granulozităţii –analiza
granulometrică prin cernere
- Evaluarea părţilor fine determinarea
echivalentului de nisip
- Determinarea masei reale şi a
coeficientului de absorbţie
-Determinarea rezistenţei la îngheţ–
dezgheţ.
-Metode pentru determinarea rezistenţei la
sfărâmare
S.C. Sos. Pipera nr. Bucureşti - Determinarea granulozităţii RENAR
QUALITY 52, sector - Determinarea formei granulelor LI 535
43
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
CERT S.A. Tel.:0766- - coeficient de aplatizare
596837 - coeficient de formă
Fax :021- - Determinarea echivalentului de nisip
4117151 - Determinarea masei volumice în vrac şi a
- Determinarea rezistenţei la inghet –
dezghet
Deval)
(Los Angeles)
- Determinarea conţinutului de humus
- Determinarea masei reale şi a
- coeficientului de absorbţie a apei
Laborator de Calea Unirii nr. Suceava -Determinarea formei particulelor. RENAR - LI
încercări 32, Suceava Coeficient de formă 894
materiale de Tel.: 0230- -Determinarea granulozităţii agregatelor.
construcţii, 257519 Analiză granulometrică prin cernere
ALBIN Fax: 0230-
257519
S.C. SUCERT- Str. Obor nr. Suceava - Determinarea granulozităţii RENAR
RO SRL 960, Mălini - Determinarea rezistenţei la soc termic LI 767
Tel.:0230- - Determinarea rezistenţei la uzura (Micro
551830 Deval)
Fax: 0330- -Determinarea rezistenţei la sfărâmare
814364 prin
metoda Los Angeles
-Determinarea rezistenţei la inghet-
dezghet(Determinarea procentului
pierdere de
44
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
masa; determinarea pierderii de rezistenta
dupa ciclurile de îngheţ-dezgheţ)
- Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercare Proctor.
S.C. HIDRO- Str. Izvoare nr. Bacău Determinarea granulozităţii. Analiză RENAR
CONSTRUCTI 1bis, Bacău granulometrică prin cernere LI 878
A S.A. - Tel.: 0234- - Determinarea formei particulelor.
Laboratorul 131700 Coeficient de forma. Coeficient de
de încercari Fax: 0234- aplatizare
în 170894 - Determinarea masei reale si a
constructii coeficientului de absorbţie a apei
Bacau - - Evaluarea părţilor fine. Determinarea
Sucursala echivalentului de nisip
Moldova
S.C. TARR Str. Victoriei Satu- - Determinarea granulozităţii .Analiză

S.R.L. nr. 130, Livada Mare granulometrică prin cernere
Tel.:0261- -Determinarea densităţii
840010
Fax: 0261-
840010
S.C. Str. Drumul Dolj - Determinarea granulozităţii. Analiză RENAR
DOMARCON Industriilor nr. granulometrică prin cernere LI 848
S S.R.L. 13, Craiova - Determinarea formei particulelor.
Tel. :0251- Coeficient de formă. Coeficient de
483652 aplatizare
Fax : 0251- - Evaluarea părţilor fine. Determinarea
albastru de metilen
45
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
sparte
(încercarea Los Angeles)
humică
SC ELPRECO Calea Dolj Determinarea granulozităţii . RENAR
SA Severinului nr. Analiză granulometrică prin cernere. LI 380
44, Craiova
Tel. : 0251-
307712
Fax : 0251-
590225
S.C. Str. Tudor Olt Determinarea granulozităţii - Analiza RENAR
HIDROCONS Vladimirescu granulometrică prin cernere. LI 878
TRUCTIA nr. 153, Slatina
S.A. - Tel.: 0249-
Laboratorul 413289
de încercari Fax: 0249-
în 433595
constructii
Slatina -
Sucursala
Olt Inferior
S.C. Str. Livezi nr. Gorj - Determinarea granulozităţii – Analiză RENAR
HIDROCONS 21, Târgu Jiu granulometrică prin cernere LI 878
46
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
TRUCTIA Tel.: 0253- - Determinarea formei
S.A.- 226486 granulelor.Coeficient de formă. Coeficient
Laboratorul Fax: 0253- de aplatizare
de încercari 217284 - Evaluarea părţilor fine. Determinarea
în echivalentului de nisip
constructii
Târgu Jiu -
Sucursala Jiu
S.C. Str. Doru Vâlcea -Determinarea granulozităţii – Analiză LI 878
HIDROCONS Popian nr. 3, granulometrică prin cernere
TRUCTIA Râmnicu - Determinarea formei
S.A. - Vâlcea granulelor.Coeficient de formă. Coeficient
Laboratorul de aplatizare
de încercari - Evaluarea părţilor fine. Determinarea
în echivalentului de nisip
constructii -Determinarea conţinutului de apa prin
Râmnicu uscare în etuva ventilate
Vâlcea - -Determinarea rezistenţei la sfarâmare
Sucursala prin metoda de încercare Los Angeles
Olt Superior -Determinarea rezistenţei la uzura micro-
Deval
-Determinarea conţinutului în substanţă
humică
S.C. VIPAS Str. Luncavăţ Vâlcea - Incercari pentru determinarea RENAR
CONSTRUCT nr. 101-103, caracteristicilor generale ale agragatelor. LI 888
S.R.L. Băbeni Determinarea granulozităţii. Analiză
Tel. :0727- granulometrică prin cernere.
796143 - Incercari pentru determinarea
Fax: 0372- caracteristicilor mecanice şi fizice ale
870935 agregatelor.
47
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
Determinarea conţinutului de apa prin
S.C. Str. Argeş -Determinarea granulozităţii – Analiză LI 878
HIDROCONS Depozitelor nr. granulometrică prin cernere
TRUCTIA 20, Piteşti - Determinarea formei
S.A. – Tel. : 0248- granulelor.Coeficient de formă. Coeficient
Sucursala 635500 de aplatizare
Argeş Fax : 0248- - Evaluarea părţilor fine.Determinarea
Metoda Los Angeles
-Determinarea rezistenţei la uzura (micro-
Deval)
-Determinarea conţinutului de substanţă
humică
S.C. Str. Alunului Alba -Determinarea granulozităţii – Analiză RENAR
HIDROCONS nr. 1, Sebes granulometrică prin cernere LI 878
TRUCTIA Tel. : 021- - Determinarea formei granulelor.
S.A.- 2081460 Coeficient de formă. Coeficient de
Sucursala Fax : 021- aplatizare
Sebeş 2081406 - Evaluarea părţilor fine.Determinarea
Metoda Los Angeles.
S.C. RECON Str. Lanurilor Braşov - Determinarea masei volumice reale si LI 395
S.A. nr. 5, Braşov coeficientului de absorbţie
Tel. :0268- - Determinarea masei volumice în vrac
442658 - Determinarea conţinutului de apă
Fax :0268- - Determinarea granulozităţii
472970 Analiză granulometrică prin cernere
48
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
- Determinarea formei particulelor.
Coeficient de formă
-Determinarea echivalentului de nisip
-Determinarea rezistenţei la sfarâmare
(Los Angeles)
Laboratorul Calea Mehedint -Determinarea granulozităţii – Analiză RENAR
de încercari Timisoara nr. i granulometrică prin cernere LI 878
în 3-5, Gura Vaii - Determinarea formei
constructii Tel.: 0252- granulelor.Coeficient de formă. Coeficient
Gura Vaii - 312257 de aplatizare
Sucursala Fax: 0252- - Evaluarea părţilor fine. Determinarea
Portile de 316073 echivalentului de nisip
Fier - Determinarea masei reale si a
coeficientului de absorbţie a apei.
- Determinarea continutul de mica libera
din nisip
- Determinarea conţinutului de carbune
din nisip
prin
metoda de încercare Los Angeles
S.C. B-dul Muncii Cluj -Determinarea granulozităţii . Analiza RENAR
EUROTEST nr. 18, Cluj- granulometrica prin cernere LI 878
S.R.L. Napoca - Evaluarea părţilor fine. Determinarea
Tel.: 0264- echivalentului de nisip
415566 - Determinarea formei particulelor.
Fax: 0264- Coeficient de formă
415566 - Determinarea procentului de suprafeţe
sparte
49
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
- Determinarea rezistenţei la
sfarâmare.Metoda Los Angeles
humică
S.C. Str. Triajului Cluj -Determinarea granulozităţii – Analiză RENAR
HIDROCONS nr. 2-3, Baciu granulometrică prin cernere LI 878
TRUCTIA S.A Tel.: 0264- - Determinarea formei
– Sucursala 436203 granulelor.Coeficient de formă. Coeficient
Ardeal Fax: 0264- de aplatizare
436610 - Evaluarea părţilor fine.Determinarea
-Determinarea masei volumice in vrac
-Determinarea rezistenţei la uzura micro –
Deval
-Determinarea rezistenţei la înghet –
dezghet
-Determinarea rezistenţei la sfărâmare
prin
metoda de incercare Los Angeles
-Determinarea conţinutului in substanţă
humică
SC Holcim Ştr. Ştefan cel Cluj -Determinarea granulozităţii – Analiză RENAR
România SA Mare nr. 4, granulometrică prin cernere LI 802
- Laborator Turda - Evaluarea părţilor fine.Determinarea
Regional Tel.: 0264- echivalentului de nisip
Turda 312820 int. -Determinarea masei volumice in vrac si a
219 porozităţii intergranulare
Fax: 0264- -Determinarea masei reale si a
317023 coeficientului de absorbţie a apei
50
Certificat
Date de Acreditare
contact /autorizar
e
- Determinarea formei
granulelor.Coeficient de formă. Coeficient
de aplatizare
- Determinarea coeficientului de suprafete
sparte în agregate
(metoda Los Angeles)
- Determinarea conţinutului de substanţă
humică
S.C. Str. Tudor Cluj -Determinarea rezistenţei la înghet- RENAR
MINESA- Vladimirescu dezghet LI 792
Institutul de nr. 15-17, Cluj- -Determinarea granulozităţii .
Cercetari si Napoca Analiză granulometrică prin cernere,
Proiectari Tel.:0264- Metoda sedimentarii
Miniere S.A. 435015 -Determinarea formei particulelor.
Fax : 0264- Coeficient
435030 de forma
-Determinarea masei volumice în vrac şi a
-Determinarea rezistenţei la uzura
(micro-Deval)
-Determinarea rezistenţei la sfarâmare
(metoda Los Angeles)
În tabelele următoare se prezintă lista a laboratoarelor autorizate ISC sau acreditate RENAR
care au atributii in verificarea calitatii agregatelor si a betonului.
Tabel 1-5. Laboratoare de analize şi încercări în activitatea de construcţii, autorizate de Inspectoratul

de Stat în Construcţii - I.S.C. - Profil BBABP – Beton, beton armat si beton precomprimat
51
Nume Nume Numar Data Profiluri
Grad
Societate Laborator Bucuresti Autorizatie Emitere autorizate
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI
S.C. STONERA AR; BBABP; D;
2 ÎN CONSTRUCŢII GRAD 2041 17.05.2010
GRUP SRL MBM; MTZ; ZP
II - S.C. STONERA GRUP
SRL
AChA; ACS;
ANCFD; AR;
BBABP; D;
S.C. LABORATOR LABORATOR CENTRAL
ElBBABPZ; EP;
CENTRAL GRAD I - S.C.
1 2055 03.06.2010 GTF; HITIF; L
CONSTRUCŢII CCF LABORATOR CENTRAL
INJ; MBM; MD;
SRL CONSTRUCŢII CCF SRL
MNB; MP;
MPC; MTZ; P;
VNCEC
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI ANCFD; AR;
S.C. EURO QUALITY
2 ÎN CONSTRUCŢII GRAD 2068 22.06.2010 BBABP; D; GTF;
TEST SRL
II - S.C. EURO QUALITY MBM
TEST SRL
LABORATOR REGIONAL ANCFD; BBABP;
S.C. HOLCIM BUCUREŞTI - GRAD II - D; GTF; MBM;
2 2070 22.06.2010
(ROMÂNIA) S.A. HOLCIM (ROMÂNIA) MD; MTZ;
S.A. VNCEC
LABORATOR DE
SC GTF
LABORATOR ANCFD; AR;
ÎN CONSTRUCŢII GRAD
2 GEOTEHNICĂ & 2076 05.07.2010 BBABP; D; GTF;
II - S.C. GTF LABORATOR
TEREN DE MTZ
GEOTEHNICĂ & TEREN
FUNDARE SRL
DE FUNDARE SRL
LABORATOR DE
S.C. ULTRATEST ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI
2 2097 27.07.2010 BBABP; VNCEC
SRL ÎN CONSTRUCŢII GRAD
II - S.C. ULTRATEST SRL
LABORATOR DE ANCFD; AR;
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI BBABP; D; EIC;
LABORATORUL DE
ÎN CONSTRUCŢII GRAD I EP; GTF; INM;
1 CONSTRUCŢII 2105 03.08.2010
- LABORATORUL DE MBM; MD;
BUCUREŞTI S.A.
CONSTRUCŢII MTZ; P; SC;
BUCUREŞTI S.A. VNCEC; ZP
INSTITUTUL
LABORATORUL DE
NAŢIONAL DE
CERCETARE ŞI
CERCETARE-
ÎNCERCĂRI PENTRU
DEZVOLTARE ÎN
PROTECŢIA LA
CONSTRUCŢII, BBABP; F;
1 COROZIUNE ŞI 2202 12.11.2010
URBANISM ŞI HITIF; MP
DEGRADAREA
DEZVOLTARE
BIOCHIMICĂ A
TERITORIALĂ
CONSTRUCŢIILOR -
DURABILĂ URBAN-
GRAD I
INCERC,
52
Grad
SUCURSALA
INCERC BUCUREŞTI
INSTITUTUL
NAŢIONAL DE
CERCETARE-
DEZVOLTARE ÎN LABORATORUL DE
CONSTRUCŢII, CERCETARE ŞI
AR; BBABP; EIC;
URBANISM ŞI ÎNCERCĂRI MATERIALE,
1 2214 10.06.2011 F; IEX C;
DEZVOLTARE ELEMENTE ŞI
VNCEC; ZP
TERITORIALĂ STRUCTURI DE
DURABILĂ URBAN- CONSTRUCŢII - GRAD I
INCERC,
SUCURSALA
INCERC BUCUREŞTI
INSTITUTUL
NAŢIONAL DE
CERCETARE- LABORATOR DE
DEZVOLTARE ÎN CERCETARE ŞI
CONSTRUCŢII, ÎNCERCĂRI PRIVIND
URBANISM ŞI TEHNOLOGIA ŞI BBABP; MBM;
1 2220 10.06.2011
DEZVOLTARE DURABILITATEA MTZ
TERITORIALĂ BETOANELOR ŞI
DURABILĂ URBAN - MORTARELOR BET -
INCERC, GRAD I
SUCURSALA
BUCUREŞTI
ANCFD; BBABP;
LABORATOR DE
D; ElBBABPZ;
S.C. QUALITY CERT EP; HITIF;
1 ÎN CONSTRUCŢII - GRAD 2254 19.07.2011
S.A. MBM; MD;
I - S.C. QUALITY CERT
MTZ; P; VNCEC;
S.A.
ZP
LABORATOR DE
S.C AIDICO ANCFD; BBABP;
ÎN CONSTRUCŢII - GRAD
2 CERCETARE ŞI 2256 10.06.2011 D; GTF; MBM;
II - S.C. AIDICO
DEZVOLTARE S.R.L. MD
CERCETARE ŞI
DEZVOLTARE S.R.L.
LABORATOR DE
SOCIETATEA DE ANCFD; BBABP;
CONSTRUCŢII ÎN D; GTF; HITIF;
2 II - S.C. SOCIETATEA DE 2276 15.06.2011
TRANSPORTURI MBM; MD;
CONSTRUCŢII ÎN
TRANSPORTURI
BUCUREŞTI S.A.
LABORATOR DE
ANALIZĂ ŞI ÎNCERCĂRI
3 S.C. BOG ART SRL 2278 10.06.2011 BBABP
III - S.C BOG ART S.R.L
53
Grad
COMPANIA
NAŢIONALĂ DE
AUTOSTRĂZI ŞI
LABORATOR RUTIER -
DRUMURI DIN
GRAD II - DIRECŢIA
ROMÂNIA S.A. - ANCFD; BBABP;
2 REGIONALĂ DE 2280 15.06.2011
DIRECŢIA D; MBM; MD
DRUMURI ŞI PODURI
REGIONALĂ DE
BUCUREŞTI
DRUMURI ŞI
PODURI
BUCUREŞTI
AChA; ANCFD;
AR; BBABP; CO;
LABORATOR DE D; ElBBABPZ;
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI EP; F; GTF;
S.C. LABORATORUL
1 ÎN CONSTRUCŢII - GRAD 2324 07.07.2011 HITIF; IDM; IEX
CENTRAL S.A.
I - S.C. LABORATORUL C; INM; MBM;
CENTRAL S.A. MD; MNB; MP;
MTZ; PCH;
VNCEC; ZP
LABORATOR DE
AR; BBABP;
2 S.C. IMCON S.A. 2365 20.09.2011 GTF; MBM;
VNCEC
II - S.C. IMCON S.A.
AR; AVC;
S.C. ICECON S.A. -
BBABP; CL; D;
INSTITUTUL DE
LABORATOR DE EIC; EP; F; G;
CERCETĂRI
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI HITIF; IAE; IDL;
1 PENTRU 2369 03.10.2011
ÎN CONSTRUCŢII - GRAD IEX C; IÎ; IS; MD;
ECHIPAMENTE ŞI
I - ICECON TEST MP; MPC; MTZ;
TEHNOLOGII ÎN
P; PF; Protectie;
CONSTRUCŢII
SC; VNCEC
LABORATOR DE
AR; BBABP;
S.C. TC CARPAŢI ÎN CONSTRUCŢII -
2 2394 14.11.2011 MBM; MTZ;
S.A. LABORATOR CENTRAL
VNCEC
CARPAŢI - GRAD II - S.C.
TC CARPAŢI S.A.
LABORATOR DE
ÎN CONSTRUCŢII -
UNIVERSITATEA LABORATOR DE AR; BBABP;
TEHNICĂ DE MATERIALE DE GTF; IEX C;
1 2397 11.11.2011
CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII - GRAD I - MBM; VNCEC;
BUCUREŞTI UNIVERSITATEA ZP
TEHNICĂ DE
CONSTRUCŢII
BUCUREŞTI
S.C. DIGAMMA LABORATOR DE ANCFD; BBABP;
2 2422 20.12.2011
GRUP S.R.L. ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI CF; D; GTF;
54
Grad
ÎN CONSTRUCŢII - GRAD MBM; MD
II - S.C. DIGAMMA
GRUP S.R.L.
LABORATOR DE
S.C. ROTARY
3 ÎN CONSTRUCŢII - GRAD 2424 21.12.2011 AR; BBABP
CONSTRUCŢII S.R.L.
III - S.C. ROTARY
CONSTRUCŢII S.R.L.
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI AR; BBABP;
IMCON PRO
2 ÎN CONSTRUCŢII - GRAD 2436 10.02.2012 GTF; MBM;
SERVICE S.R.L.
II - IMCON PRO SERVICE VNCEC
S.R.L.
LABORATOR DE
S.C. LABORATOR
ÎN CONSTRUCŢII - GRAD ANCFD; AR;
2 CONSULTING & 2438 24.02.2012
II - S.C. LABORATOR BBABP; D; GTF
ASISTANCE S.R.L.
CONSULTING &
ASISTANCE S.R.L.
LABORATOR DE
S.C. EURO ANCFD; BBABP;
ÎN CONSTRUCŢII -
2 CONSTRUCT 2461 28.03.2012 D; GTF; L INJ;
PROGRESU - GRAD II -
TRADING 98 S.R.L. MBM; MD
S.C. EURO CONSTRUCT
TRADING 98 S.R.L.
LABORATOR DE
S.C. AEDIFICIA BBABP; MBM;
CARPATI S.A. MTZ; VNCEC
II - S.C. AEDIFICIA
CARPAŢI S.A.
COMPANIA
NAŢIONALĂ DE
AUTOSTRĂZI ŞI
LABORATOR DE
DRUMURI
NAŢIONALE DIN
ÎN CONSTRUCŢII - ANCFD; BBABP;
1 ROMÂNIA S.A. - 2504 07.06.2012
LABORATOR DRUMURI D; GTF; MD; SC
CENTRUL DE
- GRAD I - C.N.A.D.N.R. -
STUDII TEHNICE
C.E.S.T.R.I.N.
RUTIERE ŞI
INFORMATICĂ
C.E.S.T.R.I.N.
LABORATOR DE
S.C. STAR CONST BBABP; GTF;
IMPEX S.R.L. VNCEC
II - S.C. STAR CONST
IMPEX S.R.L.
ASTALDI SPA LABORATOR DE
BBABP; MBM;
3 ITALIA SUCURSALA ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI 2554 06.08.2012
MNB
ROMÂNIA ÎN CONSTRUCŢII -
55
Grad
BUCUREŞTI (LIDER METROU MAGISTRALA
ASOCIERE ASTALDI 5 LOT L 1.1 - GRAD III -
SPA, FCC ASTALDI SPA ITALIA
CONSTRUCCION SUCURSALA ROMÂNIA
S.A., S.C. DELTA BUCUREŞTI (LIDER
ACM 93 S.R.L., S.C. ASOCIERE)
AB CONSTRUCT
S.R.L.)
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI BBABP; GTF;
S.C. ARCA
2 ÎN CONSTRUCŢII - GRAD 2581 10.09.2012 MBM; MNB;
LABORATOR S.R.L.
II - S.C. ARCA MTZ; P; ZP
LABORATOR S.R.L.
LABORATOR DE ANCFD; AR;
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI BBABP; F;
S.C. PROCEMA
1 ÎN CONSTRUCŢII GRAD I 2613 04.10.2012 HITIF; MBM;
CERCETARE SRL
- S.C. PROCEMA MPC; MTZ; P;
CERCETARE SRL ZP
LABORATOR DE
CONARG
3 ÎN CONSTRUCŢII - GRAD 2642 26.11.2012 BBABP
CONSULTING S.R.L.
III - CONARG
CONSULTING S.R.L.
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI ANCFD; BBABP;
S.C. INSTITUTUL DE
ÎN CONSTRUCŢII - GRAD D; F; G; GTF;
CERCETĂRI ÎN
1 I - S.C. INSTITUTUL DE 2662 28.12.2012 HITIF; IDM; IEX
TRANSPORTURI -
CERCETĂRI ÎN C; MBM; MD;
INCERTRANS S.A.
TRANSPORTURI - MTZ; P; VNCEC
INCERTRANS S.A.
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI AR; BBABP;
IMCON PRO
2 ÎN CONSTRUCŢII - GRAD 2677 01.02.2013 GTF; MBM;
SERVICE S.R.L.
II - IMCON PRO SERVICE VNCEC
S.R.L.
LABORATOR DE
ANALIZE ȘI ÎNCERCĂRI ANCFD; AR;
S.C. AQ TESTING BT
1 ÎN CONSTRUCȚII - GRAD 2742 30.05.2013 BBABP; D; GTF;
S.R.L.
I - S.C. AQ TESTING BT MBM; MD
S.R.L.
LABORATOR DE
STUDIUL
ISPH PROJECT
MATERIALELOR DE BBABP; HITIF;
2 DEVELOPMENT 2803 09.09.2013
CONSTRUCȚII - GRAD II VNCEC
S.A.
- ISPH PROJECT
DEVELOPMENT S.A.
LABORATOR DE
S.C. STAR TEST BBABP; GTF;
2 ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI 2840 10.12.2013
CONSTRUCT S.R.L. VNCEC
56
Grad
II - S.C. STAR TEST
CONSTRUCT S.R.L.
LABORATOR DE
IMPRESA ANALIZE ŞI ÎNCERCĂRI
ANCFD; BBABP;
PIZZAROTTI & C ÎN CONSTRUCŢII - GRAD
2 2850 24.01.2014 D; GTF; MBM;
SPA ITALIA II - IMPRESA
MD
SUCURSALA CLUJ PIZZAROTTI & C SPA
ITALIA SUCURSALA CLUJ
LABORATORUL DE
CERCETARE ŞI
ÎNCERCĂRI AL
UNIVERSITATEA DEPARTAMENTULUI DE
TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII DIN AR; BBABP;
1 2851 14.01.2014
CONSTRUCŢII BETON ARMAT - GRAD I MBM; VNCEC
BUCUREŞTI - UNIVERSITATEA
TEHNICĂ DE
CONSTRUCŢII
BUCUREŞTI
Tabel 1-6. Laboratoare de analize şi încercări în activitatea de construcţii, autorizate de Inspectoratul

de Stat în Construcţii - I.S.C. - Profil ANCFD – Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri
Nume
Nume Numar Data Profiluri
Grad Laborator
Societate Autorizatie Emitere autorizate
Bucuresti
LABORATOR
UNIVERSITATEA DRUMURI - GRAD
TEHNICĂ DE II - UNIVERSITATEA
2 2026 28.04.2010 ANCFD; D; MD
CONSTRUCŢII TEHNICĂ DE
BUCUREŞTI CONSTRUCŢII
BUCUREŞTI
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
AChA; ACS;
ÎNCERCĂRI ÎN
2 S.C. GEOSTUD SRL 2027 29.04.2010 ANCFD; D; G;
CONSTRUCŢII
GTF; MBM; MD
GRAD II - S.C.
GEOSTUD SRL
AChA; ACS;
ANCFD; AR;
LABORATOR
BBABP; D;
S.C. LABORATOR CENTRAL GRAD I -
ElBBABPZ; EP;
CENTRAL S.C. LABORATOR
1 2055 03.06.2010 GTF; HITIF; L
CONSTRUCŢII CCF CENTRAL
INJ; MBM; MD;
SRL CONSTRUCŢII CCF
MNB; MP;
SRL
MPC; MTZ; P;
VNCEC
57
Nume
Grad Laborator
Bucuresti
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
ÎNCERCĂRI ÎN ANCFD; AR;
S.C. EURO
2 CONSTRUCŢII 2068 22.06.2010 BBABP; D; GTF;
QUALITY TEST SRL
GRAD II - S.C. MBM
EURO QUALITY
TEST SRL
LABORATOR
ANCFD; BBABP;
REGIONAL
S.C. HOLCIM D; GTF; MBM;
2 BUCUREŞTI - GRAD 2070 22.06.2010
(ROMÂNIA) S.A. MD; MTZ;
II - HOLCIM
VNCEC
(ROMÂNIA) S.A.
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
SC GTF ÎNCERCĂRI ÎN
LABORATOR CONSTRUCŢII ANCFD; AR;
2 GEOTEHNICĂ & GRAD II - S.C. GTF 2076 05.07.2010 BBABP; D; GTF;
TEREN DE LABORATOR MTZ
FUNDARE SRL GEOTEHNICĂ &
TEREN DE
FUNDARE SRL
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI ANCFD; AR;
ÎNCERCĂRI ÎN BBABP; D; EIC;
LABORATORUL DE
CONSTRUCŢII EP; GTF; INM;
1 CONSTRUCŢII 2105 03.08.2010
GRAD I - MBM; MD;
BUCUREŞTI S.A.
LABORATORUL DE MTZ; P; SC;
CONSTRUCŢII VNCEC; ZP
BUCUREŞTI S.A.
LABORATOR DE ANCFD; BBABP;
ANALIZE ŞI D; ElBBABPZ;
S.C. QUALITY CERT ÎNCERCĂRI ÎN EP; HITIF;
1 2254 19.07.2011
S.A. CONSTRUCŢII - MBM; MD;
GRAD I - S.C. MTZ; P; VNCEC;
QUALITY CERT S.A. ZP
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
ÎNCERCĂRI ÎN
S.C AIDICO ANCFD; BBABP;
CONSTRUCŢII -
2 CERCETARE ŞI 2256 10.06.2011 D; GTF; MBM;
GRAD II - S.C.
DEZVOLTARE S.R.L. MD
AIDICO
CERCETARE ŞI
DEZVOLTARE S.R.L.
LABORATOR DE
SOCIETATEA DE ANCFD; BBABP;
ANALIZE ŞI
CONSTRUCŢII ÎN D; GTF; HITIF;
2 ÎNCERCĂRI ÎN 2276 15.06.2011
TRANSPORTURI MBM; MD;
CONSTRUCŢII -
GRAD II - S.C.
58
Nume
Grad Laborator
Bucuresti
SOCIETATEA DE
CONSTRUCŢII ÎN
TRANSPORTURI
BUCUREŞTI S.A.
COMPANIA
NAŢIONALĂ DE
LABORATOR
AUTOSTRĂZI ŞI
RUTIER - GRAD II -
DRUMURI DIN
DIRECŢIA
ROMÂNIA S.A. - ANCFD; BBABP;
2 REGIONALĂ DE 2280 15.06.2011
DIRECŢIA D; MBM; MD
DRUMURI ŞI
REGIONALĂ DE
PODURI
DRUMURI ŞI
BUCUREŞTI
PODURI
BUCUREŞTI
AChA; ANCFD;
LABORATOR DE AR; BBABP; CO;
ANALIZE ŞI D; ElBBABPZ;
S.C. ÎNCERCĂRI ÎN EP; F; GTF;
1 LABORATORUL CONSTRUCŢII - 2324 07.07.2011 HITIF; IDM; IEX
CENTRAL S.A. GRAD I - S.C. C; INM; MBM;
LABORATORUL MD; MNB; MP;
CENTRAL S.A. MTZ; PCH;
VNCEC; ZP
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
S.C. TESTING LAB ÎNCERCĂRI ÎN ANCFD; GTF;
1 2333 03.08.2011
S.R.L. CONSTRUCŢII - VNCEC
GRAD I - S.C.
TESTING LAB S.R.L.
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
ÎNCERCĂRI ÎN ANCFD; BBABP;
S.C. DIGAMMA
2 CONSTRUCŢII - 2422 20.12.2011 CF; D; GTF;
GRUP S.R.L.
GRAD II - S.C. MBM; MD
DIGAMMA GRUP
S.R.L.
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
ÎNCERCĂRI ÎN
S.C. LABORATOR
CONSTRUCŢII - ANCFD; AR;
2 CONSULTING & 2438 24.02.2012
GRAD II - S.C. BBABP; D; GTF
ASISTANCE S.R.L.
LABORATOR
CONSULTING &
ASISTANCE S.R.L.
LABORATOR DE
S.C. EURO ANCFD; BBABP;
ANALIZE ŞI
2 CONSTRUCT 2461 28.03.2012 D; GTF; L INJ;
ÎNCERCĂRI ÎN
TRADING 98 S.R.L. MBM; MD
CONSTRUCŢII -
59
Nume
Grad Laborator
Bucuresti
PROGRESU - GRAD
II - S.C. EURO
CONSTRUCT
TRADING 98 S.R.L.
COMPANIA
NAŢIONALĂ DE
LABORATOR DE
AUTOSTRĂZI ŞI
ANALIZE ŞI
DRUMURI
ÎNCERCĂRI ÎN
NAŢIONALE DIN
CONSTRUCŢII - ANCFD; BBABP;
1 ROMÂNIA S.A. - 2504 07.06.2012
LABORATOR D; GTF; MD; SC
CENTRUL DE
DRUMURI - GRAD I
STUDII TEHNICE
- C.N.A.D.N.R. -
RUTIERE ŞI
C.E.S.T.R.I.N.
INFORMATICĂ
C.E.S.T.R.I.N.
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
ANCFD; AR;
ÎNCERCĂRI ÎN
S.C. PROCEMA BBABP; F; HITIF;
1 CONSTRUCŢII 2613 04.10.2012
CERCETARE SRL MBM; MPC;
GRAD I - S.C.
MTZ; P; ZP
PROCEMA
CERCETARE SRL
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
ÎNCERCĂRI ÎN ANCFD; BBABP;
S.C. INSTITUTUL
CONSTRUCŢII - D; F; G; GTF;
DE CERCETĂRI ÎN
1 GRAD I - S.C. 2662 28.12.2012 HITIF; IDM; IEX
TRANSPORTURI -
INSTITUTUL DE C; MBM; MD;
INCERTRANS S.A.
CERCETĂRI ÎN MTZ; P; VNCEC
TRANSPORTURI -
INCERTRANS S.A.
LABORATOR DE
ANALIZE ȘI
ANCFD; AR;
S.C. AQ TESTING ÎNCERCĂRI ÎN
1 2742 30.05.2013 BBABP; D; GTF;
BT S.R.L. CONSTRUCȚII -
MBM; MD
GRAD I - S.C. AQ
TESTING BT S.R.L.
LABORATOR DE
ANALIZE ŞI
IMPRESA ÎNCERCĂRI ÎN
ANCFD; BBABP;
PIZZAROTTI & C CONSTRUCŢII -
2 2850 24.01.2014 D; GTF; MBM;
SPA ITALIA GRAD II - IMPRESA
MD
SUCURSALA CLUJ PIZZAROTTI & C
SPA ITALIA
SUCURSALA CLUJ
http://www.isc-web.ro/list_aut.php?list=lab
60
Tabel 1-7. Laboratoare acreditate RENAR - Beton
Organisme de evaluare a conformităţii

Activitate Nr. certificat Localitate
(OEC) acreditate
AQ TESTING B.T. SRL / Laborator de
Incercari LI 1018 Bucuresti
incercari AQ TESTING BT
ARCA LABORATOR SRL / Laborator de
Incercari 874/1.2 LI Bucuresti
incercari materiale de constructii
Autoritatea Feroviara Romana AFER /
Incercari LI 818 Organismul Notificat Feroviar Roman - Bucuresti
SERVICIUL LABORATOARE (ONFR-SL)
Centrul de Cercetare Stiintifica pentru
Incercari LI 317 Aparare CBRN si Ecologie / Laborator Bucuresti
Analize Chimice si Testari
ELECTRIC PRODUCTS CERTIFICATION
INDEPENDENT BODY - OICPE SRL /
LABORATORUL DE INCERCARI PENTRU
CERTIFICAREA PRODUSELOR ELECTRICE
EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL /
Incercari LI 1006 LABORATOR CENTRAL PROGRESU - Bucuresti
Departament Constructii
Institutul de Cercetari in Transporturi
INCERTRANS SA / Laboratorul de incercari
Institutul de Cercetari pentru Echipamente
Incercari LI 779 si Tehnologii in Constructii - ICECON SA / Bucuresti
Laborator de incercari ICECON TEST
Institutul National de Cercetare Dezvoltare
in Constructii, Urbanism si Dezvoltare
Teritoriala Durabila URBAN-INCERC / ESC -
Laboratorul de cercetare si incercari
Materiale, Elemente si Structuri de
Constructii
Incercari LI 366 Laborator Central Constructii CCF SRL Bucuresti
LABORATORUL DE CONSTRUCTII
Incercari LI 659 BUCURESTI SA / Laboratorul de Constructii Bucuresti
Bucuresti
PROCEMA CERCETARE SRL / Laborator de
incercari - Bucuresti
QUALITY CERT SA / LABORATOR DE
INCERCARI AL QUALITY CERT
Tabel 1-8. Laboratoare acreditate RENAR - Agregate

(OEC) acreditate
AQ TESTING B.T. SRL / Laborator de
incercari AQ TESTING BT
Autoritatea Feroviara Romana AFER /
Incercari LI 818 Organismul Notificat Feroviar Roman - Bucuresti
SERVICIUL LABORATOARE (ONFR-SL)
61
(OEC) acreditate
CEPROCIM SA / Laboratorul de incercari
Incercari LI 109 produse pentru constructii si analize Bucuresti
deseuri combustibile
CESTRIN Centrul de Studii Tehnice Rutiere
si Informatica / Laborator Drumuri
EURO CONSTRUCT TRADING 98 SRL /
Incercari LI 1006 LABORATOR CENTRAL PROGRESU - Bucuresti
Departament Constructii
GEOSTUD SRL / Laborator de analize si
incercari in constructii
Institutul de Cercetari in Transporturi
INCERTRANS SA / Laboratorul de incercari
Institutul de Cercetari pentru
Echipamente si Tehnologii in Constructii -
ICECON SA / Laborator de incercari
ICECON TEST
Incercari LI 366 Laborator Central Constructii CCF SRL Bucuresti
LABORATORUL DE CONSTRUCTII
Incercari LI 659 BUCURESTI SA / Laboratorul de Constructii Bucuresti
Bucuresti
PROCEMA CERCETARE SRL / Laborator de
incercari - Bucuresti
PROSPECTIUNI SA / Laborator Analize
Geologice (LAG)
QUALITY CERT SA / LABORATOR DE
INCERCARI AL QUALITY CERT
http://www.renar.ro/ro/oec/
2. LABORATOARE DIN ROMÂNIA CAPABILE DE A PRESTA

SERVICII PRIVIND ANALIZA DEȘEURILOR REZULTATE DIN
CONSTRUCȚII ȘI DEMOLĂRI ÎN VEDEREA VALORIFICĂRII
ACESTORA
În acest capitol sunt prezentate principalele laboratoare din România de dispun de

capacitățile necesare pentru a presta servicii pentru analiza deșeurilor rezultate din
construcții și demolări în vederea valorificării acestora.
Tabel 2-1. Laboratoare din România capabile să realizeze determinări pe eluate deşeuri/ape de
suprafaţă/apă subterane/ape uzate
62
Certificat
Denumire Date de contact Judeţ Încercări Acreditare/autoriz
are
SC I.M.U. Splaiul Bucureşti - Determinarea RENAR
Laboratories Independenţei nr. conţinutului de LI 707
SRL 202, sector 6 hidrocarburi
prin spectrometrie în
infrarosu
-Determinarea
conductivităţii electrice
- Determinarea anionilor:
fluorura, clorura,
azotit, azotat, bromura,
ortofosfat, sulfat
- Determinarea
concentraţiei materiilor
solide dizolvate total (TDS)
în apă şi eluate
- Determinarea
conţinutului de reziduu
- Determinarea a 33
elemente prin ICP-MS
- Determinarea
hidrocarburilor aromatice
monociclice BTEX (6
compuşi) tehnica
GC-PID-Head Space -
Benzen,Toluen, Etilbenzen,
o-xilen, m+pxilen
- Determinarea
continutului de
hidrocarburi
din domeniul C10 pana la
C40, prin
cromatografie in faza
gazoasa, tehnica
GC-FID
- Determinarea indicelui de
hidrocarburi.
Metoda prin extractie în
solvent
cromatografie în fază
gazoasă
Institutul Strada Drumul București - Determinarea sulfaţilor RENAR
Național de Podu Dâmboviței - Determinarea LI 941
Cercetare- nr 71-73, Sector 6 conţinutului de materii în
Dezvoltare Tel.:+4.021/410.67. suspensie, a pierderii la
pentru 16 calcinare, a
Ecologie +4.021/410.05.75; reziduului la calcinare si a
Industrială – 412.00.42 continutului de
INCD- substanta uscata si de apa
63
Certificat
are
ECOIND - Determinarea crom (VI)
- Determinarea
conţinutului de aluminiu,
arsen, bariu, beriliu,
bismut, bor, cadmiu,
calciu, crom, cobalt, cupru,
fier, litiu, magneziu,
mangan, molibden, nichel,
potasiu, plumb, seleniu,
argint, sodiu, strontiu,
staniu, stibiu, titan,
wolfram,
vanadiu, zinc, zirconiu
Determinarea conţinutului
de pesticide
organoclorurate
(α-HCH; β-HCH; γ-HCH ,δ -
HCH;
4,4'-DDD; 4,4'-DDT; 2,4'-
DDE; 2,4'-DDT; heptachlor;
aldrin; dieldrin; endrin;
isodrin; alaclor) ş
clorbenzeni (1,2-
diclorbenzen; 1,4-
diclorbenzen; 1,2,3 -
triclorbenzen; 1,2,4 -
triclorbenzen; 1,2,4,5 -
tetraclorbenzen;
pentaclorbenzen;
hexaclorbenzen )
- Determinarea
policlorbifenililor
- Determinarea
continutului de carbon
organic
- Determinarea compusilor
organici volatili:
BTEX,THM, COV, compusi
oxigenati (MTBE,TB,TAME)
SC B-dul Preciziei nr. Bucureşti - Determinarea RENAR
CEPROCIM 6, sector 6 continutului LI 109
SA Tel.:021-3188893 de metale grele: As, Cd, Cr,
Fax: 021-3188894 Co, Cu, Hg, Mn, Ni, Pb, Sb,
www.ceprocim.ro Tl si V
- Determinare continut de
sulfati, cloruri, crom
hexavalent
SC EURO Str. Drumul Bucureşti - Determinare As, Cd, Cr, RENAR
64
Certificat
are
CONSTRUCT Bercenarului nr. 2- Co,Cu, Ni, Pb, K, LI 1006
TRADING 98 4, sector 4 Zn, Hg
SRL Tel. :021-4506280 - Determinarea produselor
Fax: 021-4504330 petroliere (THP)
- Determinare cloruri,
sulfati
fenol
- Determinarea carbonului
organic dizolvat şi total
Institutul B-dul Biruinței 102, Bucureşti - Dozare gravimetrică Sn, Si, Neacreditat
2-
National de Pantelimon, ILFOV Ba, Sn, SO4 , CO2, determinare
Cercetare- Tel.: 0213522046 umiditate, determinare
Dezvoltare Fax: 0213522049 pierdere la calcinare,
pentru determinare Cfix, substante
volatile, cenușă), analiză
Metale
spectrală (sectrometrie de
Neferoase și emisie în plasmă cuplată
Rare - inductiv – ICP-OES,
INCDMNR spectrometrie de emisie în
plasmă de curent continuu –
DCP, spectrografie de emisie
optică, spectrometrie de
absorbtie atomică – AAS,
spectrofotometrie UV – VIS)
Institutul de B-dul - Determinare cloruri, RENAR
Cercetari si Energeticienilor nr. sulfati LI 359
Modernizari 8, sector 3 - Determinarea indicelui de
Energetice- Tel.: 021-3465241 fenol
ICEMENERG Fax: 021-3465319 -Determinarea continutului
de produse petroliere
-Determinare As, Cd, Co,
Cr, Cu, Mn, Ni, Pb, Se, V, Zn
etc.
SC GIVAROLI Str. Viscolului nr. - Determinare fenol/ RENAR
IMPEX SRL 65, sector 6 indice de fenol, carbon LI 342
Tel.:021-3110207 organic
Fax : 021-3110207 - Determinare cloruri,
sulfati
- Determinare COV
halogenaţi şi nehalogenaţi
(inclusiv BTEX,
epiclorhidrină,
trihalometani şi alte
hidrocarburi volatile)
- Determinare HAP
- Determinare fenoli şi
derivaţi ai acestora (inclusiv
clor-fenoli, nitrofenoli, etc.)
-Determinare As, Cd, Cr,
65
Certificat
are
Co, Cu, Mn, Ni, Pb, Sb, TI, V,
Al, Ca, Mg, Na, K, Zn, Mo,
Fe, Se, Sn, Te, Ti, Pt, Pd, Bi ,
Hg
-Determinarea
policiclice (HAP) prin lichid
cromatografie
Institutul de Str. Donath, nr. 67 , Cluj -Determinarea unor metale RENAR
Cercetări CP 717, OP 5, (Cd, Co, Cr, Cu, Fe, Mn, Ni, LI 352
pentru 400293 Cluj- Pb, P, Zn) din ape prin
Instrumentaț Napoca spectrometrie de emisie
ie Analitică - Tel: 0264-420590; atomica în plasma cuplata
ICIA 0364-401403 inductiv - ICP-AES
Fax: 0264-420667 -Determinarea unor metale
(As, Cd, Co, Cr, Cu, Mn, Ni,
Pb, Zn) din ape prin
spectrometria de masa cu
plasma cuplata inductiv –
ICP-MS
-Determinarea mercurului
din ape prin spectrometria
de fluorescenta atomica
-Determinarea indicelui de
fenol
-Determinarea cromului
hexavalent
-Determinarea continutului
de produse petroliere din
ape prin spectrometrie în
infrarosu
de materii în suspensie
de carbon organic total
(TOC) si carbon organic
dizolvat (DOC)
-Determinarea ionilor de
fluorura, clorura, azotit,
ortofosfat, azotat si sulfat,
prin cromatografie ionica în
faza lichida
-Determinarea
policiclice (HAP) din apa
prin HPLC cu detectie în
fluorescenta dupa extractie
lichid-lichid : antracen;
66
Certificat
are
benzo(a)antracen;
benzo(b)fluoranten;
benzo(k)fluoranten;
benzo(ghi)perilen;
benzo(a)piren; crisen ;
fluoranten; indeno(1,2,3-
cd)piren; naftalina;
fenantren; piren; fluoren;
dibenzo(ah)antracen;acena
ften
S.C. MINESA- Str. Tudor Cluj - Determinarea RENAR
Institutul de Vladimirescu nr. conţinutului de metale: LI 792
Cercetari si 15-17, Cluj-Napoca Al, Ag, As, Ba, Be, Bi, Cd,
Proiectari Tel.:0264-435015 Ca, Co, Cr, Cu,
Miniere S.A. Fax : 0264-435030 Fe, P, Li, Mg, Mn, Hg, Mo,
Na, Ni, Pd, K,
Se, Sn, Sb, Sr, Ti, V, Zn, Zr,
etc. prin
metoda ICP
-Determinarea clorurilor
-Determinarea azotaţilor
-Determinarea azotiţilor
-Determinarea sulfaţilor
- Determinarea Ca, Mg, Na,
K , Fe, Mn prin
spectrofotometrie de
absorbţie atomică
fenol
- Determinarea
conţinutului de carbon
total, carbon organic şi a
dioxidului de carbon
Institutul Str. Donat nr. 67- Cluj - Determinarea urmelor de
Național de 103, PO 5 Box 700 As, Cd, Cu, Zn, Pb din soluţii
Cercetare- 400293 Cluj- apoase
Dezvoltare Napoca - Determinarea urmelor de
pentru Tel.: +40 264 58 40 Co, Ni, Mg, Fe, Mn, Cr, Al,
Tehnologii 37 Au, Na, K, Li
Izotopice și Fax: +40 264 42 00
Moleculare - 42
INCDTIM
S.C. Str. Pavel Chinezu Mures -Determinarea continutului RENAR
WESSLING nr. 10, Târgu de index fenolic LI 643
ROMANIA Mures - Determinarea
S.R.L continutului de metale (Cd,
Cr,
Ni, Mn, Pb) si Hg prin
67
Certificat
are
metoda AAS si AAS
cuplata cu generator de
hidrura
-Determinarea conţinutului
de Al, Ag, As, Ba, Be, Bi, B,
Cd, Ca, Co, Cr, Cu, Fe, Ga, P,
In, Li, Mg, Mn, Mo, Ni, Pb,
K, Si, Na, Sb, Sr, Sn, S, Tl, V,
Zn si crom hexavalent prin
metoda ICP si ICP cuplata
cu generator de hidrura (As,
Hg, Bi, Se, Sb)
Institutul Str. General Milea Hunedoa - Determinarea metalelor RENAR
National de nr. 32-34, ra (Cd, Co, Cr, Cu, Fe, Mn, Mo, LI 374
Cercetare Petrosani Ni, Pb, Zn, Be, As, Ca, Li,
Dezvoltare Tel.: 0265-212953 Mg, Na, Sr, Sb, Ti, V,Se, Tl)
pentru Fax: 0265-206419 -Determinarea ionilor
Securitate dizolvaţi (bromura,
Miniera si clorura, fluorura, azotat,
Protectie azotit, fosfat,
Antiexploziv sulfat, litiu, sodiu, amoniu,
a - INSEMEX potasiu,
magneziu şi calciu)
3. ANALIZA ÎNCADRĂRII PROBLEMEI „ÎNCETAREA STATUTULUI

DE DEȘEU” PENTRU DEȘEURILE DIN CONSTRUCȚII ȘI
DEMOLĂRI RAPORTAT LA PACHETUL DE STANDARDE
EUROPENE ARMONIZATE PENTRU PRODUSE DE CONSTRUCȚII
TRANSPUSE SAU NU CA STANDARDE ROMÂNEȘTI
3.1. Încetarea statutului de deșeu – End of Waste
Conceptul de „încetarea statutului de deșeu” (end of waste) pentru deșeurile

provenite din construcții și demolări se stabilește conform cerințelor Directivei Cadru
privind Deșeurile, dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
 materialul util (sau obiectul rezultat din lucrările de construcții sau demolări)
poate fi utilizat ca atare pentru a satisface diferite scopuri;
 există o anumită cerință a pieței pentru această categorie de material (sau
obiect);
68
 materialul (obiectul) îndeplinește cerințele tehniceși specifice pentru a se
încadra în legislațiași standardele aplicabile pentru acele produse sau
domenii de utilizare;
 utilizarea materialelor sau obiectelor nu vor genera reacții adverse pentru
mediul înconjurătorși sănătatea umană.
Criteriile de „încetare a statutului de deșeu” reprezintă toate cerințele pe care

trebuie să le îndeplinească un material derivat din deșeu și prin care se asigură
calitatea materialului, astfel încât să nu dăuneze sănătățiipopulațieiși mediului
înconjurător.
Calitatea unui material propus pentru „încetarea statutului de deșeu” nu se rezumă

doar la caracteristicile specifice: compozițiași valorile limită privind poluanții, ci
există un număr de opțiuni posibile pentru a se asigura calitatea noului produs, care
pot fi mai mult sau mai puțin eficiente din punct de vedere tehnicși economic.
Privind aceste criterii este mai eficient să se urmărească calitatea surselor

materialului (separarea pe categorii a materialelor rezultate din construcțiiși
demolări, compoziția materialului), procesul de tratare (mărunțire, topire,
omogenizare) sau opțiunile de utilizare propuse (domeniul de aplicare relevant
pentru calitatea produsului, etichetarea produsului ca fiind obținut din deșeuri).
Astfel se poate propune o schemă pentru valorificarea deșeurilor din construcții și
demolări, care să identifice punctele cheie din fluxul intrări (deșeuri) – proces – ieșiri
– valorificare.
Stabilirea criteriilor pentru care un material încetează să mai fie considerat deșeu,
variază de la un caz la altul,și necesită o serie de informații detaliate pentru a putea
avea o judecată coerentă.
Pentru orice material analizat (rezultat din lucrările de construcții și demolări) este
important să se aprofundeze modul în care schema de valorificare poate fi aplicată
pentru acel material; cum se realizează colectarea datelor, procesele de tratament
aplicate, legislația relevantă, opțiunile de utilizare a materialului secundar (fig. 3-1).
69
Figura 3-1. Valorificarea și punctele de intervenție pentru încetarea statutului de deșeu a unui material/produs
rezultat din construcții și demolări.
Analiza fiecărui flux de deșeuri necesită o bază mare de informații cu privire la:
 fluxurile de materiale relevante (caracteristicile materialului de la sursă,

compoziția, descrierea cantitativă, trenduri);
 utilizările curenteși potențiale ale materialelor secundare sau reciclate
(identificarea materialelor secundare, limitări tehnice pentru fiecare opțiune
de utilizare, posibilitatea ca materialele secundare/reciclate să înlocuiască
materialele primare/alternative în concordanță cu ciclul de viață al
produselor și evaluarea riscurilor de mediu asociate transportului și utilizării
lor);
 procesele aplicate (descrierea tehnică a proceselorși tehnicilor aplicate în
valorificare, nivelele de emisii și consumul de utilități precumși deșeurile
rezultate din proces); legislația naționalăși internațională specifică (legislația
privind protecția mediului și a sănătății umane, aplicabilă pentru materialul
70
respectiv trebuie analizată atât pentru deșeuri câtși pentru non-deșeuri,
astfel încât să se cunoască clar ce măsuri de protecția a mediului sunt
necesare conform legislației);
 schemele pentru asigurarea calității (comparativ cu asigurarea calității pentru
producția unor materiale echivalente);
 standardeleși specificațiile utilizatorului final (cerințele specifice standardelor
naționaleși internaționale și ale utilizatorului de material secundar trebuie să
fie satisfăcute);
 cerințele actuale de pe piață și estimările evolutive (se va evalua piața pe care
materialul secundar poate fi vândut direct, analizând: potențialul de generare
a materiilor prime din zona geografică, comparația cu materialele
competitive pentru aceleași utilizări, potențialul înlocuirii resurselor naturale,
potențiale piețe pentru diferite utilizări, transportul, importul/exportul
acestor materiale, analiza senzitivității privind variația costurilor pentru
combustibil, trendul, factorii criticiși estimările în timp pentru exploatarea
unei piețe de materiale secundare și/sau reciclate).
Abordarea valorificării deșeurilor din construcții și demolări este în acord cu

strategiile de reciclare și recuperare a deșeurilor solideși din perspectivă viziunii
populațieiși a întreprinderilor.
Analiza curentă a deșeurilor rezultate din construcții și demolări presupune

cunoașterea unor informații detaliate ce trebuie evaluate pentru a decide dacă
materialul rezidual poate fi propus pentru „încetarea statutului de deșeu”.
Informațiileși datele necesare pentru fiecare categorie de deșeu trebuie să conțină:
 date relevante privind fluxurile de materiale din procesul de unde rezultă

deșeul, din care să rezulte resursele de materialele, compoziția lor, trendul
cantitativ de generare;
 utilizări curenteși potențiale pentru materialul rezidual sau secundar de a
substitui materialele primare sau alternative, limitări tehniceși riscurile de
mediu implicate;
 descrierea tehnică a proceselor aplicabile pentru valorificarea materialelor
reziduale, nivele de emisii și consumuri pentru utilități ;
 legislația naționalăși internațională relevantă pentru materiale reziduale care
vor fi tratate ca deșeuri sau non-deșeuri precumși măsurile de protecția
mediului necesare a fi analizate în cazul aplicațiilor propuse;
 standarde internaționale, naționale sau industriale care să răspundă și să
satisfacă la nivel acceptabil cerințele tehnice aplicabile pentru utilizările
propuse;
 piața actuală și estimările/scenariile privind evoluția sa, analizând: distribuția
geografică a potențialului de generare pentru materialelor reziduale
71
competitiv cu cele primare, potențialul de substituire a resurselor naturale,
prețurile materialelor secundare/reciclate relativ la cele primare,
importuri/exporturi potențiale pentru țările de origine/destinație,
proximitatea și prețul de transport, analiza senzitivității pentru variațiile
costurilor de transport (combustibil), trendurile și factorii critici privind
potențialul de exploatare al pieței.
3.2. Valorificarea și reciclarea deșeurilor în acord cu cadrul legislativ

european și național
La nivel european directivele, deciziileși documentele oficiale ale parlamentului

European și Comisiei Uniunii Europene, care stabilesc reglementări cu privire la
deșeuri, sunt:
 Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive; ce

abrogă Directiva cadru 2006/12/CE privind deșeurile;
 COM(2007)59 final: „Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul
European privind comunicarea interpretării cu privire la deșeuri și
subproduse”;
 Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive
și de modificare a Directivei 2004/35/CE;
o Decizia Comisiei 2009/359/CE de completare a definiției deșeurilor
inerte, în aplicarea Articolului 22(1)(f) din Directiva 2006/21/CE
privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive;
o Decizia Comisiei 2009/360/CE de completare a cerințelor tehnice
pentru caracterizarea deșeurilor stabilite de Directiva 2006/21/CE a
Parlamentului European și a Consiliului privind gestionarea deșeurilor
din industriile extractive;
o Decizia Comisiei 2009/337/CE privind definirea criteriilor de clasificare
a instalațiilor de gestionare a deșeurilor în conformitate cu anexa III la
Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
gestionarea deșeurilor din industriile extractive.
 Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri;
 Decizia Consiliului 2003/33/CE de stabilire a unor criterii și proceduri de
admitere a deșeurilor în depozitele de deșeuri, în conformitate cu articolul
16și cu anexa II la Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri;
 Decizia Comisiei 2000/532/CE de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a
unei liste de deșeuri, conform cu Catalogul european de deșeuri;
 Regulamentul (CE) nr. 308/2009 al Comisiei de modificare, în scopul adaptării
la progresul științificși tehnic a anexelor IHAși VI la Regulamentul (CE) nr.
72
1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind transferurile de
deșeuri;
 Directiva 96/61/CE privind prevenireași controlul integrat al poluării.
Directiva 2006/12/CE - directiva cadru privind deșeurile, a fost înlocuită de Directiva

2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, a intrat în vigoare
începând cu 10.12.2010, dată la care fiecare stat trebuia să adopte la nivel național
reglementări legislative cu privire la aplicabilitatea acestei directive.
Înainte de apariția noii directive Directiva 2008/98/2008, a fost emisă o Comunicare

interpretativă privind deșeurileși subprodusele - COM (2007) 59 final, care să
clarifice noțiunile de “deșeu” sau „non-deșeu”. În legislația Uniunii Europene privind
deșeurile, noțiuni ca „subprodus” sau „materie primă secundară” nu dețineau un
înțeles juridic (aceste materialele reprezintă deșeuri sau nu). În înțelesul comunicări
amintite, s-au definit următorii termenii ilustrativi, pe lângă deșeuri, astfel:
 Produs - toate materialele create în mod deliberat în cadrul unui proces de

producție. în numeroase situații, se pot identifica unul sau mai multe produse
„primare” care reprezintă principalul material produs;
 Reziduuri de producție - un material care nu este produs în mod deliberat
într-un proces de producție și care poate reprezenta un deșeu sau nu;
 Subprodus - reziduu de producție care nu reprezintă un deșeu.
Deoarece în majoritatea statelor membre, eliminarea, în special în depozite de

deșeuri, este încă forma cea mai comună de gestionare a deșeurilor, totuși
prevenirea, reutilizarea, reciclareași recuperarea de energie din deșeuri - ordinea
reflectând gradul de relevanță - pot economisi resurse naturale.
Această ierarhie în privința gestionării și tratării deșeurilor aplicabilă pentru politicile

naționale demanagement al deșeurilor prevede cinci principii în ordinea priorităților
de abordare (figura 3-2 abordarea nedurabilă a gestionarii deșeurilor, figura 3-3
abordarea durabilă):
73
Depozitare
Tratare
Tratare cu recuperare
de energie și materiale
Reutilizare și reciclare
Reducere
Prevenire
Figura 3-2. Gestionarea deșeurilor. Abordarea nedurabilă.
74
Prevenire
Reducere
Reutilizare și reciclare
Tratare cu recuperare
de energie și materiale
Tratare
Depozitare finala
Figura 3-3. Gestionarea deșeurilor. Abordarea durabilă.
Obiectivele comunitare și naționale de prevenire nu au fost atinse niciodată, deși

prevenirea rămâne încă cel mai important obiectiv privind gestionarea deșeurilor.
Pentru valorificarea potențialului util din aceste materiale reziduale nu există
standarde comunitare minime adecvate, care să se aplice multor facilități de
recuperareși reciclare, fapt ce conduce la niveluri diferite de protecție a mediului în
statele membre, dumping ecologicși denaturări ale concurenței.
Orientarea comunitară din ultimii ani, prin revizuirea Directivei Cadru a deșeurilor,
prin adoptarea Strategiilor Tematice de prevenire a producerii deșeurilorși de
utilizare durabilă a resurselor naturale, demonstrează hotărârea în favorizarea și
aplicarea opțiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei deșeurilor.
Astfel, noua Directivă 2008/98/CE referitoare la deșeuri abrogă anumite directiveși

stabilește măsurile privind protecția mediului înconjurător și a sănătății umane prin
prevenție și reducerea efectelor nocive determinate de producereași gestionarea
deșeurilor, printr-o îmbunătățire a perspectivelor de utilizare eficace a resurselor
75
secundare, fapt ce va permite reducerea cantităților generate. În acest scop se
precizează noțiunile de bază privind managementul deșeurilor, în special privind
valorificarea și eliminarea deșeurilor. De asemenea, stabilește ce măsuri trebuie
luate pentru prevenirea deșeurilor, încurajând valorificarea deșeurilor ca materiale
secundare cu scopul conservării resurselor naturale. Prin această nouă abordare
privind managementul deșeurilor cu accent pe prevenire, statele membre, inclusiv
România, trebuie să elaborezeși să adopte programe de prevenire a generării
deșeurilor.
Directiva stabilește ca până în anul 2020, trebuie realizată planificarea și pregătirea

în ceea ce privește reutilizarea, reciclareași alte forme de valorificare a materialelor,
cuprinzând inclusiv operațiile de umplere ce utilizează deșeuri în locul altor
materiale, a deșeurile nepericuloase din construcții și demolări, la un nivel minim de
70% din greutatea acestor deșeuri, cu excepția materialelor geologice naturale
(definite conform categoriei 17, din Catalogul European de deșeuri), care sunt
reglementate prin Directiva 2006/21/CE .
Directiva clarifică noțiunile privind valorificarea, eliminarea finală și statutul de deșeu

sau subprodus. Din textul directivei, un „deșeu” este definit ca orice substanță sau
obiect al cărui deținător nu îl mai dorește. În cazul unui „subprodus”, este
considerată orice substanță sau obiect dintr-un proces de producție al cărui scop
principal nu este generarea acestui produs (substanță sau obiect), cu condiția să fie
utilizat ulterior direct, fără un tratament suplimentar.
Se pot stabili măsuri ce pot determina criteriile ce trebuie respectate pentru ca o

substanță sau obiect să fie considerate ca subproduse și nu ca deșeuri.
Tot în Directiva 2008/98/CE la art. 6. se stabilesc o serie de criterii specifice pentru

„încetarea statutului de deșeu”:
 substanța sau materialul sunt utilizate în mod curent pentru îndeplinirea

unor scopuri specifice;
 există o piață sau cerere pentru substanța sau materialul în cauză;
 substanța sau materialul îndeplinește cerințele tehnice pentru îndeplinirea
scopurilor specificeși respectă legislația și normele aplicabile produselor;
 utilizarea substanței sau a materialului nu va produce efecte nocive asupra
mediului sau a sănătății populației.
În contextul Directivei 2008/98/CE, se aplică și următoarele definiții:
 colectare separată înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de deșeuri

este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a
facilita tratarea specifică a acestora;
76
 prevenire înseamnă măsurile luate înainte ca o substanță, un material sau un
produs să devină deșeu, care reduc:
o cantitatea de deșeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau
prelungirea duratei de viață a acestora;
o impactul negativ al deșeurilor generate asupra mediului și sănătății
populației;
o conținutul de substanțe nocive al materialelorși produselor;
 reutilizare înseamnă orice operațiune prin care produsele sau componentele
care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care
au fost concepute;
 tratare înseamnă operațiunile de valorificare sau eliminare, inclusiv
pregătirea prealabilă valorificării sau eliminării;
 valorificare înseamnă orice operațiune care are drept rezultat principal faptul
că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi
fost utilizate într-un anumit scop, sau faptul că deșeurile sunt pregătite
pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în
general.
Deși noua Directivă 2008/98/CE referitoare la deșeuri exclude din domeniul de

aplicare deșeurile rezultate în urma activităților de prospectare, extracție, tratareși
stocare a resurselor minerale, precumși a exploatărilor din cariere, ce intră sub
incidența Directivei 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile
extractive, putem observa că se fac referiri la criteriile specifice încetării statutului de
deșeu pentru agregate. Acestea incluzând atât deșeurile de agregate de extracție din
resurse naturale, câtși cele rezultate din procese industriale de genul zgurii,
şlamurilor sau agregatele reciclate din demolări și construcții.
Directiva 2006/21/CE transpusă prin Hotărârea Guvernului 856/2008 privind

gestionarea deșeurilor din industria extractivă stabilește că fiecare operator trebuie
să elaboreze Planul de gestionare a deșeurilor extractive, stabilind criteriile de
reducere, tratare, valorificare și în final eliminarea acestora, având în vedere
principiul dezvoltării durabile.
HG 856/2008 mai sus amintită se referă la stabilirea planurilor de gestionare a

deșeurilor din industriile extractive care să cuprindă măsurile și procedurile pentru
prevenirea sau reducerea oricăror efecte negative asupra mediului, în special asupra
apei, aerului, solului, faunei, florei și peisajului, precum și a oricăror riscuri asupra
sănătății populației.
Decizia 2009/360/CE de completare a cerințelor tehnice pentru caracterizarea

deșeurilor stabilite de Directiva 2006/21/CE stabilește cerințele pentru gestiunea
deșeurilor provenite din industria extractivă.
77
Decizia 2009/359/CE de completare a definiției deșeurilor inerte, în aplicarea
articolului 22 alineatul (1) litera (f) din Directiva 2006/21/CE privind gestionarea
deșeurilor din industriile extractive, stabilește criterii pe termen scurt și lung pentru
ca un deșeu să fie considerat inert.
De asemenea, în conformitate cu Decizia Comisiei 2000/532/CE de înlocuire a

Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri și a Deciziei Consiliului
2003/33/CE de stabilire a unor criterii și proceduri de admitere a deșeurilor în
depozitele de deșeuri, se stabilesc evidența și criteriile de gestionare a deșeurilor
privind depozitarea în categorii de depozite, fără să se specifice elementele de
valorificare, reutilizare sau reciclare a deșeurilor cu potențial util.
În privința deșeurilor provenite din construcțiiși demolări pot fi amintiteși

următoarele acte europene care trebuie analizate în vederea adoptării unor
tehnologii de valorificare, a potențialului util pentru diferite categorii de deșeuri,
chiarși pentru cele periculoase, astfel:
 Regulamentul (CE) nr. 308/2009 al Comisiei de modificare, în scopul

adaptării la progresul științificși tehnic a anexelor IHAși VI la Regulamentul
(CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind
transferurile de deșeuri - dacă deșeul propus pentru valorificare este necesar
a trece frontierele țării unde a fost produs;
 Directiva 96/61/CE privind prevenireași controlul integrat al poluării - pentru
orice material considerat deșeu este necesară evaluarea potențialului
poluant atât din perspectiva valorificării, reutilizării, precumși în cazul
eliminării prin tratare termică sau depozitare.
Cele mai recente orientări la nivel european cu privire la recuperarea reciclarea și

valorificarea, deșeurilor solide sunt definite prin Raportul final „End of waste”, 2008
- JRC, IPTS (End of waste, 2008), în care sunt prezentate criteriileși metodologiile de
stabilire a încetării statului de deșeu a unui material, precum și 3 studii de caz,
pentru agregate, compost și metale uzate.
Cu toate că la nivel internațional, chiar european orientarea către domeniul reciclării

și valorificării deșeurilor este bine promovat prin criterii coerente privind
compatibilitatea tehnicăși privind integrarea în mediul înconjurător a materialelor, în
ţara noastră sunt puține centre de cercetare cu interes în acest domeniu,
majoritatea axate pe reciclarea în domeniul industriei metalurgice sau a
cimentului/betonului. Noile reglementări atât din directivele europene, câtși din
legislația națională, solicită gestiunea tuturor deșeurilor, conform ierarhizării
prioritare, prin: prevenire, minimizare, recuperare, reciclare, valorificareși la final
eliminare (depozitare sau incinerare).
78
3.3. Reglementări, ghiduri, standarde privind utilizarea unor deșeurilor
provenite din construcții și demolări în construcții
În general puține țări europene au promovat standarde și norme tehnice privind

valorificarea deșeurilor în lucrări de construcții. În prezent, există o serie de comisii și
grupuri de lucru pe diferite domenii de interes la nivel industrial pentru a promova
un cadru uniform pentru clasarea unor categorii de deșeuri, ca subproduse sau
materii secundare, prin adoptarea criteriilor de încetare a statutului de deșeu.
În general, aceste normative și standarde conțin specificații similareși orientative. De

aceea, realizarea unor reglementări pe plan internațional pentru utilizarea deșeurilor
industriale solide în lucrări inginerești sunt în proces de studiuși elaborare.
În România, există doar unele norme de proiectareși standarde care doar specifică
utilizarea agregatelor reciclate, a sterilelor miniere sau a altor deșeuri industriale
(cenuși de termocentrală, zguri metalice) ca materiale secundare sau pentru
umpluturi în diferite lucrări de drumuri (STAS 13043-2003, STAS 13242-2003) sau
posibil a fi utilizate la unele tipuri de structuri armate (GP 093-2006).
Standardele privind caracterizarea deșeurilor adoptate de țara noastră, se limitează

doar la clasificarea tipului de deșeu din care face parte (inert, nepericulos sau
periculos) cu modalitățile de gestionare a acestora către depozitare, fără a fi
abordate caracteristicile ce ar trebui evaluate la unele tipuri de deșeuri cu potențial
de valorificare (ASRO, 2011). În tabelul următor se prezintă lista acestor standarde.
Tabel 3-1. Standarde adoptate de ASRO, în domeniul deșeurilor
STANDARDE ADOPTATE DE ASOCIAŢIA ROMANĂ STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL

DEŞEURILOR (ASRO, 2011)
SRCEN/TR 15310- Caracterizarea deșeurilor. Eșantionare deșeuri. Partea 1: îndrumări pentru
1:2009 selectareași aplicarea criteriilor de eșantionare, în diferite condiții
SR CEN/TR 15310- Caracterizarea deșeurilor. Eșantionare deșeuri. Partea 2: îndrumări pentru
2:2009 tehnicile de eșantionare
3:2009 procedurile de sub-eșantionare pe teren
4:2009 procedurile de ambalare, depozitare, conservare, transport și livrare
SR CEN/TR 15310- Caracterizarea deșeurilor. Eșantionare deșeuri. Partea 4: îndrumări pentru procesul
5:2009 de elaborare a planului de eșantionare
SR CEN/TS Caracterizarea deșeurilor. încercări de comportare la levigare. încercare de
14405:2009 percolare în curent ascendent (în condiții specificate)
SR EN 12457-1:2003 Caracterizarea deșeurilor. Levigare. Test de verificare a conformității pentru
levigarea deșeurilor granulare și a nămolurilor. Partea 1: Test cu o etapa pe șarja la
un raport lichid - solid de 2 l/kg pentru materiale cu conținut ridicat de solid și cu
dimensiunea particulei sub 4 mm (fără sau cu reducerea dimensiunii)
79
raportul lichid - solid de 10 l/kg pentru materiale cu dimensiunea particulei sub 4
mm (fără sau cu reducerea dimensiunii)
levigarea deșeurilor granulare și a nămolurilor. Partea 3: Test cu doua etape pe
șarja la raportul lichid - solid de 2 l/Kgși de 8 l/Kg pentru materialele cu conținut
înalt de solid și cu dimensiunea particulei sub 4 mm (fără sau cu reducerea
dimensiunii)
raportul lichid - solid de 10 l/Kg pentru materiale cu dimensiunea particulei sub 10
mm (fără sau cu reducerea dimensiunii)
SR EN 12506:2004 Caracterizarea deșeurilor. Analiza eluatelor. Determinarea pH, As, Ba, Cd, CI-, Co,
Cr, Cr VI, Cu, Mo, Ni, N02-, Pb, S total, S042-, V și Zn
SR EN 13370:2004 Caracterizarea deșeurilor. Analiza eluatelor. Determinarea amoniului, AOX,
conductivității, Hg, indicelui de fenol, COT, CN ușor eliberabile, F
SR EN 13656 Caracterizarea deșeurilor. Dezagregarea prin microunde cu amestec de acizi
fluorhidric (HF), azotic (HN03)și clorhidric (HCl) pentru determinarea ulterioară a
elementelor
SR EN 13657:2003 Caracterizarea deșeurilor. Dezagregarea pentru determinarea ulterioară a
elementelor solubile în apă regală
SR EN 13965-1:2004 Caracterizarea deșeurilor. Terminologie. Partea 1: Termeni și definiții referitoare la
materiale
SR EN 13965-2:2004 Caracterizarea deșeurilor. Terminologie. Partea 1: Termeni și definiții referitoare la
management
SR EN 14039:2005 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea conținutului de hidrocarburi în domeniul
C10 până la C40, prin cromatografie în fază gazoasă
SR EN 14345:2005 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea conținutului de hidrocarburi prin
gravimetrie
SR EN 14346:2007 Caracterizarea deșeurilor. Calculul substanței uscate prin determinarea reziduului
uscat sau a conținutului de apă
SR EN 14735:2006 Caracterizarea deșeurilor. Pregătire eșantioane pentru teste ecotoxicologice
SR EN Caracterizarea deșeurilor. Pregătire eșantioane deșeuri pentru teste
14735:2006/AC:2006 ecotoxicologice
SR EN 14899:2006 Caracterizarea deșeurilor. Eșantionare deșeuri. Metodă cadru pentru pregătireași
aplicarea unui plan de eșantionare
SR EN 15002:2006 Caracterizarea deșeurilor. Pregătirea porțiunilor de încercat din eșantioanele de
laborator
SR EN 15169:2007 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea pierderii prin calcinare a deșeurilor,
nămolului și sedimentelor
SR EN 15192:2007 Caracterizarea deșeurilorși solurilor. Determinare cromului (VI) în materialele
solide prin dezagregare alcalină și ion cromatografie prin detecție
SR EN 15216:2008 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea concentrației materiilor solide totale
(TDS) în apă și eluate
SR EN 15308:2008 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea bifenililor policlorurați (PCB) din deșeurile
solide, utilizând gaz cromatografie capilară prin captură de electroni sau
spectroscopie de masă
SR EN 15309:2007 Caracterizarea deșeurilorși solurilor. Determinarea compoziției elementare prin
80
fluorescență de raze X
SR EN 15527:2008 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea conținutului de hidrocarburi aromatice
policiclice (PAH) în deșeuri, prin cromatografie în fază gazoasă/spectrometrie de
masă (GC/MS)
3.4. Criterii pentru încetarea statutului de deșeu conform legii 211/2011

republicată în 2014 privind regimul deșeurilor
3.4.1. Încetarea statutului de deșeu
În cazul în care anumite categorii de deșeuri au trecut printr-o operațiune prevăzută

în anexa nr. 3 a legii 211/2011 (in cazul nostru R 5 - reciclarea/valorificarea altor
materiale anorganice, care include și tehnologiile de curățire a solului care au ca
rezultat operațiuni de valorificare a solului și de reciclare a materialelor de
construcție anorganice) și dacă îndeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia
Europeană, acestea încetează să mai fie considerate deșeuri, în sensul prezentei legi.
Deșeurile care încetează să mai fie considerate deșeuri, încetează să mai fie
considerate deșeuri în scopul atingerii obiectivelor de valorificare și reciclare
prevăzute de HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de
ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr.
2406/2004 privind gestionarea vehiculelor și a vehiculelor scoase din uz, cu
modificările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind
deșeurile de echipamente electrice și electronice, Hotărârea Guvernului nr.
1.132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și
acumulatori, cu modificările și completările ulterioare, precum și de alte acte
normative.
În lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar, autoritatea publică centrală pentru

protecția mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru fiecare caz, dacă un
anumit deșeu a încetat să fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a
impactului social/economic și asupra mediului, realizate de aceasta sau de orice altă
autoritate/instituție de la nivel național ori european, cu respectarea următoarelor
condiții:
a) substanța sau obiectul este utilizat în mod curent pentru îndeplinirea unor
scopuri specifice;
b) există o piață sau cerere pentru substanța ori obiectul în cauză;
c) substanța sau obiectul îndeplinește cerințele tehnice pentru îndeplinirea
scopurilor specifice și respectă legislația și normele aplicabile produselor;
81
d) utilizarea substanței sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra
mediului sau sănătății populației.
3.4.2. Lista deșeurilor
Lista deșeurilor aprobată de către Comisia Europeană este preluata în legislația

națională prin Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii
deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile
periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 5
septembrie 2002, cu completările ulterioare, şi este obligatorie pentru a determina
dacă un deșeu trebuie considerat deșeu periculos.
3.4.3. Obligațiile producătorilor si deținătorilor de deșeuri inclusiv a celor

provenite din construcții si demolări
Producătorii și deținătorii de deșeuri persoane juridice sunt obligați să încadreze

fiecare tip de deșeu generat din propria activitate în lista deșeurilor conform HG
856/2002, unde sunt incluse si deșeurile din construcții si demolări (inclusiv pământ
excavat din amplasamente contaminate).
În cazul unui tip de deșeu care se încadrează potrivit listei deșeurilor sub două
coduri diferite în funcție de posibila prezență a unor caracteristici periculoase
(codurile marcate cu asterisc in tabelul din anexa 2 la HG menționată anterior),
încadrarea ca deșeu nepericulos se realizează de către producătorii și deținătorii de
astfel de deșeuri numai în baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiză
și a altor documente relevante.
Producătorii și deținătorii de deșeuri persoane juridice sunt obligați să efectueze și să

dețină o caracterizare a deșeurilor periculoase generate din propria activitate și a
deșeurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziției, în
scopul determinării posibilităților de amestecare, a metodelor de tratare și eliminare
a acestora.
3.4.4. Valorificarea deșeurilor
Unitățile și întreprinderile care valorifică deșeurile au următoarele obligații:
82
a) să dețină spații special amenajate pentru stocarea deșeurilor în condiții care să
garanteze reducerea riscului pentru sănătatea umană și deteriorării calității
mediului;
b) să evite formarea de stocuri de deșeuri care urmează să fie valorificate,
precum și de produse rezultate în urma valorificării care ar putea genera
fenomene de poluare a mediului sau care să prezinte riscuri asupra sănătății
populației;
c) să adopte cele mai bune tehnici disponibile în domeniul valorificării deșeurilor,
în momentul achiziției.
Operatorii economici care desfășoară operațiuni de valorificare a deșeurilor,

prevăzute în anexa nr. 3 (printre care si R 5 - reciclarea/valorificarea altor materiale
anorganice. Aceasta include și tehnologiile de curățire a solului care au ca rezultat
operațiuni de valorificare a solului și de reciclare a materialelor de construcție
anorganice), se înscriu la Ministerul Economiei.
Producătorii de deșeuri și autoritățile administrației publice locale au mai multe

îndatoriri printre care şi cea a atingerii, până în anul 2020, a unui nivel de pregătire
pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv
operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte
materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase
provenite din activități de construcție și demolări, cu excepția materialelor geologice
naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu
completările ulterioare.
Aceastăobligație a producătorilor de deșeuri este consemnatăde către autoritatea

publică centrală pentru protecția mediului în rapoarte sectoriale către Comisia
Europeană, elaborate o datăla 3 ani.
3.4.5. Responsabilități și obligații pentru gestionarea deșeurilor
1. Producătorul de deșeuri sau, după caz, orice deținător de deșeuri are

obligația de a efectua operațiunile de tratare în conformitate aplicarea
ierarhiei deșeurilor și fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna
mediului, în special:
a. fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b. fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
c. fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
d. sau de a transfera aceste operațiuni unui operator economic autorizat
care desfășoară activități de tratare a deșeurilor sau unui operator
83
public ori privat de colectare a deșeurilor care sa respecte condițiile
menționate anterior.
2. Operatorii economici autorizați din punct de vedere al protecției mediului
pentru efectuarea operațiunilor de colectare și transport au obligația să
transporte deșeurile numai la instalații autorizate pentru efectuarea
operațiunilor de tratare.
3. Deținătorii/Producătorii de deșeuri persoane juridice, comercianții, precum și
operatorii economici prevăzuți au obligația să desemneze o persoană din
rândul angajaților proprii care să urmărească și să asigure îndeplinirea
obligațiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligație unei
terțe persoane. Persoanele desemnate, trebuie să fie instruite în domeniul
gestiunii deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii
unor cursuri de specialitate.
4. Producătorul sau deținătorul care transferă deșeuri către una dintre
persoanele fizice ori juridice menționate anterior, în vederea efectuării unor
operațiuni de tratare preliminară operațiunilor de valorificare sau de
eliminare completă nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea
operațiunilor de valorificare ori de eliminare completă.
5. Producătorii de deșeuri (orice persoană ale cărei activități generează deșeuri,
producător de deșeuri sau orice persoană care efectuează operațiuni de
pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a
compoziției acestor deșeuri), deținătorii de deșeuri (producătorul deșeurilor
sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora), comercianții
(orice întreprindere/operator economic care acționează în nume propriu
pentru cumpărarea și pentru vânzarea ulterioară a deșeurilor, inclusiv acei
comercianți care nu intră fizic în posesia deșeurilor) și brokerii (orice
întreprindere/operator economic care se ocupă de valorificarea sau
eliminarea deșeurilor în numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intră
fizic în posesia deșeurilor), precum și operatorii economici care desfășoară
activități de tratare a deșeurilor sunt obligați să asigure evidența gestiunii
deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, în conformitate cu modelul prevăzut
în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările
ulterioare, și să o transmită anual agenției județene pentru protecția
mediului.
6. Producătorii și deținătorii de deșeuri persoane juridice, pe lângă evidența
prevăzută la pct. 5, trebuie să păstreze buletinele de analiză care
caracterizează deșeurile periculoase generate din propria activitate și să le
transmită, la cerere, autorităților competente pentru protecția mediului.
7. Persoanele juridice/Persoanele fizice autorizate, precum și producătorii de
deșeuri periculoase, operatorii economici care sunt autorizați pentru
colectarea și transportul deșeurilor periculoase sau care acționează în calitate
84
de comercianți ori brokeri sunt obligați să țină o evidență cronologică a
cantității, naturii, originii și, după caz, a destinației, a frecvenței, a mijlocului
de transport, a metodei de tratare, precum și a operațiunilor prevăzute în
anexele nr. 2 și 3 și să o pună la dispoziția autorităților competente, la
cererea acestora.
8. Operatorii economici sunt obligați să păstreze evidența gestiunii deșeurilor
cel puțin 3 ani, cu excepția operatorilor economici care desfășoară activități
de transport, care trebuie să păstreze evidența timp de cel puțin 12 luni.
9. La cererea autorităților competente sau a unui deținător anterior sunt
furnizate documentele justificative conform cărora operațiunile de gestionare
au fost efectuate.
3.4.6. Costurile
În conformitate cu principiul "poluatorul plătește", costurile operațiunilor de

gestionare a deșeurilor se suportă de către producătorul de deșeuri sau, după caz, de
deținătorul actual ori anterior al deșeurilor.
La propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului, prin actul

normativ care reglementează categoria de deșeuri se stabilesc cazurile în care
costurile gestionării deșeurilor urmează să fie suportate în întregime sau parțial de
către producătorul produsului din care derivă deșeul respectiv și eventuala
participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri.
În cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/deținătorul de deșeuri

este necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și
cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de
către autoritatea administrației publice locale.
După identificarea producătorului/deținătorului de deșeuri, acesta este obligat să

suporte atât cheltuielile prevăzute anterior, efectuate de autoritatea administrației
publice locale, cât și pe cele legate de acțiunile întreprinse pentru identificare.
85
4. ASPECTE GENERALE PRIVIND REGULAMENTUL (UE) NR.
305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
DIN 9 MARTIE 2011 DE STABILIRE A UNOR CONDIȚII
ARMONIZATE PENTRU COMERCIALIZAREA PRODUSELOR
PENTRU CONSTRUCȚII ȘI DE ABROGARE A DIRECTIVEI
89/106/CEE A CONSILIULUI, RECTIFICAT ÎN JURNALUL OFICIAL
AL UNIUNII EUROPENE L 88 DIN 04.04.2011
In martie 2011 Consiliul Uniunii Europene a promulgat un regulament de stabilire a

unor condiții armonioase pentru comercializarea produselor pentru construcții, sub
denumirea de Regulamentul 305, care a intrat in vigoare începând cu 1 iulie 2013.
Scopul a fost de a asigura respectarea tuturor cerințelor fundamentale aplicabile

construcțiilor, pentru toate clădirile noi din cadrul UE,şi anume:
a) Rezistenţă mecanicăşi stabilitate;

b) Securitate la incendiu;
c) Igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d) Siguranța şi accesibilitate în exploatare;
e) Protecție împotriva zgomotului,
f) Economie de energie şi izolare termică;
g) Utilizare sustenabilăa resurselor naturale.
Pentru a atinge aceasta țintă, produsele utilizate în construcții trebuie săfie

conforme cu aceste criterii.
Conform acestui regulament fabricantul are următoarele obligații:
Săemită o declarație de performanţă (DoP). Declarația de performanţăse întocmește

pe baza unei documentații tehnice întocmite tot de fabricanți, în care sunt descrise
toate elementele relevante legate de sistemul obligatoriu de evaluare şi de verificare
a constanţei performanţei.
a. Fabricantul trebuie săpună la dispoziție în mod activ declarația de

performanţăcătre succesorul său, în lanțul de aprovizionare.
b. Fabricantul este responsabil pentru conformitatea produsului cu
performanţa declaratăîn cadrul declarației de performanţă.
c. Declarația de performanţăeste arhivatăşi păstratăde către fabricant,
pe o perioada de 10 ani, după ce produsul a fost introdus pe piață.
d. Fabricanții se asigură de punerea în aplicare a unor proceduri care să
asigure că performanța declarată este menținută în producția de
86
serie. Trebuie să se țină seama în mod corespunzător de modificările
efectuate asupra produsului- tip și asupra specificațiilor tehnice
armonizate aplicabile.
e. Fabricanții se asigură de faptul că produsele lor poartă mențiunea
tipului, lotului sau numărului de serie sau a oricărui alt element care
să permită identificarea lor, sau, în cazul în care mărimea sau natura
produsului nu permite acest lucru, fabricanții se asigură ca informația
solicitată să fie prevăzută pe ambalaj sau într-un document care
însoțește produsul pentru construcții.RO L 88/14 Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene 4.4.2011
f. Fabricanții își indică, pe produsul pentru construcții sau, atunci când
acest lucru nu este posibil, pe ambalajul acestuia sau pe un document
de însoțire a produsului pentru construcții, numele, denumirea socială
sau marca înregistrată și adresa la care pot fi contactați. Adresa indică
un singur punct de contact pentru fabricant.
g. În urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale
competente, fabricanții îi furnizează acesteia toate informațiile și
documentația necesare pentru a demonstra conformitatea produsului
pentru construcții cu declarația de performanță și respectarea de
către acesta a altor cerințe aplicabile ale prezentului regulament, într-
o limbă ușor de înțeles de respectiva autoritate. Aceștia cooperează
cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice
acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de
produsele pentru construcții pe care aceștia le-au introdus pe piață.
Prin întocmirea declarației de performanță, fabricantul își asumă responsabilitatea

pentru conformitatea produsului pentru construcții cu performanța declarată.
Produsul pentru construcții este fabricat în mod individual sau la comandă, nefiind
realizat într-un proces de producție în serie, ca răspuns la o comandă specifică și este
instalat într-o singură construcție identificată, de către un fabricant care răspunde de
încorporarea în condiții de siguranță a produsului în construcții, în conformitate cu
normele naționale aplicabile și pe răspunderea persoanelor însărcinate cu
executarea în condiții de siguranță a construcțiilor, desemnate în temeiul normelor
naționale aplicabile.
Se pot face derogări de la întocmirea declarației de performanta, în următoarele

situații:
 produsul pentru construcții este fabricat în mod individual sau la comandă,

nefiind realizat într-un proces de producție în serie, ca răspuns la o comandă
specifică și este instalat într-o singură construcție identificată, de către un
fabricant care răspunde de încorporarea în condiții de siguranță a produsului
87
în construcții, în conformitate cu normele naționale aplicabile și pe
răspunderea persoanelor însărcinate cu executarea în condiții de siguranță a
construcțiilor, desemnate prin normele naționale aplicabile
 produsul pentru construcții este fabricat pe șantier pentru a fi încorporat în
construcția respectivă, în conformitate cu normele naționale aplicabile și pe
răspunderea persoanelor însărcinate cu executarea în condiții de siguranță a
construcțiilor, desemnate în temeiul normelor naționale aplicabile; sau
 produsul pentru construcții este fabricat în mod tradițional sau de o manieră
adecvată pentru a asigura conservarea patrimoniului, printr-un proces de
fabricare neindustrial, pentru renovarea adecvată a construcțiilor protejate în
mod oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau datorită valorii lor
arhitecturale sau istorice deosebite, cu respectarea normelor naționale
aplicabile.
Sa aplice unmarcaj CE pe produs
Aplicarea marcajului CE este posibilădoar odată ce a fost emisădeclarația de

performanţăde către fabricant.
Prin aplicarea sau dispunerea aplicării marcajului CE, fabricanții arată că își asumă
responsabilitatea pentru conformitatea produsului pentru construcții cu
performanța sa declarată, precum și pentru respectarea de către acesta a tuturor
cerințelor aplicabile prevăzute în prezentul regulament și în alte acte legislative de
armonizare relevante ale Uniunii care prevăd aplicarea marcajului.
Marcajul CE trebuie sa fie aplicat in mod vizibil, lizibil şi indelebil pe elementul de

construcție sau pe o eticheta lipita de acesta. In cazul în care acest lucru nu este
posibil, marcajul CE se aplicăpe ambalaj sau pe documentele de însoțire.
Obligațiile distribuitorului sunt următoarele:
Înainte de a pune pe piață un produs, distribuitorii se vor asigura că:
 produsul poartămarcajul CE;

 produsul este însoțit de documentele necesare (declarația de performanţă,
instrucțiuni şi informații privind siguranța, în limba națională);
 produsul poartăsau furnizează pe ambalaj sau în documentele de însoțire,
mențiunea tipului, lotului sau numărului de serie, împreunăcu adresa
fabricantului şi posibil a importatorului.
 condițiile de stocare sau de transport asigurate de distribuitor nu compromit
conformitatea produsului cu DoP.
 • Atunci când un distribuitor consideră sau are motive să creadă că un produs
pentru construcții nu este conform cu DoP, distribuitorul nu comercializează
88
produsul până când acesta nu devine conform cu DoP sau până când DoP nu
este corectată.
 • Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pentru
construcții pe care l-au comercializat nu este conform cu DoP se asigură că
sunt luate măsurile corective necesare pentru a restabili conformitatea
produsului respectiv, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În
plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorii informează
imediat în acest sens autoritățile naționale competente, indicând detaliile, în
special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
 • În urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale
competente, distribuitorii îi furnizează acesteia toate informațiile și
documentația necesare pentru a demonstra conformitatea produsului pentru
construcții cu declarația de performanță. Aceștia cooperează cu autoritatea
respectivă, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor
prezentate de produsele pentru construcții pe care aceștia le-au
comercializat.
5. BIBLIOGRAFIE
1. Ana Elisabeta Oros, Tehnici de valorificare a deșeurilor solide din depozitele

industriale în lucrări de geotehnică, teză de doctorat, U.T.C.B., București,
2012.
2. Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu, Asociația Autorităților

Locale și Regionale din Norvegia, Ghid privind Gestionarea deșeurilor din
construcții și demolări, Sibiu 2011.
3. S.C. European Investments Solutions S.R.L Sibiu, Studiul de fezabilitate pentru

Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări în Regiunea 7 Centru, 2008
4. Reciclarea materialelor provenite din demolări și dezafectări, dr.ing. George

Poteraș - Cercetător Științific I – I.N.C.D.P.M. – ICIM București, 2006.
5. Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, 2004.
6. Maria Gheorghe, Valorificarea deșeurilor și subproduselor industriale în

construcții, Editura Matrix Rom București, 1999.
89

Anexa2 Metodologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa2 Metodologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANEXA 2

Situația actuală a cercetării în domeniul valorificării

Elaborat de: S.C. Public Research S.R.L.

1. Identificarea cercetărilor anterioare legate de valorificarea deșeurilor din construcții și

3.1. Încetarea statutului de deșeu – End of Waste ...................................................................... 68

4. Aspecte generale privind REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN

Figura 1-1. Opțiuni de gestionare a deșeurilor industriale ........................................................ 7

1.1. Introducere. Principii generale referitoare la valorificarea deșeurilor

Creșterea atât a volumului de lucrări de construcții în general, de infrastructură în

Industria construcțiilor, ca toate celelalte industrii, are un impact semnificativ asupra

Acest concept definește criteriileși condițiile, la nivelul Uniunii Europene, în care un

 ciclul de viață al materialuluiși balanța energetică;

 utilizarea eficientă a materiilor prime (concomitent cu reducerea cantităților

Deșeurile din construcții și demolări, datorită caracteristicilor lor specifice, au fost

 umpluturi pentru terasamente sau diguri;

Pentru limitarea tendințelor de depozitare a deșeurilor se pot urmări câteva

1.2. Situația actuală a producerii și depozitării deșeurilor rezultate din

1.2.1. Gestionarea deșeurilor industriale

În România, gestionarea deșeurilor industriale produse constă în valorificare, stocare

În România, depozitarea deșeurilor pe sol a reprezentat calea cea mai importantă

Astfel, în cursul anului 2004, cantitatea de deșeuri generate de industrie, a fost de

În cursul anului 2008, cantitatea de deșeuri generate de industria a fost de 159

Analizând datele de mai sus, se observă o diminuare a cantității de deșeuri generate

1.2.2. Gestionarea deșeurilor provenite din construcții și demolări

Cantitatea de deșeuri provenite din construcții și demolări generată în România este

Deșeurile din construcții și demolări rezultă din construcția, renovareași demolarea

Figura 1-2. Generarea și gestionarea deșeurilor din construcții și demolări

Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor specifică o serie de obiective în ceea ce

Deșeuri din construcții și

Deșeurile provenite din construcții și demolări pot fi ușor contaminate. De aceea,

 materialul excavat (sol, nisip, pietriș, argila, argila grasa, roci);

Aceste deșeuri pot fi prelucrate la dimensiunile dorite, cu condiția ca acestea sa nu

Creștea gradului de reciclare și recuperare a deșeurilor din construcții și demolări,

 reutilizarea solurilor necontaminate fără alte tratamente, în diferite activități

 sol excavat, cărămizi, betonși placări 73%;

Conform HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilorși pentru aprobarea listei

COD CED DESCRIERE

Dezvoltareași aprofundarea traseului de reciclare a deșeurilor din construcții și

În figura de mai jos sunt prezentate principalele modalități de gestionare a deșeurilor

Figura 1-3. Gestionarea deșeurilor din demolări.

1.3. Cercetări privind valorificarea deșeurilor din construcții și demolări

Activitatea în acest domeniu s-a concretizat prin proiecte de cercetare, cum ar fi

Proiectul PROMED - CERCETARI MULTIDISCIPLINARE IN VEDEREA STABILIRII UNOR

Perioada de derulare: 2008-2010

Parteneri: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Scop şi obiective [http://www.incerc2004.ro/Proiecte/PROMED.htm#Scurta

Proiectul îşi propune rezolvarea unei probleme complexe de nivel naţional şi

Obiectivele urmărite prin proiect sunt:

 Reducerea impactului negativ al construcţiilor asupra mediului natural (in

Rezultatele etapelor de cercetare

Etapa I /2008-Studiu privind impactul construcţiilor din beton asupra mediului

Obiectivul primei faze este analiza rezultatelor cercetarilor efectuate pe plan

- analiza şi ierarhizarea factorilor specifici din industria construcţiilor cu impact

- analiza rezultatelor cercetărilor privind aspectele de mediu din industria betonului

Etapa II / 2009 -Cercetări experimentale privind producerea de lianţi ecologici

CO - INCERC, a elaborat şi aplicat două metode importante - metode de stabilire a

Programul de cercetare a cuprins determinarea valorilor unor caracteristici care pot

Utilizarea cimenturilor cu adaosuri prezinta interes ecologic şi economic. Acest lucru

P1 - UTCB, a elaborat şi aplicat două metode importante - metode de stabilire a

Valorile exhalaţiei de radon măsurate pe probe de lianţi ecologici, beton

Etapa III/2009 - Studii şi cercetari experimentale privind agregatele reciclate

Reutilizarea betonului a rezultat ca soluţie având în vedere atât conservarea

Au fost elaborate şi aplicate două metode importante (Metoda de reciclare a