1.3.5.

Ipoteze de calcul ale bratului excavatorului de cariera

Sistemul general al fortelor care actioneaza asupra manerului excavatorului este

prezentat in fig. 1.

Fig. 1 Maner alcatuit dintr-o singura grinda sprijinita pe brat printr-un ghidaj articulat

Solicitarile la care este supusa constructia metalica a bratului excavatorului, in

sectiunea I-I (sectiunea periculoasa), sunt urmatoarele:
- moment incovoietor in plan vertical, M iv :
M iv = Nro ± Fi max e ; (1)
- moment incovoietor in plan orizontal, M ih :
M ih = Rl ( r2 − ro ) ± Rsn a ; (2)
- forta de intindere (compresiune), Fi max ;
- moment de torsiune, M t :
M t = Rst a ± Rl r1 . (3)
Cu ajutorul fortelor si momentelor determinate anterior, se poate calcula apoi, efortul
unitar echivalent in fibra cea mai solicitata, astfel:
I −I
σ echiv = σ 2 +τ 2 (4)
unde σ este efortul unitar total care se determina cu relatia
σ = σ ih2 + σ iv2 + σ c (5)
M ih2 + M iv2 Fi max
σ= + (6)
W A
iar τ este efortul unitar la torsiune
Mt
τ= . (7)
Wp
In relatia (6) s-a notat cu W modulul de rezistenta axial, iar in relatia (7) Wp
reprezinta modulul de rezistenta polar:
 d4 
W p ≅ 0.2 d e3  1 − i4  (8)
 d e 
unde de este diametrul exterior al grinzii manerului;
di – diametrul interior al grinzii tubulare.
Un caz foarte solicitant pentru constructia metalica a manerului este cel in care, in
procesul de sapare, dintii cupei intalnesc un obstacol rigid care blocheaza miscarea

1
acesteia. Cunoscandu-se ca in palanul de ridicare a cupei se dezvolta forta Fr(t), conform
figurii 2, se va studia in continuare dinamica echipamentului de excavator de cariera, in
cazul pulsatiei proprii minime. Se presupune ca masa pamantului plus masa cupei este
concentrata in m1, iar masa manerului in m2 si m3. Curba de oscilatie (vezi fig. 2) este
rezultatul actiunii fortelor F1=m1g, F2=m2g si F3=m3g, care produc sageti u11, u21 si u31 care
se determina cu relatiile:
u11 = δ 11 F1 + δ 12 F2 + δ 13 F3
u 21 = δ 21 F1 + δ 22 F2 + δ 23 F3 (9)
u 31 = δ 31 F1 + δ 32 F2 + δ 33 F3
In relatia (9), coeficientii δ 11,δ 12 ,δ 13 ,δ 21 ,δ 22 ,δ 23 ,δ 31 ,δ 32 si δ 33 se calculeaza prin
integrarea epurelor date de fortele unitare.

Fig. 2 Scheme pentru calculul solicitarilor dinamice in grinda manerului

in momentul blocarii cupei intr-un obstacol rigid

In momentul impactului cu obstacolul rigid, manerul are oscilatii cu pulsatia ω care se

determina cu relatia:
F u + F2 u 21 + F3 u 31
ω 2 = 1 11 2 2 2
(10)
m1u11 + m2 u 21 + m3 u 31
Parametrii formei principale a oscilatiilor sistemului se calculeaza cu urmatoarele formule:
δ − m1ω 2 (δ 11δ 23 − δ 12δ 13 )
ρ 21 = 23
δ 13 + m2ω 2 (δ 12δ 23 − δ 13δ 22 )
(11)
δ 23 − m1ω 2 (δ 11δ 23 − δ 12δ 13 )
ρ 31 =
δ 12 + m3ω 2 (δ 13δ 23 − δ 12δ 33 )
Masa m1 are ecuatia de miscare de forma:
 p 
Frd  sin pt − sin ωt 
y1 ( t ) = C1 sin ωt + D1 cos ωt + 2  ω  (12)
( )(
2 2
ω − p m1 + m2 ρ 21 + m3 ρ 31 2
)
2
unde C1 si D1 sunt constante de integrare care se determina punand conditii la t=0:
v
y1 = 0 ⇒ D1 = 0; y& 1 = v0 ⇒ C1 = 0 in care v0 este viteza de deplasare a masei m1 inainte de
ω
blocarea cupei de obstacolul rigid.
Astfel, relatia (12) devine:
 p 
Frd  sin pt − sin ωt 
v
y1 ( t ) = 0 sin ωt + 2  ω  (13)
ω ( )(
2 2
ω − p m1 + m2 ρ 21 + m3 ρ 31 )2

Daca se ia in considerare si efectul de amortizare al oscilatiilor, rezulta:

 p 
Frd  sin pt − e −nt sin ωt 
y1 ( t ) = e sin ωt + 2  2 
v0 −nt ω
(14)
ω ( )( 2
ω − p m1 + m2 ρ 21 + m3 ρ 31 )2

Daca se determina deplasarea masei m1, se pot calcula si deplasarile maselor m2 si m3 functie
de aceasta, astfel:
y 2 ( t ) = ρ 21 y1 ( t ) (15)
y 3 ( t ) = ρ 31 y1 ( t ) (16)
Din calcule, intereseaza numai valorile maxime ale acestor deplasari pentru care rezulta
fortele dinamice maxime:
Fdin1 = m1ω 2 y1 max (17)
Fdin 2 = m2ω 2 y 2 max (18)
Fdin3 = m3ω 2 y 3 max (19)
In timpul realizarii fazei de sapare, asupra bratului actioneaza sistemul de forte ca in fig. 3.

Fig. 3 Sistemul de forte care actioneaza asupra bratului alcatuit din doua tronsoane prinse intre ele articulat

Pe baza schemei din figura 3 se observa ca tronsonul superior Ts este solicitat in principal la
o forta de compresiune Fn, ca rezultanta a componentelor Frmax, Frc si Rsb proiectate pe directia axei
longitudinale a grinzii. Scriind ecuatia de momente in raport cu articulatia A, se determina valoarea
reactiunii Rsb in cablul de sustinere a bratului:
1
Rsb = (Fr max rr + Gb1 rb1 − Frc rrc ) (20)
rsb
Fn = Fr max cos α + Frc + Rsb cos β (21)
Tronsonul superior al bratului este solicitat la un moment incovoietor creat de greutatea
proprie considerata uniform repartizata pe lungime. Pe de alta parte, tronsonul inferior Ti, este supus
la solicitarea de compresiune si la moment incovoietor dat de greutatea proprie. Momentul de
torsiune datorita actiunii fortei laterale Rl asupra unui dinte extrem al cupei se transmite in acest caz
sub forma unor eforturi suplimentare de intindere-compresiune in barele auxiliare Ba.