11/28/2022

Protectia mediului industrial

S.l. Dr.ing Simona-Elena AVRAM

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Facultatea Ingineria Materialelor si a Mediului

11/28/2022 1

Deseuri
Tematica:

1.Elemente generale
2.Cauze şi cantităţi de deşeuri
3.Surse de producere a deşeurilor
4.Inchiderea ecologica a gropilor de deseuri

11/28/2022 2

1
 11/28/2022

11/28/2022 3

11/28/2022 4

2
 11/28/2022

Principalele directive CE in domeniul deseurilor:

1. Directiva 2006/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile
2. Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva Consiliului
94/31/CE)
3. Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (modificată de Directiva
Parlamentului European şi a Consiliului 2004/12/CE)
4. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor
5. Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor
6. Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice
7. Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în
echipamentele electrice şi electronice
8. Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz
9. Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de Directiva Consiliului
87/101/CEE)
10. Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori

11. Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor

12. Directiva Consiliului 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (PCB şi PCT)

13. Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în particular a solurilor când se
utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură
11/28/2022 5

Cerinte legale in RO minime:

 LEGEA Nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor,
Emitent: Parlamentul României, Publicată În: Monitorul Oficial NR. 837
din 25 noiembrie 2011
 Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101 din 25 aprilie
2006, republicată,
 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din
19 Noiembrie 2008, Privind Deșeurile

116 acte legislative transpun directivele CE:

•legi,
•hotărâri de guvern,
•ordonanţe de urgenţă ale guvernului
•ordine
emise de:
•Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD, fost Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor – MMGA, fost Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului
– MAPM),
•Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF, fost Ministerul Economiei şi
Comerţului – MEC) şi
•Ministerul Transporturilor (MT, fost Ministerul Transporturilor şi
Telecomunicaţiilor – MTCT)
11/28/2022 6

3
 11/28/2022

Perturbatii

Intrări Ieşiri

Materii prime, Produse

materiale auxiliare subproduse

Procese fizice şi chimice

Gaze/fum/pulberi în
Energie umană
Utilităţi specifice
Proces suspensie
Condiţii tehnice/tehnologice
Proceduri de lucru
tehnologic Zgomot/vibraţii
Radiaţii

Rebuturi
Deşeuri solide
Deşeuri lichide
Feedbeak

Schema de bază în analiza intrărilor şi ieşirilor dintr-un proces tehnologic

Subproduse
Este considerat subprodus, şi nu deşeu potrivit legii
211/2011, o substanţă sau un obiect care rezultă în urma
unui proces de producţie al cărui obiectiv principal nu
este producerea acestuia şi care îndeplineşte, cumulativ,
următoarele condiţii:

 utilizarea ulterioară a substanţei sau a obiectului este certă;

 substanţa sau obiectul poate fi utilizat direct, fără a fi supus
unei alte prelucrări suplimentare celei prevăzute de practica
industrială obişnuită;
 substanţa sau obiectul este produs ca parte integrantă a unui
proces de producţie;
 utilizarea ulterioară este legală, în sensul că substanţa sau
obiectul îndeplineşte toate cerinţele relevante referitoare la
produs, la protecţia mediului şi protecţia sănătăţii pentru
utilizarea specifică şi nu va produce efecte globale nocive
asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.

11/28/2022 8

4
 11/28/2022

Deșeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un

proces tehnologic (sau casnic) de realizare a unui anumit
produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea
produsului respectiv.
Sunt substanțe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite
din activitatile economice, menajere și de consum.

 Deșeuri menajere - deșeuri provenite din activitățile casnice și de

consum.
 Deșeuri de producție - deșeuri rezultate în urma unor procese
tehnologice.
 Deșeuri periculoase - reprezintă deșeurile care sunt periculoase
pentru sănătatea populatiei si mediului înconjurator. (ex. deșeurile
toxice și inflamabile, explozive, corozive, infecțioase și altele.)
 Deșeuri toxice.
 Deșeuri animaliere - sunt cele care se formează la creșterea și
îngrijirea animalelor
 Deșeuri de construcție – sunt cele formate la întreprinderile și
organizațiile ce extrag sau/și utilizează materiale de construcție.

11/28/2022 9

Colectarea selectiva reprezintă procesul de gestionare a

deșeurilor prin care materialele cu potențial de reciclare (hârtie,
carton, sticlă, plastic și metal) sunt recuperate și dirijate spre
centrele de reciclare.
Acest proces necesită:
➢o compostare la sursă,
➢o colectare separată a materialelor secundare
➢tratarea deșeurilor într-un centru de recuperare.
Colectarea deșeurilor se face în sistem cu 4 pubele,
de diferite culori, în conformitate cu legea 211/2011
privind regimul deșeurilor după cum urmează:
❑ pubela de culoare galbenă este destinată colectării de metal și
plastic (folii, PEID, PET, PVC și alte materiale plastice, dar și metale
feroase și neferoase),
❑ pubela de culoare albastră este destinată colectării de hârtie și
carton (hârtie tipărită, hârtie în amestec),
❑ pubela de culoare verde este destinată colectării de sticlă (sticlă
colorată și sticlă albă),
❑ pubela este de culoare gri destinată colectării pentru fracția mixtă
(biodeșeuri și deșeurile menajere),
❑ pubela de culoare neagră este destinată colectării de deșeuri
biodegradabile din gospodăriile proprii (resturi de legume și fructe,
iarbă, flori și frunze uscate).
11/28/2022 10

10

5
 11/28/2022

Imagini cu pubelele de colectare

Sloganul Programului de Management al deseurilor in jud Cluj

11/28/2022 11

11

Etape Colectării Selective Avantajele Colectării Selective

1. identificarea deșeurilor ce ❑ diminuarea costurilor, încadrarea în gradul

urmează să fie colectate
selectiv din locuințe, instituții,
școli sau picnic;
2. presarea deșeurilor de
ambalaje din hârtie, plastic sau
metal înainte de depozitare
pentru a economisi spațiu;
3. depozitarea deșeurilor
colectate selectiv în
containerele speciale, separate
de deșeul menajer.
de suportabilitate;
❑ evitarea penalităților;
❑ recuperarea materialelor reciclabile si
transformarea acestora în materii prime;
❑ reducerea numărului de agenți poluanți în
aer, apă și sol;
❑ reducerea cantității de deșeuri depozitate la
depozitul ecologic
❑ conservarea resurselor naturale și
economisirea energiei;
❑ produse mai ieftine (ambalaje mai ieftine);
❑ resurse (apă, mâncare) mai curate și
nepoluate;
❑ menținerea unui mediu mai curat;
❑ creșterea calității vieții;
❑ dezvoltarea durabilă a societății

4. sunt preluate de operatorii de salubritate, sunt

sortate, balotate si transportate către instalațiile
de reciclare.
5. sunt transformate în materii prime și sunt
reintroduse în circuitul economic.
6. deșeurile biodegradabile sunt transformate în
11/28/2022 compost 12

12

6
 11/28/2022

11/28/2022 13

13

Ierarhia deşeurilor
se aplică în funcţie de ordinea priorităţilor în cadrul
legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a
generării şi de gestionare a deşeurilor

11/28/2022 14

14

7
 11/28/2022

Cauzele principale ale producţiei de deşeuri pot fi:

 biologice, deoarece deşeurile sunt un rezultat al ciclurilor

vitale în lumea plantelor, animalelor şi omului;
 chimice, datorită faptului că reacţiile chimice sunt guvernate
de principiul conservării materiei, în final rezultând un
produs utilizabil;
 tehnologice, pentru că în procesele de prelucrare şi
transformare a materiei prime şi materialelor au loc pierderi
de produse şi de energie;
 economice, deoarece toate produsele au o viaţă limitată;
 comerciale, ca urmare a faptului că estetica produselor
este sporită de producerea de ambalaje care să le facă cât
mai atractibile la achiziţionarea de către consumatori;
 accidentale, datorită unor inevitabile disfuncţionalităţi ale
sistemelor de producţie şi a riscurilor tehnologice şi naturale.
 ecologice, pentru că însăşi prin activităţile de depoluare se
generează deşeuri .

11/28/2022 15

15

Metode utilizate pentru determinarea cantităţilor de

deşeurilor menajere:

1. Metoda indicelui mediu de producere a deşeurilor menajere pe

cap de locuite într-o zi, în diferite zone caracteristice ale
localităţilor:
−3
Q med.zi = 10  N  I (t/zi)
m

unde:
 N este numărul de locuitori,
 Im - indicele mediu de producere a deşeurilor în kg/loc.zi

- Im are valori între 0,5-1,3 kg/loc.zi, considerate valori normale.

- in Romania:
Im are valori între 0,78-1,3 kg/loc.zi,
cu tendinţe de creştere: către 1,0-1,2 kg/loc.zi în mediul
urban
0,5-0,7 kg/loc.zi la sate.
11/28/2022 16

16

8
 11/28/2022

Metode utilizate pentru determinarea cantităţilor de

deşeurilor menajere:

2. Metoda gravimetrică directă are la baza determinarea zilnică

de deşeuri menajere produse şi a componentelor acestora.

Masa volumică a deşeurilor menajere este diferită de la o ţara la

alta şi chiar de la zonă la zonă.
 în Polonia masa volumică a deşeurilor menajere este de circa
250-400 kg/m3,
 în Franţa şi Elveţia de circa 120-200 kg/m3,
 în Anglia de 150-250 kg/m3,
 în Cehia şi Slovacia de 200-400 kg/m3.
 în România masa specifică în anii 70-80 a fost 300-400 kg/m3
având tendinţe de scădere, ca urmare a creşterii ponderii
ambalajelor.
11/28/2022 17

17

Continutul pubelei franceze

11/28/2022 18

18

9
 11/28/2022

Continutul pubelei
din Romania

11/28/2022 19

19

 Raportul carbon/azot (C/N) al

deşeurilor menajere solide este necesar
a fi cunoscut în procesele de fermentare
atunci când acestea sunt utilizate drept
compost.
⚫ Germenii de microorganisme termofile din
componenţa deşeurilor menajere intră rapid
în fermentaţie şi prin menţinerea lor la
temperaturi de 60-70°C conduc la
distrugerea germenilor patogeni.

11/28/2022 20

20

10
 11/28/2022

Valori informative pentru raportul C/N determinat

experimental:

 deşeuri proaspete – 20÷35;

 compost - 1÷25;
 compost de bună calitate - 15÷18;
 sol de bună calitate - 10.

Prin compararea raportului unui anumit deşeurile menajer cu

valorile de mai sus se poate stabili dacă acesta poate fi
procesat prin compostare.

11/28/2022 21

21

Cantitatea de deşeuri stradale colectată de pe căile de circulaţie

publică, poate fi determinată cu relaţia:

Qs. zi = S  I s (t / zi )

în care:
•S reprezintă suprafaţa salubrizată (ha),
• Is - indicele de producere a reziduurilor stradale (t/ha.zi).

11/28/2022 22

22

11
 11/28/2022

Beneficiile sociale in privinţa reciclării şi reutilizării

deşeurilor:

 reducerea consumurilor de resurse naturale

(păduri, minereuri, apă);
 reducerea proceselor industriale şi de
poluare a mediului;
 reducerea consumurilor de energie;
reducerea volumelor de materiale procesate
(prelucrate);
 reducerea importurilor de materiale deficitare
sau de tehnologie;
 crearea de noi locuri de muncă prin
creşterea consumului de manoperă în
defavoarea consumurilor de materiale şi materii
prime
11/28/2022 23

23

Costurile specifice procesului de reciclarea şi

reutilizarea deşeurilor, cresc:

 costurile de separare a materialelor la sursă

şi pe traseu, pentru aceasta fiind necesar un
efort de educare şi convingere a populaţiei,
precum şi dotare cu recipiente şi utilaje
corespunzătoare;
 costurile de colectare şi transport separat
pentru toate componentele deşeurilor;
 costurile de procesare;
 poluarea mediului în procesul de procesare.

11/28/2022 24

24

12
 11/28/2022

Utilizarea deşeurilor, aceasta poate fi realizată prin:

 reutilizarea unor categorii de deşeuri

menajere (ex. recipientele din sticlă);
 reciclarea - adică reintroducerea din nou în
circuit ca materii prime a unor deşeuri cum ar
fi hârtia, cartonul; anvelopele, etc.;
 recuperarea energetică - adică incinerarea
deşeurilor cu producere de energie;
 compostarea care reprezintă producerea de
masă vegetală utilizabilă ca îngrăşământ.

11/28/2022 25

25

Puterea calorică inferioară

Grupa de componente
(kcal/kg)
Puterea calorică a unor deşeuri:
Polietilenă 11000
Policlorură de vinil 9700
Plastice amestecate 7000-9000
Deşeuri de plută 6900
Celofan 5550-6500
Deşeuri din lemn 4300-4950
Hârtie, cartoane 3900-4750
Textile 3900-4750
Flori, plante uscate 4600
Resturi de grădină 1600-5000
Oase 4000
Resturi alimentare 3600-4900

11/28/2022 26

26

13
 11/28/2022

Noţiunea uzuală de gunoi menajer nu mai este

valabilă, deoarece prin gunoi se înţelege un
obiect care nu mai are nici o valoare îşi care
trebuie îndepărtat, considerându-se total
nefolositor.
Avându-se în vedere natura, provenienţa şi
utilitatea materialelor refolosibile pe care le
conţin, noţiunea de „gunoi” trebuie înlocuită
cu noţiunea de „deşeu”, care pot fi:

menajere,stradale, industriale.

11/28/2022 27

27

Deşeurile industriale
 Deşeurile industriale se împart în două categorii: specifice şi
curente.
 Au fost inventariate peste 700 sortimente de materiale care se
regăsesc în deşeuri şi care pot constitui materii prime sau
materiale refolosibile. Lista acestora nu este însă imuabilă, ea se
poate lărgi pe măsură ce apar noi tehnologii de prelucrare şi
valorificare a unei game tot mai mari de materiale.

 Natura şi originea deşeurilor industriale sunt în funcţie de

materia primă şi materialele introduse în fabricaţie, de specificul
atelierelor şi al tehnologiilor de prelucrare. Ele apar pe tot
parcursul fluxului tehnologic şi sunt caracteristice acestuia.

 Deşeurile pun, în prezent, o problemă deosebită, prin

reducerea, colectarea şi reutilizarea lor în folosul omului. În ce
priveşte reducerea cantităţii de deşeuri, în special a celor
menajere, este necesar a se revedea modul de concepere a
produselor, diminuarea ambalajelor, precum şi diminuarea
consumurilor.
11/28/2022 28

28

14
 11/28/2022

11/28/2022 29

29

Deşeuri stradale

 Acestea se definesc ca fiind deşeuri specifice căilor

de circulaţie publică din perimetrul unui centru
populat provenite din activitatea cotidiană a populaţiei,
de la plantaţii, animale, precum şi de depunerea
obişnuită a suspensiilor solide din atmosferă.

 Şi această definiţie se limitează numai la deşeuri

stradale din localităţile urbane sau alte centre
populate, întrucât numai în aceste locuri sânt organizate
activităţi de salubrizare (unităţi de salubritate).
⚫ Complet ar fi să se cuprindă deşeuri stradale de pe toate arterele si căile
de circulaţie publică pentru că şi în afara perimetrelor centrelor populate,
la intrarea şi ieşirea din acestea, pe căile ferate, pe şoselele din apropierea
oraşelor, pe traseele între locuri de odihnă şi agrement, se regăsesc arun-
cate diferite deşeuri stradale.

11/28/2022 30

30

15
 11/28/2022

Deşeuri menajere - Precolectarea primară şi secundară

 Precolectarea deşeurilor menajere este

premergătoare operaţiei propriu-zis de
colectare a deşeurilor şi se realizează de către
locatari sau de personali instituţiilor şi
localurilor publice, magazinelor, etc.

⚫ constă în strângerea şi depozitarea pe timp

limitat a deşeurilor menajere, în cadrul
apartamentele locuinţelor, blocurilor de locuinţe,
magazinelor sau altor construcţii publice,

11/28/2022 31

31

Precolectarea deşeurilor cuprinde două faze:

 precolectarea primară care constă în

strângerea şi depozitarea deşeurilor în
recipiente mici (coşuri de gunoi) la locul de
producere;

 precolectarea secundară care reprezintă

adunarea deşeurilor rezultate la
precolectarea primară şi depozitarea în
containere sau pubele aşezate în ghene sau
alte locuri din cadrul ansamblurilor de
locuinţe sau instituţiilor publice.

11/28/2022 32

32

16
 11/28/2022

 Colectarea propriu-zisă constă în

ridicarea deşeurilor de la punctele
(precolectare secundară şi transportul
lor la platformele de depozitare şi
neutralizări sau valorificarea lor.

11/28/2022 33

33

 Camera de precolectare (ghena)

este o încăpere amplasată la
parterul blocurilor, câte una pe tronson,
aflată în legătura directă cu tuburile
pentru transport gunoiului care conţine
recipiente mai mari (pubele, containere
mici) ce se încarcă mod obişnuit prin
tub.

11/28/2022 34

34

17
 11/28/2022

 Tubul pentru transportul deşeurilor

menajere din interiorul clădirilor este
instalaţie tubulară cu secţiune circulară
construit în blocurile cu peste 4 nivele,
montată pe verticală şi având guri de
deversare la fiecare etaj (sau din două
în două etaje).
⚫ La partea inferioară el comunică direct cu
camera de precolectare, în timp ce la
partea superioară se termină printr-o
coloană de ventilaţie.

11/28/2022 35

35

 Pubelele sunt containere de dimensiuni mai mici,

tipizate, denumirea lor venind de la numele celui care
le-a conceput pentru prima dată pe timpul cât era
primarul Parisului.
⚫ sunt utilizate numai pentru depozitarea pe termen scurt a
deşeurilor menajere;
⚫ se construiesc din tablă galvanizată, tablă neagră vopsită,
sau material plastic sub formă tronconică sau de trunchi
de piramidă, cu baza mare sus şi sunt prevăzute cu capac
articulat.
 Pubelele existente în exploatare, în momentul de faţă,
se construiesc în mai multe dimensiuni şi capacităţi,
însă cele mai multe au capacităţi de 15 l pentru
apartamente şi 110 l şi 240 l pentru ansambluri de
locuinţe (blocuri).

11/28/2022 36

36

18
 11/28/2022

Deşeuri menajere

 Componenţa deşeurilor menajere este eterogenă şi variază

în funcţie de nivelul de trai, tehnico-ştiinţific şi de civilizaţie
al fiecărui popor, precum şi de specificul regiunilor
geografice.
 Principalele componente ale deşeurilor menajere sunt:
metale (5-7%); hârtie (11-31%); materiale plastice (4-10%); textile (2-
5,5%); sticlă (5-12%); materiale organice (16-51%); alte tipuri (moloz,
cenuşă, veselă spartă, etc.),
 Din punct de vedere chimic deşeurile menajere au
componente organice şi componente anorganice.

11/28/2022 37

37

Materialele componente ale deşeurilor menajere pot

fi grupate, după caracteristicile lor principale, astfel:

 materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe,

legume, zarzavaturi, carne, etc.);

 materiale combustibile (hârtie, cartoane, plastic,

cauciuc, lemn, textile, oase, etc.);

 materiale inerte (metale, sticlă, ceramică, etc.);

 materiale fine (cenuşă, zgură, pământ, moloz, praf

industrial, etc.).

11/28/2022 38

38

19
 11/28/2022

Numărul pubelelor sau containerelor care preiau deşeurile

din camera de precolectare (ghena), se poate determină
cu relaţia,

N  z  q sp
n=
c  V1

în care:
N este numărul populaţiei aferentă tubului de precolectare;
z - interval maxim între două colectări, în zile;
qsp - 2 1/om.zi - cantitatea specifică de reziduuri pe cap de
locatar;
c = 0,8 - coeficientul de umplere a pubelei sau containerului;
Vi - volumul unei pubele în l,

11/28/2022 39

39

Depozitarea ecologică a deşeurilor

La depozitarea controlată a deşeurilor menajere, trebuie

avute în vedere unele reglementări, cum ar fi:
 Deşeurile să fie depozitate în straturi suprapuse, cu grosimi
ce nu trebuie să depăşească l,8 m;
 fiecare strat de deşeuri să fie acoperit cu un strat de cel
puţin 23 cm din pământ sau dintr-un alt material
corespunzător;
 deşeurilor depozitate să nu rămână neacoperite mai mult de
24 (48) de ore;
 materialele uşoare să nu poată fi luate de vânt prevăzându-
se în acest scop ecrane apărătoare;
 deşeurilor depozitate să nu afecteze apele subterane;

 depozitele trebuie asigurate contra focului şi nu trebuie să

devină focare de propagare a insectelor, viermilor şi
rozătoarelor;
11/28/2022 40

40

20
 11/28/2022

Depozitarea controlată a deşeurilor menajere, trebuie

avute în vedere unele reglementări:

 deşeurile cu substanţe toxice sau numai organice, se vor

acoperi cu un strat de pământ de cel puţin 60 cm
grosime;
 înainte de a se depune un nou strat de deşeuri, stratul
precedent şi pământul de acoperire trebuie bine tasate;
 nivelul final al depozitului de acoperire trebuie să
depăşească nivelul terenului înconjurător.
 Pentru evitarea poluării apelor subterane, se pot lua
măsuri de impermeabilizare a fundului depozitului de
deşeurilor menajere prin diverse metode: folii din materii
plastic, strat de cretă comprimată, drenuri speciale, etc.

11/28/2022 41

41

Fazele fermentării deşeurilor în cadrul unui depozit de deşeuri

Fenomenul de descompunere a deşeurilor prin fermentaţie şi producerea de gaz metan se desfăşoară în 5 faze:
faza I - fermentare aerobă - anaerobă;
faza II - fermentare anaerobă;
faza III - fermentare acidă;
faza IV - fermentare metanogenă;
faza V - maturizare

11/28/2022 42

42

21
 11/28/2022

Compoziţia biogazului

Componentul prezent în biogaz Unitate de Intervalul de variaţie a

Nr.crt măsură componentului
1. Gaz metan — CH4 % 30-65
2. Dioxid de carbon – CO2 % 20-40
3. Amoniac- NH4 % 5-40
4. Hidrogen – h2 % 1-3
5. Oxigen - O2 % 0-5
6. Argon - Ar % 0-0,4
7. Hidrogen sulfurat — H2 S % 0-0,01
8. Sulfaţi % 0-0,01
9. Clorhidraţi % 0,002-0,005

11/28/2022 43

43

Colectarea pasivă se bazează pe

presiunea naturală din groapa de gunoi
sau celulele de fermentare.
Puţurile pasive sunt amplasate, până la
adâncimi de 10-15 m de la nivelul
superior al gunoiului.

Sistem de colectare pasivă a biogazului

11/28/2022 44

44

22
 11/28/2022

Colectare activă trebuie să dispună de următoarele

componente:

•Puţuri colectoare;
•Conducte de transport;
•Suflantă sau compresor;
•Sistem de înmagazinare a gazelor captate.

11/28/2022 45

45

Condiţii la amplasarea rampelor de depozitare controlate:

 distanţa faţă de localitate să fie mai mare de
1000m;
 direcţia vânturilor dominante să fie dinspre
obiectivele mai importante spre rampă şi nu invers;
 să fie amplasate în aval de sursele de alimentare cu
apă din subteran;
 să fie asigurate contra inundaţiilor, pentru a se
evita infectarea apei şi descompunerea anaerobă a
deşeurilor;
 să fie realizate mai ales pe nisipuri nealuvionare
pentru a nu exista riscul acumulării de apă la baza
depozitului care împiedică fermentaţia aerobă a
reziduurilor.
11/28/2022 46

46

23
 11/28/2022

Recomandări pentru alegerea amplasamentelor de deşeuri:

 foste cariere sau mine, gropi sau depresiuni

naturale;
 zone mlăştinoase sau bălţi cu nivel redus de apă,
care nu se pot amenaja altfel şi care nu au forme
de viaţă rare sau importante;
 zone care permit dezvoltarea pe verticală cu
înălţimi mari de până la 100 m depozitului;
 terenuri degradate total, sărăturate sau chiar
poluate intens, a căror recuperare ecologică este
foarte costisitoare.

11/28/2022 47

47

Depunerea deşeurilor direct pe sol şi umplere prin acoperire

11/28/2022 48

48

24
 11/28/2022

Depozitarea deşeurilor în movile (a) sau în gropi adânci (b)

a. depuneri de deşeuri menajere;
b. strat de acoperire;
c. strat de închidere; d. izolaţie impermeabilă; e. piatră spartă, pietriş, etc.; f. şanţ
pentru evacuarea apelor din precipitaţii;

11/28/2022 49

49

Depozitarea controlată a
deşeurilor
în prisme,

1. depozitarea deşeurilor proaspete;

2. nivelarea mecanizată;
3. transportul materialului de acoperire;
4.drum de acces în groapă;
5.ramură principală;
6.ramuri secundare (laterale);
7.umplerea adânciturilor dintre ramurile
laterale; 8.material de acoperire.

11/28/2022 50

50

25
 11/28/2022

Structura organizatorică a unui depozit ecologic de deşeuri

l. dig de pământ; 2.strat de argilă compactată; 3.membrană protectoare din
polietilenă de înaltă densitate (geomembrană); 4.membrană din pâslă; 5.reţea de
drenuri colectoare de levigat; 6. strat din piatră selectată ф15-ф30 mm; 7.conducte
verticale de aerisire a drenurilor; 8.straturi suprapuse de deşeuri compactate; 9.strat
de acoperire
11/28/2022 51

51

Structura verticală la baza

şi la suprafaţa unui depozit de deşeuri
11/28/2022 52

52

26
 11/28/2022

Clasificarea deseurilor după proveniență:

 A. Deșeuri municipale și asimilabile, care sunt deșeuri generate în

mediul urban și rural.
⚫ A1 - Deșeuri menajere, provenite din activitatea
casnică, magazine, hoteluri, restaurante, instituții publice.
⚫ A2 - Deșeuri stradale, specifice fluxurilor stradale(hârtii, mase plastice, frunze,
praf).
⚫ A3 - Deșeuri din construcții și demolări, provenite din activitatea de construcții și
modernizarea și întreținerea străzilor.
⚫ A4 - Nămol orășenesc, rezultat din stațiile de tratare a apelor uzate și menajere.
 B. Deșeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare și cabinete medicale.

11/28/2022 53

53

Clasificarea deseurilor după proveniență:

 C. Deșeuri de producție, rezultate din procesele

tehnologice industriale sau agricole.
 C1 Deșeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasifică în:
⚫ Clasa 1 Deșeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu
azbest.
⚫ Clasa 2 Deșeuri industriale nepericuloase și netoxice.

⚫ Clasa 3 Deșeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcții.

⚫ Clasa 4 Deșeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.

⚫ Clasa 5 Deșeuri industriale produse în cantități foarte mari, de

exemplu cenușile produse de termocentralele care funcționează
pe cărbune
 C2 Deșeuri agro-zootehnice, provenite din agricultură și, în special,
din zootehnie
 C3 Deșeuri speciale, categorie în care intră explozibilii și
substanțele radioactive

11/28/2022 54

54

27