Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI DIN IASI FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA SI PROTECTIA MEDIULUI DEPARTAMENTUL DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL MEDIULUI

Gestionarea deeurilor si ierarhia principiilor generale ale managementului deeurilor

Asist.dr.ing. Daniela Cilean dcaile@ch.tuiasi.ro

Cuprins
1. Gestionarea deseurilor Definirea notiunii de deseu Evoluia istoric a producerii deseurilor Dezvoltarea legislaiei cu privire la managementul deeurilor Clasificarea deseurilor 2. Ierarhia principiilor generale ale managementului deseurilor Prevenire Reducere Reutilizare Reciclare Valorificare Depozitare controlata

Definirea notiunii de deseu


Deseu (cf. DEX 98)= Rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv; Deseu (cf. Directivei 2008/98/CE, transpusa prin Legea 211/2011) Orice obiect substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, intentioneaza sau este obligat sa il arunce Biodeeuri= deeuri biodegradabile provenite din grdini i parcuri, deeurile alimentare sau cele provenite din buctriile gospodriilor private, restaurantelor, firmelor de catering ori din magazine de vnzare cu amnuntul, compatibile cu deeurile provenite din unitile de prelucrare a produselor alimentare; Deeuri periculoase= orice deeuri care prezint una sau mai multe din proprietile periculoase (15 categorii de proprietati care pot clasifica deseul drept periculos!!!)

Terminologie specifica

Deintor de deeuri- productorul deeurilor sau persoana fizic ori juridic ce se afl n posesia acestora Productor de deeuri - orice persoan ale crei activiti genereaz deeuri, sau orice persoan care efectueaz operaiuni de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compoziiei acestor deeuri. Managementul integrat al deseurilor - activitile de colectare, transport, tratare, valorificare i eliminare a deeurilor, inclusiv construcia instalaiilor de eliminare a deeurilor mpreun cu msuri de prevenire a producerii lor i de reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producerii de deeuri i a impactului negativ al acesteia, recuperarea deeurilor prin reciclare, refolosire i depozitare final sigur a deeurilor, acolo unde nu mai exist posibilitatea recuperrii

Evolutia istorica a producerii deseurilor


6500 i Chr.- nativii americani, din zona Colorado de azi, produceau 2.5 kg deseuri/zi

Producerea si eliminarea deseurilor este strans legata de aparitia primelor comunitati de oameni!

500 i Chr. prima groapa de gunoi a fost deschisa langa Atena (restrictie de distanta minima fata de oras: 1,5 km)

100 groapa de gunoi Gehenna, langa Ierusalim 1294- Legea privind Corporaia Berwick, impune penalizari pentru aruncarea deseurilor 1388- Prima lege care interzice aruncarea deseurilor, Londra 1400-Deseurile depozitate in afara zidurilor Parisului sunt atat de inalte incat interfera cu sistemul de aparare 1690- A fost reciclata prima data hartia, Philadelphia 1820- A fost implementat sistemul reducere/reutilizare/reciclare similar cu cel modern, Londra 1885- A fost construit primul incinerator de deseuri, New York Secolul XX-XXI- este implementat conceptul de Management Integrat al Deseurilor

Legislatia privind deseurile


Legislatia-cadru europeana a fost adoptata in Romania, dar insuficient implementata!!!
Deseuri specifice Directiva privind eliminarea deseurilor petroliere, 75/430/CEE Directiva privind eliminarea uleiurilor uzate, 87/01/CEE Directiva privind utilizarea namolurilor de la epurarea apelor uzate in agricultur, 86/278/CEE Directiva privind bateriile si acumulatoarele, 2006/66/CE Directiva privind ambalarea si deseurile provenite din ambalare, 2004/12/CE Directiva privind eliminarea bifenililor policlorurai i a terpenelor policlorurate, 96/59/CE Directiva privind vehicule scoase din uz, 2000/53/CE Directiva privind deseurile electrice si electronice, 2012/19/CE

Legislaia cadru Directiva 2008/98/CE privind deeurile

Tratarea, valorificarea i depozitarea controlat a deseurilor Directiva privind incinerarea deseurilor, 2000/76 CE Directiva privind depozitarea deseurilor, 99/31/CE Directiva privind prevenirea i controlul integrat al polurii, 96/61/CE Directiva privind controlul accidentelor majore cu implicarea substantelor periculoase, 96/82/CEE

Transport, import, export Transferul deseurilor (Regulamentul 1013/2006)

Legislatia privind deseurile


Directiva Cadru 2008/98/CE (adoptata prin Legea 211/2011)

adugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului n care un deeu nceteaz s mai fie deeu (end of waste); utilizarea sustenabil a resurselor naturale; i aplicarea practic a ierarhiei deeurilor; minimizarea impactului negativ asupra sntii populaiei i mediului datorat generrii deeurilor; considerarea ntregului ciclu de via; msuri care s urmreasc decuplarea (ruperea) legturii dintre creterea economic i generarea deeurilor; introducerea de msuri pentru a eficientiza sistemul de sanciuni, proporionale i cu efect de descurajare a acelora care ncalc dispoziiile prezentei directive; introducere msuri care s asigure sortarea la surs, colectare i reciclarea

Clasificarea deseurilor I

Din punct de vedere al SURSEI DE GENERARE: Menajere i asimilabile cu cel menajer ; ex.: hrtii, cartoane, sticle, metale, plastic Construcie i demolare, cele provenite din construcia sau demolarea obiectivelor civile sau industriale; Stradale, cele provenite din activitatea cotidian a populaiei, spaii verzi, animale, din depunerea de substane solide din atmosfer, etc.; Deeuri de grdin, cele provenite din grdini, scuaruri, spaii verzi, etc. Industriale, cele provenite din procesele tehnologice; Agricole, cele provenite din unitile agricole sau zootehnice; Animaliere, cele de provin din abatoare, uniti zootehnice, ecarisarea teritoriului. Spitaliceti asimilabile celor menajere Nmoluri, provenite din staii de epurare i din fose septice

Clasificarea deseurilor II
Din punct de vedere al COMPOZIIEI: Deeuri cu compoziie anorganic: metale i nemetale, din construcii (betoane, tencuieli,pavaje, etc.), sticl, ceramic, zgur, cenu, diverse agregate, nmoluri anorganice. Deeuri cu compoziie organic: resturi vegetale, resturi animaliere, hrtie, cartoane, textile, mase plastice, lemn, plut, resturi de la prelucrarea pieilor i blnurilor, nmoluri organice. Din punct de vedere al CARACTERISTICILE PRINCIPALE DE TRATARE: Deeuri combustibile: (resturi de hrtie, cartoane, textile, plastice, lemn, plut) Deeuri fermentabile: (resturi alimentare, dejecii animaliere) Deeuri inerte: resturi metalice feroase i neferoase, din construcii (betoane, tencuieli,pavaje, etc.), sticl, ceramic, zgur, cenu, pmnt, etc

Clasificarea deseurilor III


Din punct de vedere al POSIBILITILOR DE REFOLOSIRE: Deeuri refolosibile ca atare: sticl, metale feroase i neferoase, textile, plastice, tbcrie, pielrie, blnrie, lemn, plut, cauciuc Deeuri refolosibile ca materii prime secundare: resturi de hrtie, carton, sticla, metale feroase i neferoase, textile, plastice, tbcrie, pielrie, blnrie, lemn, plut, cauciuc, resturi alimentare, resturi vegetale, provenite de la prelucrarea legumelor si fructelor, dejecii animaliere, etc. Deeuri nevalorificate Din punct de vedere al GRADULUI DE AGRESIVITATE FA DE MEDIU: Deseuri periculoase, cele care sunt explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infecioase, teratogene, mutagene, ecotoxice, dac nu sunt gestionate adecvat afecteaz echilibrul ecosistemelor, etc. Deseuri inerte, cele care nu sufer nici o transformare fizic, chimic sau biologic, cu potenial redus de poluare;

Clasificarea deseurilor IV

Catalogul European al Deseurilor (HG 856/2002) Clasifica deseurile in 20 de categorii principale, in functie de provenienta Baza unitara pentru denumirea deseurilor Foloseste coduri din 6 cifre, pentru a denumi complet deseurile

CIFRA 1

CIFRA 2

CIFRA 3

CIFRA 4

CIFRA 5

CIFRA 6

CATEGORIA CLASA TIPUL

Clasificarea deseurilor V
Exemple de deseuri municipale periculoase, conform Listei Deseurilor din HG 856/2002 (Catalogul European al Deseurilor)

Ciclul de via al unui produs de la extracie la producie, consum i deeuri

Ierarhia principiilor generale de management al deseurilor


Actualmente politicile internaionale de mediu promoveaz urmtoarea ierarhie a managementului deeurilor :

Ierarhia principiilor generale de management al deseurilor


Prevenirea-prioritate de vrf n ierarhia gestionrii
Msurile luate nainte ca o substan, un material sau un produs s devin deeu, care reduc: a) cantitatea de deeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de via a acestora; b) impactul negativ al deeurilor generate asupra mediului i sntii populaiei; c) coninutul de substane nocive al materialelor i produselor;

Prevenirea generarii deseurilor


Obiectivele prevenirii generarii deeurilor sunt: reducerea emisiilor; reducerea coninutului de substane periculoase n fluxurile de materiale; creterea eficienei utilizrii resurselor. Prevenirea generarii deseurilor- cadru legislativ: Directiva 96/61/CE sau Directiva IPPC si documentele BREFs; Politica Integrat privind Produsele (IPP) Scop: minimizarea impactului, analiznd ntreg ciclul de via al produselor i acionnd acolo unde este cel mai eficient Rol: stimularea fiecrei etape din cadrul vieii produsului pentru mbuntirea performanei de mediu

Prevenirea generarii deseurilor

Instrumentele pentru atingerea obiectivelor de prevenire: Voluntare: angajamente, etichetare ecologic, ecodesign, etc Obligatorii: taxe, interzicerea unor anumite substante, etc

Exemple de masuri de prevenire: Adoptarea EMAS (schema de audit i management de mediu): recompenseaz unitile industriale care i mbuntesc continuu performana, stimulnd imbunatatirea performanei pe termen lung; Eliminarea treptat sau reducerea coninutului anumitor metale grele, cum ar fi mercurul i cadmiul, din baterii; Taxarea in functie de cantitatea si tipul de deseuri emise;

Pregatirea pentru reutilizare


One person's 'trash' is another person's treasure!

Operaiunile de verificare, curare, sau valorificare prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deeuri sunt pregtite pentru a fi reutilizate, fr alte operaiuni de pretratare
Exemple: Donarea obiectelor de care nu mai avem nevoie (carti, reviste, haine, obiecte de mobilier, etc.) Utilizarea ambalajelor alimentare golite, pentru pastrarea altor obiecte Utilizarea sacoselor de cumparaturi din materiale plastice ca saci pentru deseuri menajere Folosirea deseurilor de constructie (create in urma demolarii) la renovarea locuintei Utilizarea canii proprii de cafea, in locul celor de unica folosinta (recomandare Starbucks)

Reciclarea
Recycling is a good thing to do. It makes people feel good to do it. The thing I want to emphasize is the vast difference between recycling for the purpose of feeling good and recycling for the purpose of solving the trash problem

Operaii de valorificare prin care materialele sunt transformate n produse, materii prime sau substane, fiind folosite n acelai scop pentru care au fost concepute sau n alt scop (inclusiv reprocesarea materialelor organice).

!!! NU INCLUDE: valorificarea energetica conversia n vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operaiunile de umplere Reciclarea= metoda ce vizeaz 2 aspecte importante: eficiena folosirii resurselor i minimizarea impactului asupra mediului.

DESEURILE = sursa important de materii prime secundare pentru o utilizarea durabil a resurselor =surs de energie regenerabila

Reciclarea
Recycling is a good thing to do. It makes people feel good to do it. The thing I want to emphasize is the vast difference between recycling for the purpose of feeling good and recycling for the purpose of solving the trash problem

Exemple: Aruncati deseurile din hartie si carton in recipientii de colectare corespunzatori si cumparati produse din hartie si carton obtinute din hartie reciclata. Chiar daca sortati selectiv deseurile, daca nu cumparati produse din hartie sau plastic reciclat, atunci ciclul nu este inchis!!!

Anvelopele vechi pot fi utilizate de exemplu ca suprafete de cauciuc, rogojini (saltelele de lupta in arte martiale), recipiente pentru mancarea animalelor de companie, material de acoperire pentru zone de joaca a copiilor. Uleiul de motor uzat poate fi reprocesat si folosit (practica des intalnita) Compostarea este o forma de reciclare!!!

Valorificarea energetica

Operaii prin care deeurile sunt folosite pentru a nlocui un alt material ce ar fi fost folosit pentru a ndeplini o anumit funcie sau prin care deeurile sunt pregtite s ndeplineasc aceast funcie.

instalaiile simple de eliminare a deeurilor Evolutia in timp a instalatiilor de valorificare energetica a deseurilor instalaii de obinere a energiei din deeuri

instalatii de obtinere a energie din deseuri cu tehnologii de monitorizare si control al emisiilor

Valorificarea energetica
Actualmente exista tehnologiile numite Waste to Energy (WtE) (De la Deseu la Energie) care au urmatoarele avantaje:

incinerarea deseurilor (problema gestionarii unui volum mare de deseuri este rezolvata) obtinerea de energie (sub forma de caldura, care poate fi utilizata ca atare sau transformata in energie electrica)

Dezavantaje:

Amestecurile de deseuri au compozitie eterogena Eficienta energetica a procesului Necesita studii de evaluare a impactului asupra mediului Trebuie prevazute monitorizarea si controlul emisiilor gazoase, lichide si sistemul de colectare si valorificare a cenusii reziduale

Valorificarea energetica
Clasificarea Tehnologiilor WtE, in functie de proces DEGRADARE TERMICA: Gazeificare (producere de gaz combustibil, H2) Gazeificare prin plasma (convertete deeurile organice ntr-un combustibil gazos care conine toate substanele chimice i puterea caloric din deeuri) Depolimerizare termica (producerea unui combustibil sintetic nerafinat) Piroliza (rezulta: combustibil lichid si carbune) CONVERSIE BIOLOGICA: Digestie anaeroba (rezulta biogaz cu continut de metan) Procese de fermentatie (rezulta compusi ca: etanol, acid lactic) Tratament mecano-biologic ( integrat cu digestie anaeroba, sau pana la obtinerea unui combustibil derivat din deseuri RDF)

Valorificarea energetica
operaie de ardere a deeurilor cu scopul principal de generare a energiei sau a unor produse materiale, prin care deeurile sunt folosite drept combustibil uzual sau suplimentar sau prin care deeurile sunt tratate termic pentru eliminare. AVANTAJE : Existena instalaiilor de co-incinerare (n fabricile de ciment), ceea ce reduce costurile de investiii necesare instalaiilor noi de incinerare;

COINCINERAREA

Arderea deeurilor se face la temperaturi foarte ridicate (peste 1100C), i fr eliminarea n atmosfer a dioxinei sau a altor substane duntoare sntii oamenilor; Coincinerarea n fabricile de ciment nu genereaz cenu, aceasta fiind nglobat n clincher (material de baz pentru producerea cimentului); Valorificarea deeurilor este maxim; Posibilitatea arderii deeurilor ce conin metale grele (la nivel de urme), care n alte condiii necesit tratamente speciale;

Eliminarea deseurilor, prin depozitare

Depozitarea este cea mai puin recomandabil opiune din ierarhia gestionrii deeurilor.

Cea mai rspndit metod de eliminare a deeurilor n Romnia; Genereaza impacturi de mediu si asupra sanatatii populatiei semnificative Principalele forme de impact i risc asociate depozitelor, n ordinea n care sunt percepute de populaie: modificri de peisaj i disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafa; modificri ale fertilitii solurilor i ale compoziiei biocenozelor pe terenurile nvecinate.

Eliminarea deseurilor, prin depozitare Dezavantaje Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deeuri este un proces temporar?!!
perioadele de amenajare: 1-3 ani exploatare propriu-zisa: 15-30 ani inchidere si postmonitorizare: 30 ani

Multe materiale reciclabile sunt depozitate mpreun cu cele nereciclabile Amestecul contaminat din punct de vedere chimic i biologic face recuperarea dificil.

Va multumesc pentru atentie!