Sunteți pe pagina 1din 14

Senzori de temperatura

Preluarea de catre om a informatiilor din lumea inconjuratoare s-a bazat, initial, pe cele cinci organe de simt. Prin originea latina a cuvantului, senzorii ne conduc la semnificatia de a o percepe, a simti si a distinge prin intermediul simturilor umane: vederea (senzori optici), mirosul ( senzori de gaze si umiditate) , auzul ( senzori acustici si de presiune), pipaitul ( senzori termici si de presiune), gustul ( senzori de compozitii chimice). In prezent, omul nu se mai bazeaza numai pe propriile sale organe de simt, domeniul functiilor sale senzoriale fiind in continua crestere datorita dezvoltarii diferitelor tipuri de senzori, destinati masurarii si analizarii diverselor fenomene. Analiza princiipilor de realizare si a caracteristicilor senzorilor are la baza e aminarea marimilor m care se pot e trage de la fenomenul supus masurarii. !tilizand principiile termodinamicii, se arata ca e ista marimi: - " tensive (masa, sarcina electrica. Polarizarea electrica si magnetica) - Intensive (potentialul electric si chimic, temperatura absoluta, campul electric si megnetic).

#iecare marime e tensiva are un corespondent in randul celor intensive, iar produsul lor reprezinta energia reversibila inmagazinata in material.

SENZORUL converteste marimea de masurat intr-o alta marime ale carei variatii urmaresc fidel variatiile marimii de masurat. "l efectueaza transformarea analogica sau digitala a marimii de masurat intr-o marime fizica de aceeasi natura sau de natura diferita, avand insa calitatea importanta de a fi mai usor masurabila. $iversitatea necesitatilor de masurare, consecinta a constrangerilor metrologice, economice sau operatorii, impun e istenta, pentru acelasi masurand, a unor tipuri de conversi variate.

% clasificare sumara a diferitelor tipuri de senzori se poate realiza in functie de natura marimii de iesire s(m). Astfel,senzorul poate fi modelat prin: - impedanta (&, ', ( ) ) senzor pasiv (parametric)* - sursa de energie ) senzor activ ( generator).

Senzorul generator furnizeaza la iesire un semnal electric. Senzorul parametric isi variaza impedanta sub actiunea masurandului si are nevoie de o sursa e terioara de energie pentru e tragerea unui semnal electric util a fi transmis de-a lungul lantului de masurare. Ansamblul senzor pasiv- sursa de alimantare este cel care creeaza semnalul electric ale carui caracteristici (amplitudine, frecventa) trebuie legat de cele ale marimii de intrare. +raductorul este dispozitivul care face ca unei marimi de intrare sa ii corespunda, conform unei legi determinate, o marime de iesire.

" emple: transformatorul de masurare, termoelementul, electrodul de p, etc. +raductorul poate avea in structura sa unul sau mai multi senzori, capabili de a efectua conversia marimii de masurat intr-o alta marime ce prezinta calitatea de a fi usor masurabila.

Senzori de temperatura

Acesti senzori de temperatura folosesc elemente -ensibile si rezistente, de platina situate in tuburi capilare.

Temperatura aerului

+emperatura si umiditatea relativa a aerului


Acest senzor combinat .doi intr-unul. contine un senzor pentru temperatura si unul pentru umiditate relativa a aerului, integrati intr-un /adapost meteorologic0 de inalta calitate. Acesta foloseste principiul convectiei naturale pentru a minimiza efectele soarelui si ale radiatiei pamintului. -enzorul este usor de instalat si se poate monta la orice inaltime, in functie de aplicatia data.

!mectarea frunzelor
Acest senzor este esential in aplicatiile ce se refera la protectia plantelor. "l

simuleaza umectarea frunzelor provenita atit din precipitatii, cit si din roua. -enzorul functioneaza pe principul conductivitatii electrice a apei, masurind in 12 trepte gradul de umectare a frunzei, de la complet uscat la total umed. -uprafata senzorului este de 32 42 mm si este montat pe un suport care-i da o fle ibilitate deosebita la instalare, putind fi instalat in interiorul coroanei vegetale a plantelor.

Senzori umiditate

Acest senzor combin5 m5surarea precis5 a temperaturii 6i umiditatii cu fle ibilitate. "ste foarte u6or pentru a configura senzorul de umiditate 7n diferite moduri (hard8are 9 soft8are). +emperatura 6i umiditatea sunt m5surate standard. %p:ional ie6iri pentru valorile calculate dup5 cum urmeaz5: temperatura punctului de roua, temperatura in mediu umed, umiditatea absolut5 6i raportul de amestecare sunt posibile ((alculat prin microprocesor intern).

Acest senzor combin5 m5surarea precis5 a temperatur5 6i umiditatii cu senzor

de vrf detaabil, utilizate n principal pentru montare pe perete. unde monitorizarea precis a condiiilor de ambiant este de este necesara: agricole, fabricarea de microelectronic, fabricarea de produse farmaceutice, laboratoare , depozitare industriale, etc

;asurarea umiditatii, poate fi realizata prin masurarea: diferentei de temperatura, modificarii capacitatii (cu ajutorul higristoarelor), sau a modificarii rezistentei. Punctul de roua +emperatura la care umiditatea incepe sa se formeze pe o suprafata, 6i indica saturarea in proportie de 122< a aerului cu umiditate. Umiditatea absoluta " prima o masura reala a cantitatii de vapori de apa in aer. Umiditatea relativa - Procentul de umiditate in aer comparat cu o cantitate anterioara pe care o poate contine aerul.

#igura 1.=. - -chema electrica de utilizare +raductorul realizat masoara umiditatea relativa 2>122 <. -chema electrica contine un amplificator diferential realizat cu circuitul ';32? 6i genereaza la ie6ire o tensiune intre @.=>3.= A

!nitatea electronica are trei func:ii. Bn primul rCnd, e surse de alimentare pentru un set de senzori de vCnt. Aceste senzori pot fi amplasate pCn5 la o distan:5 de 1,D Em. in al doilea rCnd, unitatea include un procesor micro, care mediaza semnalelor digitale diferen:iale de senzori de vCnt 7n intervale prestabilite . +oate intr5rile pentru senzori de vCnt sunt izolate optic 6i unitate electronic5 este protejata 7mpotriva interferen:elor

Intensitatea si directia vintului


(a urmare a constructiei sale senzorul este compact si robust. -enzorul pentru viteza a vintului este de fapt un generator de curent alternativ si un redresor de curent, astfel nemai fiind nevoie de perii si colector* senzorul pentru directia a vintului se bazeaza pe un potentiometru de mare precizie. (ele mai multe parti componente ale senzorului sunt fabricate dintr-un material plastic de inalta rezistenta. -enzorul are o limita de pornire (viteza minima) e trem de scazuta, ca urmare a unor lagare cu autoungere speciale. "ste un senzor deosebit de robust bazat pe tehnologie elvetiana.

!n potentiometru este un rezistor variabil care prezinta 3 pini disponibili. Intre doi dintre cei trei pini masuram intotdeauna (indiferent de pozitia cursorului) aceeasi rezistenta. $aca masuram intre cel de-al treilea pin si unul dintre cei doi pini, vom avea o rezistenta variabila care depinde de pozitia cursorului. Astfel, putem folosi un potentiometru cupland sau doar doi din cei trei pini (si atunci obtinem un rezistor variabil), sau putem folosi toti cei 3 pini (obtinand un divizor de tensiune). !n mod simplu de a determina care dintre pini sunt cei care au intotdeauna aceeasi rezistenta, si care este pinul pe care masuram rezistenta variabila este cu ajutorul unui aparat de masura (multimetru).

Piranometrul ;--2@2A; este potrivit pentru masuratori ale radiatiei solare (in
F9m@) in domeniul lungimilor de unda 422 pina la G22 nm. -enzorul are o corectie de cosinus incorporata si asigura o performanta ridicata avind o dependenta de temperatura mai mica de 2,D< intr-o gama de D2 (. "ste incapsulat intr-o carcasa protejata la interferente electromagnetice avind o clasa de protectie IP HD. Acest senzor este foarte util pentru calculul evapotranspiratiei

Pluviometrul &ain-%-;atic functioneaza pe principiul unei cupe cu auto-golire.


"ste un sistem patentat, unic in lume si care asigura o precizie deosebita a masurarii cantitatii de precipitatii. (upa basculeaza si se goleste automat in momentul in care a acumulat o cantitate e acta, prestabilita de apa. (olectorul de apa este fabricat din -tIrosun, un material plastic foarte rezistent la caldura, inghet si radiatii ultraviolete, e trem de rezistent la conditiile dificile ale mediului e terior.

Temperatura solului si temperatura apei

(-Probe, senzor pentru masurarea continutului de apa din sol


-enzorul (-Probe este disponibil pentru diferite adincimi (2,D, 1,2, 1,D si @,2 metri) si ofera o precizie mai buna de 1< apa din volumul de pamint, in timp ce repetabilitatea este mai buna de 1<. Pentru a elimina variabilitatea cauzata de factorii inerenti din productie, fiecare senzor este normalizat individual prin preluarea valorilor contoarelor inregistrate in conditii de aer si apa, astfel incit din punct de vedere matematic valorile de iesire ale senzorilor sunt identice in conditii egale de masura. Pentru a obtine rezultate perfecte, normalizarea se face chiar in tubul final in care va fi montat senzorul. Pe de alta parte, pentru a corela valorile de iesire ale senzorului cu continutul de apa din sol, se recomanda o calibrare suplimentara la locul implantarii in functie de tipul solului in care va fi montat senzorul. % ecuatie standard de calibrare este disponibila si ofera coeficientii de

corelare pentru o gama larga de tipuri de sol, de la cele nisipoase pina la cele argiloase.

AJuafle senzor pentru masurarea continutului de apa din sol


AJuafle este un senzor fle ibil care complementeaza oferta A+K disponibila pentru masuratori ale cantitatii de apa din sol. !n avantaj al acestui senzor este acela ca permite masurarea cantitatii de apa in adincimea solului pe intreg profilul acoperit de senzor. Adincimea de masura se intinde pina la 3 metri si pe un diametru de D2 mm in jurul senzorului. "ste ideal pentru observarea cantitatii de apa din soluri cultivate sau pajisti la care sunt necesare date despre apa din adincime. % varianta speciala a senzorului ofera si posibilitatea masurarii temperaturii solului, pentru aplicatii care au nevoie si de acest parametru. Partea electronica este turnata intr-un material plastic robust* o data instalat, senzorul AJuafle nu are nevoie de intretinere si are o durata de viata de pina la 12 ani.

FatermarE, senzor pentru masurarea continutului de apa din sol


-etul FatermarE este constituit din trei senzori de umiditatea solului de tip FatermarE, !-A si o interfata speciala. -enzorii indica gradul de saracire a solului in apa dind astfel posibilitatea optimizarii irigatiilor. -e asigura in acest fel un ma im de confort pentru plante cu un consum minim de apa. (ei trei senzori pot fi instalati la aceeasi adincime, dar distribuiti pe o suprafata mai mare, sau la diferite adincimi in acelasi loc pentru a putea observa efectul drenajului si al utilizarii de apa in straturile de pamint.

-enzorul de temperatura &(I P 422A a fost special dezvoltat pentru a masura


temperatura solului la diverse adincimi. "l este incapsulat intr-o tija metalica rezistenta la coroziune care poate fi introdusa in sol pina la adincimea de 32 cm (masuratorea se e ecuta la virful tijei). -enzorul este conform cu clasa de protectie IPHD.

Presiunea apei
;anometrul de inalta precizie distribuit de A+K este prevazut cu un filet standard de 194.. Pentru aplicatii care folosesc filete diferite A+K furnizeaza si adaptoare pentru filete de 19@. sau LP+. -enzorii, de calitate elvetiana, se caracterizeaza printr-o viata indelungata, stabilitate si robustete. -unt oferiti pentru diferite

game de masura.

Nivelul apei
Acest senzor de nivel de apa este compensat intern digital si este utilizabil intr-o gama larga de aplicatii. "ste echipat cu o cutie de egalizare avind ca scop compensarea presiunii atmosferice. -enzorul are o stabilitate deosebita. "l poate rezista la o suprapresiune de apro . 4 ori presiunea data de capatul de scala. -enzorii sunt oferiti pentru diferite game de masura, de la citeva zeci de cm pina la 12 m.

Senzor de apa pentru puturi de mare adincime


Acest senzor este deosebit de util in situatii in care masurarea nivelelor de apa trebuie facuta la mari adincimi (citeva sute de metri), ca de e emplu in puturi de mare adincime. "l functioneaza pe principiul transmiterii digitale a datelor: o cutie cu componetele electronice montata la suprafata, asigura pe de o parte comunicatia prin cablu la nivel digital cu senzorul* pe de alta parte converteste valorile digitale si livreaza o valoare analogica catre statia de masura distanta. -enzorul este astfel 122< compatibil cu linia de statii Adcon AG 3. "lectronica din cutia de comanda asigura si compensarea valorilor masurate cu presiunea atmosferica.

Conductibilitatea apei
#iind unul dintre cei mai importanti parametri utilizati in industria asigurarii calitatii apei, acest senzor de conductibilitatea apei furnizeaza masuratori de inalta precizie si nu are nevoie de intretinere aproape de loc. "l este oferit in citeva game de masura atit pentru apa potabila cit si apa reziduala. ;asurarea conductibilitatii apei se face in curent alternativ sinusoidal cu frecventa de apro imativ @ E,z. -enzorii sunt calibrati din fabrica si sunt 122< compatibili cu seria de statii de masura Adcon AG 3.

Senzori termoelectrici pentru temperatura

a. Efecte termoelectrice #ie doua metale A si M sub forma de sarme ale caror capete le unim prin sudura, lipire sau pur si simplu rasucire realizand in acest fel doua jonctiuni 1 si @. $aca cele doua jonctiuni se mentin la temperaturi diferite + 1 +@ atunci prin circuit va circula un

curent electric datorita tensiunii electrice generate de diferenta de temperatura dintre cele doua jonctiuni. Intrerupand unul din conductori vom putea masura diferenta de potential generata de diferenta de temperatura dintre cele doua jonctiuni. Acest fenomen a fost pus in evidenta de -eebecE in anul 1?@1 si poarta numele de efect Seebeck N1O. In tabelul alaturat prezentam valoarea tensiunii termoelectromotoare (t.t.e.m.) !, in milivolti, pentru diverse materiale fata de platina (Pt) atunci cand o jonctiune este mentinuta la 2 o( si cealalta la 122 o(.

;et al !(m A)

Ag

Mi

(u

(o

#e

Ke

;o

Li

Pb

-b

-i

2, G4

G,3 4

2, GH

1,3 3

1, =?

33 ,=

1, 4D

1,4 ?

2, 44

4, ?=

41, D

-e vede ca cea mai mare t.t.e.m. se poate obtine cu antimoniu (stibiu,-b) si bismut (Mi) ca termocuplu metalic. (urentul electric circula de la -b la Mi prin jonctiunea rece. +ensiuni mult mai mari se pot obtine folosind materiale semiconductoare pentru realizarea termocuplului. ;etalele se pot ordona intr-o serie : Mi, Pt, Pb, (u, Ag, #e, -b, astfel incat in oricare cuplu realizat curentul va circula in jonctiunea calda de la metalul aflat mai la stanga in serie catre cel aflat mai la dreapta.

In 1?34 Peltier a descoperit ca trecand curent electric prin jonctiunea realizata cu doua metale diferite in functie de sensul curentului se absoarbe sau se cedeaza caldura PPJ proportionala cu cantitatea de electricitate J ce traverseaza jonctiunea, acesta fiind efectul Peltier. Coeficientul Peltier P al jonctiunii e definit ca energie termica cedata sau absorbita reversibil la jonctiunea dintre cele doua metale cand aceasta e traversata de cantitatea de electricitate unitate(NPO-I Q R9( Q A).

Explicatie microscopica.Punand impreuna cele doua metale se egaleaza nivelele lor #ermi prin transfer de sarcini electrice. #iindca energiile cinetice corespunzatoare electronilor aflati in jurul nivelului #ermi (se masoara de la fundul benzii de conductie la nivelul #ermi) difera in cele doua metale atunci cand un electron cu energie cinetica mare traverseaza jonctiunea catre metalul cu energie cinetica mai mica surplusul sau de energie il cedeaza sub forma de energie termica retelei cristaline a metalului. $aca inversam sensul curentului electric electronul cu energie cinetica mai mica traversand jonctiunea in metalul cu energie cinetica mai mare corespunzatoare nivelului #ermi va absorbi energie termica din reteaua cristalina a acestui metal ca sa isi completeze deficitul de energie cinetica. In 1?D1 +homson (lordul Selvin) descopera ca intr-un conductor omogen ale carui capete se afla la temperaturi diferite se produce sau se absoarbe in mod reversibil caldura .hT J. proportionala cu cantitatea de electricitate deplasata .J., efectul Thomson N@O. Coeficientul Thomson .h. al unui material reprezinta cantitatea de caldura absorbita sau generata reversibil cand sarcina electrica unitate traverseaza doua puncte din material a caror temperatura difera cu un grad (elsius sau Selvin (NhO -I Q R9((T S) Q A9S, util m A9 o(). +rebuie precizat clar ca efectul +homson este altceva decat efectul Roule. In efectul Roule materialul se incalzeste sub actiunea curentului electric, se genereaza caldura in mod ireversibil, indiferent de sensul curentului electric si proportional cu patratul intensitatii lui, iar in efectul +homson se poate genera sau absorbi caldura in mod reversibil, depinzand de sensul curentului electric si proportional cu intensitatea lui. Explicatie microscopica. $aca curentul electric circula de la capatul cald al materialului catre cel rece, iar purtatorii mobili de sarcina electrica sunt golurile, sarcini pozitive, atunci golurile .calde. deplasandu-se spre capatul rece transporta o anumita

cantitate de caldura suplimentara. -chimband sensul curentului golurile .reci. in deplasarea lor spre capatul cald vor absorbi o anumita cantitate de caldura suplimentara. $aca purtatorii mobili de sarcina electrica sunt electronii, sarcini negative, atunci in primul caz se absoarbe caldura,sensul deplasarii electronilor fiind de la capatul rece spre cel cald, iar in cazul al doilea se genereaza caldura. Acest model microscopic ne permite sa evaluam coeficientul (apacitatea calorica a electronilor de conductie din untatea de volum este: cv Q (p@9@)P(+9+#)PnPEM ,unde: L ) este numarul electronilor din unitatea de volum, +# ) temperatura #ermi corespunzatoare energiei cinetice a electronilor aflati langa nivelul #ermi, EM ) constanta Moltzmann si + ) temperatura metalului. (apacitatea calorica a unitatii de sarcina electrca va fi: h Q cv9(nPe) Q (p@9@)P(+9+#)PEM9e (1) adica coeficientul Thomson. +ensiunea termoelectromotoare (t.t.e.m.) generata de un termocuplu la care o jonctiune este mentinuta la temperatura constanta +2 , temperatura + a celeilalte jonctiuni fiind variabila, variaza cu temperatura dupa legea : ! Q aP+ @ U bP+ U c (@) coeficientul Seebeck - fiind: - Q d!9d+ Q @PaP+ U b, N-O-I Q A9S (util m A9o() (3) +ermocuplul (u ) #e +homson.

2,D

1,D

2,D

!(mA ) +(o() 2 DG 13D @? D 4D D D1 3 DG 2

+emperatura la care tensiunea termoelectromotoare ! este ma ima se numeste temperatura neutra (@?D o(), iar cea la care sensul t.t.e.m. isi schimba semnul se numeste temperatura de inversiune (DG2 o(). Pentru majoritatea metalelor graficul coeficientului -eebecE in functie de temperatura este o linie dreapta. Pentru fier diagrama contine o serie de trepte paralele, temperaturile asociate punctelor de infle iune de pe grafic corespunzand temperaturilor critice ale tranzitiilor de faza ale fierului. "fectul -eebecE are trei cauze care se reflecta in coeficientul -eebecE : - Q -vU-cU-f (4) -v - componenta volumica a coeficientului -eebecE, datorata difuziei preponderente a purtatorilor mobili de sarcina electrica de la e tremitatea calda spre cea rece* -c - componenta de contact a coeficientului -eebecE, datorata variatiei potentialului de contact cu temperatura, legat de dependenta de temperatura a potentialului chimic (nivelului #ermi #) -c Q - (19e) d#9d+ (D) -f - componenta fononica a coeficientului -eebecE, datorata antrenarii electronilor de conductie de catre fononii (vibratiile retelei cristaline) care se deplaseaza de la e tremitatea calda spre cea rece (importanta doar la temperaturi joase, criogenice). Primul principiu al termodinamicii aplicat efectului termoelectric (conservarea energiei): 'ucrul mecanic efectuat asupra sarcinii electrice .J. deplasate in circuitul inchis format de cele doua metale A si M prin diferenta de potential termoelectric ! NJT !O este egal cu suma algebrica a caldurilor schimbate de sistem cu mediul la nivelul jonctiunilor 1 si @ prin efect Peltier NJT P 1-JT P@O si pe lungimea fiecarui conductor prin efect +omson NJTV (hM-hA)T d+O: JT ! Q JT P1-JT P@U JTV (hM-hA)T d+ (H) $erivand relatia dupa temperatura obtinem: - Q hM-hAUdP9d+ (G) #iind un ciclu termodinamic inchis pe care il parcurge sarcina .J. in drumul ei prin circuit al doilea principiu al termodinamicii ne spune ca variatia entropiei (caldura impartita la temperatura dW9+) este zero : JT P19+1-JT P@9+@ U JTV (hM9+- hA9+)T d+ Q 2 (?)

$erivand relatia dupa temperatura obtinem: d(P9+)9d+Q(hA-hM)9+ sau hA-hM Q +T d(P9+)9d+ (=) care inlocuita in relatia primului principiu da: - Q P9+ sau P Q -T + (12) Aceasta relatie folosita pentru eliminarea coeficientului Peltier din relatia corespunzatoare principiului doi da : hA-hM Q +T d-9d+ sau hA-hM Q +T d @!9d+ @ (11) &elatiile de baza ale coeficientilor efectelor termoelectrice sunt: P Q -T + si h Q +T d-9d+ (1@) "le ne permit evaluarea coeficientului -eebecE pentru metale stiind coeficientul +homson hQ(p@9@)T (+9+#)T EM9e: - Q V (h9+)T d+Q h (13)

S-ar putea să vă placă și