SENZORI SI TRADUCTOARE ELECTRICE

Notiunile de traductor si senzor

Cuvintele senzor si traductor sunt pe larg folosite n cadrul sistemelor de masurare.
Senzor - foarte popular n zona americana, n timp ce notiunea de traductor - frecvent folosita n zona
europeana.
Cuvntul senzor este derivat din cuvntul latin sentire care nseamn a percepe, n timp ce traductor
din transducere care nseamn a traversa. O definitie de dictionar atriuie cuvntului senzor semnificatia
de dispozitiv care detecteaz o sc!imare ntr-un stimul fizic si o transform ntr-un semnal care poate fi
msurat sau nregistrat, n timp ce pentru cuvntul traductor definitia este de dispozitiv care transfer
putere de la un sistem la altul n aceeasi form sau n una diferit.
"elimitare sensiil ntre cele dou notiuni# se poate folosi cuvntul senzor pentru elementul sensiil
nsusi, iar cuvntul traductor pentru elementul sensiil si circuitele asociate$ e%emplificare# putem spune c
un termistor este un senzor, n timp ce un termistor plus o punte de msurare rezistiv &care transform
variatiile de rezistent electric n variatii de tensiune' este un traductor. (n aceast acceptiune rezult c
toate traductoarele vor contine un senzor, iar ma)oritatea senzorilor &nu toate ns*' vor fi traductoare.
Notiunea de traductor
(ntr-un cadru general - un traductor - un dispozitiv care converteste un semnal de o anumit natur fizic
ntr-un semnal corespunztor avnd o natur fizic diferit.
+n traductor - n esent - un convertor de energie , semnalul de intrare are ntotdeauna energie sau putere.
-otusi puterea &care prin integrare d energia' asociat semnalului de intrare treuie s fie suficient de mare
pentru a nu fi perturat de ctre traductor mrimea de msurat, sau traductorul treuie s influenteze - prin
circuitul su de intrare - negli)ail mrimea de msurat &se spune c puterea preluat de la mrimea de
msurat treuie s fie su o anumit valoare denumit putere disponiil'. .%emplificare# msurarea unei
forte cu a)utorul unor mrci tensometrice$ efectul de retroactiune produs de traductor ctre mrimea de
msurat este prezent la orice msurare, dar actiunea sa este inferioar unui prag impus.
"eoarece e%ist / clase diferite de semnale - mecanic, termic, magnetic, electric, optic si c!imic - putem
spune c orice dispozitiv care converteste semnale dintr-o clas n alta este considerat a fi un traductor
&figura 0.'.
-raductoarele electrice pot fi proiectate pentru orice mrime neelectric prin alegerea unui material
corespunztor pentru elementul sensiil &datorit structurii electronice a materiei, orice variatie ntr-un
parametru neelectric va avea ca efect o variatie corespunztoare a unui parametru electric'$
"atorit posiilittilor electronice de amplificare ale semnalului electric de iesire rezult c energia acestuia
nu este alterat n procesul de msurare$
Senzorul este elementul sensibil cu rolul de a detecta mrimea de msurat, aplicat la
intrarea sa, i de a o converti ntr-o alt mrime fizic, de aceeai natur sau de natur
diferit.
Ansamblul format din elementul sensibil ( senzorul ) i elementele de adaptare i prelucrare
(condiionare i tratare ale semnalului) se numete traductor. Traductorul poate avea n
structura sa mai muli senzori, capabili s efectueze conversia mrimii de msurat ntr-o
mrime electric, indirect, prin mai multe etape intermediare.

Senzorii de pro%imitate sunt cei mai simpli senzori, care au o utilizare universal1,
deoarece pot realiza o mul2ime de func2ii#
- sesizeaz1 apropierea oiectelor n zona de lucru a ma3inilor la o deplasare pe conveiere, sau
depisteaz1 apari2ia oamenilor n zona de control sau de paz1$
- asigur1 pozi2ionarea liniar1 sau ung!iular1 a oiectelor$
- asigur1 num1rarea sticlelor sau a oiectelor la deplasarea lor pe conveiere$
- controlul umplerii 3i al defec2iunilor sticlelor$
- controlul ruperii enzilor sau conductoarelor$
- controlul 3i m1surarea nivelului unui lic!id sau material solid$
- controlul 3i m1surarea distan2ei pn1 la oiect$
- asigur1 controlul num1rului de foi ntr-un strat sau num1rarea anilor$
(n plus la toate aceste func2ii, realizate f1r1 contact direct, senzorii de pro%imitate mau au o
construc2ie compact1 cu gaarite 3i mase minime, deoarece sunt realizate cu elemente
microelectronice. .i au, de regul1, 4-5 pini &picioru3e de cone%iuni e%terioare' 3i o alimentare de
45 6 "C, iar n unele cazuri - 478 6 9C.
"up1 principiul fizic de func2ionare ace3ti senzori se mpart n 5 sau : grupe principale # inductivi,
capacitivi, optici &fotoelectrici' 3i cu ultrasunete. (n continuare se propune o analiz1 a principiilor
de func2ionare, variantelor constructive 3i particularit12ilor principale ale acestor senzori.
Senzori inductivi
9ce3ti senzori au cea mai larg1 r1spndire n practic1, deoarece sunt simpli, fiaili 3i au un pre2
sc1zut. ;rincipiul lor de func2ionare, de asemenea, este simplu. (n figura <.a sunt reprezentate
elementele componente principale ale senzorilor inductivi # un circuit oscilatoriu rezonant =C, un
redresor &rectifier', un comparator pe aza unui istail asculant Sc!midt 3i un amplificator.
Circuitul oscilant este realizat pe aza unui tranzistor n regim de repetor, a unui rezonator de
frecven21 nalt1 &4-: >?z' 3i a unei nf13ur1ri cu 4 sec2ii, una dintre care este conectat1 n
cercuitul de reac2ie pozitiv1 al tranzistorului &fig. 4.'. 9cest circuit produce un cmp
electromagnetic de frecven21 nalt1 n zona de control a senzorului, n apropierea c1ruia este
amplasat1 nf13urarea generatoare. 9ceast1 nf13urare poate fi reprezentat1 ca primarul unui
transformator.
@ig. < Sc!ema-loc 3i sc!ema de principiu a oscilatorului senzorului inductiv
Cnd n zona de control nimere3te vre-un oiect metalic, cmpul electromagnetic alternativ
induce n el, ca ntr-un circuit magnetic, ni3te curen2i turionari, care produc, la rndul lor, cmpul
de reac2ie magnetic1 &fig. 4, a'. 9cesta din urm1 ac2ioneaz1 asupra cmpului nf13ur1rii primare,
mic3orndu-l sustan2ial 3i locnd astfel oscilatorul. Ca urmare, istailul Sc!midt asculeaz1 3i
activeaz1 tranzistorul amplificatorului de ie3ire &fig. 4, '
@ig. 4 ;rincipiul de depistare a oiectului metalic &a' 3i diagrama simplificat1 de func2ionare a
senzorului inductiv &'
O func2ionare asem1n1toare o au 3i senzorii inductivi analogici, care se deoseesc de cei discre2i
doar prin e%cluderea istailului din sc!em1.
(n ceea ce prive3te amplificatorul eta)ului de ie3ire, senzorii inductivi se produc n urm1toarele
variante diferite#
- cu alimentare n curent continuu 3i cu tranzistor de ie3ire p-n-p, care n stare neactivat1
formeaz1 un semnal 8, ec!ivalent cu un contact normal desc!is &N"' &fig. 7, a',
- cu alimentare n curent continuu 3i cu tranzistor de ie3ire n-p-n, care n stare neactivat1
formeaz1 un semnal <. ec!ivalent cu un contact normal nc!is &N(' &fig. 7,' $
- cu amele tipuri de tranzistoare 3i cu 4 semnale &4 contacte' opuse la ie3ire $
- cu alimentare n curent alternativ 3i cu un redresor ad1ug1tor &fig. 7, c'$
- cu alimentare n curent alternativ 3i cu 4 contacte opuse de ie3ire &fig. 7,d'.
@ig. 7. Sc!eme de conectare a eta)elor de ie3ire ale senzorilor inductivi
;arametrul principal al senzorilor inductivi de pro%imitate l constituie distan2a de control sau
activ1 a oiectelor metalice, care pot fi depistate. 9ceast1 distan21 depinde de mai mul2i factori,
de e%emplu de propriet12ile magnetice ale oiectelor controlate 3i de puterea elementelor
componente. .vident, c1 cu ct distan2a activ1 este mai mic1, cu att gaaritele senzorilor sunt
mai mici. 9ceast1 distan21 ns1 nu este uniform1 fa21 de suprafa2a capului senzorului, ci are o
form1 conic1.
Senzorii inductivi, produ3i de diferite companii, pot avea diferite valori ale distan2ei nominale de
ac2ionare 3i diferite variante constructive. ;entru distan2e mai mici cea mai r1spndit1 ns1 este
varianta cilindric1 cu diametru filetat AB, A<4, A<B, A78, confec2ionat din o2el ino%idail sau din
mase plastice. ;entru distan2e mai mari se utilizeaz1 forma cuic1 cu dimensiuni mai mari,
Senzori capacitivi
9ce3ti senzori reprezint1 o variant1 alternativ1 3i ad1ug1toare a senzorilor inductivi, deoarece pot
s1 detecteze att oiecte metalice, ct 3i cele dielectrice n diferite st1ri 3i forme - lic!ide , solide,
inclusiv n form1 de praf, adic1 sunt n principiu universali. .i pot s1 nregistreze prezen2a 3i
nivelul multor materiale 3i sustan2e conduc1toare de curent electric sau izolatoare, de e%emplu a
apei, uleiului, spirtului, !rtiei, cartonului, sticlei, maselor plastice, cimentului, nisipului, f1inii,
za!1rului, gr1un2oaselor 3i multor altor sustan2e.
Componen2a elementelor senzorilor capacitivi de pro%imitate &fig. :' este practic acelea3i ca 3i la
senzorii inductivi &fig. 4', ns1 principiul de detectare a oiectelor sau materialelor este diferit. (ntr-
adev1r, se utilizeaz1 un oscilator rezonant =C de frecven21 nalt1 identic, ns1 n acest caz
variaz1 nu inductivitatea , ci capacitatea condensatorului circuitului, iar cmpul electromagnetic
se reprezint1 de)a ca un cmp electrostatic dintre arm1turile unui condensator. (n realitate
evident1 este o singur1 arm1tur1 a acestui condensator - flouting ase electrode, cea dea doua
fiind corpul sau masa Cround &fig. :'.
@ig. : Componen2a 3i principiul de func2ionare al senzorilor capacitivi
"istan2a de ac2ionare ai acestor senzori pentru oiecte metalice constituie :, <8 sau 48
mm.
Senzori de proximitate cu ultrasunete
=a aza func2ion1rii acestor senzori se afl1 emiterea periodic1 a unor unde ultrasonore de
frecven21 nalt1 &/8-588 >?z' 3i receptarea timpului ecourilor &ntoarcerii' acestor unde, reflectate
de un oiect, distan2a pn1 la care treuie controlat1. 9cest timp depinde de frecven2a undelor
ultrasonore 3i de distan2a pn1 la oiect. Cunoscnd viteza ultrasunetelor 3i m1surnd timpul
dus-ntors al lor, se poate de calculat distan2a sau n1l2imea pn1 la oiect. +n avanta) important
al traductoarelor ultrasonore l constituie posiilitatea de m1sura 3i controla distan2e ntr-un
diapazon mare - de la / cm 3i pn1 la <8 m.
.miterea undelor de c1tre emi21tor se efectueaz1, de oicei, n forma unui con de un ung!i relativ
mic -- :-BD ns1 acest con are n apropierea nemi)locit1 de emi21tor o zon1 moart1, care nu poate
fi controlat1 3i care treuie e%clus1 din zona de lucru &fig. <.7:'. 9ceast1 zon1, care constituie <:-
48 E din toat1 zona controlat1, este condi2ionat1 de intervalul minim necesar de timp de trecere
din regimul de emisie n cel de recep2ie. .a se e%clude, de oicei, prin alegerea corect1 a locului
de montare a senzorului.
(n traductoarele analogice ultrasonore distan2a m1surat1 este convertit1 ntr-un semnal electric
standardizat n curent 5-48 m9 sau n tensiune 8-<8 6 &fig. <.7/'.
(n traductoarele analogice ultrasonore distan2a m1surat1 este convertit1 ntr-un semnal electric
standardizat n curent 5-48 m9 sau n tensiune 8-<8 6 &fig. <.7/'.
-raductoarele ultrasonore discrete con2in ad1ug1tor <-4 comparatoare, care compar1 valoarea
real1 a distan2ei m1surate cu cea prescris1 3i care genereaz1 un semnal logic la ie3ire n
momentul coinciderii lor. ;entru acordarea ac2ion1rii senzorului la o distan21 &n1l2ime' ma%im1 3i
minim1 necesare, sunt prev1zute 4 poten2iometre de reglare corespunz1toare. 9cest lucru poate
fi f1cut 3i cu a)utorul calculatorului n regim de instruire.
-raductoarele discrete 3i-au g1sit o larg1 r1spndire n calitate de detectoare de mi3care, care
pot realizate n 4 variante principale #
- detectarea unui oiect, care nimere3te n zona de control dintre emi21tor 3i o plac1 metalic1 de
reflectare a undelor sonore &fig. <.7F'$
- detectarea unui oiect, care nimere3te n zona dintre emi21tor 3i receptor, f1r1 reflectarea
undelor emise, ceea ce m1re3te precizia de m1surare &fig. <.7B'.
"ezavanta)ul principal al acestor senzori - precizia de m1surare depinde de temperatura aerului.
(ns1 ele prev1d o compensare a varia2iilor de temperatur1.
Notarea conven2ional1 a senzorilor cu ultrasunete este specificat1 doar prin litera + deasupra
romului, iar conectoarele lor pot avea 5-: pini &fig. <.58'. Gntrarea H< este destinat1 pentru
sincronizarea a 4 senzori, care sunt amplasa2i aproape unul de altul, sau pentru comand1 cu
a)utorul controlerului programail.
@ig.<.54 .%emple de utilizare practic1 a senzorilor cu ultrasunete pentru num1rarea oiectelor,
m1surarea diametrului rulourilor de !rtie 3i m1surarea nivelului
TRADUCTOARE
3.1. Generalitati, performante, clasificare
-raductoarele sunt elemente din structura
sistemelor automate care au rolul de a masura valorile parametrului reglat si de a
converti acest parametru &marime' ntr-o marime fizica ce este compatiila cu
marimea de intrare n elementul urmator al sistemului. -raductoarele se compun
din elementul sensibil si elementul traductor , conform figurii 7.<.
.lementul sensiil efectueaza operatia de masurare propriu-zisa,
iar elementul traductor asigura transformarea semnalului ntr-un alt
semnal, n general electric sau pneumatic, unificat, semnal ce e
preteaza pentru transmiterea la distanta.
Performantele traductoarelor pot fi apreciate pe aza
urmatoarelor caracteristici#
- Sensibilitatea reprezinta limita raportului dintre variatia infinit mica a marimii de iesire si cea de intrare,
cnd ultima tinde spre zero, adica#
&7.<'
.ste necesar ca aceasta sensiilitate sa fie constanta pe tot domeniul de
masura, adica elementul sa fie liniar, n caz contrar sensiilitatea putndu-se
defini n )urul oricarui punct de functionare. (n mod normal, elementele de
masurat prezinta un anumit prag de sensiilitate, adica o valoare limita i su
care nu mai apare o marime masuraila la iesire.
- Precizia se defineste ca valoarea relativa a erorii e%primata n procente#
&7.4'
oisnuit elementele de masurat din sistemele automate avnd clase de precizie
de 8,4 <,: E, fiind necesar sa fie cu cel putin un ordin de marime superioara
preciziei regla)ului n ansamlu.
- Liniaritatea se refera la aspectul caracteristicii statice a elementelor si,
aceasta caracteristica nu treuie sa prezinte cururi si !isterezis pe tot domeniul
de variatie al marimilor de intrare si iesire.
-Comportarea dinamica. 9ceasta caracteristica se refera la capacitatea
elementului de a reproduce ct mai e%act si fara ntrziere variatiile marimii
masurate. Se apreciaza pe aza functiei de transfer a elementului, adica pe aza
constantelor de timp ce intervin sau, uneori pe aza enzii de trecere
-Reproductibilitate, reprezinta proprietatea elementelor de a-si mentine
nesc!imate caracteristicile statice si dinamice pe o perioada ct mai lunga de
timp, n anumite conditii de mediu admisiile.
-Timpul de raspuns reprezinta intervalul de timp n care un semnal aplicat la
intrare se va resimti la iesirea elementului. 9cest timp poate fi orict de mic, dar
niciodata nul, putnd fi asimilat cu inertia.
-Gradul de finete se caracterizeaza prin cantitatea de energie asorita
de traductor din mediul de masura, recomandndu-se sa fie ct mai mica pentru
a nu influenta desfasurarea procesului. 9legerea traductorului se va face n
functie de parametrul reglat, n functie de mediul de masura, n functie de tipul
semnalului# continuu, electric sau neelectric, discontinuu, s.a.
;rivite su aspectul tipului de semnale, traductoarele pot fi analogice sau pot fi numerice &cifrice'.
Clasificarea traductoarelor este o prolema destul de dificila, deoarece varietatea acestora este multipla.
+na din variantele de clasificare, n functie de marimea de intrare si cea de iesire, este prezentata sc!ematic n
figura 7.4.
+n alt mod de clasificare, poate fi facut n raport de marimea de natura neelectrica pe cale electrica. (n
acest caz vom avea#
a. Traductoare pentru marimi geometrice: rezistive, inductive, capacitive
si numerice de deplasare$ cu radiatii$ de pro%imitate.
.Traductoare pentru marimi cinematice # de viteza$ de acceleratie$ de
socuri si viratii$ giroscopice.
c. Traductoare pentru marimi mecanice # elastice &tractiune, compresie,
ndoire, cuplu'$ tensometrice rezistive$ cu coarda viranta$
magnetostrictive$ de forta$ de cuplu.
d. -raductoare pentru marimi te!nologice# presiune, deite, nivel,
temperatura.
e. 9lte traductoare# integrate, etc.
(n cadrul lucrarii vor fi prezentate doar traductoarele cele mai uzuale.
7.4. -raductoare pentru marimi geometrice
-raductoarele mecanice de captare pot fi realizate n mai multe variante, adica#palpator, prg!ie, consola, cupla)
indirect$ acestea fiind prezentate n figura 7.7. &a, , c, d'.
7.4.<. -raductoare de deplasare
;entru masurarea deplasarilor se utilizeaza o serie de traductoare cum ar
fi# traductoarele rezistive &potentiometrice', inductive, capacitive, selsinele,
traductoare piezoelectrice, cu radiatii, numerice, de pro%imitate, s.a.
-raductoare rezistive
"upa cum se cunoaste, variatia rezistentei e data de#
&7.7'

unde# I rezistivitatea electrica$ lI lungimea conductorului$ S I sectiunea
conductorului. Aodificnd lungimea conductorului, practic se va modifica
rezistenta electrica J.
;entru masurarea deplasarilor liniare se utilizeaza cu precadere
potentiometrul liniar, figura 4.5. care se realizeaza prin oinarea pe un suport
izolant a unui fir rezistiv pe care se deplaseaza un cursor ce e sustinut de o pista
decontact. Jezistenta de iesire a potentiometrului se modifica proportional cu
deplasarea cursorului.
&4.5.'
unde# J I rezistenta electrica a potentiometrului$ l I lungimea potentiometrului, % I deplasarea cursorului.
"eoarece masurarea rezistentei este greoaie, se alimenteaza
potentiometrul cu o tensiune continua stailizata + tensiunea de iesire a acestuia
+
%
depinznd numai de %, + si l fiind constante.
Numai n cazul n care tensiunea de alimentare este stailizata si valoarea curentului ce straate
potentiometrul este redusa, traductorul reproduce corect caracteristicile.
;entru deplasari ung!iulare se utilizeaza un potentiometru de forma
circulara, otinut prin oinarea pe un suport izolant circular a unui fir rezistiv
peste care aluneca un cursor, conform figura 7.:.
Jezistenta la iesirea potentiometrului si tensiunea de iesire cnd acesta
este alimentat la o tensiune continua stailizata, depind numai de ung!iul K dupa
relatia#
si &7./'
-raductoare inductive
@unctionarea traductoarelor induc-tive are la aza variatia
geometriei circuitului &cupla)ului' magnetic n functie de masurnd,
care se traduce ntr-o variatie de inductivitate proprie sau
mutuala;entru cazul deplasarilor liniare mici &L 4 mm', uzual se
folosesc traductoare inductive cu ntrefier variail &cu armatura
moila'. +na din aceste variante este prezentata n figura 7./.
Circuitul magnetic se realizeaza dintr-o oala de permaloM < si armatura
moila 4. Noina 5 se fi%eaza n piesa <, ti)a 7 fiind fi%ata n armatura moila 2.
;rin l
1
si l
2
s-au notat lungimile medii ale liniilor de cmp magnetic, iar d este
distanta dintre armatura moila 2 si miezul magnetic 1.
=a modificarea distantei d su actiunea unei deplasari, practic se va
modifica inductanta L a oinei ce depinzde de d "eoarece, ca si n cazul
traductoarelor rezistive este dificil a se masura variatiile de inductanta, practic se
masoara caderea de tensiune pe rezistenta R.
(n cazul n care sectiunile circuitului magnetic se aleg ntr-un anumit mod,
caderea de tensiune pe rezistenta Reste apro%imativ egala cu marimea de
iesire e si este data de relatia#
unde# + I tensiune de alimentare alternativa stailizata$N-nr de spire
J
=
- rezistenta electrica a oinei$
,
rp
I permeailitatea magnetica asoluta si relativa a permaloMului$
S I sectiunea circuitului magnetic.
;entru cazul deplasarilor mai mari de 4 mm n mod oisnuit se utilizeaza traductoare inductive diferentiale
cunoscute si su denumirea de transformatoare diferentiale. (n cazul unor deplasari de pna la 5 mm se utilizeaza
traductorul inductiv diferential cu ntrefier variail, iar pentru deplasari de ordinul centimetrilor se utilizeaza
traductoare inductive diferentiale, cu miez magnetic moil. 9cestea se realizeaza constructiv prin oinarea a doua
nfasurari primare si doua secundare identice pe cele doua carcase izolante ce se monteaza pe un tu din material
nemagnetic & plastic, te%tolit, alama, s.a.' n interiorul caruia se poate deplasa lier un miez magnetic ce se
e%ecuta oisnuit din fier moale. ;ractic reprezinta doua transformatoare identice montate pe aceeasi carcasa ce
arata constructiv ca n figura 7.F., unde# < - oine primare$ 4 - oine secundare$ 7 - miez magnetic$ 5 - ti)a$ : -
distantier$ / - capace.
;entru reducerea perturatiilor de natura electromagnetica, ntreg
ansamlul se ecraneaza.
@unctionarea traductorului prezentat se azeaza pe principiul variatiei
cupla)ului magnetic ntre primarul si secundarul celor doua transformatoare
identice la deplasarea miezului magnetic.
Se recomanda ca pentru o una reproductiilitate tensiunea de
alimentare primara sa fie alternativa stailizata, iar tensiunea secundara sa fie
redresata si stailizata.
Comparativ cu traductoarele inductive cu armatura moila, din cauza circuitului
magnetic redus acestea au un factor de calitate scazut, de ordinul unitatilor. Cu
toate acestea, traductoarele inductive cu miez moil sunt preferate deoarece
prezinta o serie de avanta)e ca#
- domeniul de masurare poate fi de ordinul centimetrilor$
- prezinta o reproductiilitate si rezolutie ridicata$
- sunt insensiile la deplasarile radiale si au frecari reduse$
- ; prezinta posiilitatea protectiei la medii corozive, presiuni si
temperaturi ridicate, s.a.

Traductoare capaciti!e
@unctioneaza pe principiul modificarii capacitatii unui condensator atunci cnd variaza fie distanta
dintre armaturile lui, fie dimensiunile armaturilor, fie constanta dielectrica a mediului dintre ele conform relatiei#
&
7.B'
;entru deplasari mici, se utilizeaza traductoare capacitive la care se
modifica distanta dintre armaturi &figura 7.<8', armatura < fiind suspendata elastic
si se poate deplasa paralel cu ea nsasi su actiunea
fortei " &deplasarii'. 9rmatura 4 este fi%a si izolata electric fata de suport. (ntre
capacitatea traductorului si deplasarea &%' a armaturii moile e%ista o relatie de
forma#
&7.O'
unde#
P
r
- permitivitatea relativa a dielectricului dintre armaturi$
S
s
I suprafata de suprapunere a celor doua armaturi$
Q I distanta dintre armaturi$
% I deplasarea de masurat.
;entru masurarea unor ung!iuri se utilizeaza traductorul capacitiv reprezentat
sc!ematic n figura 7.<<, la care se modifica practic suprafata de suprapunere a
armaturilor, una fiind fi%a - < , cealalta - 2 putndu-se roti prin fi%area acesteia pe
a%ul #.
(n functie de ung!iul de rotire $ a armaturii moile se va modifica suprafata de
suprapunere dintre cele doua armaturi, valoarea capacitatii fiind data de#
&7.<8'
notatiile fiind cele anterioare, rezulta$
;entru cazul unor deplasari liniare se
utilizeaza# traductoare cu armaturi
dreptung!iu-lare si cilindrice. ;entru
traductorul cu armaturi dreptung!iulare
&<Ifi%a, 4 I moila' din figura
7.<4.,capacitatea este data
de# ,
iar &7.<<'
;entru traductorul cu armaturi cilindrice din figura 7.<: &< I fi%a, 4 I moila' capacitatea depinde de deplasarea
a%iala a cilindrului interior, fiind#
iar &7.<4
unde r<, r4 sunt razele cilindrului interior, respectiv e%terior.
Cu mentiunea ca e%ista si variante de traductoare capacitive la
care se modifica dielectricul &acesta nu n sensul ca se modifica pozitia
dielectricului fata de cele doua armaturi', precizam ca toate
traductoarele capacitive functioneaza n curent alternativ la frecventa de cel putin < >?z.
-raductoarele capacitive prezinta o foarte una sensiilitate fiind utilizate
frecvent pentru masurari de deplasari rapide. metoda compensarii.
"atorita faptului ca n mare masura capacitatea traductorului depinde de
dimensiunile geometrice ale armaturilor care pot varia cu temperatura mediului,
ducnd la erori importante, pentru nlaturarea acestui inconvenient armaturile se
confectioneaza dintr-un material special numit invar. "e asemenea se utilizeaza
si prin montarea n punte a doua traductoare identice, numai unul dintre acestia
fiind actionat de marimea neelectrica masurata sau controlata.
-raductoare piezoelectrice
Sunt traductoarele generatoare ce functioneaza pe principiul piezoelectric
&magnetostrictiv'. 9cest fenomen consta n aparitia de sarcini electrice pe fetele
unui cristal special n momentul n care asupra acestuia se e%ercita forte
&presiuni' mecanice, fenomen descoperit de fratii curie la sfrsitul secolului
trecut.
Gnitial, fenomenul a fost oservat la cristalele de cuart &SiO
4
' dar,
proprietatile pizoelectrice mai prezinta si alte cristale ca# turmalina, o%idul de
zinc, nioatul de litiu, titanul de ariu, plum si zirconiu, s.a.
(n ultima perioada se utilizeaza cu precadere titanatul de ariu care este un material ceramic cu aspectul
portelanului, rezistent la solicitari mecanice si termice care are un randament ridicat n functionare.
-raductorul este alcatuit din unul din cristalele amintite, prelucrat n mod
special &figura 7.<5', pe fetele caruia se depune un strat sutire de argint coloidal
cu scopul de a culege sarcinile electrice formate cnd elementul piezoelectric se
supune unor deformatii mecanice.
9u avanta)ul unei inertii reduse, sunt fiaile, nu necesita surse de
alimentare, n sc!im necesita amplificatoare deoarece tensiunea generata este
foarte mica. 9u dezavanta)ul unui pret relativ ridicat.
3.2.2. Traductoare cu radiatii
9ceste tipuri de traductoare pot fi folosite la
masurarea distantelor sau deplasarilor de
regula liniare, azndu-se pe proprietatea de
propagare a radiatiilor n timp si interactiunea
acestora cu mediile n care se propaga. 9ceste
radiatii pot fi# optice, acustice, electromagnetice
sau nucleare.
-raductoarele cele mai des utilizate sunt traductoare acustice cu ultrasunete ce functioneaza pe
principiul efectului piezoelectric sau magnetostrictiv, cele doua variante fiind reversiile, putnd fi folosite att la
emisia radiatiilor acustice-ultrasonore, ct si la receptia acestora.
monteaza pastila piezoelectrica 4 &materiale cristaline I cuart sau materiale
amorfe I titanatul de ariu, titanatul de zirconiu' pe care sunt plasate doua
armaturi metalice 7. ;laca izolatoare 5 prote)eaza traductorul de mediul de
contact, putnd avea si rolul de transformator acustic prin adaptarea impedantei
acustice a traductorului la mediul de propagare. ;rin alimentarea traductorului cu
o tensiune alternativa ntre conductorul : si carcasa, su actiunea cmpului
electric alternativ creat, prin efect piezoelectric, pastila se va deforma.
;entru otinerea unui raspuns rapid, n spatiul / din interiorul carcasei se
introduce un material cu impedanta acustica mare &deoicei pulere de titan n
liant solidificat' cu rolul de amortizor mecanic cu precizarea ca amortizarea se
poate face si electric, prin montarea unei rezistente electrice de valoare mare n
paralel cu traductorul.
7.7. -raductoare pentru marimi cinematice
(n cadrul acestui paragraf vom ncerca sa redam principiul de functionare al unor traductoare frecvent
utilizate pentru masurarea vitezei liniare si de rotatie, acceleratiilor, precum si a traductoarelor de tip selsin,
acestea din urma putnd fi utilizate att pentru masurarea si transmiterea la distanta a unor pozitii ung!iulare, ct
si pentru functionarea n regim de urmarire a rotirii unui organ greu accesiil.
7.7.<. -raductoare de viteza Pentru masurarea vitezelor liniare n
general se aplica metoda directa prin determinarea distantei
ntr-un anumit interval de timp sau, cronometrarea timpului de
parcurgere a unei anumite distante. Totusi, este indicat pentru
masurarea vitezelor liniare traductorul de tip motor
liniar prezentat scematic n figura 3.1!. "onstructiv, este
asemanator cu traductorul inductiv diferential cu miez mo#il
dar, miezul se nlocuieste cu un magnet permanent 1,iar #ornele
$nfasurarile% 2 se leaga nseriate, astfel ca efectele se vor
nsuma.
-ensiunea ce se induce ntr-o nfasurare e data de#
&7.<7'
unde# N I numarul de spire$ R I flu%ul creat de magnetul care este
de forma RSR8f&%'. 6a rezulta ca#
&7.<5'
(n principiu, se poate oserva ca se poate utiliza ca traductor de viteza liniara, orice traductor de deplasare
prin derivarea marimii de iesire. 9ceasta metoda se utilizeaza destul de rar, pe motivul ca derivarea analogica
mareste nivelul perturatiilor n cazul frecventelor ridicate.

-raductoarele de viteza de tip motor liniar
permit o deplasare ma%ima de :8 mm, cu o
sensiilitate de : mvTmTs si liniaritate de < E.
(n practica se urmareste de oicei masurarea vitezei de rotatie
&cazul actionarilor electrice', vitezele liniare fiind convertite n viteze
ung!iulare pe aza relatiei#
v S UJ &7.<:'
unde# v I viteza liniara$ - viteza ung!iulara$ J I raza de rotatie.
-a!ogeneratoarele, sunt traductoare de turatie &generatoare de curent
continuu sau alternativ' care genereaza un semnal de tensiune proportional cu
viteza ung!iulara.
-a!ogeneratoarele de curent continuu sunt minigeneratoare de curent continuu cu e%citatie constanta, n
mod oisnuit fiind realizate dintr-un magnet permanent. -ensiunea generata si culeasa de la periile acestuia este
data de#
. S U>UR &7.</'
unde# I pulsatia$ R I flu%ul magnetic creat de magnetii permanenti$ > I constanta de etalonare
&proportionalitate'. 9ceasta caracteristica este de oicei neliniara &figura 7.<F.' si, n zona vitezelor de rotatie
reduse comportarea lor devine necorespunzatoare, datorita unui numar limitat de lamele la colector. -otodata,
prezinta dezavanta)ul prezentei zgomotelor produse de perii, fiind necesara o filtrare ulterioara.
(n cazul ta!ogeneratoarelor de curent continuu, tensiunea generata de acestea este de ordinul 4 V <8 6T
<888 rotTmin, avnd o aplicailitate restrnsa.
-a!ogeneratoarele de curent alternativ, sunt minigeneratoare sincrone
monofazate, rotorul acestora fiind n mod oisnuit un magnet permanent.
-ensiunea generata de acestea este redresata si filtrata, de oicei cu locuri de
cuadripoli de care va treui sa tinem cont la e%primarea functiilor de transfer,
filtrele fiind n general cuadripoli de tipul trece )os.
;entru cazul n care puterea &cuplul' transmisa este redusa se poate utiliza si
traductorul realizat pe principiulmotorului ifazat, reprezentat sc!ematic n figura
7.<B. =a acest traductor, una din nfasurarile statorice se alimenteaza n curent
alternativ, a%ul rotorului fiind antrenat de dispozitivul a carui viteza se masoara.
-ensiunea generata n a doua nfasurare e va fi proportionala cu , iar pentru o
inertie mica se realizeaza constructiv cu rotor su forma de pa!ar. ;rezinta o
sensiilitate de circa < m6TrotTmin, caracteristica statica este liniara pe un
domeniu de turatii larg &8 V <B.:88 rotTmin' iar, folosind constructii speciale se pot
masura turatii pna la 78.888 rotTmin W<:X, fiind realizate la frecvente de :8 ?z
sau :88 ?z.
;entru cazul masurarii vitezelor, functiile de transfer ale
ta!ogeneratoarelor se reduc la valoarea constantei de proportionalitate, adica n
raport cu pozitia ung!iulara, acestea sunt de forma#
%&s'( )*s &7.<F'
rezultnd un element pur derivativ. 9ceasta proprietate, de element pur derivativ, si gaseste aplicatii n mod
deoseit la sistemele de reglare a pozitiei prin realizarea unor reactii suplimentare W:X.
9ctual, un numar mare de traductoare de turatie se realizeaza prin
impulsuri, functionnd pe principiul reluctantei variaile, cu curenti @oucault sau
pe pincipii optice &cazul efectului strooscopic sau cazul refle%iei unui fascicol
luminos'.
Principial, n figura 3.19.a. se prezina un ra!uc"r !e uraie cu senz"rul #agneic
$%& '3(, iar n figura 3.19.). un ra!uc"r realiza cu senz"rul !e pr"*i#iae TCA
1(+,., penru uraii cuprinse nre 1(( - 3(.((( r".#in. Preciza# /
faptul ca traductoarele optoelectronice pot fi utilizate la turatii foarte
mari,atingand c!iar <8
F
rotTmin
Cu precizarea ca, circuitele de masurare pentru traductoarelor cu impulsuri sunt frecventmetre, turatia este
multiplicata cu un numar egal cu numarul fantelor sau dintilor &repere de marcare', putndu-se masura cu precizie
una c!iar si turatiile mici.
O solutie intere-santa pentru masura-rea vitezelor de rotatie o
prezinta puntea ta!ometrica, cu preci-zarea ca aceasta se poate utiliza, cu
anumite rezerve, la masurarea vitezei de rotatie a motoarelor de curent continuu.
Sc!e-ma de principiu a ,,puntii ta!ometrice,, este redata principial n figura
7.48.a.., tensiunea de reactie &rotorica' u
r
putnd semnifica masurarea vitezei
ung!iulare .
Comportarea puntii ta!ometrice n regim stationar W:5X constant ne duce la concluzia ca ramn valaile
relatiile#
u
a
( e
+
,&R
1
,R
a
'*i
a
- e
+
()
e
*
u
R2
( i
a
*R
1
,u
u
- u
R2
(R
2
*u
a
.
&R
2
,R
#
' &7.<B'
Jezulta ca#
&7.<O'
cu precizarea ca J este rezistenta rotorica, iar eA este tensiunea electromotoare generata.
"aca vom lua n considerare ca J
<
TJ
a
SJ
4
TJ
7
se otine#
&7.48'
=und n considerare relatiile &4.<B', comportarea n regim dinamic a
puntii ta!ometrice va fi data de#
&7.4<'
sau se poate scrie#
&7.44'
unde# -,aS=aT&JaYJa', =a I inductanta rotorica$ Ja I rezistenta rotorica.
;rin alegerea adecvata a rezistentei J
<
si prin filtrarea semnalului de
reactie cu o constanta de timp mult mai mare dect -,
a
, se poate considera ca#
&7.47'
7.:. -raductoare de socuri si viratii
6iratiile reprezinta miscari oscilatorii n )urul unui punct caracterizat prin
amplitudine, viteza, acceleratie, frecventa iar, socurile reprezinta miscari n forma
de impulsuri singulare cu durata scurta fiind descrise de anumite legi de variatie
n timp sau mai simplu, prin valori cinematice ma%ime.
6iratiile sunt de )oasa sau nalta frecventa, liere sau ntretinute,
amortizate sau neamortizate, deterministice sau aleatoare, de translatie,
torsiune, ncovoiere, etc.
(n principiu, viratiile se masoara prin cei trei parametri ai acestora, adica#
amplitudine, viteza sau acceleratie, prin cunoasterea carora se pot determina si
ceilalti parametri &prin derivare sau integrare'. (n practica se prefera solutia de
integrare &derivarea duce de oicei la intensificarea perturatiilor de nalta
frecventa', prin masurarea acceleratiei care prezinta si avanta)ul ca nu este
necesar un anumit sistem de referinta.
(n practica, masurarea viratiilor se face prin forta ce actioneaza asupra
unei mase seismice din componenta unor traductoare seismice.
;rincipial, dupa figura 7.4B. traductoarele seismice sunt traductoare mecanice de
tip inertial compuse din# carcasa <$ placa de aza 4$ resortul 7 cu constanta
elastica >$ masa seismica m 5$ dispozitivul de amortizare : cu factorul de
amortizare c, traductorul n ansamlu fiind un
sistem mecanic de ordinul GG, i I marimea de
intrare, e I marimea de iesire.
.cuatia de miscare a masei seismice n
domeniul timp este#
7./. -raductoare pentru marimi mecanice
;rincipalele marimi mecanice masurate n te!nica sunt cele specifice
constructiilor mecanice din care deriva si alte marimi specifice# masa, duritatea,
tensiunea mecanica, alungirea relativa, modulul de elasticitate, presiunea s.a. =a
masurarea marimilor mecanice pot fi utilizate traductoarele specifice, dar si
traductoarele de deplasare care au n componenta un element elastic ce
capteaza forta sau momentul si le transforma ntr-o deplasare.
-otodata este necesar sa se acorde o atentie deoseita pentru reducerea
la minim a riscurilor unor deformari accidentale, cum ar fi flama)ul, adica
ndoirea structurii la o compresie a%iala, precum si alegerea unor variante de
masurare diferentiale.
-raductoare elastice de cuplu functioneaza n general pe principiul masurarii
deformatiei produse de cuplu asupra unor traductoare mecanice. 9ceste
traductoare pot avea forma de cilindru plin, tu sau ara patrata, reprezentate
sc!ematic n figura
7.4O. a', ', c'. Notnd cu A I cuplul transmis a%ial, C I modulul de rigiditate,
ung!iul de torsiune Z si tensiunea ma%ima, cu notatiile din figura sunt date de
relatiile#
- cilindru plin# &7.7<'
- tu# &7.74'
- ara patrata# &7.77'
;recizam ca, tensiunea mecanica ma%ima nu treuie sa depaseasca 4T7
din tensiunea mecanica limita de forfecare iar n cazul n care pe lnga forfecare
mai apare si fenomenul de ndoire a a%ului, ceea ce duce la erori suplimentare,
lungimea a%ului treuie redusa, ceea ce n final duce la scaderea sensiilitatii.
7.F. -raductoare de presiune
(n functie de domeniul presiunilor de masurat, elementele sensiile ale
acestor traductoare difera. -reuie precizat faptul ca presiunea poate fi asoluta,
atunci cnd se masoara n raport cu vidul asolut, relativa sau efectiva, daca
masurarea se face ca o diferenta fata de presiunea atmosferica si diferentiala,
atunci cnd masurarea se face n raport cu o presiune considerata ca referinta.
+nitatea de masura a presiunii este pascalul &< ;a S < NTm
4
', n te!nica
preferndu-se barul & < ar S <8
7
;a' dar, se folosesc si alte unitati derivate
ca# atmosfera fizica &< atm reprezinta presiunea !idrostatica ec!ivalenta a unei
coloane de mercur cu densitatea de <7,:O: gTcm
7
, cu naltimea de F/8 mm, la
acceleratia gravitationala g S OB8,/// cmTs
4
'$ milimetrii coloana de mercur & <
mm ?g S < torr I presiunea !idrostatica a unei coloane de mercur cu naltimea
de < mm , n conditiile anterioare$ mm coloana apa &< mm ?
4
O reprezinta
presiunea !idrostatica ec!ivalenta unei coloane de apa cu naltimea de < mm'.
-raductoarele de presiune prezentate au o sensiilitate relativ redusa, precizia
lor fiind influentata de viratii si socuri, temperatura, umiditate e%istenta derivei
de zero, etc. "urata de viata a acestor traductoare este influentata de ciclurile de
functionare si suprasarcinile la care sunt supuseX, fiind totusi traductoarele de
presiune cele mai utilizate.
;entru cazul presiunilor foarte mari &sute sau mii de daNTcm
4
' se folosesc
traductoare de presiune speciale, una din variante fiind reprezentata principial n
figura 7.5<. .lementul sensiil este e%ecutat de oicei din otel ino%idail care,
su actiunea unei presiuni este supus unei dilatari. 9cest lucru va duce la variatia
lungimii unui fir rezistiv oinat, adica la variatia rezistentei electrice a acestuia.
Cu a)utorul unui monta) potentiometric sau cu o punte de masura,
variatiile de presiune sunt preluate su forma unor semnale de tensiune
electrica.
3.1&. Traductoare de temperatura
-raductoarele de temperatura sunt dispozitive care functioneaza fie pe principiul generarii unei tensiuni
electromotoare, fie pe principiul convertirii temperaturii ntr-o variatie a unui parametru al circuitelor electrice &de
oicei rezistenta' sau, cele mai simple convertesc temperatura ntr-o deplasare sau dilatare &gaz sau metal'.
@ara a intra n prea multe amanunte amintim ca cele mai simple traductoare de temperatura sunt
temometrele cu sau fara contact &reglail sau nereglail', amele tipuri fiind cu mercur, cele cu contact reglail
&Nec>mann' avnd posiilitatea de modificare a temperaturii reglate cu o precizie mai mare. Contactul se
realizeazntre coloana de mercur ce se dilata ntr-un tu capilar si un
electrod prevazut cu un suru de reglare la partea superioara. Curentul
ma%im din circuit nu poate depasi < 9 , pentru curenti mai mari fiind
prevazute dispozitive de amplificare &relee', iar domeniul temperaturilor
este de 8 I 788
8
C cu o precizie de [4E.
3.1&.1. Traductoare termoelectrice $termocuple%
-ermocuplele te!nice, constructiv se realizeaza din doua conductoare metalice sau alia)e diferite &termoelectrozi'
sudate mpreuna la unul din capete$ prin ncalzirea locala a sudurii &)onctiunea de masurare I capat cald',
prin efectul termoe-lectric direct &efectul Seeec>' se va genera o tensiune termoelectromotoare la capetele liere
ale conductoarelor &)onctiunea de referinta I capat rece'. 6aloarea acestei tensiuni poate fie%primata prin
apro%imarea polinomiala de forma#
e S a&-< I -4' Y &-< I -4'
4
Y c&-< I -4'
7
Y 0 &7./7'
-< ,-4 fiind temperaturile celor doua capete.
Aaterialele utilizate la realizarea termocuplelor pot fi conductoare sau semiconductoare, treuind sa
asigure o sensiilitate ridicata si stailitate n timp la actiunea agentilor
atmosferici. Gn figura 7./:. se prezinta sc!ematic un
termocuplu a. si sc!ema de legare a acestuia -., prezentndu-se si un al treilea electrod A7, care se poate utiliza
la prinderea, lipirea, rasucirea sau sudarea capatului cald.
=a denumirea unui termocuplu, primul material indica electrodul pozitiv pentru o diferenta de tempera tura
pozitiva.
;rin mentinerea constanta a temperaturii )onctiunii de referinta &capat rece', de preferinta la o valoare
standardizata &8, 48, :8
8
C' numita temperatura de referinta, tensiunea termoelectromotoare ce se va produce
depinde, la acelasi termocuplu, numai de temperatura sudurii &capatul cald'.
Aentinerea temperaturii la valoarea constanta este greu realizaila, deoarece instalatiile si agregatele
te!nologice la care se masoara aceasta dega)a cantitati importante de caldura prin radiatie. "e asemenea, nsasi
conductiilitatea termica a termocuplelor duce la ncalzirea capetelor reci, uneori temperatura acestora atingnd
valori apreciaile de pna la <88 I 488
8
C.
Re!ucerea er"ril"r !e #asurare ce pr"0in !in fapul ca e#peraura capeel"r
reci &cutia de orne sau sudura rece' este diferita de cea de referinta, se face pe cale electrica prin introducerea
unor caluri de compensare sau a cutiilor &dozelor' de compensatie ce au o comportare dinamica n concordanta
cu traductorul.
;rincipalele parti constructive ale termocuplelor sunt redate n figura 7.//., cu urmatoarele elemente# < I
unul sau doua termoelemente realizate din electrozi diferitiizolati cu tuuri sau margele ceramice$ 4 I teaca de
protectie cu sau fara dispozitiv de montare,confectionata din# otel caron &O=- 5:', otel ino%idail &S- 7', otel
refrac-tar &;-5S', ceramica &;.N-J+-<, \.J /<8, \.J F<8'$ 7 I dispozitiv de montare# flansa moila @, flansa
sudata @], niplu filetat &C ^
,,
sau <
,,
'$ 5 I cutie de orne cu capac$ : I placa de orne.
Caracteristicile principale ale termocuplelor utilizate n practica, sunt redate sintetic n taelul 7.4., cu precizarea
ca momentan n tara se e%ecuta doar cele cu codurile _, \, J si S, iar dependenta tensiunii electromotoare cu
temperatura este prezentata n Anexa 8.
Ta#elul 3.2.
-.JAOC+;=+ Cod "OA.NG+
".-.A;.J9-+J9W
8
CX
S.NSGNG=G-9-.9 `6T
8
C
C!romel T Constantan . - 4F80 BF8 F8 valoare medie
@ier T Constantan _ - 4<80 B88 :4,O la 8
8
C$ /7,B la F88
8
C
Cupru T Constantan - - 4F807F8 <: la I488
8
C$ /8 la 7:8
8
C
C!romel T 9lumel \ - 4F80<4:8 58 valoare medie
;latina- rodiu&<7E' T ;latina J - :80.<:88 <8 valoare medie
;latina- rodiu&<8E' T ;latina S - :80.<:88 /,5 la 8
8
C$ <<,: la <888
8
C
;latina- rodiu&78E' T
;latina-rodiu&/E'
N 8000<F88 / valore medie
aolfram-
reniu&:E' T aolfram-
reniu&4/E'
804F/8 <88 aplicatii speciale
?orningW&Ni O:E$Sn
:E' T &Ni OFE$ S 7E'X
- L <88 <7 valore medie
Sc!]artzW&-e 77E, 9g 74E,
Cu 4FE, Se FE, S
<E' T 9g4S :8E,
9g4Se :8E'X
- L <88 b <888 aplicatii speciale
Siliciu p T 9luminiu - - :80.-<:8 55
Cupru T ;aladiu - L <88 - aplicatii speciale

3.1&.2. Traductoare termorezistive
Gntr-o prima restrngere, din aceasta categorie fac parte cele metalice &termo-rezistentele' si cele
semiconductoare &termistoarele'.
=a termorezistente, odata cu modificarea temperaturii &datorita variatiei energiei interne proprii' materialele
din care se confectioneaza sufera o serie de sc!imari ce se refera la structura cristalina, agitatia termica s.a.,
sc!imari ce duc la modificarea rezistentei electrice n raport cu temperatura. 9ceasta dependenta poate fi
e%primata cel mai simplu prin relatia#
J S J8.&< Y K.c-' &7.//'
unde J8 e rezistenta electrica la 8
8
C, K e coeficientul de temperatura iar c- este variatia de temperatura.
.lementul sensiil al termorezistentei este realizat dintr-o nfasurare plata sau cilindrica peste un suport
izolant din mica, izoplac, ceramica, te%tolit, s.a., cu un fir oinat neinductiv pe suport si fi%at de acesta prin
impregnare sau presare mecanica.
9spectul e%terior al termorezistentelor te!nice este similar cu cel al termocuplelor si prezentat n figura
7.F8., realizndu-se n varianta cu unul sau cu doua elemente sensiile.
"ependenta cu temperatura a rezistentei electrice se e%prima prin coeficientul de temperatura K al
conductorului din care se e%ecuta nfasurarea elementului sensiilsi definit ca marime a variatiei rezistentei de < d
la o variatie de <
8
C a temperaturii. "eoarece acest coeficient nu este dependent numai de natura materialului
folosit, ci si de valoarea temperaturii, se oisnuieste a se lua n calcule o valoare medie stailita pentru intervalul
80<88
8
C pe aza relatiei#
&7./F'
J<88 fiind rezistenta electrica n o!mi la <88
8
C.
=a alegerea materialelor din care se e%ecuta termorezistoarele se va tine cont de urmatoarele criterii#
rezistivitate mare pentru reducerea gaaritelor$ coeficient de variatie a rezistivitatii cu temperatura ridicat , ceea ce
permite si sensiilitati ridicate$
caracteristica de transfer sa prezinte o una liniaritate pentru a nu utiliza circuite suplimentare de liniarizare$ o
una stailitate n timp si la actiunea agentilor c!imici$
puritate ridicata pentru o una reproductiilitate$ pret de cost redus.
-oate aceste cerinte nu pot fi ndeplinite simultan, n realizarea termorezistentelor folosindu-ce materiale ca#
platina &-<B8 VY/88
8
C si mai rar I488 V Y<888
8
C', nic!elul &-<88VY4:8
8
C', cupru, ]olfram, fier. Cele mai utilizate
sunt termorezistentele din platina, care se folosesc si ca etaloane de temperatura n intervalul 8V/88
8
C.
-impul de raspuns al acestor traductoare este de ordinul secundelor n
apa si de ordinul zecilor de secunde n aer, iar pentru reducerea influentei
conductoarelor de legatura se construiesc n variante cu 4, 7 sau uneori 5 orne
de conectare.
3.12. Traductoare inteligente
"ezvoltarea ntr-un ritm galopant a cierneticii si te!nicii de calcul a permis realizarea simultana n cazul
aceluiasi CG; a traductoarelor integrate si elementelor de prelucrare, dnd n acest fel posiilitatea ca informatia
otinuta la iesire sa poata fi utilizata direct de calculatoare. Gn acest sens, s-au otinut traductoare foarte
performante pe care le vom numi traductoare inteligente ;rin introducerea unui procesor n componenta
traductorului si realizarea unei interfete de comunicare idirectionala cu e%teriorul, a devenit posiila cresterea
nivelului procesare n cadrul traductoarelor inteligente care ntr-o sc!ema loc pot fi prezentate ca n figura 7.F:.
.lementul de aza este constituit din traductorul principal ce preia informatiile de la masurand si care poate
fi identificat printr-un codce este stocat n memoriaa ;JOA. Aarimile de influenta actioneaza asupra
traductoarelor secundare, semnalele provenite de la acesta &este inclus si traductorul principal' sunt transmise
unui sistem de ac!izitii de date format dintr-un multiple%or, amplificatorul 9, circuitul de esantionare si memorare
C.A si convertorul analogic numeric C9N. Aicroprocesorul `; ndeplineste rolul de a gestiona ac!izitia datelor,
corectia marimilor de influenta, influenta caracteristicii de transfer si diagnosticarea traductoarelor. Gn memoria
;JOA sunt stocate programul de operare, taele de corectii si liniarizare, etc., pe lnga codul de recunoastere al
traductorului, iar n
memoria J9A sunt stocate datele curente de operare sau acelea ce urmeaza a fi transmise.
;rin interfata ilaterala se realizeaza conectarea traductorului inteligent cu un calculator central printr-o
magistrala e%terna ce poate fi utilizata si pentru alte traductoare. Aesa)ele ce se transmit de la calculator la
traductor se refera la configuratia utilizata, autoetalonare, stailirea domeniului de masurare, iar cele transmise de
la traductor la calculator, n afara rezultatelor, mai contin si date ce se refera la domeniul de masurare, depasirea
domeniului sau valoarea marimilor de referinta.
"upa cum rezulta din sc!ema loc prezentata, traductorul inteligent apare simplu dar, prin componentele
ce le contine acesta este foarte comple%, implementarea acestuia n aplicatiile industriale necesitnd cunostiinte
vaste n domeniul cierneticii, electronicii, te!nicii de calcul si alte domenii adiacente.
1&PACTU2 ECO,O&1C %1 %OC1A2
-re!ucerea c"nsu#ului !e #aerii pri#e si #aeriale prin #iniaurizarea
pr"!usului uilizan! #aeriale sensi)ile la presiune si e#peraure su) f"r#a !e srauri
su)iri care sun realizae pe aceeasi uniae c"nsruci0e, #e#)rana #ealica sensi)ila la
presiune.
- si#plificarea c"nr"lului anu#i"r pr"cese e3n"l"gice supuse supra0eg3erii
prin #asurarea si#ulana a #ai #ul"r para#erii4e#p. pres. !eplasare ,ung3i ec.5
-!i0ersificarea ga#ei ip"- !i#ensiunil"r !e senz"ri si ra!uc"ri penru #ari#i
#ecanice si er#ice la care p"ae fi aplicaa s"luia e3nica n"ua.
-crearea un"r c"n!iii !e #unca #ai )une, in sensul au"#aizarii un"r pr"cese
e3n"l"gice care necesiau c"nsu# !e i#p si !e resurese u#ane penru c"nr"lul
aces"ra;
-pr"gn"zarea unui pre !e c"s prin !i#inuarea c"nsu#ului !e #aerii pri#e si a
c3eluielil"r !e #an"pera;
-p"si)iliaea !e 0al"rificare a pr"!usului aa pe piaa inerna ca si cea
e*erna,!a"ria faciliail"r "ferie pri0in! asa#)larea la "rice ip !e insalaie care
necesia c"nr"lul si #asurarea si#ulana a para#eril"r;
-funci"narea aces"r pr"!use nu ese p"luana ,iar fa)ricarea si prezena aces"ra
nu afeceaza caliaea #e!iului inc"n6ura"r.